Arhiva tag-ul pentru: Evenimentele Zilei în Istorie

Revoluția franceză de la 1848 (22 februarie 1848 – 2 decembrie 1848) – Lamartine în fața Primăriei Parisului respinge steagul roșu la 25 februarie 1848 de Henri Félix Emmanuel Philippoteaux

foto preluat de pe en.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; documentare și adaptare realizată cu ajutorul Gemini AI.

(articol in curs de editare)

Istoria zilei de 22 februarie ne poartă printr-un spectru fascinant de emoții și realizări umane. De la nașterea lui George Washington, părintele democrației moderne, și până la jertfa eroică a tinerilor din grupul «Trandafirul Alb», această zi ne reamintește că libertatea și unitatea sunt valori care se cuceresc prin curaj. În planul cunoașterii, 22 februarie este data care a schimbat medicina prin anunțul clonării oii Dolly, dar și o zi a vigilenței, marcată de incidente diplomatice ce au scris pagini de thriller în istoria contemporană. Vă invităm să descoperiți, într-o ediție actualizată, evenimentele care au modelat lumea în care trăim.

22 februarie este a 53-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 312 zile până la sfârșitul anului (313 zile în anii bisecți).

Sărbători Religioase ale Zilei de 22 februarie

Ortodoxe

Aflarea moaștelor Sfinților Mc. din Constantinopol

cititi si Calendar Ortodox 22 februarie 2026

Aflarea moaștelor Sfinților Mc. din Evghenia Constantinopolului (610) – foto preluat de pe ziarullumina.ro

Evghenia este un loc în marginea de răsărit a oraşului Constantinopol, aproape de turnul şi porţile ce se numesc ale lui Evghenie. Aici s-au aflat moaştele multor sfinţi pătimitori din vremea prigoanelor, iar lumea uitase locul unde fuseseră îngropaţi, deoarece mucenicii erau îngropaţi noaptea de frica necredincioşilor.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Greco-catolice

Aflarea moaștelor martirilor din Eugenion.

Romano-catolice

Catedra Sf. Ap. Petru; Sf. Margareta din Cortona, călug.

Cathedra Petri – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cathedra Petri (în traducere “Scaunul lui Petru”) este un jilț care se află în Bazilica Sf. Petru din Roma.

Jilțul din secolul al IX-lea a fost prelucrat în stil baroc de Gian Lorenzo Bernini, care a realizat ansamblul monumental care domină astăzi absida principală a Bazilicii Sf. Petru.

Cathedra Petri este de asemenea o sărbătoare romano-catolică, fixată pe 22 februarie, sărbătoare care rememorează funcția de verhovnic (întâistătător) al apostolilor, deținută de apostolul Petru.

“Catedra” este tronul unui episcop, așezat în biserica în care slujește (care, de aceea, se numește “catedrală”) și simbolizează autoritatea episcopului și a învățăturii lui.

Un episcop nou hirotonit, când ia în posesie Biserica încredințată lui, primește mitra și toiagul pastoral și se așază pe “catedră”.

În Roma antică (precreștină), zilele dintre 13 și 23 februarie erau dedicate amintirii rudelor răposate.

Cu această ocazie, pentru morți se pregătea mâncare și un scaun (lat. “cathedra”). Creștinii își aminteau în aceste zile de Apostolul Petru, Părintele credinței lor.

În sec. IV, Biserica a oprit ospețele pentru morți; ca urmare, Scaunul lui Petru n-a mai fost văzut în legătură cu amintirea morților, ci doar ca tron al episcopului, simbol al învățăturii.

Obiectul sărbătorii însă nu se referă la scaun, ci la chemarea lui Petru de a prelua învățătura în Biserică.

O a doua sărbătorire a Catedrei lui Petru se celebra, la 18 ianuarie, în Galia, începând din sec. VI-VII, preluată apoi și în Biserica Romei.

Papa Ioan al XXIII-lea a redus cele două sărbători la una singură.

Sărbători Internaționale ale Zilei de 22 februarie

Ziua mondială a cercetăşiei (#WorldScoutDay)

Ziua mondială a cercetăşiei este marcată la 22 februarie şi reprezintă ziua de naştere a fondatorului Mişcării “Scout” – cercetaşii, Robert Baden-Powell.

În acelaşi timp, reflectă activitatea cercetaşilor, specifică culturii şi ţărilor în care aceştia trăiesc.

Robert Baden-Powell a urmat o carieră militară şi a încercat să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activităţi distractive pentru ridicarea moralului trupelor.

A fost distins, la Londra, de regina Victoria, cu Ordinul Bath şi a fost avansat la gradul de general-maior, această avansare marcând finalul carierei sale militare.

Ulterior şi-a dedicat viaţa promovării păcii şi toleranţei, potrivit scout.ro.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua mondială a gândirii (#WorldThinkingDay)

Ziua mondială a gândirii (#WorldThinkingDay) este sărbătorită în fiecare an pe 22 februarie de către cercetaşe şi fete ghid din întreaga lume.

Prima Zi mondială a gândirii a fost decisă în 1926, cu ocazia unei conferinţe internaţionale într-o tabără din statul New York.

Delegaţii au hotărât că o zi ar trebui să fie rezervată pentru ca fetele ghizi şi cercetaşe să se gândească la “surorile” lor cercetaşe din întreaga lume.

Data a fost aleasă în onoarea zilei de naştere atât a Lordului Baden-Powell, fost general britanic, fondator al Mişcării Cercetaşilor, cât şi a soţiei lui, Olave Baden-Powell, cofondatoare a mişcării.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua Mondială a Yoga (#WorldYogaDay)

Ziua mondială a yoga (#WorldYogaDay), sărbătorită la 22 februarie, a fost iniţiată în urmă cu câţiva ani de Samira Radsi, o profesoară de yoga care locuieşte în Berlin.

Samira spune că scopul creării Zilei mondiale a yoga a fost acela de a valorifica puterea yoghinilor din întreaga lume pentru a ajuta victimele încălcării drepturilor omului.

Ideea i-a venit spontan, în timp ce bea un cappuccino într-o sâmbătă dimineaţa.

Curând, Samira şi-a împărtăşit visul de a ajuta oamenii prin yoga cu prietenul şi colegul ei, Bjoern Wyrich, şi au început să acţioneze pentru a face din Ziua Mondială a Yoga o realitate.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua cu o singură sarcină de îndeplinit (#SingleTaskingDay)

Ziua cu o singură sarcină de îndeplinit (#SingleTaskingDay) s-a născut ca răspuns la preponderenţa obiceiurilor de multitasking care există în societatea de astăzi.

Pericolele multitasking-ului au fost bine documentate şi s-a demonstrat în mod repetat că ne fac munca să fie nesatisfăcătoare şi ne lasă şi mai epuizaţi, după ce am realizat mult mai puţin decât am fi putut face dacă ne-am fi concentrat pe o singură sarcină.

Concentrarea şi eliminarea tuturor celorlalte distrageri au puterea de a ne face să dăm tot ce avem mai bun.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Evenimentele Zilei de 22 februarie în Istorie:

- 22 februarie 1371 – Robert al II-lea a devenit rege al Scoției, primul monarh al Casei Stewart .

- 22 februarie 1632 – Galileo Galilei a publicat Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii;

- 22 februarie 1708 - A început Marele Război al Nordului )22 februarie 1708 – 10 septembrie 1721);

- 22 februarie 1819 – S-a semnat Tratatul Adams-Onís, prin care Spania ceda Florida Statelor Unite în schimbul a cinci milioane de dolari;

- 22 februarie 1848 - A început Revoluția franceză de la 1848 (22 februarie 1848 – 2 decembrie 1848);

- 22 februarie 1905 – S-a înființat primul sindicat muncitoresc din România;

- 22 februarie 1943 – Membrii grupării antihitleriste Trandafirul Alb au fost executați.

- 22 februarie 1959 – Lee Petty a câștigat prima ediție a cursei Daytona 500 , o cursă auto NASCAR care a avut loc pe circuitul Daytona International Speedway din Florida.

- 22 februarie 1974 – Samuel Byck a încercat să deturneze un avion pe Aeroportul Internațional Baltimore/Washington cu intenția de a-l prăbuși în Casa Albă pentru a-l asasina pe președintele american Richard Nixon , dar a fost oprit de poliție.

- 22 februarie 2019 – Un grup a intrat prin efracție în ambasada Coreei de Nord din Madrid , Spania, și a furat mai multe telefoane mobile și dispozitive de stocare digitală.

22 februarie 1295 î.Hr. - A avut loc încoronarea faraonului Ramses al II-lea.

Statuia lui Ramses al II-lea de la Abu Simbel – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ramses al II-lea (cunoscut ca Ramses cel Mare; Ozymandias, în greacă) a fost al treilea faraon al celei de-a XIX-a Dinastii a Egiptului, Noul Regat.

Este considerat cel mai cunoscut și cel mai mare faraon al Egiptului antic.

Succesorii săi și poporul egiptean l-au supranumit „Marele predecesor” și-l numesc, și astăzi, cu afecțiune „Sese”.

Data încoronării lui Ramses al II-lea, III Shemu ziua 27 (31 mai 1279 î.Hr.), a fost declarată sărbătoare în timpul Dinastiei XX.

Se presupune că a urcat pe tron în jurul vârstei de 24 – 25 de ani și a condus Egiptul din 1279 î.Hr până în 1213 î.Hr.., domnia sa durând 66 de ani și 2 luni, conform scrierilor lui Manetho.

Conform anumitor legende ar fi trăit 99 de ani, dar de fapt a trăit până la vârsta de 90 – 91 de ani.

Oricum în timpul domniei sale a celebrat 14 festivaluri Sed, mai mult decât oricare alt faraon egiptean.

Fiind Prinț Regent a condus expediții în sud în Nubia, comemorate în inscripțiile de la Beit el-Wali și Gerf Hussein.

În timpul domniei sale a condus câteva campanii militare în nord, în estul Mării Mediteraneene, pe actual amplasament al Israelului, Libanului și Siriei.

În prima parte a domniei sale s-a axat pe construcția de orașe, temple și monumente și a stabilit capitala în noul oraș Pi-Ramses în Delta Nilului, pe ruinele orașului Avaris, fostă capitală a hiksoșilor.

În acest oraș se afla principalul templu a lui Seth.

A fost înmormântat în Valea Regilor în mormântul KV 7., apoi mumia sa a fost mutată într-un loc secret la Deir el-Bahari, fiind descoperită în 1881, iar acum mumia sa se află la Muzeul din Cairo.

22 februarie 705 – Împărăteasa Wu Zetian renunță la tron. Restaurarea dinastiei Tang.

Wu Zetian – așa cum este descris în Un album din secolul al XVIII-lea cu portrete ale a 86 de împărați ai Chinei, cu note istorice chinezești (British Library) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Wu Zetian (n. 17 februarie 624, Lizhou, Sichuan – d. 16 decembrie 705, Luoyang), Împarateasa Dinastiei Zhou (16 octombrie 690 – 22 februarie 705)

În istoria Chinei a fost singura femeie care a urcat pe tronul acestei tari, Wu Zetian fiind unul dintre cei mai remarcabili lideri pe care i-a avut vreodată. Multi istorici o compară cu faraonul Hatshepsut, cu regina Elisabeta I si cu țarul Ecaterina a II-a.

Si-a trimis generalii sa cucereasca Coreea, a redus taxele si a crescut producția din agricultură, a sprijinit raspandirea Budismului în China si a facut aceasta religie oficiala, înlocuind Taoismul.

A ramas pe tron aproximativ 15 de ani, până când, la vârsta de 80 de ani, fiind grav bolnava, a fost destituita.

A murit mai târziu, în același an, iar la 3 martie dinastia Tang a fost restaurată.

Desi, domnia sa a fost extrem de sangeroasa, Wu Zetian ramane in istorie ca o fascinanta personalitate si ca unicul imparat de sex feminin al Chinei.

22 februarie 1281 – Martin IV (n. cca 1210/1220 – 28 martie 1285), născut Simon de Brion, a devenit Papă.

Papa Martin al IV-lea – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Papa Martin al IV-lea (n. 27 martie 1220, Touraine⁠, Franța – d. 4 aprilie 1285, Perugia, Italia) a fost un papă al Romei

S-a născut la castelul de Meinpincien, Ile-de-France, Franța, a studiat la Universitatea din Paris, și se pare ca a urmat si cursuri de drept la Padova și Bologna, in Italia.

Pontificatul său a durat patru ani și o lună.

Judecat cu asprime de contemporanii săi și de unii istoricii moderni, pontificatul sau a fost total aservit intereselor lui Charles de Anjou și ambițiilor franceze.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1288 - Nicolae IV a devenit papă.

Portretul lui Nicolas al IV-lea, absida bisericii Santa Maria Maggiore din Roma - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Papa Nicolae al IV-lea (n. 30 septembrie 1227, Lisciano⁠, Provincia Ascoli Piceno, Marchia Anconitana, Statele Papale – d. 4 aprilie 1292, Roma, Statele Papale) a fost papă din 1288 până la moartea sa.

După bula Papei Nicolae al IV-lea, Prae Cunctis, în martie 1291, Inchiziția condusă de franciscani a fost impusă Bosniei pentru a eradica Biserica Bosniacă.

cititi mai mult pe: en.wikipedia.org

22 februarie 1371 – Robert al II-lea Stuart a devenit rege al Scotiei, începând dinastia Stuart.

Robert al II-lea – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Robert al II-lea (n. 2 martie 1316, Paisley Abbey⁠, Scoția, Regatul Unit – d. 19 aprilie 1390, Dundonald Castle⁠, Regatul Scoției) a domnit ca Rege al Scoției din 1371 până la decesul său, fiind primul monarh al Casei Stuart. El a fost fiul lui Walter Stuart și Marjorie Bruce, fiică a regelui scoțian Robert Bruce cu prima sa soție, Isabella de Mar.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1403 – S-a născut regele Carol al VII-lea al Franței; (d. 22 iulie 1461).

Portret al lui Carol al VII-lea, de Jean Fouquet, tempera pe lemn, Muzeul Luvru, Paris, c. 1445–1450 – foto: ro.wikipedia.org

Carol al VII-lea (n. 22 februarie 1403 – d. 22 iulie 1461), numit Victoriosul, a fost rege al Franței din 1422 până la moartea sa.

A fost membru al Casei de Valois, fiu al regelui Carol al VI-lea însă succesiunea sa la tronul Franței a rămas discutabilă de ocupația engleză din nordul Franței.

Cu toate acestea, a fost încoronat la Reims în 1429 prin eforturile Ioanei d’Arc de a elibera Franța de englezi.

Domnia sa târzie a fost marcată de luptele cu fiul său, Ludovic al XI-lea.

Este primul rege care reușește să-și creeze o armată permanentă.

În 1444 Carol al VII-lea și Henric al VI-lea al Angliei au încheiat un armistițiu.

Deși acum englezii își limitau pretnțiile la Normandia și Guyenne, Carol nu a vrut o pace definitivă și a acordat regelui Angliei mâna fiicei lui René I al Neapolelui, Margareta de Anjou.

22 februarie 1440 – S-a născut regele Ladislaus Postumul (d. 23 noiembrie 1457), duce de Austria, rege al Ungariei (sub numele de Ladislau V) din 1444 și rege al Boemiei din 1453.

Regele Ladislau al V-lea al Ungariei
(pictor austriac necunoscut, Kunsthistorisches Museum, Viena) – foto: ro.wikipedia.org

Ladislau Postumul (n. 22 februarie – d. 23 noiembrie 1457), a fost principe al Austriei și rege al Boemiei, mai apoi rege al Ungariei sub numele de Ladislau al V-lea, unde a domnit între 1453-1457.

A fost singurul fiu al lui Albert al II-lea al Imperiului romano-german si al Elisabetei de Luxemburg.

A fost numit Postumul pentru că s-a născut la patru luni după moartea tatălui său.

A decedat subit la Praga la 23 noiembrie 1457 în timp ce se pregătesc pentru căsătoria sa cu Magdalena de Valois , fiica lui Charles al VII-lea al Frantei.

Se zvonea ca adversarii săi politici din Boemia l-au otrăvit, dar în secolul 20, s-a arătat că Ladislau a murit de leucemie, o boală recunoscută în acea perioadă.

L-a urmat la tronul Ungariei, Matei Corvin.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1495 - Charles al VIII- lea al Frantei ocupa fără luptă oraşul Neapole şi se încoronează rege al Neapolelui.

Carol al VIII-lea, Şcoala franceză, sec. XVI, Muzeul Condé – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Carol al VIII-lea, supranumit cel Prietenos (franceză Charles VIII de Valois supranumit L’Affable; n. 30 iunie 1470, Amboise, Centre-Val de Loire, Franța – d. 7 aprilie 1498, Amboise, Centre-Val de Loire, Franța), aparținând Casei de Valois, a fost rege al Franței din 1483 până la moarte.

Invadând Italia a inițiat o lungă serie de războaie franco-italiene care s-au desfășurat în prima jumătate a veacului al XVI-lea.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1512 – A murit Amerigo Vespucci, explorator italian, cel al carui nume avea sa dea denumirea continentului America.

Amerigo Vespucci (n. 9 martie 1454, Florența, Italia, d. 22 februarie 1512, Spania) a fost unul dintre cei mai mari navigatori a tuturor timpurilor.

Amerigo Vespucci - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

La începutul secolului al XVI-dea în orasul Saint Die din Lorena a luat fiinta un cerc geografic din care faceau parte cîtiva tineri învatati.

Unul dintre ei, Martin Waldseemuller, a scris o mica lucriare intitulata „Introducere în cosmografie” („Cosmographi!ae introductio”), care a fost publicata în 1507.

In anexa, lucrarea cuprindea doua scrisori ale lui Amerigo Vespucci (in traducere latina). In cartea lui WaldseemuHer se întîlneste pentru prima oara numele de „America”.

Dupa ce aminteste ca scriitorii din antichitate împarteau pamântul locuit în trei parti — Europa, Asia si Africa — carora „li s-a dat numele dupa niste femei”, Waildseemuller scrie:

„Acum aceste con­tinente sînt mai bine cunoscute, iar Amerigo Vespucci a descoperit un al patrulea continent. Nu vad de ce, cine si cu ce drept ar putea sa interzica numirea acestui continent Ţara lui Amerigo sau America”.

Nu se poate presupune ca prin aceasta declaratie Waldseemuller ar fi vrut sa stirbeasca câtusi de putin gloria lui Columb.

Pentru el, ca si pentru alti geografi de la începutul secolului al XVI-lea, Columb si Vespucci erau cei care au descoperit pamînturi noi în parti diferite ale lumii.

Columb nu a facut decât sa cerceteze mai mult Asia: contemporanii sai credeau ca pamânturile descoperite de el erau insule si peninsule ale Lumii vechi — o parte din Asia de est tropicala, dupa cum teritoriile descoperite de Cabot (tatal si fiul) li se pareau a fi o parte din Asia de nord-est cu clima rece.

Vespucci însa „descoperise al patrulea continent, Lumea noua”, un continent necunoscut „celor din antichi­tate”, care se întindea de ambele parti ale ecuatorului, ca si Africa, dar care este despartit de Africa prin oceanul Atlantic.

Recapituland, trebuie mentionat ca Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia.

A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului și Argentinei.

A descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata.

Pe lângă acestea a explorat aproximativ 6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine altcineva.

A fost primul ce a observat existența curentului ecuatorial.

Cea mai importantă piesă a sa a fost însă redescoperirea Americii.

În cinstea lui, unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi, continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507.

22 februarie 1632 – Galileo Galilei publică lucrarea sa “Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii”, în care a comparat sistemul sistemul conceput de Copernic cu cel ptolemeic traditional.

Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii (Frontispiciul şi pagina de titlu a Dialogului) – foto: ro.wikipedia.org

Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii (în italiană Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo) a fost o carte scrisă în 1632 de Galileo Galilei în care a comparat sistemul copernican cu cel tradițional ptolemaic.

A fost tradusă în latină cu titlul Systema cosmicum în 1635 de Matthias Bernegger.

Cartea a fost dedicată patronului lui Galileo, Ferdinando II de’ Medici, Mare Duce de Toscana, și a avut mult succes.

În sistemul copernican, Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui, pe când în cel ptolemaic toate corpurile cerești se rotesc în jurul Pământului.

Dialogul a fost publicat în Florența sub permisiunea oficială a Inchiziției.

În 1633, Galileo a fost condamnat pentru „gravă suspiciune de erezie” pe baza acestei cărți, care a fost apoi inclusă în Indicele cărților interzise, de unde a fost înlăturată abia în 1835 (după ce teoriile discutate au fost scoase de Biserica Catolică de sub cenzură în 1822)

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1635 - La Paris, Cardinalul Richelieu fondează Académie française, cu mandatul de a supraveghea puritatea limbii franceze.

22 februarie 1708 – A început Marele Război al Nordului (22 februarie 1708 – 10 septembrie 1721): O coaliție condusă de Rusia, Danemarca și Saxonia atacă Imperiul Suedez, declanșând un conflict de 21 de ani care va reconfigura harta puterii în nordul Europei și va marca ascensiunea Rusiei ca imperiu.

La 22 februarie 1700 a izbucnit Marele Război al Nordului, un conflict epic care a durat 21 de ani și a schimbat definitiv harta politică a Europei, marcând declinul Suediei ca mare putere și ascensiunea Rusiei sub Petru cel Mare.

Contextul: O coaliție formată din Țaratul Rusiei, Danemarca-Norvegia și Saxonia-Polonia a atacat Imperiul Suedez, profitând de tinerețea noului rege suedez, Carol al XII-lea (care avea doar 18 ani). Coaliția spera să recupereze teritoriile pierdute anterior și să rupă dominația suedeză în Marea Baltică.

Desfășurarea: Deși inițial suedezii au obținut victorii uluitoare (precum cea de la Narva), subestimarea armatei ruse și campania dezastruoasă din interiorul Rusiei au dus la înfrângerea decisivă a Suediei în Bătălia de la Poltava (1709).

Impactul asupra României: După înfrângerea de la Poltava, regele Carol al XII-lea s-a refugiat la Tighina (pe atunci în Imperiul Otoman), antrenând regiunea în jocuri diplomatice complexe care au influențat și soarta domnitorilor români, precum Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir.

Rezultatul: Războiul s-a încheiat în 1721 prin Tratatul de la Nystad. Rusia a câștigat ieșirea la Marea Baltică și a fost proclamată Imperiu, în timp ce Suedia și-a pierdut statutul de hegemon în nordul Europei.

Semnificația: Acest război a pus bazele Rusiei moderne și a restructurat alianțele europene pentru secolul ce avea să urmeze, fiind unul dintre cele mai relevante exemple de „război de uzură” din istoria timpurie.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1708 – Alegerea lui Antim Ivireanul ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei: La recomandarea și cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu, după trecerea la cele veșnice a predecesorului său, Teodosie, scaunul mitropolitan al Țării Românești este ocupat de una dintre cele mai strălucite minți ale epocii: Antim Ivireanul.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul  - foto: doxologia.ro

O viață dedicată culturii și credinței: Origini și formare: Născut în Iviria (Georgia de astăzi) în jurul anului 1650, acesta a ajuns în Țara Românească după o perioadă de captivitate la Constantinopol. Talentul său remarcabil l-a propulsat rapid în cercurile înalte, fiind pe rând egumen al Mănăstirii Snagov și episcop de Vâlcea.

Polimat al secolului al XVIII-lea: Mai mult decât un lider spiritual, a fost un veritabil artist și vizionar. Autor, tipograf de geniu, gravor și teolog, el a revoluționat limba română prin scrierile sale. Celebrele sale „Didahii” (o colecție de predici pentru marile sărbători) rămân până astăzi monumente de retorică și stil literar.

Inovație socială: Vizionarul ierarh a înființat la București prima bibliotecă publică, înțelegând că accesul la cunoaștere este esențial pentru progresul unei națiuni.

Un sfârșit martiric: Din cauza atitudinii sale ferme împotriva dominației otomane și a apărării drepturilor Bisericii, a intrat în conflict cu primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat. În toamna anului 1716, a fost înlăturat din scaun, caterisit pe nedrept și condamnat la exil pe viață la mănăstirea Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai. Nu a mai ajuns însă la destinație, fiind asasinat pe drum de ostașii turci care îl escortau.

Recunoscut pentru jertfa sa, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, fiind prăznuit anual pe 27 septembrie.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

22 februarie 1732 – Nașterea lui George Washington, simbolul independenței americane La data de 22 februarie 1732 s-a născut George Washington (d. 1799), primul președinte al Statelor Unite și comandantul suprem al Armatei Continentale. Un simbol al unității și al integrității, el a refuzat puterea absolută în favoarea democrației constituționale.

George Washington by Gilbert Stuart, 1797 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În spiritul numelui platformei noastre, Uniți Schimbăm, cuvintele lui Washington despre importanța unității naționale rămân la fel de actuale și astăzi:

“Unitatea guvernului… este un stâlp principal al edificiului libertății voastre reale, sprijinul liniștii voastre acasă, al păcii voastre în afară, al siguranței voastre, al prosperității voastre, al acelei libertăți pe care o prețuiți atât de mult.”

Repere ale vieții sale:

Conducător militar: A condus forțele americane către victorie împotriva Marii Britanii, în ciuda resurselor limitate, demonstrând o reziliență extraordinară.

Președinte vizionar: A servit două mandate (1789–1797), stabilind numeroase precedente care guvernează și astăzi instituția prezidențială.

Retragerea exemplară: După al doilea mandat, a ales să se retragă la reședința sa de la Mount Vernon, consolidând ideea că într-o republică, nicio persoană nu este indispensabilă și puterea aparține legii, nu omului.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1788 - Nașterea lui Arthur Schopenhauer, filosoful voinței (d. 1860): Vede lumina zilei la Danzig cel care va deveni „filosoful voinței” și al pesimismului profund. Opera sa va influența decisiv minți precum Nietzsche, Freud sau Eminescu.

Arthur Schopenhauer in 1859 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Pe 22 februarie 1788 s-a născut la Danzig (astăzi Gdańsk, Polonia) Arthur Schopenhauer (d. 1860), unul dintre cei mai importanți filosofi germani, cunoscut pentru analiza sa profundă asupra dorinței umane și a suferinței.

Opera fundamentală: Lucrarea sa de căpătâi, „Lumea ca voință și reprezentare”, susține că în spatele realității pe care o percepem se află o forță oarbă și neîncetată pe care el a numit-o Voință.

Pesimismul filosofic: Schopenhauer a argumentat că dorințele umane sunt nesfârșite, ceea ce duce inevitabil la suferință. Totuși, el a oferit și „căi de scăpare”: contemplarea artei, muzica și compasiunea față de ceilalți.

Legătura cu Orientul: A fost unul dintre primii gânditori occidentali care a integrat elemente din filosofia budistă și hindusă în sistemul său de gândire, fiind fascinat de conceptele de asceză și eliberare de sine.

Influențe majore: Ideile sale au avut un impact colosal asupra unor personalități precum Friedrich Nietzsche, Richard Wagner, Sigmund Freud și scriitorul nostru, Mihai Eminescu, care a fost profund marcat de pesimismul schopenhauerian.

Citat celebru: „Soarta amestecă cărțile, dar noi suntem cei care le jucăm.”

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1814 – S-a născut Grigore Alexandrescu, poet și prozator român,unul dintre cei mai de seama fabulisti ai nostri; (d.25 noiembrie 1885).

Grigore Alexandrescu  - foto: ro.wikipedia.org

Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Târgoviște – d. 25 noiembrie 1885, București) a fost un poet și fabulist român.

A debutat cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu.

Poezia sa a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848.

Poet liric, scrie mai întâi meditații romantice, sub influența lui Lamartine.

Cea mai reușită este Umbra lui Mircea. La Cozia (făcuse o călătorie în Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).

E ultimul fabulist autentic din literatura română, si a lasat vreo 40 de fabule, în care adevărul e mascat, din cauza cenzurii autorităților (Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Dreptatea leului, Vulpea liberală, ș.a.).

Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditația și satira.

A tradus din Lamartine și Byron.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1819 – S-a născut James Russell Lowell, poet și eseist american; (d. 1891).

James Russell Lowell – foto: ro.wikipedia.org

James Russell Lowell (n. 22 februarie 1819 – d. 12 august 1891) a fost un poet, critic literar și diplomat american, care a aparținut grupării literare Fireside Poets.

A scris o lirică satirică, în care militează pentru aboliționism și susține cauza nordiștilor în războiul civil.

A scris și poezii romantice în maniera lui John Keats și William Wordsworth.

A abordat și critica literară situându-se la nivelul celei europene contemporane, colaborând în publicații ca: The Pioneer, The Atlantic Monthly, North American Review.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1819 – In urma Tratatului Adams-Onís, Spania a vândut Florida Stateleor Unite, pentru suma de 5 milioane USD. Tratatul Adams–Onís din 1819 (denumit oficial Tratatul de Amiciție, Înțelegere și Granițe între Statele Unite ale Americii și Majestatea Sa Catolică, uneori denumit Tratatul de Achiziție a Floridei, sau Tratatul Transcontinental din 1819), a pus capăt unei dispute de frontieră din America de Nord, între Statele Unite și Spania.

Tratatul a fost rezultatul tensiunilor crescânde între SUA și Spania privind drepturile teritoriale într-o perioadă de slăbire a puterii Spaniei în Lumea Nouă.

Pe lângă cedarea Floridei către Statele Unite, tratatul a rezolvat o dispută teritorială din zona râului Sabine din Texas și a stabilit limitele teritoriului american și revendicările în zona Munților Stâncoși și spre vest către Oceanul Pacific în schimbul plății de către Statele Unite a revendicărilor locuitorilor zonei față de guvernul spaniol în valoare de 5.000.000 de dolari și a renunțării la revendicările asupra teritoriului din Texas de la vest de râul Sabine și a altor teritorii spaniole conform termenilor Achiziției Louisianei.

22 februarie 1821 – Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, a trecut Prutul, intrând în Moldova, unde a încearcat să–și găsească noi adepți pentru mișcarea sa.

22 februarie 1847 - In bătălia de la Buena Vista, 5.000 de militari americani înfrang o armata de 15000 mexicani.

22 februarie 1848 – Izbucnirea Revoluției la Paris – Scânteia „Primăverii Popoarelor”: Banchetele reformiste sunt interzise, provocând revolta parizienilor. Este scânteia care aprinde „Primăvara Popoarelor” în toată Europa, inclusiv în Țările Române, unde tinerii pașoptiști preiau modelul francez.

Revoluția franceză de la 1848 ( 22 februarie 1848 – 2 decembrie 1848) – Lamartine in front of the Town Hall of Paris rejects the red flag on 25 February 1848 by Henri Félix Emmanuel Philippoteaux – foto preluat de pe en.wikipedia.org

La data de 22 februarie 1848, Parisul devenea din nou epicentrul schimbărilor politice europene. Ceea ce a început ca un protest împotriva interzicerii unei întruniri politice s-a transformat rapid într-o revoluție care a dus la căderea monarhiei și la proclamarea celei de-a Doua Republici Franceze.

Cauza imediată: Guvernul conservator condus de François Guizot interzisese „banchetele reformiste” – adunări publice mascate unde opoziția cerea extinderea dreptului de vot și reforme sociale. Manifestanții au ieșit în stradă pe 22 februarie, ridicând baricade în tot orașul.

Căderea Regelui: În doar trei zile de lupte și presiune stradală, regele Ludovic-Filip a fost nevoit să abdice și să fugă în Anglia.

Impactul european: Succesul revoluționărilor parizieni a acționat ca un catalizator pentru întreaga Europă. În săptămânile următoare, valul revoluționar s-a extins în statele germane, în Imperiul Austriac și în statele italiene.

Legătura cu spațiul românesc: Evenimentele de la Paris din februarie 1848 au fost scânteia care a aprins spiritul revoluționar în Moldova și Țara Românească. Tinerii intelectuali români aflați la studii în Paris (pașoptiștii) au participat la baricadele din februarie, întorcându-se ulterior acasă pentru a organiza mișcările de eliberare națională și socială.

Semnificația: Revoluția de la 1848 din Paris a marcat sfârșitul ordinii stabilite după epoca napoleoniană și a impus ideile de sufragiu universal (masculin) și drepturi cetățenești fundamentale în mentalul colectiv european.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

22 februarie 1849 - S-a născut Nikolay Yakovlevich Sonin, matematician rus (d. 1915)

22 februarie 1857 – S-a născut fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz; (d. 1 iunie 1894).

Heinrich Rudolf Hertz – foto: ro.wikipedia.org

Heinrich Rudolf Hertz (n. 22 februarie 1857, Hamburg – d. 1 ianuarie 1894, Bonn) a fost un fizician german.

A studiat la universitățile din München și Berlin. În 1883 a devenit docent privat pentru fizica teoretică la universitatea Christian-Albrecht din Kiel. Între 1885 și 1889 a predat ca profesor de fizică la universitatea tehnică din Karlsruhe.

Din 1889 a fost profesor de fizică la Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universität din Bonn.

Hertz a murit la numai 37 de ani de granulomatoza lui Wegener.

22 februarie 1864 –S-a născut Jules Renard, romancier și dramaturg francez; (d. 22 mai 1910).

Jules Renard – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Jules Renard (n. 1864, Châlons-du-Maine – d. 1910, Paris) a fost un novelist și dramaturg francez. Intre cele mai cunoscute traduceri ale scrierilor sale in limba romana se numara : “Morcoveață”, Pagini de istorie naturală, Jurnal.

22 februarie 1875 – A murit la Paris, pictorul francez Jean-Baptiste Camille Corot; (n.16 iulie 1796, Paris).

Jean-Baptiste Camille Corot – foto: ro.wikipedia.org

Jean-Baptiste Camille Corot (n. 16 iulie 1796, Paris – d.22 februarie 1875 , Paris) a fost cel mai mare pictor peisagist francez al secolului al XIX–lea.

Camille Corot este pictorul care eliberează peisagistică de restricțiile impuse de neoclasicism.

A fost un maestru al picturii plein-air și, prin urmare, a influențat impresionismul, curent la a cărui naștere a asistat, fără a-l fi înțeles pe deplin.

Corot poate fi socotit precursorul impresionismului.

Jean-Baptiste Camille Coro, “Femeia cu perla” – Muzeul Luvru – foto: ro.wikipedia.org

22 februarie 1882 – Serbia se proclamă regat.

Milan Obrenovic devine primul rege al Serbiei moderne, sub numele de Milan I (1882-1889).

Milan Obrenović - foto: ro.wikipedia.org

Milan Obrenović s-a nascut la 22 august 1854 la Marasesti in Moldova si a decedat la 11 februarie 1901 la Viena. A fost principe al Serbiei intre anii 1868-1882 sub numele de Milan IV Obrenović,dupa care a devenit rege al Serbiei sub numele de Milan I domnind pana in anul 1889cand a abdicat in favoarea fiului sau Alexandru.

22 februarie 1889 – Preşedintele american Grover Cleveland semnează un proiect de lege prin care sunt admise Dakota de Nord, Dakota de Sud, Montana şi Washington, in randul statelor componente ale S.U.A.

22 februarie 1900 - Prima audiție, la Paris, a “Sonatei nr. 2 pentru vioară și pian” de George Enescu (la pian – George Enescu).

22 febuarie 1900 – S-a născut marele regizor spaniol Luis Buñuel ; (d. 29 iulie1983).

Luis Buñue – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Luis Buñuel (n. 22 februarie 1900, Calanda, Spania — d. 29 iulie 1983, Mexic) a fost un regizor spaniol de film. Deși spaniol, inițial studiile, apoi războiul civil și legăturile cu partidul comunist l-au determinat să-și exercite profesia de regizor în Franța, SUA și Mexic (unde și moare în 1983). Este considerat unul dintre cei mai importanți cineaști ai lumii.

22 februarie 1901 – S-a născut Justinian Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (d. 1977)

Justinian Marina,  al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Justinian Marina, pe numele de mirean Ioan Marina, (n. 22 februarie 1901, Suiești, județul Vâlcea – d. 26 martie 1977, București) a fost al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între 1948 și 1977.

Marele Colegiu Electoral Bisericesc, întrunit în capitala țării, la 24 mai 1948, a ales arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al României pe mitropolitul Moldovei Justinian Marina,

“care s-a arătat vrednic prin statornicia sa în dreapta credință, prin lucrarea fără preget în slujirile sale de până acum, printr-o muncă rodnică în folosul poporului și al Bisericii, printr-o blândețe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor și vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare față de Sfântul Sinod și de supunere față de legile țării” (din Gramata Sinodală de instalare).

Patriarch Justinian and the Communist leadership of Romania, at the “23 August” Stadium during the opening of the World Festival of Youth and Students (1953) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

La 6 iunie 1948, la ceremonia de învestitură din aula Palatului Parlamentului și la cea de instalare din biserica “Sf. Spiridon Nou” din București, Patriarhul Justinian și-a prezentat programul de activitate ca patriarh.

Printre obiectivele sale figurau: pregătirea clerului în duhul Ortodoxiei și cerințelor vremii; restaurarea monahismului românesc; reorganizarea învățământului teologic; desființarea Bisericii Române Unite cu Roma și integrarea credincioșilor acestei biserici în Biserica Ortodoxă Română; reînnodarea legăturilor frățești cu toate Bisericile ortodoxe; promovarea relațiilor ecumenice cu Bisericile creștine etc.

Patriarhul Justinian primeşte la Bucureşti vizita Patriarhului Alexei al Moscovei şi al întregii Rusii (iunie 1962) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Sub conducerea patriarhului Justinian a fost inițiată colaborarea Bisericii Ortodoxe Române cu autoritatea comunistă.

Patriarhul a promovat ideea ca istoria merge după niște legi date de Dumnezeu, iar una dintre aceste legi este lupta de clasă.

Scriitorul polonez Czeslaw Milosz, laureat al premiului Nobel, citează pe patriarhul Justinian în cartea sa Gândirea captivă.

“Stalin, conducătorul Partidului Comunist, duce la îndeplinire legea istoriei, cu alte cuvinte acționează așa cum dorește Dumnezeu, motiv pentru care trebuie să ne supunem lui. Omenirea poate fi reînnoită după modelul rusesc; de aceea nici un creștin nu se poate opune ideii – crude, ce-i drept – care va crea un om nou pe întreaga planetă. Asemenea argumente sunt adesea folosite de clerici care sunt unelte ale Partidului. “Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!” a spus Justinian Marina, patriarhul României.”

22 februarie 1903 – S-a născut Tudor Mușatescu, poet, prozator, dramaturg și publicist român; (d. 1970).

Tudor Mușatescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tudor Mușatescu (n. 22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel – d. 4 noiembrie 1970) a fost un poet, prozator, dramaturg și umorist român.

22 februarie 1905 - S-a înființat primul sindicat muncitoresc din România, sindicatul lucrătorilor tâmplari: La data de 22 februarie 1905, la București, lua ființă Sindicatul lucrătorilor tâmplari, sub conducerea lui I.C. Frimu. Aceasta a fost prima organizație sindicală modernă din țară, creată după model european, având ca scop protejarea drepturilor celor care munceau.

Ion Costache Frimu (n. 4/16 octombrie 1871, comuna Bârzești, județul Vaslui; d. 19 februarie 1919, Închisoarea Văcărești) a fost un militant socialist și fruntaș al Partidului Social-Democrat, care a murit în urma bătăilor suferite în închisoare, ca urmare a participării sale la manifestațiile muncitorilor tipografi din decembrie 1918 – cititi mai mult pe unitischimbam.ro – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Organizare structurată: Până la acea dată, existau bresle sau asociații de ajutor reciproc, dar sindicatul de la 1905 a introdus conceptul de luptă pentru condiții de muncă mai bune, salarii echitabile și program de lucru limitat.

Efectul de domino: Exemplul tâmplarilor a fost urmat rapid de alte bresle (legători de cărți, cizmari, tipografi). Până la sfârșitul anului 1905, în România s-au format numeroase alte sindicate, ducând la crearea unei mișcări muncitorești naționale.

Impact social: Această mișcare a pus presiune pe clasa politică pentru a introduce primele legi sociale moderne, într-o perioadă în care industrializarea României era la început, iar condițiile din fabrici erau adesea extrem de precare.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

22 februarie 1906 – S-a înființat Institutul Geologic al României și s-a creat Corpul geologilor.

22 februarie 1907 – “Răscoala Țărănească din 1907” - Încep mișcările țărănești în județele Dorohoi și Iași din Romania.

“Răscoala Țărănească din 1907″ (O patrulă de cavalerie observă casele incendiate de către răsculaţi lângă Buzău) – foto: ro.wikipedia.org

Răscoala țărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu uciderea unei părți din populația rurală a țării. Principala cauză a fost nemulțumirea țăranilor legată de inechitatea deținerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

22 februarie 1924 – Președintele american Calvin Coolidge devine primul președinte american care vorbeste intr-o emisiune de radio transmisa de la Casa Alba.

22 febuarie 1942 - A murit Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg austriac (n. 1881)

Stefan Zweig – foto: ro.wikipedia.org

Stefan Zweig (n. 28 noiembrie, 1881, Viena, Austria – d. 23 februarie, 1942, Petrópolis, Brazilia) a fost un scriitor, jurnalist și biograf austriac. În prezent este alături de Hermann Hesse unul dintre cei mai citiți autori de limbă germană. Stefan Zweig și-a petrecut ultimii ani de viață în exil, fiind un opozant fățis al dictaturii naziste.

22 februarie 1943 – Execuția membrilor grupului „Trandafirul Alb” (Die Weiße Rose): Hans Scholl, Sophie Scholl și Christoph Probst sunt executați de regimul nazist după ce au fost prinși distribuind manifeste anti-război. Gestul lor rămâne un simbol universal al rezistenței prin conștiință.

Membrii grupului Trandafirul Alb, München 1942. De la stânga: Hans Scholl , sora lui Sophie Scholl şi Christoph Probst. foto: Muzeul Memorial al Holocaustului din S.U.A. – preluat de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com

La 22 februarie 1943, într-un subsol al închisorii Stadelheim din München, regimul nazist punea capăt vieții a trei tineri care îndrăzniseră să spună adevărul. Sophie Scholl (21 de ani), fratele ei Hans Scholl (24 de ani) și prietenul lor Christoph Probst (23 de ani) au fost executați prin ghilotinare, la doar câteva ore după un proces-spectacol condus de infamul judecător Roland Freisler.

Cine a fost „Trandafirul Alb”?

„Trandafirul Alb” a fost un grup de rezistență non-violentă format din studenți și un profesor de la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Într-o perioadă în care opoziția față de Hitler era considerată înaltă trădare, acești tineri au redactat, multiplicat și distribuit șase manifeste prin care chemau poporul german la rezistență pasivă și la condamnarea crimelor regimului.

Contextul arestării

Gestul final: Pe 18 februarie 1943, în timp ce distribuiau ultimul set de manifeste în incinta universității, Sophie a aruncat un teanc de foi de la balconul interior al clădirii spre curtea centrală. Gestul a fost observat de un om de serviciu, membru al partidului nazist, care i-a denunțat imediat.

Interogatoriul: Sophie a fost interogată timp de trei zile de către Gestapo. Deși inițial a negat, ulterior a decis să preia întreaga vină asupra ei pentru a-i proteja pe ceilalți, dând dovadă de un calm și un curaj care l-au uluit chiar și pe anchetatorul său.

Ultimele cuvinte: Se spune că, înainte de a fi dusă la eșafod, Sophie a rostit: „Ce contează moartea mea, dacă prin noi, mii de oameni sunt treziți și stimulați să acționeze?”. Fratele ei, Hans, a strigat chiar înainte de execuție: „Să trăiască libertatea!” (Es lebe die Freiheit!).

Moștenirea lor

Execuția celor trei nu a oprit mișcarea. Cel de-al șaselea manifest a fost scos ilegal din Germania, multiplicat de forțele aliate în milioane de exemplare și aruncat din avioane deasupra orașelor germane sub titlul: “Un manifest al studenților din München”.

Astăzi, curtea Universității din München este pavată cu o replică din piatră a manifestelor aruncate de Sophie Scholl, un simbol etern al faptului că spiritul critic și dorința de libertate nu pot fi strivite de nicio dictatură.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

22 februarie 1948 - Lovitura de stat comunistă în Cehoslovacia.

22 februarie 1949 - Scriitorul Adrian Marino a fost arestat pentru participarea la încercarea de reorganizare a tineretului național-tărănist din facultăți. La 12 octombrie 1950, a fost condamnat la 10 ani temniță grea. Între 1957 și 1963, scriitorul a avut domiciliu obligatoriu, iar în 1968 a fost reabilitat.

Adrian Marino - foto: ro.wikipedia.org

Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași – d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder.

A fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte ale „Școlii de cadre”, din cadrul Tineretului Universitar Național-Țăranist, activități considerate ilegale de guvernul de atunci.

A fost închis până în anul 1957, după care a fost deportat în Bărăgan, în satul Lătești (azi parte a comunei Bordușani, Ialomița), alți șase ani (1957 – 1963).

Nu va avea drept de semnatură până în 1965, când debutează la 44 de ani cu „Viața lui Alexandru Macedonski“. După alți patru ani, în 1969, a fost reabilitat politic complet și repus în toate drepturile.

A fost reabilitat juridic în 1969. A fost premiat de Academia Română și de Uniunea Scriitorilor.

Între 1971 și 1972 face o specializare în Elveția, supervizat de profesorul René Étiemble. A avut , de asemenea, burse în Franța și Germania Federală.

Între 1973 și 1980 întemeiază, redactează și conduce prima revistă de studii literare în limbi străine de largă circulație, Cahiers roumains d’etudes literaires.

În 1985 obține Premiul Herder. Publică în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981. A fost membru al Senatului Alianței Civice și al Senatului ASPRO.

În anul 2010, în urma apariției volumului său biografic Viața unui om singur, critic la adresa unor intelectuali activi în viața publică, lui Adrian Marino i s-a înscenat o acuzație de colaborare cu Securitatea.

În anul 2010, scriitorul Mircea Dinescu a făcut public faptul că Adrian Marino a fost informator al Direcției de Informații Externe și al Securității, în vremea regimului comunist. O cercetare de presă ulterioară a confirmat acuzațiile.

Defăimarea cărturarului a determinat semnarea unui protest colectiv care califica „transformarea acestui demn om de cultură, liberal și anticomunist într-un slujitor al regimului” drept „un act monstruos și inacceptabil”

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

22 februarie 1958 – Egiptul şi Siria s-au unit pentru a forma Republica Arabă Unita.

22 februarie 1959 – Lee Petty a câștigat prima ediție a cursei Daytona 500, o cursă auto NASCAR care a avut loc pe circuitul Daytona International Speedway din Florida.

Lee Petty nr. 42 și Johnny Beauchamp nr. 73 se luptă în ultimul tur al cursei Daytona 500 din 1959 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prima cursă internațională NASCAR de 500 de mile din 1959, desfășurată la Daytona (cunoscută acum sub numele de Daytona 500 inaugurală din 1959) a fost a doua cursă a sezonului NASCAR Grand National Series din 1959. A avut loc pe 22 februarie 1959, în fața a 41.921 de spectatori. A fost prima cursă desfășurată pe circuitul Daytona International Speedway, lung de 4,0 kilometri .

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1962 – S-a născut Steve Irwin, naturalist australian; (d. 2006).

Stephen Robert Irwin – foto: ro.wikipedia.org

Stephen Robert Irwin (n. 22 februarie 1962 – d. 4 septembrie 2006) a fost un prezentator de televiziune, ecologist și proprietar de grădină zoologică.

A devenit cunoscut datorită documentarelor sale de pe Discovery (“The Crocodile Hunter“) și a filmelor artistice în care a jucat. Acesta încetat din viață în nordul Australiei, într-un accident subacvatic.

În dimineața de luni, 4 septembrie 2006, a fost înțepat în piept de o pisică de mare; Stephen Irwin se afla în largul portului Douglas, la nord de Cairns Australia, unde lucra la un documentar despre lumea submarină.

22 februarie 1973 – În urma vizitei presedintelui american Richard Nixon la Beijing, Statele Unite si în Republica Populară Chineză, isi reiau legaturile infiintand birouri diplomatice.

22 februarie 1974 – Tentativa de asasinat asupra președintelui Richard Nixon:

Samuel Byck a încercat să deturneze un avion pe Aeroportul Internațional Baltimore/Washington cu intenția de a-l prăbuși în Casa Albă pentru a-l asasina pe președintele american Richard Nixon, dar a fost oprit de poliție.

Samuel Joseph Byck (30 ianuarie 1930 – 22 februarie 1974) a fost un cetățean american care a încercat să organizeze un atac sinucigaș fără precedent pentru acea vreme. Pe 22 februarie 1974, Byck a încercat să deturneze un avion de pasageri ce urma să decoleze de pe Aeroportul Internațional Baltimore/Washington, având planul nebunesc de a prăbuși aeronava peste Casa Albă, cu scopul de a-l ucide pe președintele Richard Nixon.

În timpul tentativei sale violente, Byck a împușcat mortal un polițist de pe aeroport, precum și pe copilotul avionului, rănindu-l grav și pe pilotul aeronavei. Înainte ca avionul să apuce să decoleze, forțele de ordine au intervenit, iar Byck a fost împușcat și rănit de un polițist prin fereastra ușii aeronavei, în cele din urmă sinucigându-se înainte de a fi capturat.

Incidentul a rămas în istorie ca una dintre primele tentative de a folosi un avion comercial ca armă de distrugere masivă împotriva unei ținte politice, prefigurând cu decenii înainte tacticile folosite în atacurile de mai târziu.

Această poveste a fost ulterior sursa de inspirație pentru filmul “The Assassination of Richard Nixon” (2004), cu Sean Penn în rolul principal.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1979 – Insula Saint Lucia din Caraibe își proclamă independenta fata de Marea Britanie.

Location of Saint Lucia (circled in red)
in the Caribbean (light yellow) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Sfânta Lucia (Saint Lucia) este o țară insulară situată în arhipelagul Caraibe între Martinica și Barbados și are capitala la Castries.

Populația este de 150.000 de locuitori.

Limba oficială a insulei este engleza, dar mulți localnici vorbesc kweyol, care s-a transformat dintr-un dialect al limbii franceze într-o adevarată limbă cu gramatică proprie.

Plajele fine, luxuriantele păduri tropicale, cele două conuri vulcanice de pe coasta de sud-est a insulei, Gros Piton, cu o înălțime de 797 metri și Petit Piton, de 750 metri sunt principalele puncte de interes din Sf. Lucia.

Climatul este tropical, sezonul ploios durează din iunie până în noiembrie, iar sezonul uscat din decembrie până în mai.

Soufrière, Saint Lucia – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Insula a fost descoperită de Cristofor Columb în cea de-a patra călătorie a sa (1502) spre Lumea Nouă. I s-a dat numele Sfintei din ziua când a fost-descoperită.

În sec. XVII-XVIII este disputată de Franța și Anglia, trecând de nenumărate ori când sub puterea uneia, când a alteia. Sunt aduși sclavi negri din Africa.

În 1814 devine colonie britanică; în 1979 își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului (al 40-lea stat-membru).

Inflația și șomajul au marcat viața insulei, care, pentru a se redresa, dezvoltă agricultura și serviciile (turism).

Este o monarhie constituțională, conform Constituției din 1979. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat și Camera Adunării); cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Adunării.

Șeful statului: regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. Multipartitism.

Rezervația națională Pitons a fost înscrisă în anul 2004 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 1979 - Decorarea drapelului de luptă al Diviziei “Mărășești“, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființare.

Drapelului de Luptă al Brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești” – foto preluat de pe www.facebook.com/Brigada9Mecanizata

Fosta Divizie „Mărășești“, actuala Brigada 9 Mecanizată Mărăşeşti din Constanţa este parte a Diviziei 2 Infanterie Getica şi este purtătoarea tradițiilor de luptă de excepție ale militarilor dobrogeni, dar şi principalul element al prezenței Forţelor Terestre române între Dunăre şi Marea Neagră. Drapelul de Luptă al Brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești” a fost decorat joi, 30 ianuarie, cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofițer cu însemn de pace, pentru militari, în prezența șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

Brigada 9 Mecanizată „Mărășești” s-a înființat la data de 1 octombrie 2009 și a preluat tradițiile de luptă ale Diviziei Active, prima mare structură de forțe terestre din regiunea Dobrogea.

Militarii brigăzii au participat în numeroase misiuni internaționale, în Afganistan, Irak, Polonia, Bosnia și Herțegovina și Republica Centrafricană, demonstrând profesionalism, curaj și adaptabilitate. Totodată, marea unitate a reprezentat o prezentă constanță la exercițiile multinaționale majore, unde a demonstrat un nivel înalt de pregătire.

cititi mai mult pe www.defense.ro

22 februarie 1980 – A decedat Oskar Kokoschka, pictor și poet englez de origine austriacă; (n. 1886).

Oskar Kokoschka, 1963 – foto: ro.wikipedia.org

Kokoschka a fost cel mai faimos reprezentant al Grupului de Artă din Berlin Der Sturm (în română Furtună), și cofondator Hagenbund (sau Künstlerbund Hagen).

Începând cu anul 1980, s-a înființat un premiu acordat de către autoritățile austriece pentru realizări excepționale în artă, care-i poartă numele.

Prima sa expoziție personală a avut loc la Galeria Paul Cassirer din Berlin în anul 1910.

În acest an, de asemenea, a expus la Muzeul Folkwang Essen și a început colaborarea cu revista Der Sturm.

În 1915 , la scurt timp după izbucnirea primului război mondial, el a servit pe frontul de est, unde a fost grav rănit.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

22 februarie 1987 - Moartea lui Andy Warhol, „regele” Pop Art (n. 1928)

Andy Warhol în 1980 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

La 22 februarie 1987, lumea artei își pierdea una dintre cele mai influente și controversate figuri: Andy Warhol (pe numele său real Andrew Warhola). Artist, regizor și producător, Warhol a redefinit granițele dintre arta înaltă și cultura de masă.

Puncte cheie despre viața și moștenirea sa:

Revoluția Pop Art: Warhol a transformat obiectele banale de consum (precum celebrele cutii de supă Campbell’s) și portretele vedetelor (Marilyn Monroe, Elvis Presley) în capodopere artistice. A demonstrat că arta poate fi accesibilă și inspirată din viața cotidiană.

The Factory: Studioul său din New York, numit „The Factory”, a devenit un loc legendar de întâlnire pentru artiști, muzicieni, scriitori și personalități underground, fiind un laborator de experimente vizuale și sociale.

Viziune vizionară: A prezis democratizarea celebrității prin celebra sa frază: „În viitor, oricine va fi faimos pentru 15 minute” – o intuiție uluitoare despre era rețelelor sociale de astăzi.

Moștenirea: Dincolo de picturile sale care se vând astăzi cu sute de milioane de dolari, Warhol a influențat designul, publicitatea, moda și muzica (fiind managerul trupei The Velvet Underground).

Citat celebru: „Arta este orice lucru cu care poți scăpa nepedepsit.”

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1993 - Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis, în unanimitate, înfiinţarea Tribunalului internaţional pentru judecarea crimelor de război din fosta Iugoslavie.

22 februarie 1997 - Anunțul oficial al primei clonări reușite a unui mamifer – Oaia Dolly: La data de 22 februarie 1997, lumea științifică și opinia publică erau luate prin surprindere de un anunț care părea desprins din literatura science-fiction: cercetătorii de la Institutul Roslin din Scoția, conduși de Ian Wilmut și Keith Campbell, prezentau oficial Oaia Dolly, primul mamifer clonat dintr-o celulă adultă.

Dolly (n. 5 iulie 1996, Roslin, Scoția – d. 14 februarie 2003, Roslin, Scoția) a fost o oaie domestică, femelă, care a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer dintr-o celulă somatică adultă, prin procedeul de transfer nuclear – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Realizarea tehnologică: Deși Dolly se născuse efectiv pe 5 iulie 1996, existența ei a fost păstrată secretă timp de șapte luni pentru a permite cercetătorilor să verifice datele și să pregătească lucrarea științifică. Ea a fost creată prin procesul de transfer nuclear al unei celule somatice, folosind o celulă prelevată din glanda mamară a unei oi de șase ani.

De ce a fost un șoc? Până la Dolly, comunitatea științifică credea că celulele adulte sunt specializate definitiv și nu pot fi „reprogramate” pentru a crea un organism întreg. Dolly a demonstrat că o celulă specializată poate redeveni o celulă stem pluripotenta.

Impactul etic: Anunțul din 22 februarie a declanșat o dezbatere globală masivă cu privire la etica clonării. Președintele de atunci al SUA, Bill Clinton, a cerut imediat o investigație privind bioetica, iar numeroase țări au început să reglementeze sau să interzică clonarea umană.

Viața lui Dolly: Oaia Dolly a trăit șase ani la Institutul Roslin, având o viață relativ normală și dând naștere la șase miei prin metode naturale. A fost eutanasiată în 2003 după ce a contractat o boală pulmonară progresivă. Astăzi, corpul ei împăiat este expus la Muzeul Regal al Scoției din Edinburgh.

Semnificație: Succesul clonării lui Dolly a deschis calea cercetărilor moderne în medicina regenerativă, studiul celulelor stem și conservarea speciilor pe cale de dispariție, rămânând unul dintre cele mai importante repere științifice ale secolului XX.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 1997 - Pugilistul Mihai Leu a câștigat pentru România primul titlul de campion mondial la box profesionist

Mihai Leu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Mihai Leu (n. 13 februarie 1968, Hunedoara) este un sportiv român. S-a făcut cunoscut ca pugilist, fiind campion mondial WBO la semimijlocie în 1997. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh. A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC. Din 2010 este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă ce concurează în Campionatul Național de Raliuri (CNR).

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

22 februarie 2002 – Liderul rebel angolez Jonas Savimbi a fost ucis într-o ambuscadă.

Jonas Malheiro Savimbi (3 August 1934 – 22 February 2002) – foto: en.wikipedia.org

Jonas Malheiro Savimbi (n.1934) a fost un lider politic și militar angolez care a fondat și a condus Uniunea Nationala pentru Independenta Totala a Angolei, o mișcare care a purtat un razboi de guerrila impotriva dominației coloniale portugheze intre anii 1966-1974, confruntandu-se apoi cu Mișcarea Populara pentru Eliberarea Angolei (MPLA) rivala, sprijinita de sovietici în anii 1974-1975, și după declararea independenței în 1975 până la moartea sa într-o ciocnire cu trupele guvernamentale.

22 februarie 2006 – Jefuirea depozitului Securitas din Anglia – Cel puțin șase bărbați organizează cel mai mare jaf din Marea Britanie. Au răpit și amenințat familia directorului, au sechestrat 14 membri ai personalului și au furat 53 de milioane de lire sterline (aproximativ 92,5 milioane de dolari sau 78 de milioane de euro) în bancnote din Depozitul Coroanei de Gestionare a Lichidităților, din Vale Road, Tonbridge, Kent.

22 februarie 2014 – Președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, este suspendat de către Rada Supremă a Ucrainei printr-un vot de 328 la 0, îndeplinindu- se astfel unul din obiectivele majore a masivelor miscari populare cunoscute sub numele de Euromaidan. După ce în prealabil a refuzat unilateral semnarea Acordului de asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană (parte a Parteneriatului Estic, Ianukovici a fost ținta unor proteste pro-europene de masă, care s-au soldat în cele din urmă cu demiterea sa și preluarea interimatului funcției de președinte de către speakerul Oleksandr Turcinov (22 februarie 2014).

Viktor Fedorovici Ianukovici (n. 9 iulie 1950, Ienakiieve, regiunea Donețk, RSS Ucraineană) a fost președintele Ucrainei în perioada 2010 – 2014 – foto: ro.wikipedia.org

În aceeasi zi, Ianukovici a părăsit capitala Kiev pentru a participa la un congres pro-rus la Harkov. Într-un discurs preînregistrat, difuzat prin mijloacele de informare în masă, acesta afirma că nu intenționă să demisioneze. Totuși, Ianukovici nu a mai compărut la congresul de Harkov, în timp ce în presă apăreau deja relatări despre faptul că ar fi fugit într-o direcție necunoscută, cel mai probabil Rusia, Belarus sau chiar Emiratele Arabe Unite.

După câteva zile de incertitudine, timp în care a fost dat în urmărire internațională pentru genocid, Ianukovici a susținut o conferință de presă în orașul rus Rostov pe Don în care blama noua putere „profascistă”de la Kiev pentru lovitură de stat. „Evenimentele care afectează în prezent Crimeea sunt o reacție naturală față de o uzurpare a puterii”, declară Ianukovici cu referire la intervenția pro-rusă din autonomia Crimeea.

22 februarie 2015 – Tragedia navală de pe râul Padma (Bangladesh): La data de 22 februarie 2015, un grav accident nautic a avut loc în Bangladesh, pe râul Padma (unul dintre brațele principale ale Gangelui), soldat cu pierderea a zeci de vieți omenești.

Desfășurarea: Feribotul de pasageri ML Mostofa-3, care transporta între 150 și 200 de persoane, s-a răsturnat și s-a scufundat după ce a fost lovit de un cargou (trauler) în districtul Manikganj, la aproximativ 40 km nord-vest de capitala Dhaka.

Victime: Accidentul s-a soldat cu moartea a cel puțin 70 de persoane. Mulți pasageri au rămas captivi în interiorul navei care s-a scufundat rapid în apele adânci de aproximativ 6 metri. Supraviețuitorii au fost în mare parte pasageri care se aflau pe puntea superioară și au reușit să sară în apă înainte ca nava să se răstoarne complet.

Cauze: Ancheta a stabilit că ambele ambarcațiuni nu au respectat distanța necesară pentru trecere, provocând coliziunea. De asemenea, s-a ridicat problema supraîncărcării feribotului, o problemă recurentă în sistemul de transport naval din Bangladesh.

Urmări: Căpitanul și doi membri ai echipajului traulerului au fost arestați imediat după incident. Guvernul a ordonat o anchetă oficială și a oferit despăgubiri familiilor victimelor pentru cheltuielile de înmormântare.

Această tragedie a readus în atenția internațională standardele precare de siguranță de pe căile navigabile interne ale Bangladeshului, unde accidentele de feribot cauzează anual sute de victime.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 2018 – Atacul asupra Ambasadei Statelor Unite din Podgorica: Un bărbat aruncă o grenadă asupra ambasadei SUA din Podgorica, Muntenegru. Moare la fața locului în urma unei a doua explozii, fără ca nimeni altcineva să fie rănit.

În noaptea de 22 februarie 2018, Ambasada Statelor Unite ale Americii din Podgorica, capitala Muntenegrului, a fost ținta unui atac cu bombă. Incidentul a avut loc în jurul orei locale 00:30, când sediul diplomatic era închis.

Desfășurarea: Un bărbat a aruncat o grenadă de mână (de tip M75) peste zidul incintei ambasadei, după care s-a sinucis detonând un al doilea dispozitiv exploziv în afara complexului diplomatic. Din fericire, nicio altă persoană nu a fost rănită, iar pagubele materiale au fost minore.

Autorul: Atacatorul a fost identificat ulterior ca fiind Dalibor Jauković, un bărbat de 42 de ani, născut în Serbia și veteran al armatei iugoslave din timpul războiului din Kosovo (1999).

Motivația: Investigațiile au scos la iveală că Jauković avea vederi puternic anti-NATO, fiind un opozant vocal al aderării Muntenegrului la Alianța Nord-Atlantică (proces finalizat cu doar câteva luni înainte, în iunie 2017). Profilul său de pe rețelele de socializare conținea numeroase mesaje critice la adresa Occidentului și distincții militare primite în timpul conflictelor din anii ’90.

Acest incident a evidențiat tensiunile politice reziduale din regiunea Balcanilor legate de integrarea euro-atlantică și rolul NATO în istoria recentă a zonei.

22 februarie 2019 – Incidentul de la Ambasada Coreei de Nord din Madrid: Un grup a intrat prin efracție în ambasada Coreei de Nord din Madrid, Spania, și a furat mai multe telefoane mobile și dispozitive de stocare digitală.

Pe 22 februarie 2019, sediul misiunii diplomatice a Coreei de Nord din Madrid a fost scena unui eveniment controversat, aflat la granița dintre activism politic și operațiune de spionaj. Un grup de zece persoane, dotate cu arme false și cuțite, a pătruns în ambasadă, unde a sechestrat și interogat personalul diplomatic timp de câteva ore.

Autorii: Atacul a fost revendicat ulterior de gruparea disidentă Free Joseon (cunoscută anterior sub numele de Cheollima Civil Defense), o organizație care militează pentru răsturnarea regimului condus de Kim Jong-un.

Desfășurarea: Grupul a sustras telefoane mobile, unități flash și hard disk-uri din incintă, pe care le-ar fi predat ulterior FBI-ului în Statele Unite. O angajată a ambasadei a reușit să fugă sărind de la un etaj superior, alertând autoritățile spaniole.

Controverse: În timp ce autoritățile au tratat cazul ca pe un atac violent, grupul Free Joseon a susținut că a fost „invitat” în interior de către diplomați care doreau să dezerteze, iar întreaga scenă a fost regizată pentru a proteja familiile acestora rămase în Coreea de Nord.

Context Geopolitic: Incidentul a avut loc cu doar câteva zile înainte de summitul istoric de la Hanoi dintre președintele Donald Trump și liderul Kim Jong-un, ridicând suspiciuni (neprobate oficial) cu privire la implicarea unor servicii de informații externe, precum CIA.

Acest eveniment rămâne unul dintre cele mai neobișnuite episoade de rezistență organizată împotriva Phenianului desfășurate pe teritoriu european în istoria recentă.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

22 februarie 2022 – A avut loc “Twosday”, denumirea dată zilei de marți, 22 februarie 2022, la ora 2:22:22

Twosday a fost un fenomen global care a avut loc pe data de 22 februarie 2022 (22/02/2022).A fost considerată o dată excepțională din mai multe puncte de vedere:Palindrom perfect:

- Data citită de la stânga la dreapta este identică cu cea citită de la dreapta la stânga ($22022022$).

- Ambigramă: Pe ecranele digitale (unde cifrele sunt formate din linii), data putea fi citită la fel chiar și dacă întorceai ecranul invers.

- Ziua săptămânii: Coincidența a făcut ca această dată să cadă într-o zi de marți (în engleză, Tuesday), ceea ce a dus la jocul de cuvinte “Twosday”.

- Momentul de vârf: Mulți oameni au sărbătorit momentul maxim la ora 22:22:22.

A fost o zi extrem de populară pentru nunți și evenimente speciale, fiind considerată de mulți o zi a echilibrului și a norocului.

Deși a trecut, este interesant de observat că trăim într-un deceniu (anii 2020) care a oferit câteva astfel de momente numerice rare. Următorul palindrom de acest tip (într-un format similar) va mai avea loc abia peste câțiva ani buni, dar “Twosday” a fost unic prin asocierea cu ziua de marți.

22 februarie 2026 – Acordul de Pace de la Geneva (Criza din Cornul Africii):

Se semnează tratatul de încetare a focului în conflictul din Cornul Africii, fiind considerat unul dintre cele mai importante succese diplomatice ale deceniului pentru stabilitatea globală.

Este considerat cel mai amplu tratat de pace mediat de ONU și Uniunea Africană în ultimul deceniu, având potențialul de a stabiliza întreaga regiune și de a opri o criză umanitară care a afectat milioane de oameni.

22 februarie 2026 – Inaugurarea primei rețele comerciale de „Hyperloop” (Segmentul Abu Dhabi – Dubai)

La 22 februarie 2026 a avut loc prima cursă oficială cu pasageri plătitori pe un sistem de tip Hyperloop complet funcțional. Aceasta marchează sfârșitul erei prototipurilor și începutul unei noi ere în transportul terestru. Viteza atinsă de capsulele prin vid a fost de peste 1.000 km/h, reducând timpul de călătorie între cele două metropole la doar 12 minute.

Este considerat „momentul Wright Brothers” pentru transportul prin tuburi vidate, demonstrând că tehnologia este sigură și viabilă economic.

Bătălia de la Mansurah (8 – 11 februarie 1250)

foto preluat de pe en.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

8 februarie este a 39-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 326 de zile până la sfârșitul anului (327 de zile în anii bisecți).

Sărbători Religioase ale Zilei de 8 februarie

Ortodoxe

Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat; Sf. Proroc Zaharia

cititi si Calendar Ortodox 8 februarie 2026

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, Sfântul Prooroc Zaharia - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul mare mucenic Teodor Stratilat (281 – 319) este un sfânt militar din secolul al IV-lea, foarte popular în Biserica Ortodoxă. Prăznuirea lui se face la data de 8 februarie, iar pomenirea aducerii moaștelor lui la Evhaita se face pe 8 iunie.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfântul prooroc Zaharia (ebr. „Zakhar-iah”, „Iahve își amintește”) este unul din cei 12 prooroci ziși „mici” din Vechiul Testament, căruia i se atribuie Cartea lui Zaharia. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la data de 8 februarie, iar în Biserica Apuseană la 6 septembrie.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Greco-catolice

Sf. Teodor Stratilat, martir († secolul al IV-lea); Sf. Zaharia, profet († 520 î.Hr.)

Romano-catolice

Ss. Ieronim Emiliani, călug. (1486 – 1537); Iosefina Bakhita, fecioară; Fer. Speranța a lui Isus, călug.

Girolamo Emiliani, por Daniele Crespi (pintor italiano, 1598-1630) – foto: es.wikipedia.org

Sf. Ieronim Emiliani (Girolamo Miani) (n. 1485, Veneția, d. 1537, Somasca), s-a consacrat lui Dumnezeu ca și laic, nu a fost niciodata preot, este întemeietorul ordinului călugăresc regular Somasc. S-a născut la Veneția în anul 1486, într-o familie de patricieni. A îmbrățișat întîi cariera militară, având o viață aventuroasă. În timpul prizonieratului s-a convertit și a început o viață nouă. S-a consacrat ajutorării săracilor, împărțindu-le și averea sa. A înființat, în 1532, Ordinul clericilor regulari de la Somasca (“Padri Somaschi“), pentru a se îngriji de copiii orfani și săraci. În anul 1537, îngrijind bolnavii, s-a molipsit de ciumă și a murit la 8 februarie 1537, la Somasca (Bergamo). A fost canonizat în 1767. Sărbătorit în Biserica Catolică la 8 februarie.

cititi mai mult pe: en.wikipedia.org; www.sfinticatolici.ro; www.calendarcatolic.ro; ziarullumina.ro

Evenimentele Zilei de 8 februarie în Istorie

- 8 februarie 1587 – Maria Stuart a fost executată pentru tentativa de a o asasina pe verișoara sa, Elisabeta I a Angliei;

- 8 februarie 1856 – Barbu Dimitrie Știrbei a abolit sclavia romilor din Țara Românească;

- 8 februarie 1904 – A început Războiul Ruso-Japonez printr-un atac-surpriză al japonezilor asupra navelor rusești lângă actualul oraș Lüshunkou, China;

- 8 februarie 1907 – A început Răscoala Țărănească din 1907 (8/21 februarie – 5 aprilie 1907);

- 8 februarie 1910 – William D. Boyce a înființat Cercetașii Americii, extinzând mișcarea cercetașă în Statele Unite;

- 8 februarie 1965 – Zborul 663 al companiei Eastern Air Lines se prăbușește în Oceanul Atlantic și explodează, ucigând toate cele 84 de persoane aflate la bord;

- 8 februarie 1979 – Denis Sassou Nguesso a fost ales noul președinte al Republicii Congo după ce Joachim Yhombi-Opango a fost înlăturat de la putere;

- 8 februarie 1981 – Războiul Bush din Rhodesia: Cadrele Armatei de Eliberare Națională Africană din Zimbabwe din Gwelo au atacat trupele Armatei Revoluționare Populare din Zimbabwe, ucigând peste 60 dintre ele și declanșând revolta Entumbane din 1981.

8 februarie 120 – S-a născut astrologul grec Vettius Valens ( d. cca. 175), contemporan cu astronomul,matematicianul si astrologul Claudius Ptolemeu. Lucrarea sa majoră este “Antologia”, zece volume scrise în perioada 150-175 in limba greaca,cel mai amplu și detaliat tratat despre astrologie , care a supravietuit din acea perioadă.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 412 – S-a născut Proclus Lycaeus ( d.17 aprilie 485), filosof grec neoplatonician, cu o mare influenta in filosofia medievala occidentala precum și in gandirea islamica.

Proclus (d. 17 aprilie 485 d.Hr.), a fost unul dintre ultimii marii filozofi clasici fiind autorul unuia dintre sistemele cele mai elaborate și complet dezvoltate de neoplatonism

Majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon, printre acestea fiind: Alcibiades, Cratylus, Parmenides, Republica, Timaeus. Proclus a scris și un comentariu asupra Elementelor lui Euclid.

8 februarie 421 – Constanțiu al III-lea devine co-împărat al Imperiului Roman de Apus.

Dipticul consular al lui Constanțiu al III-lea – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Constanțiu al III-lea (decedat pe 2 septembrie 421) a fost pentru scurt timp împărat al Romei de Apus în 421, câștigând tronul datorită calității sale de general sub Honorius . Până în 411 a atins rangul de magister militum , iar în același an a înăbușit revolta uzurpatorului Constantin al III-lea . Constanțiu a continuat să conducă campanii împotriva diferitelor grupuri barbare din Hispania și Galia, recuperând o mare parte din ambele pentru Imperiul Roman de Apus. S-a căsătorit cu sora lui Honorius, Galla Placidia , în 417, semn al statutului său ascendent, și a fost proclamat co-împărat de Honorius pe 8 februarie 421. Constanțiu a domnit timp de șapte luni înainte de a muri pe 2 septembrie 421.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1191 – S-a născut cneazul Iaroslav al II- lea al Vladimirului; (d. 30 septembrie 1246). Iaroslav al II- lea (decedat la.treizeci septembrie 1246) a fost mare cneaz al Vladimirului (1238-1246), si a reconstruit țara și capitala după invazia mongola din Rusia.

8 februarie 1204 – A decedat imparatul bizantin Alexios IV Angelos ( n. cca 1182). A domnit din august 1203 până in ianuarie 1204. El a fost fiul Împăratului Isaac al II-lea Angelos și al primei sale sa soții, Irene.

8 februarie 1250 – A șaptea cruciadă: Cruciații se angajează cu forțele ayubide în bătălia de la Al Mansurah.

Bătălia de la Mansurah 8–11 februarie 1250 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Mansurah a avut loc între 8 și 11 februarie 1250, între cruciații conduși de Ludovic al IX-lea, regele Franței , și forțele ayubide conduse de sultana Shajar al-Durr, vizirul Fakhr ad-Din ibn as-Shaikh, Faris ad-Din Aktai, Baibars al-Bunduqdari și Qutuz. S-a dat în Mansoura de astăzi, Egipt. Forțele cruciate au fost atrase să intre în oraș, unde au fost atacate de forțele musulmane. Cruciații s-au retras în dezordine în tabăra lor, unde au fost asediați de musulmani. Cruciații au izbucnit și s-au retras la Damietta la începutul lunii aprilie.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1347 – Războiul civil bizantin din 1341–1347 se încheie cu un acord de împărțire a puterii între Ioan al VI-lea Cantacuzen și Ioan al V-lea Paleologul.

Imperiul Bizantin la începutul războiului civil (1341) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Războiul civil bizantin din 1341–1347 , denumit uneori al doilea război civil paleolog, a fost un conflict care a izbucnit în Imperiul Bizantin după moartea lui Andronic al III-lea Paleologul pentru tutela fiului său de nouă ani și moștenitor, Ioan al V-lea Paleologul . Acesta i-a pus față în față, pe de o parte, pe ministrul șef al lui Andronic al III-lea, Ioan al VI-lea Cantacuzen , și, pe de altă parte, o regență condusă de împărăteasa văduvă Ana de Savoia , patriarhul Constantinopolului Ioan al XIV-lea Calekas și megas doux Alexios Apocaukos . Războiul a polarizat societatea bizantină pe clase sociale, aristocrația susținându-l pe Cantacuzen, iar clasele inferioare și mijlocii susținând regența. Într-o măsură mai mică, conflictul a dobândit tentă religioasă; Bizanțul a fost implicat în controversa isihastă , iar aderarea la doctrina mistică a isihasmului a fost adesea echivalată cu sprijinul pentru Cantacuzen.

În calitate de principal asistent și cel mai apropiat prieten al împăratului Andronic al III-lea, Cantacuzen a devenit regent pentru minorul Ioan al V-lea la moartea acestuia, în iunie 1341. În timp ce Cantacuzen a lipsit din Constantinopol în septembrie același an, o lovitură de stat condusă de Alexios Apokaukos și Patriarhul Ioan al XIV-lea a asigurat sprijinul împărătesei Ana și a stabilit o nouă regență. Ca răspuns, armata și susținătorii lui Cantacuzen l-au proclamat co-împărat în octombrie, cimentând ruptura dintre el și noua regență. Ruptura a escaladat imediat într-un conflict armat.

În primii ani ai războiului, forțele regenței au prevalat. În urma mai multor revolte antiaristocratice, cea mai notabilă fiind cea a zeloților din Tesalonic, majoritatea orașelor din Tracia și Macedonia au intrat sub controlul regenței. Cu ajutorul lui Stefan Dušan al Serbiei și al lui Umur Beg al Aydinului, Cantacuzen a reușit să inverseze aceste câștiguri. Până în 1345, în ciuda dezertării lui Dušan în favoarea opoziției și a retragerii lui Umur, Cantacuzen a păstrat avantajul prin ajutorul lui Orhan , conducătorul beylikului otoman. Uciderea din iunie 1345 a megasului duhovnic Apokaukos, administratorul șef al regenței, a dat regenței o lovitură grea. Încoronat oficial ca împărat la Adrianopole în 1346, Cantacuzen a intrat în Constantinopol pe 3 februarie 1347. Prin acord, urma să domnească timp de zece ani ca împărat senior și regent pentru Ioan al V-lea, până când băiatul va împlini vârsta majoratului și va domni alături de el. În ciuda acestei victorii aparente, reluarea ulterioară a războiului civil l-a forțat pe Ioan al VI-lea Cantacuzen să abdice și să se retragă pentru a deveni călugăr în 1354.

Imperiul Bizantin și statele sale vecine în 1340 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Consecințele conflictului prelungit s-au dovedit dezastruoase pentru Imperiu, care își recăpătase o oarecare stabilitate sub Andronic al III-lea. Șapte ani de război, prezența armatelor prădătoare, tulburările sociale și apariția Moartei Negre au devastat Bizanțul și l-au redus la un stat în declin. Conflictul i-a permis, de asemenea, lui Dušan să cucerească Albania, Epirul și cea mai mare parte a Macedoniei, unde a întemeiat Imperiul Sârb. Imperiul Bulgar a dobândit, de asemenea, teritorii la nord de râul Evros.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1575 – A fost fondată Universitatea din Leiden, in Tarile de Jos.

8 februarie 1587 - Regina Scotiei, Maria Stuart, a fost executată pentru tentativa de a o asasina pe verișoara sa, regina Elisabeta I- a a Angliei.

Maria Stuart (1542 – 1587) portret la aproximativ 17 ani, realizat de pictorul François Clouet, 1558–1560 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Maria Stuart, cunoscută în literatura engleză de specialitate sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a Scoției) sau de Mary, Queen of Scots (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână.

Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei.

Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie.

Tatăl ei, Iacob al V-lea (engleză James) era nepot a lui Henric al VII-lea, ceea ce a încurajat-o pe catolica Maria să emită pretenții la tronul Angliei.

Mary fusese educată în Franța și se căsătorise cu moștenitorul tronului Franței în 1558.

După moartea acestuia, în 1560, Maria s-a întors în Scoția, unde nu a fost agreată de popor.

S-a căsătorit cu Henric Stuart, Lord Darnley. Darnley, însă, a fost ucis, probabil de bărbatul cu care Maria s-a remăritat după un timp, James Hepburn Bothwell.

În 1568 a abdicat în favoarea fiului ei Iacob al VI-lea, și s-a refugiat în Anglia.

(…)

În 1586, Complotul Babington de a o asasina pe Elisabeta și a o aduce pe Maria pe tronul Angliei, pus la cale de Anthony Babington și John Ballard și susținut de Maria printr-o scrisoare a fost anihilat, iar Maria a fost arestată și dusă la Tixall.

Apoi, a fost mutată la Castelul Fotheringhay într-un parcurs întins pe patru zile și încheiat la 25 septembrie.

În octombrie, Maria a fost judecată pentru trădare.

A negat acuzațiile și a cerut să vadă probele împotriva sa care însă nu i-au fost dezvăluite.

La 25 octombrie, a fost găsită vinovată și condamnată la moarte.

Elisabeta a exitat să ordone executarea ei, chiar dacă a fost pusă sub presiune de către Parlamentul Angliei, fiind îngrijorată că uciderea unei regine ar fi creat un precedent cu consecințe grave, mai ales dacă fiul Mariei, Iacob, ar fi format o alianță cu forțe catolice și ar fi invadat Anglia.

Totuși, pe 1 februarie 1587, Elisabeta a semnat mandatul de execuție.

La 3 februarie, zece membri ai Consiliului Privat al Angliei au luat decizia de a executa pedeapsa imediat.

La Fotheringhay, în seara zilei de 7 februarie 1587, Maria a fost anunțată că urma să fie executată în dimineața zilei următoare.

Și-a petrecut ultimele ore din viață în rugăciune, împărțind bunurile care îi mai aparțineau, scriindu-și testamentul și trimițând o scrisoare către Regele Franței.

Eșafodul a fost ridicat în Sala Mare și îmbrăcat în pânză neagră.

Se ajungea la el prin urcarea pe trei trepte.

Pe eșafod erau plasate trei scaune, unul pentru Maria, celelalte pentru conții Shrewsbury și Kent, martori la execuție.

Călăul și asistentul acestuia au îngenuncheat în fața Mariei și și-au cerut iertare, așa cum era obiceiul.

Maria a răspuns: „Vă iert din toată inima și sper ca acesta să fie sfârșitul tuturor problemelor mele.”

Slujitoarele Mariei, Jane Kennedy și Elizabeth Curle, au ajutat-o să își scoată veștmântul acoperitor, dezvăluind o haină în culoarea roșie, culoarea liturgică a martiriului în Biserica Catolică.

A fost legată la ochi de Kennedy cu o eșarfă albă brodată cu auriu, a îngenuncheat pe pernița din fața blocului pe care i-a fost poziționat capul și i-au fost întinse brațele.

Ultimele sale cuvinte au fost: „In manus tuas, Domine, commendo spiritum meum” („În mâinile Tale, Doamne, îmi las spiritul”)

Maria nu a fost decapitată dintr-o singură lovitură.

Prima încercare i-a ratat gâtul, dar i-a atins o parte din cap. A doua lovitură a tăiat aproape în întregime gâtul, cu excepția unei mici părți pentru care a fost nevoie de a treia lovitură.

După aceea, călăul a luat de păr capul și l-a ridicat, strigând „God save the Queen”.

În acel moment, s-a dovedit că părul era de fapt perucă, iar capul s-a desprins, căzând pe podea și dezvăluind părul grizonant și scurt al Mariei.

Cererea Mariei de a fi înmormântată în Franța a fost refuzată de Elisabeta.

Corpul ei a fost îmbălsămat și lăsat într-un sicriu de plumb până la înmormântarea petrecută în rit protestant, la Catedrala Peterborough pe finalul lunii iulie 1587.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

8 februarie 1601 – Robert Devereux, al doilea conte de Essex, se revoltă fără succes împotriva reginei Elisabeta I.

Robert Devereux, al doilea conte de Essex – Portretul contelui de Essex de Marcus Gheeraerts cel Tânăr – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Rebeliunea din Essex a fost o rebeliune nereușită condusă de Robert Devereux, al doilea conte de Essex , în februarie 1601 împotriva reginei Elisabeta I a Angliei și a facțiunii curții conduse de Sir Robert Cecil, pentru a câștiga mai multă influență la curte.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1622 – Regele Iacob I al Angliei a dizolvat Parlamentul englez.

Iacob portret de John de Critz, c. 1605 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iacob (engleză James; n. 19 iunie 1566, Edinburgh, Scoția — d. 27 martie 1625, Theobalds Park, Grafschaft Hertfordshire, Anglia) a fost rege al Scoției ca Iacob al VI-lea din 24 iulie 1567 și rege al Angliei și Irlandei ca Iacob I de la 24 martie 1603 până la moartea sa. (…)

Iacob și-a îndeplinit majoritatea obiectivelor în Scoția, dar a avut de înfruntat multe dificultăți în Anglia, inclusiv Complotul Prafului de Pușcă (Gunpowder Plot) în 1605, precum și conflicte repetate cu parlamentul englez.

Conform unei tradiții care începe cu istoricii de la mijlocul secolului XVII, înclinația lui Iacob către absolutism politic, iresponsabilitatea sa financiară, și menținerea unor favoriți impopulari au furnizat premisele Războiului Civil Englez.

Istoricii recenți, cu toate acestea, au revăzut reputația lui Iacob, și l-au tratat ca pe un monarh serios și preocupat de responsabilitățile sale.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

8 februarie 1696 – A murit cneazul Ivan al V-lea al Rusiei (n.1666).

Ivan al V-lea Alekseievici ( n. 6 septembrie [S.V. 27 august] 1666) a condus Rusia împreună cu fratele său vitreg mai mic Petru I), impreuna cu care a domnit între 1682 și 1696.

El a fost fiul cel mic al lui Alexis I al Rusiei și a Mariei Miloslavskaia.

Domnia sa a fost formală, el având serioase dizabilități fizice și mentale.

8 februarie 1725 - A murit țarul Rusiei Petru cel Mare.

Petru cel Mare – Portrait by Paul Delaroche, 1838 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Aceasta a reformat profund ţara sa şi a dus o politică expansionistă, care a transformat Rusia într-o putere europeană importantă.

În 1722 Petru a luat titlul de împărat şi a fost repede recunoscut ca atare de către regii din Polonia, Prusia şi Suedia.

După moartea lui Petru în 1725, a urcat pe tron sotia sa, cu numele de Ecaterina a-I-a a Rusiei, care a murit doi ani mai târziu.

8 februarie 1796 - S-a înființat un Consulat general francez la București, în Ţările Române.

8 februarie 1807 - A avut loc Bătălia de la Eylau. Împăratul Napoleon s-a confruntat cu ruşii şi prusacii, lângă Königsberg în Prusia de Est, intr-una dintre cele mai sangeroase batalii pe care le-a purtat. Pe câmpul de luptă avea 55 000 de soldaţi epuizati de unsprezece zile de mars în zăpadă, care s-au confruntat cu 60.000 de ruşi şi prusaci. Napoleon a invins cu pretul unor pierderi considerabile, pierderi care au fost enorme si in randurile adversarilor sai.

Bătălia de la Eylau (8 februarie, 1807) Parte din Războiul celei de-a Patra Coaliții – (Șarja Grenadierilor Călare din Garda Imperială franceză) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Eylau a opus, pe parcursul zilei de 8 februarie 1807 o armată franceză condusă de Împăratul Napoleon I unei armate ruse, aflate sub conducerea generalului Beningsen, susținute de un corp prusac condus de generalul L’Estocq. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii din cadrul Războaielor napoleoniene, ambele armate pierzând între o treime și aproape jumătate din efective, în funcție de estimări.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

8 februarie 1828 – Jules Verne, scriitor francez, creator al romanului științific de anticipație (d. 1905)

Jules Verne (1828 – 1905) – Portret de Étienne Carjat, c. 1884 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne; n. 8 februarie 1828, Nantes, Franța – d. 24 martie 1905, Amiens, Franța) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice.

În 1863 editorul Pierre-Jules Hetzel (1814-1886) i-a publicat primul roman, Cinci săptămâni în balon, al cărui succes uriaș a dus la semnarea unui contract de douăzeci de ani pentru o serie de Călătorii extraordinare, o parte din cele 62 de romane care au format-o fiind serializate în publicația pentru tineret Magasin d’éducation et de récréation.

Minuțios documentate, romanele lui Jules Verne tratează atât prezentul tehnologic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Copiii căpitanului Grant (1868), Ocolul Pământului în optzeci de zile (1873), Mihail Strogoff (1876), Steaua Sudului (1884), Vulcanul de aur etc.), cât și lumi imaginare (De la Pământ la Lună (1865), Douăzeci de mii de leghe sub mări (1870), Robur Cuceritorul (1886).

Fratele său, Paul Verne, a contribuit la Ediția Nr. 40 a Festivalului Francez de la Mont-Blanc, unde a adăugat operele colecției de povestiri ale fratelui său, Doctor Ox, în 1874.

Opera lui Jules Verne este populară în întreaga lume, conform Index Translationum, cu un total de 4833 traduceri în 148 de limbi.

Verne ocupă locul al doilea în rândul celor mai traduși autori, după Agatha Christie.

În 2011, el era de asemenea autorul de limbă franceză cel mai tradus pe plan mondial și cel mai tradus scriitor de romane.

Anul 2005 a fost declarat “anul Jules Verne” cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la moartea autorului, fiind marcat în Franța și în alte țări francofone, printre care și România, prin reeditări ale volumelor sau ale unor opere de exegeză despre Jules Verne.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

8 februarie 1834 – S-a născut chimistul Dmitri Ivanovici Mendeleev, creatorul “legii periodicităţii” şi al tabelului periodic al elementelor.

Dimitri Mendeleev in 1897 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dimitri Ivanovici Mendeleev (n. 27 ianuarie 1834 (S.N. 8 februarie), Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie 1907 (S.N. 2 februarie), Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual.

Tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale.

Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

8 februarie 1856 - Domnitorul Barbu Ştirbei decretează desfiinţarea robiei în Muntenia. „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti“ a aveut drept urmare desfiinţarea robiei ţiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare ţigan, din Casa fondului de despăgubire. Prin lege tiganii erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii.

Creaţie alegorică a lui Theodor Aman (circa 1845) având ca subiect Dezrobirea ţiganilor – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În secolul al XIX-lea, generațiile de tineri instruiți în vestul Europei adoptă concepțiile progresiste occidentale.

Se creează astfel un puternic val antisclavagist si este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului.

În programul progresist al Revoluției din 1848 se cerea dezrobirea țiganilor.

Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, luând parte la această revoluție, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, împreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat din Țara Românească, ajungând la Paris, unde a înființat prima capelă românească, în anul 1853.

A murit în exil, departe de țară și de rromii pe care-i prețuia.

Înfrângerea Revoluției din anul 1848 a însemnat apusul procesului de eliberare a țiganilor.

Bucuria izbăvirii a durat prea puțin.

După aproape 8 ani, la 8/20 februarie 1856 a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești“.

Va fi desființată robia țiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare țigan, din Casa fondului de despăgubire.

Erau obligați să se statornicească, iar nomazii să se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării proprii.

Așadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova și în 1856 în Țara Românească, va constitui practic cea din urmă etapă a dezrobirii țiganilor, fiind prima mare reformă socială, când cetățenii aceleiași țări aveau aceleași drepturi, fără nici o discriminare.

La puțin timp, în 1865 s-a desființat sclavia și de pe tot teritoriul Statelor Unite în urma Războiului Civil American.

8 februarie 1859 - A avut loc primirea entuziastă a domnitorului Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti, după dubla sa alegere ca domn, unde rosteşte Proclamaţia către ţară.

Cortegiul domnesc al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, trece pe sub turnul Mitropoliei (29 februarie 1860) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Duminică, 8 februarie 1859, a avut loc primirea triumfală la Bucureşti a domnitorului Principatului Moldovei, ales de curând domnitor şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza.

Domnul Unirii a intrat în Bucureşti pe la Băneasa, fiind aşteptat cu pâine şi sare de oficialităţile locale şi de 100.000 de oameni, aproape întreaga populaţie a Capitalei, cu aclamaţii şi urale.

Încă din ajun, pe 7 februarie, Kogălniceanu, viitorul său prim ministru, care se afla în Bucureşti în așteptarea domnului, îi scria acestuia:

”Situația este magnifică. Poporul e beat de entuziasm. Încă de azi orașul e în sărbătoare. Toată lumea a ieșit în stradă. Veți primi o ovație cum n-a mai primit un domn în Principate, ce spun eu, cum n-au mai avut nici suveranii marilor state”.

Câteva rânduri mai jos menționează: ”Nu vă puteți închipui ce cheltuieli au făcut simpli particulari spre a vă primi în mod demn”.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

8 februarie 1880 - Franța, Germania și Marea Britanie recunosc independența de stat a României.

8 februarie 1894 - S-a născut filosoful german Ludwig Marcuse (d. 1971).

8 februarie 1904 - A început Războiul Ruso-Japonez printr-un atac-surpriză al japonezilor asupra navelor rusești lângă actualul oraș Lüshunkou, China Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur, China, distrugând și blocând flota rusă Bătălia de la Port Arthur (8 – 9 februarie 1904)  Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin Tratatul de pace de la Portsmouth; (1905).

Bătălia navală de la Port Arthur (8 februarie 1904 – 9 februarie 1904) Parte din Războiului Ruso-Japonez (Gravură japoneză reprezentând distrugerea unei nave japoneze) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia navală de la Port Arthur (8 – 9 februarie 1904) a fost bătălia de început al Războiului ruso-japonez.

Războiul a început cu un atac de noapte prin surprindere a unei grupări de nave japoneze formată din distrugătoare aparținând Marinei Imperiale Japoneze asupra Marinei Imperiale Ruse aflată ancorată la Port Arthur în provincia Manciuria (actualmente sectorul Lüshunkou al municipiului Dalian), lupta continuând pe uscat a doua zi dimineața.

Lupta s-a încheiat neconcludent și în continuare au avut loc lupte sporadice în afara Port Arthur care au continuat până în mai 1904.

Pierderea de la Port Arthur pentru ruși – și mai ales pentru țarul Nicolae al II-lea – a fost nu numai de neconceput, dar de asemenea a avut efect psihologic teribil asupra regimul imperial rus, asupras poporului rus de la nobilime în jos până la iobagii recent emancipați, care și-au pierdut încrederea în armată.

Port Arthur a fost un factor de cauzalitate directă pentru Revoluția Rusă din 1905 pe lângă încă și mai dezastruoasele înfrângeri rusești în Primul Război Mondial.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

8 februarie 1907 – (21 februarie s.n.) Începutul Răscoalei Ţărănesti din 1907

“Răscoala Țărănească din 1907“ (O patrulă de cavalerie observă casele incendiate de către răsculaţi lângă Buzău) – foto: ro.wikipedia.org

Răscoala ţărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoşani şi s-a răspândit, în perioada următoare, majoritatea judeţelor ţării.

Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu uciderea unei părţi din populaţia rurală a ţării.

Principala cauză a fost nemulţumirea ţăranilor legată de inechitatea deţinerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.

Răscoala a durat până la sfîrşitul lunii martie, cînd a fost înăbuşită prin forţă armată. (8/21).

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

8 februarie 1910 – William D. Boyce a înființat Cercetașii Americii, extinzând mișcarea cercetașă în Statele Unite.

Cercetași, Trupa 10, Columbus, Ohio, 1918 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Scouting America , fosta Boy Scouts of America , este cea mai mare organizație cercetașească și una dintre cele mai mari organizații de tineret din Statele Unite, cu peste 1 milion de tineri, inclusiv aproape 200.000 de participante de sex feminin. De la înființarea sa în 1910, aproximativ 130 de milioane de americani au participat la programele sale, care sunt deservite de peste 400.000 de voluntari adulți. Este membru fondator al Organizației Mondiale a Mișcării Cercetașilor . Organizația a început să funcționeze sub numele de Scouting America în 2025.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1915 - Controversatul filmul lui D. W. Griffith “Nașterea unei națiuni” (The Birth of a Nation), a avut premiera la Los Angeles.

Nașterea unei națiuni – foto: ro.wikipedia.org

Nașterea unei națiuni (denumire originală The Birth of a Nation, numit inițial The Clansman) este un film mut dramatic din 1915 regizat de D. W. Griffith bazat pe romanul și piesa de teatru The Clansman, ambele scrise de Thomas Dixon, Jr.. Griffith a realizat și scenariul (împreună cu Frank E. Woods) și este producător al filmului (cu Harry Aitken).

A avut premiera la 8 februarie 1915.

Filmul a fost inițial prezentat în două părți separate de o pauză.

8 februarie 1916 - Conform legendei, aflat la Zürich, în cafeneaua „Cabaret Voltaire”, scriitorul Tristan Tzara creează un nou curent de avangardă: dadaismul.

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești – d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut în localitatea Moinești din România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Dadaismul este un curent literar-artistic, apărut în Europa în anul 1916, caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creație, prin negarea oricărei legături între gândire și expresie.

Generația de artiști de după Primul Război Mondial, confruntată pentru prima dată cu ororile unui război care nu dădea semne că s-ar apropia de sfârșit a fost una din cele mai radicale din istoria umanității.

Intelectualii, dezertorii, refugiații politici, toți revoltații împotriva absurdității acestui conflict, se reunesc în mod regulat în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveției, pe atunci stat neutru.

Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei își manifestă revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Marcel Iancu , pictor român, va scrie:

„Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie să reîncepem actul creaței pornind de la o tabula rasa. La Cabaret Voltaire, noi vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.”

Astfel, manifestul dadaist a fost publicat într-un prim și singur număr al revistei Cabaret Voltaire (Zürich, 1916).

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

8 februarie 1916 - S-a născut Corneliu Mănescu, ministru de Externe al României în perioada 1961-1972, semnatar al “Scrisorii celor şase”,întocmită în martie 1989, împotriva regimului Ceauşescu; (m. 26 iunie 2000).

Corneliu Mănescu – foto: ro.wikipedia.org

Corneliu Mănescu (n. 6 februarie 1916, Ploiești – d. 26 iunie 2000, București) a fost un om politic român, care a fost, printre altele, ministru de externe al României. (…)

La 19 septembrie 1967 a fost ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost prima dată când un reprezentant al unei țări socialiste era ales în această funcție. A deținut funcția până la data de 23 septembrie 1968. (…)

În 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” în care foști lideri comuniști îl criticau pe Nicolae Ceaușescu.

În timpul revoluției române din 1989 atât la Timișoara, cât și la București s-a vorbit despre el ca despre un posibil succesor al lui Ceaușescu.

La 22 decembrie 1989 a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

8 februarie 1919 – Primul zbor comercial aerian pe ruta Paris – Londra.

8 februarie 1924 – În America se aplica prima executie prin gazare, in inchisoarea din Carson City, Nevada.

În prezent, in 5 state din SUA este încă legala executia prin gazare .

Gee Jon, un chinez condamnat pentru crimă, a fost prima persoană care a fost executata prin gazare.

8 februarie 1925 – S-a născut actorul american Jack Lemmon, laureat al Premiului Oscar în 1973; (m. 27 iunie 2001).

Jack Lemmon in 1968 – foto: ro.wikipedia.org

John Uhler Lemmon al III–lea (n. 8 februarie 1925 – d. 27 iunie 2001), cunoscut sub numele de Jack Lemmon, a fost un popular actor de filme american, câștigător a numeroase premii cinematografice.

8 februarie 1931 – S-a născut actorul James Dean, o legenda a cinematografiei americane, mort intr-un tragic accident de automobil; (30 septembrie 1955).

James Byron Dean (n. 8 februarie 1931, Indiana – d. 30 septembrie 1955, Paso Robles) a fost un actor american de teatru și film, care a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul “Rebel fără cauză” (Rebel Without a Cause).

8 februarie 1932 – S-a născut Emanoil Petruț, actor român de teatru și film (d. 1983)

Emanoil Petruț - foto preluat de pe revistateatrala.radioromaniacultural.ro

Emanoil Petruț (n. 8 februarie 1932, Mărășești – d. 8 august 1983, București) a fost un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce.

În film, realizează cu precădere partituri istorice, pe care le interpretează cu distincție și intuiția exactă a psihologiei personajului.

În 1964 primește Premiul Festivalului Cinematografic de la Mamaia pentru filmul Tudor (r. Lucian Bratu) iar în 1971, premiul ACIN pentru filmul Frații (r. Gică Gheorghe, Mircea Moldovan).

Cu un timbru inconfundabil de un mare dramatism a ajuns să fie vocea lui Decebal sau a lui Mihai Viteazul în filme istorice de mare succes semnate de Sergiu Nicolaescu.

A fost căsătorit cu Catinca Ralea, personalitate culturală remarcabilă, fata academicianului Mihai Ralea.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

8 februarie 1935 – A decedat pictorul și graficianul Max Liebermann , reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847).

8 februarie 1941 -Este datat Testamentul lui Iuliu Maniu.

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române - cititi mai mult pe unitischimbam.ro

“Sufletul mi-l închin atotputernicului Dumnezeu, tot devotamentul meu şi dincolo de mormânt mult încercatului meu neam românesc, iar iubirea mea o leg cu fraţii şi nepoţii mei şi cu bunii mei prieteni, care nici întru cele mai grele persecuţii nu m-au părăsit în calea grea care mi-a fost hotărâtă de soartă.”

Acesta era punctul 1 din testamentul lui Iuliu Maniu, locuitor din Bădăcin, domiciliat în Bucureşti, strada Caragea Vodă 27, pe care l-a semnat la Braşov, în faţa notarului dr. Nicolae Ioaneş, pe data de 8 februarie 1941.

Făcut într-un moment de răscruce şi pentru el şi pentru vremurile prin care trecea, a căror grozăvie o intuise, Iuliu Maniu a dorit să-şi îndrepte gândul înspre urmaşii apropiaţi, dar şi îndepărtaţi, dorind ca aceştia să devină folositori perpetuării neamului. în acest scop, punctul 2 al articolului II, grăieşte:

„Întreaga moşie, toate casele, edificiile, toate imobilele din comunele Şimleu, Bădăcin, Lampert şi Ilişina, cu tot fondul, viu şi mort, ca tot ce aparţine acestor realităţi, le las şi vor deveni proprietatea venerabilului Capitlu episcopesc greco-catolic intact român din Oradea, pentru scopurile ordinului de călugăriţe române greco-catolice franciscane din care face parte sora mea Cornelia.

Dacă acest ordin de momentul morţii mele nu va fi organizat, eu doresc să fie organizat, iar averea aceasta să fie conservată sub denumirea Fundaţiei Ioan, Clara şi Cornelia Maniu.

Pe imobilul din Bădăcin să se organizeze un claustru de călugăriţe, menit să ocrotească şi să instruiască tineri români greco-catolici şi să se îngrijească bolnavi.

La educaţia băieţilor şi fetelor educaţi în acest institut să se pună fondul principal pe dezvoltarea caracterului şi a simţului de morală creştină şi de iubire de neam ca devotament pentru muncă şi altruism.

Dacă veneratul Capitlu, din orice motiv, ar fi împiedicat să înfiinţeze acest institut, averea se va folosi pentru alte scopuri culturale şi de binefacere româneşti…”.

cititi mai mult pe www.dcnews.ro si marius-andrei.ro

8 februarie 1942 – Japonia invadeaza colonia britanica Singapore.

8 februarie 1946 – Dictatorul portughez Salazar a interzis partidele de opoziţie.

António de Oliveira Salazar (n.28 aprilie 1889 — d.27 iulie de 1970), a fost fondator și președinte al partidului corporatist Uniunea Naționala.

Salazar a înființat partidul “Estado Novo”, care a condus regimul dictatorial de extremă dreaptă din Portugalia în perioada 1932 – 1974.

8 februarie 1946 – Este dată publicității o notă a guvernului român conținând observațiile acestuia la prevederile Tratatului de pace și se exprimă regretul că puterile invingatoare in cel de- Al II-lea Razboi Mondial, nu au recunoscut României statutul de tara cobeligerantă.

8 februarie 1948 – Crearea Armatei Populare din Coreea de Nord comuniste.

8 februarie 1948 – Se incheie Jocurile Olimpice de la St.Moritz in Elvetia. Au participat 28 de naţiuni, 669 sportivi, (77 femei, 592 barbati) intr- un numar de 22 de probe olimpice.

Jocurile au fost primele care s-au desfasurat după al doilea război mondial si s-au organizat la 12 ani de la ultimele Jocuri de iarnă în 1936.

8 februarie 1949 – In Ungaria comunista, Cardinalul Mindszenty a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru înaltă trădare.

8 februarie 1950 – A fost creata in Germania de Est comunista, politia politica (STASI).

Emblema Stasi – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stasi era pe de-o parte serviciul secret al RDG (securitatea), activând atât în interiorul statului cât și în străinătate, iar pe de altă parte era autoritatea statului de cercetare și analiză a așa-numitelor contravenții politice. Avea sarcina principală de a supraveghea permanent și a oprima oponenții politici, cu scopul menținerii la putere a partidului Partidului Unificat Socialist al Germaniei (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands, SED). Stasi folosea pentru aceasta și metode de intimidare, teroare și chiar torturare a celor ce luau poziție critică față de guvern și partidul conducător (ființau și rămășițe ale unor foste partide burgheze, conservator, liberal și național-democrat, toate însă fiind obediente orânduirii de stat).

Stasi a fost înființat la 8 februarie 1950 cu scopul oficial de a fi „scutul și spada” partidului SED, promotorul orânduirii așa-zis socialiste în RDG.

În afară de Stasi în RDG au mai funcționat:

- serviciul de informații (spionaj) al Armatei Populare Naționale – Nationale Volksarmee (NVA)

- administrația spionajului militar – Verwaltung Aufklärung

- trupele de grăniceri – Die Grenztruppen

Toate acestea erau subordonate Direcției principale nr. 1 (Hauptabteilung I) a Stasi și controlată de aceasta.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

8 februarie 1957 - A murit Walther Bothe, fizician german. A studiat radiațiile cosmice și structura nucleară. Premiul Nobel pentru Fizică, în 1954, împreună cu Max Born (n. 1891)

Walther Wilhelm Georg Bothe – foto: ro.wikipedia.org

8 februarie 1957 - A murit John von Neumann, matematician american (n. 1903)

8 februarie 1960 – Primele opt stele comemorative sunt instalate în celebra Hollywood Walk of Fame.

Several stars on the Walk of Fame at 6801 Hollywood Boulevard, (near the Dolby Theatre) with Street performers and passersby – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Hollywood Walk of Fame (în traducere liberă: Aleea Celebrității din Hollywood) este o alee ce se întinde de-a lungul Bulevardului Hollywood și Străzii Vine din Los Angeles, California, în trotuarele căreia au fost încorporate la distanță de 1,8 m una de alta stele realizate din terrazzo și alamă și inscripționate cu numele diverselor vedete din industria de divertisment americană, cărora s-a dorit să li se aducă astfel un omagiu.

Orientat de la est la vest pe Bulevardul Hollywood, de la Strada Grover la Bulevardul La Brea (2,1 km), și de la nord la sud pe Strada Vine, între Strada Yucca și Bulevardul Sunset (0,7 km), Hollywood Walk of Fame a fost creată în 1958 și avea la 8 noiembrie 2011 2454 de stele în cinci colțuri cu numele unor celebrități din diverse domenii ale industriei de divertisment: regizori, actori, muzicieni, producători și chiar personaje fictive.

8 februarie 1960 – Regina Elisabeta a II-a emite un Ordin în Consiliu, proclamând Casa de Windsor și declarând că urmașii săi vor lua numele Mountbatten-Windsor.

8 februarie 1962 – Nouă protestatari sunt uciși la gara Charonne din Paris de către poliția franceză aflată sub comanda fostului oficial de la Vichy și prefect de poliție parizian Maurice Papon.

Masacrul de la stația de metrou Charonne din 8 februarie 1962 a fost un incident care a avut loc în jurul și în interiorul stației de metrou Charonne din Paris , în timpul unei demonstrații împotriva Organizației Armate Secrete (OAS) și a Războiului din Algeria, soldat cu moartea a nouă persoane strivite în ușa stației de metrou.

Manifestația, organizată de Partidul Comunist Francez și alte organizații de stânga, fusese interzisă, iar prefectul de poliție din Paris, Maurice Papon, dăduse ordinul reprimării acesteia, cu acordul ministrului de interne, Roger Frey, și al președintelui Republicii, Charles de Gaulle .

Printre manifestanții care au încercat să se refugieze în stația de metrou, opt persoane au murit din cauza sufocării sau a fracturilor de craniu, iar un al nouălea protestatar a murit în spital, în urma rănilor suferite.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1963 – Regimul generalulului de brigadă Abdul Kerim Kassem din Irak este rasturnat în urma unei lovituri de stat organizate de regimul Baas arab socialist.

8 februarie 1965 – După ce a luat măsuri de evitare a unei coliziuni în aer imediat după decolarea de pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York , zborul 663 al Eastern Air Lines s-a prăbușit în Oceanul Atlantic, ucigând toate cele 84 de persoane aflate la bord.

Zborul 663 al Eastern Air Lines a fost un zbor intern american de pasageri de la Boston, Massachusetts, la Atlanta, Georgia, cu escale programate la Aeroportul Internațional John F. Kennedy, New York; Richmond, Virginia; Charlotte, Carolina de Nord; și Greenville, Carolina de Sud. În noaptea de 8 februarie 1965, aeronava care deservea zborul, un Douglas DC-7, s-a prăbușit lângă Parcul de Stat Jones Beach, New York, imediat după decolarea de pe Aeroportul JFK. Toți cei 79 de pasageri și cei cinci membri ai echipajului de la bord au murit.

Ancheta Consiliului Aeronautic Civil (CAB) a stabilit că manevrele de evitare efectuate de zborul 663 pentru a evita un Boeing 707 Pan Am care se apropia au cauzat pilotului dezorientare spațială și pierderea controlului aeronavei. Accidentul este al treilea cel mai grav accident în care este implicat un DC-7.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1968 – Mișcarea americană pentru drepturile civile: Un atac asupra studenților de culoare de la Universitatea de Stat din Carolina de Sud care protestau împotriva segregării rasiale s-a soldat cu trei morți și 28 de răniți în Orangeburg, Carolina de Sud.

Masacrul din Orangeburg (8 februarie 1968) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Masacrul de la Orangeburg a fost un atac armat asupra unor studenți protestatari pe 8 februarie 1968, în campusul Colegiului de Stat din Carolina de Sud din Orangeburg, Carolina de Sud , Statele Unite. Nouă agenți de patrulare rutieră și un ofițer de poliție municipală au deschis focul asupra unei mulțimi de studenți afro-americani , ucigând trei și rănind douăzeci și opt. Împușcăturile au fost punctul culminant al unei serii de proteste împotriva segregării rasiale de facto la o sală de bowling locală, marcând primul caz în care poliția a ucis studenți protestatari la o universitate americană.

Cu două zile înainte de împușcături, activiști studenți fuseseră arestați pentru un sit-in la pista de bowling segregată All-Star. Când o mulțime de câteva sute de studenți de la Claflin College și South Carolina State College (State College) s-a adunat în fața pistei de bowling pentru a protesta față de arestări, poliția a dispersat mulțimea cu bastoane . Studenții au cerut permisiunea de a organiza un marș în centrul orașului și au înaintat o listă de revendicări oficialilor orașului. Cererea de organizare a unui marș a fost respinsă, dar oficialii orașului au fost de acord să revizuiască revendicările. Pe măsură ce tensiunile din Orangeburg au crescut în următoarele zile, guvernatorul Robert McNair a ordonat ca sute de membri ai Gărzii Naționale și ofițeri de patrulare rutieră să se deplaseze în oraș pentru a menține pacea.

În noaptea de 8 februarie, studenți de la ambele colegii și de la Liceul Wilkinson au aprins un foc de tabără în fața campusului State College. Când poliția s-a deplasat pentru a stinge incendiul, studenții au aruncat asupra lor resturi, inclusiv o bucată dintr-o balustradă de lemn care a rănit un ofițer. Câteva minute mai târziu, cel puțin nouă agenți de patrulă și un ofițer de poliție al orașului au deschis focul asupra mulțimii de studenți. Zeci de studenți care fugeau au fost răniți; Sam Hammond, Henry Smith și Delano Middleton au fost ulterior declarați morți la Spitalul Regional Orangeburg .

În urma crimelor, sala de bowling și majoritatea localurilor rămase doar pentru albi din Orangeburg au fost desegregate. Procurorii federali au acuzat nouă agenți de patrulă de privare de drepturi sub pretextul legii pentru că au tras asupra demonstranților, dar aceștia au fost achitați în procesul ulterior. Statul Carolina de Sud l-a acuzat pe unul dintre protestatari, Cleveland Sellers , de mai multe acuzații de revoltă. Acesta a fost condamnat pentru acuzații legate de evenimentele cu două zile înainte de masacru. Sellers a primit o grațiere completă în 1993. În 2001, Jim Hodges a devenit primul guvernator care și-a cerut scuze oficiale pentru masacru.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1971 – Indicele bursier NASDAQ se deschide pentru prima dată.

NASDAQ este o bursă electronică din Statele Unite ale Americii, pe care sunt listate aproximativ 3.200 companii. Numele provine de la National Association of Securities Dealers Automated Quotations.

NASDAQ listează aproximativ 3.200 de companii. NASDAQ tranzacționează cel mai mare numar de acțiuni pe zi, comparative cu celelalte piețe de valori din Statele Unite.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

8 februarie 1971 – Trupele terestre sud-vietnameze lansează o incursiune în Laos pentru a încerca să blocheze drumul Ho Și Min și să oprească infiltrarea comunistă în țară.

Operațiunea Lam Son 719 sau a 9-a Rută – Campania Laosului de Sud ( în vietnameză : Chiến dịch Lam Sơn 719 sau Chiến dịch đường 9 – Nam Lào ) a fost o campanie ofensivă cu obiectiv limitat desfășurată în partea de sud-est a Regatului Laos . Campania a fost desfășurată de forțele armate ale Vietnamului de Sud între 8 februarie și 25 martie 1971, în timpul războiului din Vietnam . Statele Unite au oferit sprijin logistic, aerian și de artilerie pentru operațiune, dar forțelor lor terestre le-a fost interzis prin lege să intre pe teritoriul laoțian. Obiectivul campaniei a fost perturbarea unei posibile ofensive viitoare a Armatei Populare din Vietnam (APV), al cărei sistem logistic din Laos era cunoscut sub numele de Traseul Ho Și Min (Drumul Truong Son către Vietnamul de Nord ).

Prin lansarea unui atac preventiv împotriva sistemului logistic de lungă durată al PAVN, înaltele comandamente americane și sud-vietnameze sperau să rezolve mai multe probleme presante. O victorie rapidă în Laos ar consolida moralul și încrederea Armatei Republicii Vietnam (ARVN), care era deja ridicată în urma Campaniei Cambodgiene de succes din 1970. De asemenea, ar servi ca dovadă că forțele sud-vietnameze își pot apăra națiunea în fața retragerii continue a forțelor de luptă terestre americane din teatrul de operațiuni, în contextul vietnamizării . Operațiunea ar fi, prin urmare, un test al acestei politici și al capacității ARVN de a opera eficient de una singură.

Cu toate acestea, din cauza informațiilor și pregătirilor prealabile ale PAVN și Viet Cong (VC), a incapacității liderilor politici și militari ai SUA și Vietnamului de Sud de a face față realităților militare și a execuției defectuoase, Operațiunea Lam Son 719 a eșuat atunci când s-a confruntat cu rezistența hotărâtă a unui inamic abil. Campania a demonstrat deficiențe continue în conducerea militară a ARVN și faptul că cele mai bune unități ale ARVN puteau fi învinse de PAVN, distrugând încrederea acumulată în ultimii trei ani.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1974 – Echipajul Skylab 4, ultima misiune care a vizitat stația spațială americană Skylab, se întoarce pe Pământ după 84 de zile petrecute în spațiu.

Vederea finală a Skylab-ului , dinspre echipajul misiunii 4 care pleacă – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Skylab 4 (numit și SL-4 și SLM-3) a fost a treia misiune Skylab cu echipaj uman și a plasat al treilea și ultimul echipaj la bordul primei stații spațiale americane .

Misiunea a început pe 16 noiembrie 1973, odată cu lansarea lui Gerald P. Carr, Edward Gibson și William R. Pogue într-un modul de comandă și servicii Apollo de pe o rachetă Saturn IB de la Centrul Spațial Kennedy, Florida, și a durat 84 de zile, o oră și 16 minute. Un total de 6.051 de ore de utilizare a astronauților au fost numărate de astronauții Skylab 4 care au efectuat experimente științifice în domeniile activităților medicale, observațiilor solare, resurselor Pământului, observării cometei Kohoutek și altor experimente.

Misiunile Skylab cu echipaj uman au fost denumite oficial Skylab 2, 3 și 4. Neînțelegerile privind numerotarea au dus la apariția emblemelor misiunilor cu inscripțiile „Skylab I”, „Skylab II” și, respectiv, „Skylab 3”.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1979 – Denis Sassou Nguesso a fost ales noul președinte al Republicii Congo după ce Joachim Yhombi-Opango a fost înlăturat de la putere.

Sassou Nguesso in 2024 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Denis Sassou Nguesso (născut pe 23 noiembrie 1943) este un politician congolez și fost ofițer militar, președinte al Republicii Congo din 1997. De asemenea, a fost președinte al Republicii Populare Congo din 1979 până în 1992.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1981 – Războiul Bush din Rhodesia: Cadrele Armatei de Eliberare Națională Africană din Zimbabwe din Gwelo au atacat trupele Armatei Revoluționare Populare din Zimbabwe, ucigând peste 60 dintre ele și declanșând revolta Entumbane din 1981.

Revolta de la Entumbane din 1981, cunoscută și sub numele de Bătălia de la Bulawayo sau Entumbane II , a avut loc între 8 și 12 februarie 1981 în și în jurul orașului Bulawayo, Zimbabwe, pe fondul tensiunilor politice din noul stat independent. Gherilele Armatei Revoluționare Populare din Zimbabwe (ZIPRA), aflate în principal în suburbia vestică a orașului, Entumbane, s-au revoltat, creând o situație care amenința să se transforme într-un nou război civil, la nici un an după sfârșitul Războiului Bush. Pușcașii Africani Rhodesieni (RAR) și alte elemente comandate de albi din fostele Forțe de Securitate Rhodesiene , care luptau pentru guvernul zimbabwean ca parte a noii Armate Naționale Zimbabwe , au înăbușit revolta. Grupuri de luptători ai Armatei Naționale de Eliberare Africană din Zimbabwe (ZANLA) au atacat atât ZIPRA, cât și forțele guvernamentale în timpul revoltei, care a urmat unui focar de lupte mai mic între gherile în noiembrie 1980.

Revolta a început cu adevărat în jurul orei locale 20:00 (CAT) pe 11 februarie, când au izbucnit lupte între cele două facțiuni de gherilă din Entumbane, fiecare dintre acestea atacând și sediul local RAR. Când transportoarele blindate ZIPRA s-au deplasat spre Bulawayo din Essexvale , spre sud-est, patru mașini blindate din fostul Corp Blindat Rhodesian, susținute de Compania A, 1RAR, le-au atacat și le-au învins. Între timp, Companiile C și D, 1RAR au fost înconjurate de grupuri de luptători ZIPRA numeric superioare. Până în seara zilei de 12 februarie, revolta se încheiase; Companiile C și D au fost înlocuite, ZIPRA și-a încetat atacurile, iar grupul lor blindat de luptă de la Essexvale s-a predat Armatei Naționale.

Numărul oficial al celor uciși în timpul revoltei a fost de 260 de persoane; istoricii plasează numărul morților la o valoare mai mare. Armata Națională din Zimbabwe nu a suferit victime fatale. Binda numește bătălia cea mai mare victorie a RAR, scriind că trupele au fost mult depășite numeric, dar au câștigat prin profesionalism și disciplină superioare. Mai mulți analiști comentează ironia faptului că Mugabe și ZANU-PF au fost salvați de o rebeliune majoră de către trupe foste rhodeziene conduse de albi. Bătălia a fost ultima a RAR; personalul său a fost reatribuit altor unități când a fost desființată mai târziu în 1981. Între timp, înfrângerea rebeliunii a determinat dezertări în masă ale gherilelor ZIPRA, temându-se de represalii din partea administrației Mugabe. Într-adevăr, revolta a alimentat parțial sângeroasa campanie Gukurahundi a lui Mugabe împotriva Matabelelandului mai târziu în anii 1980.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1983 – O furtună de nisip lovește Melbourne, provocând cea mai gravă secetă înregistrată vreodată și condiții meteorologice severe în oraș.

Furtuna de praf de la Melbourne din 1983 a fost un fenomen meteorologic care a avut loc în după-amiaza zilei de 8 februarie 1983, în mare parte din Victoria, Australia , și a afectat capitala statului, Melbourne . Solul roșu, praful și nisipul din centrul și sud-estul Australiei au fost ridicate de vânturi puternice și transportate spre sud-est prin Victoria. Furtuna de praf a fost una dintre cele mai dramatice consecințe ale secetei din 1982/83, la acea vreme cea mai gravă din istoria Australiei și, privind în retrospectivă, este considerată un precursor al incendiilor de vegetație de Miercurea Cenușii , care urmau să aibă loc opt zile mai târziu.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1983 – Calul de curse irlandez Shergar a fost furat și se presupune că a fost ucis de oameni înarmați într-o tentativă de răscumpărare a PIRA.

Shergar în 1981 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Shergar (3 martie 1978 – cca.  februarie 1983 ) a fost un cal de curse pursânge , crescut în Irlanda și antrenat în Marea Britanie . După un sezon de mare succes în 1981, a fost retras la Herghelia Ballymany din comitatul Kildare , Irlanda. În 1983 a fost furat de la herghelie și s-a cerut o răscumpărare de 2 milioane de lire sterline; aceasta nu a fost plătită, iar negocierile au fost curând întrerupte de hoți. În 1999, un cal de curse supergrass , fost membru al Armatei Republicane Irlandeze Provizorii (IRA), a declarat că a furat calul. IRA nu a recunoscut niciodată vreun rol în furt.

Aga Khan , proprietarul lui Shergar, a trimis calul la antrenament în Marea Britanie în 1979 și 1980. Shergar a început primul său sezon de curse în septembrie 1980 și a participat la două curse în acel an, câștigând una și ocupând locul doi în cealaltă. În 1981, a participat la șase curse, câștigând cinci dintre ele. În iunie a acelui an, a câștigat cea de-a 202-a ediție a Epsom Derby la zece lungimi – cea mai mare diferență de câștig din istoria cursei. Trei săptămâni mai târziu, a câștigat Irish Sweeps Derby la patru lungimi; o lună după aceea, a câștigat King George VI și Queen Elizabeth Stakes la patru lungimi. În ultima sa cursă a anului, a terminat pe locul patru, iar Aga Khan a decis să-l retragă pentru a se antrena în Irlanda.

După victoria lui Shergar la Derby-ul de la Epsom , Aga Khan a vândut patruzeci de acțiuni ale calului, evaluându-l la 10 milioane de lire sterline. Păstrând șase acțiuni, a creat un sindicat de proprietari cu cei treizeci și patru de membri rămași. Shergar a fost furat de la herghelia Aga Khan de către o bandă armată pe 8 februarie 1983. Au fost purtate negocieri cu hoții, dar banda a întrerupt orice comunicare după patru zile, când sindicatul nu a acceptat ca adevărată dovada furnizată că calul era încă în viață. În 1999, Sean O’Callaghan , un fost membru al IRA, a publicat detalii despre furt și a declarat că a fost o operațiune IRA pentru a strânge bani pentru arme. El a spus că, foarte curând după furt, Shergar a intrat în panică și și-a rănit piciorul, ceea ce a dus la uciderea sa de către bandă. O anchetă a The Sunday Telegraph a concluzionat că, după patru zile de la furt, calul a fost împușcat. Nu au fost efectuate niciodată arestări în legătură cu furtul. Corpul lui Shergar nu a fost niciodată recuperat sau identificat; Este probabil ca trupul să fi fost înmormântat lângă Aughnasheelin, lângă Ballinamore , comitatul Leitrim .

În onoarea lui Shergar, Cupa Shergar a fost inaugurată în 1999. Povestea sa a fost adaptată în două dramatizări, mai multe cărți și două documentare.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1984 – Deschiderea oficiala celei de-a XIV-a editii a Jocurilor Olimpice de iarna de la Saraievo, Iugoslavia de catre presdintele Mika Spiljak.

În 1984, Jocurile Olimpice de iarnă au avut loc pentru prima dată într-o ţară socialistă. Ospitalitatea oamenilor din Sarajevo a fost extraordinara.

La vremea aceea nu exista nicio indicaţie privind, razboiul care va devasta oraşul câţiva ani mai târziu.

Au participat 49 naţiuni, 1272 sportivi (274 femei, 998 barbati).

România s-a prezentat cu o delegație de 19 sportivi (trei femei și 16 bărbați). Nu s-a obținut nici un punct.

8 februarie 1986 – Douăzeci și trei de persoane sunt ucise când un tren de pasageri VIA Rail se ciocnește cu un tren de marfă Canadian National în apropierea orașului Hinton, Alberta, ceea ce definește unul dintre cele mai grave accidente feroviare din Canada.

Coliziunea feroviară de la Hinton a fost un accident feroviar care a avut loc în ceea ce este acum comitatul Yellowhead, Alberta, Canada, pe 8 februarie 1986. Douăzeci și trei de persoane au fost ucise când un tren de marfă al Căilor Ferate Naționale Canadiene s-a ciocnit cu un tren de pasageri Via Rail numit Super Continental.

O anchetă publică de 56 de zile a concluzionat că, din cauza faptului că echipajul de marfă nu a reușit să oprească trenul la timp din cauza incapacității de muncă sau a altor factori necunoscuți, coliziunea a evidențiat, de asemenea, deficiențe grave în cultura și practicile de siguranță de la Canadian National Railway.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1989 – Zborul Independent Air 1851 lovește muntele Pico Alto în timp ce se apropia de aeroportul Santa Maria din Azore , ucigând toți cei 144 de pasageri aflați la bord.

Pe 8 februarie 1989, zborul Independent Air 1851, un Boeing 707 aflat pe un zbor charter american de la Bergamo, Italia, la Punta Cana, Republica Dominicană, a lovit Pico Alto în timp ce se apropia de aeroportul Santa Maria din Azore pentru o escală programată. Aeronava a fost distrusă, toate cele 144 de persoane aflate la bord pierzându-se, rezultând cel mai mortal accident aviatic din istoria Portugaliei. Toți pasagerii aflați la bord erau italieni, iar toți membrii echipajului erau americani. Accidentul este cunoscut și sub numele de „Dezastrul din Azore” (în italiană: Il disastro delle Azzorre).

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 1990 – Prin Decretul nr. 111 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost reorganizat CIE (dată la care se aniversează ziua Serviciului de Informaţii Externe).

8 februarie 1990 – Consiliul F.S.N. emite Decretul-lege privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor categorii de salariați.

8 februarie 1991 – Parlamentul adoptă noua lege a salarizării (Legea nr.14/1991).

8 februarie 1993 – Un Tupolev Tu-154 al Iran Air Tours și un Sukhoi Su-24 al Forțelor Aeriene Iraniene se ciocnesc în aer lângă Qods, Iran, ucigând toate cele 133 de persoane aflate la bordul ambelor aeronave.

Pe 8 februarie 1993, zborul 962 al Iran Airtour , un Tupolev Tu-154 , s-a ciocnit în aer cu un avion de atac Sukhoi Su-24 al Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran (IRIAF) în apropierea capitalei iraniene Teheran , ucigând toate cele 133 de persoane aflate la bordul ambelor aeronave. A fost cel mai mortal accident aviatic din 1993.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 2000 – A murit politicianul comunist Ion Gheorghe Maurer (n. 23 septembrie 1902, București).

Ion Gheorghe Maurer – foto: ro.wikipedia.org

A fost prim-ministru al României în perioada 1961-1974 și președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române între anii 1958 – 1961.

Tatăl său a fost alsacian, profesor de limba franceză în București.

Ion Gheorghe Maurer a studiat științele juridice și a activat ca avocat, calitate în care i-a reprezentat în instanțele juridice pe ilegaliștii comuniști români.

A fost membru al Academiei Romaniei.

8 februarie 2003 - Bagdadul predă inspectorilor ONU documentele referitoare la programele de armament nucelar și biochimic de pe teritoriul Irakului.

8 februarie 2006 - Egiptologul american Otto J. Schaden a dat publicității descoperirea unui nou mormânt de faraon în Valea Regilor.

8 februarie 2009 – A murit asasinat handbalistul Marian Cozma (n. 8 septembrie 1982), campion al Romaniei si Ungariei la handbal masculin si castigator al Cupei Cupelor EHF.

Marian Cozma (n. 8 septembrie 1982, București — d.8 februarie 2009, Veszprém) a fost un handbalist român, campion al României și Ungariei la handbal masculin și câștigător al Cupei Cupelor EHF – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

În noaptea de 7 spre 8 februarie 2009, Marian Cozma se afla în discoteca Patriota Lokal din orașul maghiar Vesprem împreună cu alți colegi, pentru a sărbători nașterea copilului unuia dintre colegii săi.

A avut loc o altercație, Cozma fiind atacat de un grup de trei tigani, fiind înjunghiat de trei ori, inclusiv în inima.

Alți doi colegi,croatul Ivan Pesic si sarbul Zarko Sesumau fost și ei atacați, primul fiind înjunghiat în rinichi, iar cel de-al doilea suferind un traumatism cranio-cerebral.

Un alt handbalist maghiar născut in Romania, Ferenc Ilyes, a încercat să-l salveze făcându-i respirație gură la gură, dar nu a reușit.

Cozma mai fusese implicat într-un incident asemănător în 2005, când a fost înjunghiat de un grup de opt persoane, suporteri ai unei echipe adversare, la Bucuresti, scăpând cu viață și reușind să revină în scurt timp pe teren.

Procesul criminalilor a durat doi ani la tribunalul din Veszprem, principalul acuzat sustinandu-si nevinovatia.

Verdictul in procesul asasinilor lui Marian Cozma a fost: Raffael Sandor şi Nemeth Gyozo au primit pedeapsa cu inchisoare pe viata, in timp ce Sztojka Ivan, 20 de ani inchisoare, fara drept de eliberare mai devreme de 15 ani.

În memoria lui, Comitetul Director al Federatiei Romane de Handbal a decis ca Centrul National Olimpic de Excelenta de la Sighisoara sa poarte numele sportivului, iar in Veszprem i s-a ridicat o statuie.

8 februarie 2010 – Peste 3,2 km de drum sunt blocați după ce o furtună din munții Hindu Kush din Afganistan declanșează o serie de avalanșe , ucigând cel puțin 172 de persoane și prinzând alte peste 2.000.

Avalanșele Salang din 2010 au constat dintr-o serie de cel puțin 32 de avalanșe care abordează până la tunelul Salang, la nord de Kabul. Acestea au fost cauzate de o furtună de zăpadă neobișnuit de intensă care a călătorit prin munții Hindu Kush.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 2013 – Un viscol ucide cel puțin 18 persoane și lasă sute de mii de oameni fără electricitate în nord-estul Statelor Unite și în anumite părți ale Canadei.

Viscolul nord-american din februarie 2013 , cunoscut și sub numele de furtuna de iarnă Nemo și viscolul din 2013, a fost un viscol puternic care s-a dezvoltat din combinarea a două zone de presiune joasă, afectând în principal nord-estul Statelor Unite și părți din Canada, provocând ninsori abundente și vânturi de forță de uragan. Furtuna a traversat Oceanul Atlantic, afectând Irlanda și Regatul Unit. Efectele furtunii de nord-est în Statele Unite au primit un rang de categoria 3 pe Scara de impact a ninsorilor din nord-est, clasificându-l drept furtună de iarnă „majoară”.

Primul sistem de joasă presiune, originar din Câmpiile de Nord ale Statelor Unite, a produs cantități moderate de zăpadă în regiunea Marilor Lacuri din SUA și Canada. A doua depresiune, originară din statul Texas, a produs ploi abundente și inundații în mare parte din părțile de sud-est și mijlociu ale Atlanticului ale SUA. Pe măsură ce cele două sisteme s-au unit în largul coastei de nord-est pe 8 februarie 2013, acestea au produs ninsori abundente pe o regiune extinsă din nordul Jersey și în interiorul țării, de la New York City, prin estul New England până la coasta statului Maine și în interiorul țării până la Ontario.

Cantitatea totală de zăpadă din Boston, Massachusetts , a atins 63 cm, al cincilea cel mai mare total înregistrat vreodată în oraș. New York City a înregistrat oficial 29 cm de zăpadă în Central Park, iar Portland, Maine , a stabilit un record de 81 cm. Hamden, Connecticut, a înregistrat cea mai mare ninsoare a furtunii, la 100 cm, iar al doilea cel mai mare total din Connecticut a fost înregistrat în Milford, la 97 cm. Multe orașe din jur au acumulat cel puțin 30 cm. Pe lângă totalul semnificativ de ninsori, s-au înregistrat și rafale de vânt cu forța unui uragan, atingând 164 km/h în Nova Scotia, 143 km/h la Mount Desert Rock, Maine și 135 km/h în largul coastei orașului Cuttyhunk, Massachusetts. Bostonul a înregistrat o creștere a nivelului de 1,3 m, a patra cea mai mare valoare a sa. Furtuna a afectat Atlanticul Canadei după ce a lovit nord-estul Statelor Unite.

Au fost emise alerte și avertizări în pregătirea furtunii, iar guvernatorii statelor au declarat stare de urgență în toate statele din New England și în New York. Zborurile pe multe aeroporturi importante din regiune au fost anulate, iar interdicțiile de călătorie au fost puse în aplicare pe 8 februarie în mai multe state. Sute de persoane au rămas blocate pe Long Island seara trecută, pe 8 februarie, din cauza ninsorilor care se acumulau rapid. O combinație de vânturi puternice și zăpadă abundentă și umedă a lăsat 700.000 de clienți fără electricitate în punctul culminant al furtunii. Cel puțin optsprezece decese au fost atribuite furtunii.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 2014 – Un incendiu la un hotel din Medina, Arabia Saudită, ucide 15 pelerini egipteni și alți 130 sunt răniți.

Incendiul hotelului Medina din 2014 a fost un incendiu care a avut loc într-un hotel din Medina, Arabia Saudită. Incendiul a ucis cel puțin 15 persoane și alte 130 au fost rănite.

Aproximativ 700 de pelerini se cazau la hotelul din Medina pentru a efectua Umrah . Un scurtcircuit electric a provocat un incendiu în hotel. Potrivit unui comunicat al guvernului local, incendiul a fost raportat pentru prima dată la ora 18:30 ET, iar flăcările au fost ținute sub control până la ora 21:00 ET. Cincisprezece pelerini egipteni au fost uciși, iar alți 130 au fost răniți în urma incendiului. Indicațiile preliminare au sugerat că cei uciși au murit prin sufocare. Consulul general al Egiptului în orașul Jiddah a declarat reporterilor că majoritatea răniților erau egipteni și că printre morți se numărau doi copii. Echipelor de salvare le-a luat aproximativ două ore să stingă complet incendiul.

8 februarie 2020 – Un soldat deschide focul într-o tabără militară și un centru comercial din Nakhon Ratchasima, Thailanda, ucigând 29 de persoane și rănind alte 58 înainte de a fi împușcat mortal de poliție a doua zi. Este considerat cel mai sângeros atac armat în masă din istoria țării.

Între 8 și 9 februarie 2020, a avut loc un atac armat în masă în apropierea și în Nakhon Ratchasima, Thailanda, cunoscut colocvial sub numele de Korat. Un soldat al Armatei Regale Thailandeze a ucis 29 de persoane și a rănit alte 58 înainte de a fi în cele din urmă împușcat mortal.

Atacul a început când făptașul l-a împușcat mortal pe comandantul său și pe alte două persoane în Tabăra Militară Suratham Phithak, baza în care era staționat. Făptașul a furat apoi arme militare și un Humvee și a condus până la centrul comercial Terminal 21 Korat, care avea un număr mare de cumpărători din cauza sărbătorii legale Magha Puja, unde a deschis focul asupra cumpărătorilor. Pe drum, a tras și asupra mai multor persoane de pe stradă și asupra Wat Pa Sattha Ruam, un templu budist. În timpul atacului, făptașul a postat actualizări și a distribuit o transmisiune live pe contul său de Facebook. Majoritatea victimelor au fost împușcate în centrul comercial Terminal 21 al orașului, aceeași zonă în care a avut loc schimbul de focuri.

A fost cel mai sângeros atac armat în masă din istoria Thailandei, înainte de a fi depășit de masacrul de la Nong Bua Lamphu din 2022.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

8 februarie 2023 – Doi copii sunt uciși și alți șase sunt răniți când un autobuz s-a prăbușit într-o creșă din Laval, Quebec, Canada. Șoferul este arestat și acuzat de omor și conducere periculoasă.

Pe 8 februarie 2023, șoferul de autobuz Pierre Ny St-Amand a izbit în mod deliberat autobuzul Société de transport de Laval (STL) de o creșă din Laval, Quebec, Canada, ucigând doi copii și rănind alți șase. St-Amand a fost rapid imobilizat de martori și arestat. Familiilor și locuitorilor afectați li s-a oferit sprijin în urma traumei. Premierul Quebecului, François Legault , și prim-ministrul canadian Justin Trudeau au vizitat zona pentru a-și aduce omagiile în zilele care au urmat incidentului.

St-Amand, tată a doi copii fără antecedente penale, a fost arestat pentru opt capete de acuzare. O Curte Superioară din Quebec a dispus o evaluare psihiatrică pentru a-i evalua starea mentală în timpul accidentului. În martie 2024, instanța a decis că există suficiente dovezi pentru proces, iar St-Amand a rămas deținut la Institutul Philippe-Pinel în așteptarea procesului. Procesul a început pe 7 aprilie 2025 și s-a încheiat 22 de zile mai târziu, judecătorul stabilind că St-Amand nu era responsabil penal din cauza psihozei temporare suferite la momentul incidentului.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Juan de Garay fondând Buenos Aires în 1580. Așezarea inițială, fondată de Pedro de Mendoza, fusese abandonată din 1542

foto preluat de pe en.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

(articol in curs de editare)

2 februarie este a 33-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 332 de zile până la sfârșitul anului (333 de zile în anii bisecți).

Sărbători Religioase ale Zilei de 2 februarie

Ortodoxe

(†) Întâmpinarea Domnului

cititi si Calendar Ortodox 2 februarie 2026

Întâmpinarea Domnului – foto preluat de pe doxologia.ro

“Aducerea la Templu a Pruncului Iisus”, sau “Întâmpinarea Domnului”, este unul dintre Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorit pe 2 februarie, la patruzeci de zile de la “Nașterea Domnului“.

Această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de Ziua Lumânărilor, în special în țările vestice, datorită obiceiului de a binecuvânta lumânările în această zi.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Greco-catolice

Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu

Prezentare la templu de Ambrogio Lorenzetti, 1342 (Galleria degli Uffizi, Florența) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Întâmpinarea Domnului este o sărbătoare creștină, ortodoxă, catolică si luterană (2 februarie).

Această sărbătoare, ce cade la 40 de zile de la Nașterea Domnului, se ținea la Ierusalim cel puțin de la începutul secolului al V-lea, “cu aceeași bucurie ca Paștele” (relatarea pelerinei Etheria).

La Roma a fost introdusă în jurul anului 650.

Conținutul sărbătorii se referă la prezentarea pruncului Isus în Templu: Lc 2, 22-40, după cum arată denumirea apuseană (de după 1960) a sărbătorii: “Prezentarea Domnului“.

Denumirea răsăriteană de “Întâmpinarea Domnului” exprimă faptul că Mesia vine în Templul său și-l întâlnește pe Poporul lui Dumnezeu din Vechiul Testament, reprezentat de Simeon și Anna.

În Apus, în trecut, era văzută mai ales ca o sărbătoare a Maicii Domnului, fiind numită, până în 1960, “Purificarea Mariei“, cu referire la Legea iudaică.

Semnificația sărbătorii este dată de Christos ca lumină a neamurilor.

Christos aduce lumina lui Dumnezeu într-o lume întunecată de păcat.

Creștinii trebuie să ducă această lumină în lume, dat fiind că împărtășesc misiunea și viața lui Christos.

El a împlinit acest lucru pentru noi, prin moartea sa, prin care a nimicit puterea răului.

Christos a devenit asemenea nouă prin întrupare și, deoarece El însuși a fost ispitit, îi ajută pe toți cei care sunt ispitiți.

Romano-catolice

Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana

Sărbători Internaționale ale zilei de 2 februarie

Ziua Mondială a Zonelor Umede

Ziua Mondială a Zonelor Umede este o sărbătoare legată de mediul înconjurător, care datează din anul 1971, când mai mulți ecologiști s-au adunat pentru a reafirma protecția și dragostea pentru zonele umede, ecosisteme acvatice care conțin vegetație și alte organisme și care au un rol important în sănătatea corpurilor de apă și a mediului înconjurător în ansamblu. Ziua a fost adoptată în urma convenției Ramsar și are loc anual la 2 februarie 1971. Ziua Mondială a Zonelor Umede nu a fost sărbătorită până în 1997.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Sărbători naționale ale zilei de 2 februarie

Ziua ursului și Ziua marmotei, în tradițiile populare

La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei. Ambele evenimente au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă.

cititi mai mult pe agerpres.ro

Evenimentele Zilei de 2 februarie în Istorie:

- 2 februarie 1848 – Războiul americano-mexican s-a terminat prin semnarea Tratatului de pace de la Guadalupe Hidalgo;

- 2 februarie 1922 – S-a publicat pentru prima oară într-un singur volum romanul Ulise de James Joyce;

- 2 februarie 1943 – Victoria Armatei Sovietice în Bătălia de la Stalingrad

2 februarie 506 - Alaric al II-lea, al optulea rege a vizigotilor, promulgă colectia de legi Breviarul lui Alaric (Breviarium Alaricianum sau Lex Romana Visigothorum).
cititi mai mult despre Alaric al II-lea pe en.wikipedia.org

Alaric II (c. 458/466 – August 507) – Reverse of a coin issued by Alaric II, gold 1.47 g. Note that the coin-portrait is actually of the Eastern Roman Emperor Anastasius I – foto preluat de pe en.wikipedia.org

2 februarie 962 - Papa Ioan al XII-lea l-a încoronat pe Otto I imparat al Sfântului Imperiu Romano-Geman.

Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân – foto: ro.wikipedia.org

Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d.7 mai 973), fiul lui Henric I regele germanilor și a Matildei von Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege al germanilor și împărat al Sfantului Imperiu Romano-German. Cu toate că Charlemagne a fost încoronat împărat în 800, imperiul său a fost împărțit între nepoți și ulterior, în 924, titlul imperial a rămas vacant pentru aproape 40 de ani. Numele de Sfantul Imperiu Romano-German a fost adoptat in realitate cateva secole mai tarziu. Otto I si-a afirmat suprematia in fata papalitatii. Sfantul Imperiu Romano- German a disparut in 1806 fiind desfiintat la ordinul imparatului francez Napoleon Buonaparte.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

2 februarie 1032 - Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Romen devine rege al Burgundiei.

Miniatură din secolul XIV cu Conrad al II-lea – foto: ro.wikipedia.org

Conrad al II-lea (990 – 4 iunie 1039) a fost fiul unui nobil din Franconia, Henric de Speyer, moștenind titlurile de Conte de Speyer și Worms de la tatăl său la vârsta de 20 de ani. Conrad și-a extins influența în afara bazei sale din Speyer și Worms, devenind unul dintre cei mai cunoscuți nobili din Germania. Când linia ottoniană a conducătorilor Germaniei s-a stins, acesta a fost ales Rege al Germaniei în 1024 la vârsta de 34 de ani. În 1027 a fost încoronat Împărat romano-german la Roma, fiind primul din cei patru Împărați ai dinastiei Salicilor.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

2 februarie 1119 - Calixt al II-lea a devinit papă.

Papa Calixt al II-lea – foto: ro.wikipedia.org

Numele sau laic a fost Guido de Vienne sau Guido Conte de Bourgogne (n. în jur de 1060- d. 13 decembrie 1124) si a ales după decesul lui Ghelasie al II-lea. Înainte de ajunge papă a fost arhiepiscop de Vienne (in Franța). În timpul pontificatului său a avut loc concordatul de la Worms încheiat cu impăratulHenric al IV-lea pe data de 23 septembrie 1122). Prin acest concordat împăratul Imperiului Romano-German accepta dreptul bisericii la investitură. În schimb, papa era de acord să aibă loc alegerea episcopilor și stareților germani în prezența unor trimiși imperiali, cei aleși urmand să primească regaliile legate de funcțiile lor bisericești de către monarh, prin sceptrul lui. În 1220 Calixt al II-lea l-a sanctificat pe Sf. David.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

2 februarie 1207 - A fost fondata Terra Mariana (Tara Mariei). A fost numele oficial al Livoniei medievale pentru teritoriile care cuprind in ziua de azi Estonia si Letonia. La data de 2 februarie 1207, Terra Mariana a fost declarata principat al Sfantului Imperiu Romano-German, dar a pierdut acest statut în 1215, când a fost proclamata de către papa Inocentiu al II-lea , direct supusă Sfantului Scaun.

2 februarie 1536 - Conchistadorul spaniol Pedro de Mendoza a fondat orașul « Nuestra Señora Santa Maria del Buen Ayre », astazi Buenos Aires (Argentina).

Juan de Garay fondând Buenos Aires în 1580. Așezarea inițială, fondată de Pedro de Mendoza , fusese abandonată din 1542 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Marinarul Juan Diaz de Solis care a navigat în numele Spaniei, a fost primul european care a ajuns în Rio de la Plata în 1516. Expediția sa a fost întreruptă atunci când a fost omorât în perioada atacurilor indigenilor din tribul Charrúa în zona unde azi este Uruguay. Orașul Buenos Aires a fost prima data fondat ca Ciudad de Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre (literar „Orasul Sfintei Noastre Maria din Buen Ayre”) după Fecioara din Bonaria (Sfânta care patronează Sardinia) în 2 februarie 1536 de expediția spaniolă condusă de Pedro de Mendoza. Așezarea fondată de Mendoza era localizată în cea ce astăzi este San Telmo, un district al Buenos Aires, în sud față de centrul orașului.

Mai multe atacuri din partea indigenilor au forțat plecarea coloniștilor si în 1541 așezarea a fost abandonată. A doua (si permanenta) așezare a fost stabilită în 1580 de Juan de Garay, care a sosit navigând în josul Râului Parana din Asuncion (acum capitala statului Paraguay). El a adăugat la numele așezării si „Santisima Trinidad” (Sânta Trinitate) iar portul ei a devenit „Poerto de Santa Maria de los Buenos Aires”.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

2 februarie 1594 - A decedat compozitorul italian Giovanni Pierluigi Palestrina; (n.1525).

2 februarie 1600 - Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea, cerându-i ajutor împotriva otomanilor.

2 februarie 1744 - Papa Benedict al XIV-lea a publicat Scrisoarea Enciclică „Inter omnigenas”, cu privirea la responsabilitatea morală a creștinilor care se rușinează să mărturisească propria credință.

cititi mai mult pe w2.vatican.va

2 februarie 1754 - S-a născut Charles Maurice de Talleyrand, om politic şi diplomat francez; (d. 17.05.1838).

Talleyrand, de Pierre-Paul Prud’hon – foto: ro.wikipedia.org

Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord (n. 2 februarie 1754, Paris – d. 17 mai 1838, Paris), binecunoscut ca Talleyrand, a fost un politician și diplomat francez. Provenit dintr-o familie din înalta nobilime, s-a orientat spre cariera ecleziastică, la sugestia unchiului său, arhiepiscopul de Reims. Devine preot și apoi episcop de Autun. În timpul Revoluției franceze abandonează viața clericală și trece la o viață laică. Ocupă diferite înalte funcții de consilier, ambasador, ministru de externe, președinte al Consiliului de miniștri. A servit sub mai multe regimuri, fiind o persoană controversată.

2 februarie 1808 - Papa Pius al VII-lea a refuzat sa adere la blocada continentala impusa de Napoleon tuturor statelor europene, ca să izoleze Anglia. Drept represalii, Napoleon a ocupat Roma si a înglobat-o în Regatul Italic împreună cu Ancona, Macerata, Urbino și Camerino.

2 februarie 1812 - Rusia a fondat o colonie pentru comerţul cu piei în Fort Ross (California).

2 februarie 1813 – A fost instituit prin lege, organul executiv al Basarabiei ţariste, alcatuit din două departamente (ministere).

Stema Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878 – foto preluat de pe www.istoria.md

La data de 2 februarie 1813, este instituit prin lege, organul executiv al Basarabiei ţariste, alcatuit din două departamente (ministere) Legea din 2 februarie 1813, intitulată „Pravilele guvernării vremelnice a Basarabiei”, se încadra în șirul de măsuri de organizare administrativă a noii provincii achiziționate de Imperiul Rus în urma războiului ruso-turc 1806-1812, destinate conservării caracterului ei naţional românesc.

Anterior, la 2 august 1812, ţarul Alexandru I acorda Basarabiei (de facto a Moldovei Transprutiene) un regim autonom. Provincia avea în frunte un guvernator român, limba română era folosită în instituţiile de stat şi vechile legi moldoveneşti erau respectate pe teritoriul Basarabiei țariste.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

2 februarie 1816 - S-a născut Anastasie Fătu, medic şi naturalist român, fondatorul Grădinii Botanice din Iaşi ; (d.03.03.1886).

Anastasie Fătu – foto: ro.wikipedia.org

Anastasie Fătu (n. 2 ianuarie 1816, Mușata, Vaslui – d. 3 martie 1886, Iași) a fost un medic și botanist român, membru titular al Academiei Române. În perioada 1833 – 1834, a studiat matematicile ca bursier la Viena, unde a luat doctoratul. Reîntors în țară, a fost numit profesor de matematică la Academia Mihăileană.

2 februarie 1836 - A decedat Letizia Ramolino, mama imparatului Napoleon I al Frantei; (n.1750).

Letizia Ramolino de Robert Lefèvre, 1813 – foto: ro.wikipedia.org

2 februarie 1848 - Războiul Mexicano-American - A fost semnat Tratatul de pace de la Guadalupe Hidalgo, tratat care pune capăt războiului. Rio Grande şi Gila River, un afluent al acestuia delimiteaza noua graniţă dintre Mexic şi Statele Unite ale Americii. Mexicul infrant a pierdut proximativ 1/3 din teritoriul sau,printre teritoriile cedate fiind California de Nord si New Mexico. Texasul se declarase independent de Mexic in 1936.

Coperta uneia dintre copiile originale ale tratatului de la Guadalupe Hidalgo (2 februarie 1848) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tratatul de la Guadalupe Hidalgo este tratatul de pace, dictat în mare parte de Statele Unite guvernului interimar al Mexicului ocupat, prin care s-a pus capăt Războiului Americano-Mexican (1846–1848). Din punctul de vedere al Statelor Unite, tratatul a consfințit achiziția a unui teritoriu de 1,36 milioane km² în schimbul a 15 milioane de dolari americani (echivalenți cu 313 milioane de dolari la nivelul lui 2006). Din punctul de vedere al Mexicului, tratatul includea și anexarea suprafeței de 1.007.935 km² a Texasului, deoarece acest stat nu a recunoscut independența Republicii Texas și aderarea sa la Statele Unite, și Mexicul și-a pierdut 55% din teritoriul dinainte de război.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

2 februarie 1848 - Goana după aur în California – prima navă de emigranți chinezi a debarcat pe țărmul californian (San Francisco) în căutarea norocului.

Goana după aur din California 1848 – 1855 (Chinese gold miners in California) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Goana după aur din California (în engleză California Gold Rush; 1848 – 1855) a început în ianuarie 1848, când s-a descoperit aur la Ferma lui Sutter din localitatea Coloma⁠. După ce s-a răspândit vestea, aproximativ 300.000 de oameni au venit în California din restul Statelor Unite și de peste hotare. Acești primi căutători de aur, numiți „Forty-Niners”, au călătorit până în California cu vaporul și în căruțe cu coviltir peste continent, adesea înfruntând greutăți mari pe parcursul călătoriei. În timp ce majoritatea primilor sosiți erau americani, goana după aur a atras și zeci de mii de oameni din America Latină, Europa, Australia și Asia. La început, prospectorii au extras aurul din albia râurilor și pâraielor prin metode simple, cum ar fi strecurarea, dar mai târziu au fost dezvoltate metode mai sofisticate de extracție, care ulterior au fost adoptate în întreaga lume. A fost extras aur în valoare de miliarde de dolari americani, aducându-le unora averi considerabile; totuși, mulți s-au întors acasă nu cu mult mai bogați decât veniseră.

Efectele goanei după aur au fost substanțiale. Orașul San Francisco s-a transformat rapid dintr-un cătun de corturi într-o metropolă și s-au construit drumuri, biserici, școli și alte orașe. A fost constituit un sistem de legi și un guvern, ducând în 1850 la admiterea Californiei ca stat al SUA. S-au dezvoltat noi metode de transport. Vaporul cu aburi a început să fie folosit pe scară largă și s-au construit căi ferate. Agricultura, a doua ramură economică în creștere a Californiei a avut o creștere mare. Însă au fost și efecte negative: triburile de amerindieni au fost atacate și izgonite de pe pământurile lor, iar mineritul a distrus mediul înconjurător.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

2 februarie 1853 - S-a inaugurat prima linie de telegraf electric din spaţiul românesc, care făcea legătura între Iaşi şi Cernăuţi şi de aici cu Viena.

2 februarie 1870 - A fost demascată minciuna evoluționiștilor: s-a demonstrat că faimosul Gigant din Cardiff nu era altceva decât ghips și nicidecum resturi petrificate ale unei ființe omenești.

The Cardiff Giant being exhumed during October 1869 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În toamna anului 1869, americanii Gideon Emmons și Henry Nichols au făcut o descoperire arheologică extraordinară. Cei doi săpau o fântână la o fermă de lângă Cardiff, New York, pentru un bărbat pe nume William Newell. La un metru sub pământ, au dat de piatră, iar după ce au îndepărtat țărâna au văzut ceea ce părea a fi un picior de om! Dezgropând întregul corp, cei doi au scos la iveală un corp pietrificat, de 3 metri, care avea să intre în istorie sub numele de Uriașul din Cardiff. Din uriaș rămăsese nu doar scheletul, ci întreg corpul său fusese pietrificat, iar acum era o stană de piatră. Coastele, mărul lui Adam și chiar un zâmbet binevoitor se puteau distinge pe silueta rece. (…)

The Cardiff Giant displayed at the Bastable in Syracuse, NY circa 1869 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

„În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi, mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime.” – Geneza 6:4 Bazându-se pe acest pasaj din biblie, Hull a petrecut ani în șir și a cheltuit mii de dolari pentru a construi Uriașul din Cardiff. Desigur, toată operațiunea trebuia să fie secretă. Astfel, atunci când a cumpărat blocul de piatră din care urma să fie sculptat gigantul, Hull a mințit că îl va transforma într-o statuie a lui Abraham Lincoln. Apoi, a dus blocul de piatră de cinci tone la niște sculptori din Chicago și a stat el însuși drept model. Când sculptura a fost gata, Hull a trecut-o printr-o baie de acid, pentru a crea impresia de vechime.

Însă, într-un final, oamenii de știință au aflat despre originile presupusului gigant și au dat verdictul final: totul este o farsă. Pe măsură ce presiunea creștea, Howell și Hull au reușit să vândă statuia înainte de a recunoaște totul într-un articol de ziar. Cu toate acestea, Hull reușise să-și atingă scopul. Demonstrase cât de naivi și creduli sunt oamenii și, pe parcurs, reușise să se și îmbogățească.

cititi mai mult pe incredibilia.ro

2 februarie 1870 - Guvernul român, prezidat de Dimitrie Ghica a demisionat. S-a format un nou cabinet condus de Alexandru G.Golescu.

2 februarie 1871 - Oraşul Roma a devenit capitala Italiei unite.

Panorama of Rome 1871(An 1871 hand coloured lithographic bird’s eye view print of Rome viewed over the Aurelian Wall at the Porta Del Popolo looking down the Via Del Corso with the Vatican City on the far right by Giovanni Brizeghel 1817-1885) – foto preluat de pe regenthousegallery.com

Conform legendei, Roma a fost întemeiată de gemenii Romulus și Remus pe 21 aprilie 753 î.Hr., și dovezile arheologice sprijină teoria conform căreia Roma s-a dezvoltat pornind de la așezări pastorale pe Dealul Palatin, construite în zona viitorului Forum Roman, și care au stat la baza noului oraș în secolul VIII î.Hr.. Orașul avea să devină capitala Regatului Roman (condus de o succesiune de șapte regi, conform tradiției), a Republicii Romane (din 509 î.Hr. – 27 î.Hr., guvernată de Senat), și, în final, a Imperiului Roman (din 27 î.Hr., condus de un împărat); aceste succese au depins de cuceririle militare, de dominația economică, precum și de asimilarea selectivă a civilizațiilor învecinate, în mod notabil, etruscii și vechii greci. În anul 64, în timpul domniei lui Nero, o mare parte a orașului a fost mistuită de incendiu. Orașul a fost reconstruit în timpul Flaviilor, dar mai ales în timpul împăraților Traian, Adrian și Caracalla.

Marele incendiu din Roma -18 iulie 64 – (autor: Hubert Robert, 1733–1808), Musée des Beaux Arts André Malraux, Le Havre, Franţa – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

(…) Populația a crescut din nou, ajungând la 100.000 în secolul XVII, dar Roma avea să rămână în urma altor capitale europene în secolele ce au urmat, fiind antrenată în procesul Contrareformei. Prinsă în tumultul naționalist din secolul al XIX-lea, câștigându-și și pierzându-și de două ori, pentru scurt timp, independența, Roma a devenit speranța principală a unificării italiene, susținută de Regatul Italiei condus de regele Victor Emanuel al II-lea; după ce protectoratul francez a fost eliminat în 1870, trupele regale au năvălit în oraș și Roma a fost declarată capitală a Italiei unificate în 1871.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

2 februarie 1871 - S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi om politic român, implicat activ în lupta pentru făurirea statului naţional unitar român; (d. 29.03.1938).

Constantin Isopescu-Grecul – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

2 februarie 1882 - S-a născut scriitorul irlandez James Joyce, autorul celebrelor romane “Ulise”, “Oameni din Dublin” şi “Veghea lui Finnegan”; (d.13.01.1941).

James Augustine Aloysius Joyce – foto: ro.wikipedia.org

James Augustine Aloysius Joyce (n. 2 februarie 1882 – d. 13 ianuarie 1941) a fost un prozator și poet irlandez, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Este cunoscut îndeosebi pentru romanele Portret al artistului în tinerețe (1916), Ulise (1922) și Veghea lui Finnegan (1939). A mai scris nuvele (Oameni din Dublin, 1914), poezii (Muzică de cameră, 1907, și Poezii de doi bani fiecare, 1927) și o piesă de teatru (Exilați, 1918). Criticii îl așează astăzi în fruntea modernismului anglo-saxon, alături de T. S. Eliot, Virginia Woolf și Ezra Pound.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

2 februarie 1889 - Au fost instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, România.

2 februarie 1889 - S-a născut la Râmnicu Sărat Traian Săvulescu, biolog român, fondator al Şcolii româneşti de fitopatologie.

Traian Săvulescu – foto: ro.wikipedia.org

A fost primul care a făcut cunoscută în ţara noastră flora Arabiei şi Palestinei, membru şi preşedinte al Academiei Române ; (d.29 martie 1963).

2 februarie 1901 - Au avut loc funeraliile reginei Victoria a Regatului Unit.

Victoria a Regatului Unit, fotografie de Alexander Bassano, 1882 – foto: ro.wikipedia.org

Victoria Alexandrina (n. 24 mai 1819, Londra – d.22 ianuarie 1901, Isle of Wight), a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasă a Indiilor, din 1877 până în 1901, și stăpână a celor 28 de colonii britanice. Domnia ei de 63 de ani și 7 luni, care reprezintă cea mai lungă domnie a unui monarh britanic, este cunoscută sub numele de Era Victoriană. A fost o perioadă de schimbări industriale, culturale, politice, științifice și militare în cadrul Regatului Unit, și a fost marcată de o mare expansiune a Imperiului Britanic. Ea a fost ultimul monarh britanic din Casa de Hanovra. Fiul sau cel mai mic, Leopold și două de cei cinci fiice, Alice și Beatrice, au fost bolnavi de hemofilie, boala avuta de nepotul sau, tareviciul Alexei al Rusiei si Alfonso, Prințul de Asturias, din Spania. Prezența bolii în randul descendențiilor reginei Victoria , dar nu si printre strămoșii ei, a dus la speculații că adevăratul ei tată nu a fost Ducele de Kent. In fapt,nu există nici o dovadă documentară a unei hemofilic în legătură cu mama Victoriei.Este mult mai probabil ca mutatia a apărut spontan la tatal sau,mutațiile spontane reprezentand aproximativ 30% din cazuri. După decesul ei, coroana britanică a trecut Casei de Saxa-Coburg și Gotha (numele britanic al Casei de Wettin) reprezentată de fiul ei cel mare, Eduard al VII-lea, și nepotului ei, George al V-lea. Ultimul, sub presiunea opiniei publice, a schimbat numele Casei (care suna prea germanic în timpul Primului Război Modial) în Casa de Windsor (1917). Această Casă a fost reprezentată de strănepoții reginei Victoria, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea și de stră-strănepoata ei, actuala regină, Elisabeta a II-a.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

2 februarie 1904 - La Bucuresti a aparut ziarul “Adevărul de dimineaţă”. Ziarul va fi editat cu intreruperi pana in anul 1938 (de la 8 decembrie isi schimba numele in “Dimineata”).

2 februarie 1915 - S-a nascut Abba Eban, diplomatic şi om politic israelian. I se atribuie citatul: “Consensul este ceea ce mai mulţi oameni spun în cor, dar nu cred fiecare în parte”; (d. 17.11.2002).

Abba Eban – foto: ro.wikipedia.org

Abba Eban (se pronunță Abba Even), născut sub numele de Aubrey Solomon Meir Eban (n. 2 februarie 1915 Cape Town – d. 17 noiembrie 2002) a fost un diplomat și om politic israelian. I se atribuie citatul: “Consensul este ceea ce mai mulți oameni spun în cor, dar nu cred fiecare în parte.”

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

2 februarie 1922 - A aparut la Paris romanul lui James Joyce Ulise.

foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ulise (engleză: Ulysses) este un roman al scriitorului irlandez James Joyce, apărut la 2 februarie 1922. La această operă Joyce a lucrat încă din 1914 și ea a văzut lumina tiparului mai întâi la Paris, apoi în SUA, în 1933 și abia în 1936 în Regatul Unit, dat fiind că oficialitățile puritane au etichetat-o drept pornografie.

Ulise relatează trecerea lui Leopold Bloom prin Dublin într-o zi obișnuită, 16 iunie 1904. Titlul face referire la Ulise, eroul epopeei Odiseea de Homer (Leopold Bloom corespunzând lui Ulise, Molly Bloom Penelopei, și Stephen Dedalus lui Telemah). Admiratorii lui Joyce din toată lumea sărbătoresc ziua de 16 iunie sub numele de Bloomsday.

Ulise are în total aproximativ 265.000 de cuvinte dintr-un vocabular de 30.030 de cuvinte diferite (inclusiv nume proprii, pluraluri și diverse timpuri ale verbelor) și este împărțit în 18 „episoade”. De la publicare, cartea a fost subiect de controverse și acuzații pentru „obscenitate”. Tehnica narativă a fluxului conștiinței, structurarea atentă și proza inovativă—plină de parodii și aluzii, precum și caracterizările sale bogate și umorul, fac din această carte unul dintre cele mai bine privite romane din panteonul modernist. În 1999, editura americană Modern Library a pus Ulise pe primul loc în lista celor mai bune 100 de romane în limba engleză din secolul al XX-lea.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

2 februarie 1926 - S-a născut Valéry Giscard D’Estaing, politician francez, preşedinte al Republicii Franceze în perioada 1974–1981.

French president Valéry Giscard d’Estaing on January 5, 1978, during a visit of Jimmy Carter in Normandy – foto: ro.wikipedia.org

Valéry Giscard d’Estaing (n. 2 februarie 1926 la Koblenz, Germania) este un politician francez, care a fost între 1974 și 1981 președinte al Franței. Este membru al Academiei Franceze. Pe 2 ianuarie 1956 este ales parlamentar în Adunarea Națională. Din 1962 până în 1966 este ministru de finanțe al Franței, ca și între 1969 și 1974. Actualmente se ocupă cu probleme referitoare la integrarea europeană. A fost președintele Convenției Europene, care s-a ocupat cu redactarea articolelor Tratatului constituțional european. Pentru aceast a primit în anul 2003 Premiul Carol cel Mare al orașului Aachen.

2 februarie 1928 - Apare la Bucureşti, revista “Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi. Revista va aparea pana in 1945, in mai multe serii.

Tudor Arghezi – foto: ro.wikipedia.org

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, București – d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română.

2 februarie 1929 - A avut loc semnarea la Paris, Franţa, a contractului de împrumut pentru Guvernul României în valoare de 100.740.750 de dolari,cu o dobanda de 8,9% anual.

2 februarie 1932 - Are loc Conferinţa internaţională pentru dezarmare la Geneva, Elveţia,la care participă 63 de state, între care şi România.

2 februarie 1935 - Prima utilizare practica a detectorului de minciuni de către o instanţa de judecată în Portage, Wisconsin, Statele Unite ale Americii. Detectivul american Leonard Keeler testeaza detectorul de minciuni pe doi criminali : Cecil Loniello si Grignano Tony, care vor fi condamnaţi.

2 februarie 1940 - A avut loc, la Belgrad, Conferinţa Înţelegerii Balcanice, în cadrul căreia pactul celor patru ţări aderente (România, Iugoslavia, Grecia şi Turcia) s-a prelungit cu încă şapte ani.

2 februarie 1942 - Ca urmare a inceperii razboiului cu Japonia, guvernul canadian decide sa deporteze in alte provincii sau in lagare cetatenii de etnie japoneza de pe coasta Pacificului. Atunci când Japonia a declarat război, guvernul canadian a decis sa deporteze japonezii stabiliti pe coasta de vest. Ei au fost internaţi în lagăre sau trimisi în alte provincii, tratati ca duşmani şi deposedaţi de proprietatile lor.

2 februarie 1943 - Se încheie Bătălia de la Stalingrad (21 august 1942 – 2 februarie 1943) .

Soldat sovietic fluturând steagul roșu în piață centrală de la Stalingrad, 1943 – foto: ro.wikipedia.org

Victoria Armatei Sovietice în celebra Bătălie de la Stalingrad (21 august 1942 – 2 februarie 1943), marchează un moment de cotitură în desfășurarea celui de al Doilea Război Mondial. Bătălia de la Stalingrad din 1942–1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de brutalitate și de lipsa de grijă pentru populația civilă, manifestate de ambele părţi angrenate în conflict.

Germani pe străzile Stalingradului - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia a inclus campania de bombardamente germane asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra orașului, și lupte din interiorul orașului însuși, după care a urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și distrus forțele germane și ale celorlalți aliați din cadrul Axei din oraș și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat la aproximativ 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte este datorată și refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat o cotitura majora in desfasurarea celui de-al doilea razboi mondial si sfarsitul superioritatii militare a Germaniei si a aliatilor acesteia.

Predarea Mareșalului Von Paulus

Generalul Paulus, în iunie 1942 la Harkov – foto: ro.wikipedia.org

Friedrich Wilhelm Ernst Paulus (n. 23 septembrie 1890 – d. 1 februarie 1957) a fost un general german din timpul celui de-al doilea război mondial, promovat în timpul luptelor de la Stalingrad la gradul de feldmareșal. Hitler l-a avansat pe generalul von Paulus la gradul de feldmareșal, în condițiile în care pentru Armata a 6-a germana nu mai exista nici o șansă de scăpare. Cum de-a lungul istoriei militare germane niciun feldmareșal nu se predase niciodată sau nu fusese capturat în viață, semnificația înaintării în grad era clară: dacă Paulus s-ar fi predat sau nu s-ar fi sinucis, ar fi devenit o rușine pentru armata germană. În ciuda unor asemenea consecințe și spre dezgustul lui Hitler, Paulus s-a predat cu restul de armată din subordinea sa , impreuna cu 90 de mii de soldati si 22 de generali. Vorbind în fața membrilor Marelui Stat Major, Hitler a declarat: „Ce mă doare cel mai mult este faptul că totuși l-am avansat la gradul de feldmareșal. Am vrut să-i dau această satisfacție finală… Un asemenea om murdărește în ultimul moment eroismul atâtor mulți alții. El ar fi putut să se elibereze de toată amărăciunea și să treacă în eternitate și nemurire națională, dar a preferat să se ducă la Moscova”.

2 februarie 1947 - S-a născut Farrah Fawcett, actriţă americană. A devenit cunoscută prin filmul serial Îngerii lui Charlie (1976). A fost şi un sex-simbol, coafura ei fiind copiată de milioane de femei; (d. 25.06.2009).

2 februarie 1947 - S-a născut actorul român de teatru şi film, Vladimir Găitan,

2 februarie 1948 - A decedat Smaranda Brăescu, aviatoare şi paraşutistă româncă de renume mondial; (n. 21.05.1897).

Smaranda Brăescu – foto: ro.wikipedia.org

Smaranda Brăescu, (21 mai 1897 Hănțești – 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). Supranumita „Regina Înălțimilor”, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic: recordul mondial absolut de altitudine, la saltul cu parașuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, o serie de raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-al doilea razboi mondial, atât pe frontul de est, cât și pe frontul de vest. În timpul războiului a activat ca voluntar în „Escadrila Albă” de aviație sanitară, pe frontul de est, iar pe frontul de vest în Escadrila nr. 13 de recunoaștere, observație și legătură și apoi în Escadrila nr. 113 Legătură, până la sfârșitul războiului. Pentru activitatea pe front este decorată, primind Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a.

După război, indignată de ceea ce se petrecea în România, protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalități, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din păcate, acest document ajunge în posesia delegației sovietice, Smaranda și ceilalți semnatari fiind supuși opresoinii comuniste. Smaranda a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare și este nevoită să se ascundă, să-și schimbe numele, să pribegească, pentru a nu fi trimisă la inchisoare. S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Fiind grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se afla la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. A murit în Clinica Universitară a dr. Iuliu Hațieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântată sub un nume fals la Cimitirul din Cluj, parcela II B, numarul 1550.

2 februarie 1950 - S-a nascut Serafim Urechean, om politic din Republica Moldova.

2 februarie 1954 - A murit Theodor Rogalski, compozitor, dirijor şi profesor român; (n.11.04.1901).

2 februarie 1964 - A murit Ion Marin Sadoveanu, romancier, eseist şi traducător, autor al romanului “Sfîrşit de veac în Bucureşti”;(n.15.06.1893).

2 februarie 1970 - A murit lordul Bertrand Russel, filosof, matematician, scriitor şi om politic englez, laureat al Premiului Nobel;(n.18.05.1872).

Bertrand Arthur William Russell – foto: cersipamantromanesc.com

Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech – d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic social britanic În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri. Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.

2 februarie 1971 - Idi Amin a devenit dictator al Ugandei. Idi Amin Dada Oumee, nascut Idi Awo-Ongo Angoo la 17 mai 1928 – a murit in exil la Djeddah in Arabia Saudita, la 16 august 2003. A fost un dictator violent, acuzat de canibalism.

2 februarie 1977 - S-a născut cantareata columbiana Shakira. Shakira Isabel Mebarak Ripoll, s-a născut la 02 februarie 1977 in Barranquilla, Columbia, intr-o familie mixta columbiano-araba. La vârsta de 8 ani, ea a compus primul ei cântec intitulat ”Tus Gafas Oscuras”,dedicat tatălui său.

2 februarie 1985 – S-a născut Melody Gardot, cantautoare americană.

Melody Gardot (n. pe 2 februarie 1985 în New Jersey) este o cantautoare americană apreciată pentru muzica sa aflată la granița dintre jazz, muzica blues și pop. Gardot a început să cânte de la o vârstă fragedă, iar în adolescență a susținut recitaluri în restaurante și baruri pentru a-și putea plăti cursurile de design vestimentar.

La vârsta de optsprezece ani interpreta a fost implicată într-un grav accident rutier în urma căruia a suferit multiple leziuni la nivelul craniului și al coloanei vertebrale.

Doctorii i-au sugerat lui Gardot să cânte la pian pentru a-i stimula activitatea cerebrală, iar materialul înregistrat de aceasta pe patul de spital i-a atras atenția producătorului Glenn Barratt, care a încurajat-o să înregistreze un album de studio.

Începând cu anul 2007 Melody Gardot este reprezentată de casa de discuri UCJ Records, prin intermediul căreia a lansat două albume de studio: Worrisome Heart (2006) și My One and Only Thrill (2009).
Discurile au avut vânzări cumulate de peste 1.25 milioane de exemplare pe plan internațional; de asemenea, materialele au primit reacții favorabile din partea criticilor de specialitate, care au comparat-o pe Melody cu interprete de notorietate internațională precum Norah Jones, Madeleine Peyroux sau Shania Twain.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

2 februarie 1990 - Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pronunţă sentinţa în procesul a patru dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nicolae Ceauşescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă – detenţie pe viaţă şi confiscarea totală a averii personale.

Tudor Postelnicu – foto: Agerpres (jurnalul.ro)

Tudor Postelnicu (n. 13 noiembrie 1931) a fost un comunist și general român. În 1977 a făcut parte din Comandamentul de reprimare a grevei minerilor din Valea Jiului. În 1978 a fost numit șef al Departamentului Securității Statului. În 1987 devine Ministru de Interne și membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

2 februarie 1996 - A murit Gene Kelly, actor, cântăreţ, coreograf, dansator, producător de film şi regizor american, cunoscut pentru rolul său din musicalul “Cântând în ploaie”(Singin’ in the Rain); (n.23.08.1912).

Eugene Curran „Gene” Kelly – foto: genekellyfans.com

Eugene Curran „Gene” Kelly (n. 23 august 1912, d. 2 februarie 1996) a fost un actor, cântăreț, coreograf, dansator, producător de film și regizor american. Una dintre cele mai importante figuri ale dansului în film, Kelly a fost cunoscut mai ales pentru stilul său energetic și atletic, prezența sa fizică agreabilă și personajele de tipul “eroi pozitivi” pe care le-a interpretat pe marele ecran.

Deși este mai cu seamă cunoscut pentru rolul său din musicalul Cântând în ploaie (conform, Singin’ in the Rain), Kelly a fost una din forțele majore ale filmelor muzicale ale Hollywood-ului anilor 1940 și până la sfârșitul 1950, când realizarea filmelor de acest tip a manifestat un declin accelerat datorat parțial pierderii interesul publicului, dar mai ales datorită omniprezenței televiziunii în toate aspectele societății americane.

Numeroasele sale inovații au transformat semnificativ industria filmului musical, iar Kelly însuși este creditat ca fiind acela care a reușit să prezinte baletul în forme comerciale acceptabile pentru audiențe largi. Kelly a primit Academy Honorary Award în anul 1952 pentru realizările întregii sale cariere.

Ulterior, a primit alte semne de recunoaștere ale carierei sale din partea a Kennedy Center Honors, a actorilor, Screen Actors Guild, și a American Film Institute. În anul 1999, această instituție, American Film Institute, l-a numit Greatest Male Stars of All Time, unul dintre cei mai importanția actori ai tuturor timpurilor

2 februarie 1998 - In Romania se lansează postul de televiziune – “Acasă TV”.

2 februarie 1999 - Îşi preia funcţia noul preşedinte al Venezuelei, Hugo Chavez (ales în decembrie 1998).

Hugo Chávez – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Hugo Chávez (n. 28 iulie 1954 – d. 5 martie 2013) a fost președintele Venezuelei din 2 februarie 1999 până la moartea sa de pe 5 martie 2013.

El a fost anterior liderul partidului politic Mișcarea a Cincea Republică de la înființarea sa din 1997 până în 2007, atunci când a fuzionat cu mai multe partide pentru a forma Partidul Socialist Unit din Venezuela (PSUV), pe care l-a condus până la moartea sa.

Urmând propria ideologie politică de Bolivarianism și „socialism al secolului XXI-lea”, el s-a concentrat pe implementarea unor reforme socialiste în țară ca o parte a unui proiect social, cunoscut sub numele de Revoluția Bolivariană, care prevedea punerea în aplicare a unei noi constituții, consiliile democrației participative, naționalizarea mai multor industrii-cheie, creșterea fondurilor publice de îngrijire a sănătății și educației și reducerea semnificativă a sărăciei, după datele guvernului.

2 februarie 2002 - Prințul moștenitor Willem-Alexander al Țărilor de Jos și Máxima Zorreguieta se căsătoresc la Amsterdam. Căsătoria a declanșat o controversă semnificativă din cauza rolului pe care tatăl miresei, Jorge Zorreguieta, l-a avut în dictatura militară argentiniană.

Willem-Alexander și Máxima în ziua nunții lor (2 februarie 2002) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Nunta lui Willem-Alexander, Prințul de Orange, și Máxima Zorreguieta Cerruti a avut loc pe 2 februarie 2002 la Nieuwe Kerk, Amsterdam. Willem-Alexander și Máxima au devenit rege și regină la 30 aprilie 2013, după abdicarea mamei sale, Beatrix.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

2 februarie 2008 - Președintele francez Nicolas Sarkozy se căsătorește cu cântăreața Carla Bruni la Palatul Élysée din Paris.

Nicolas Sarkozy cu soția sa, Carla Bruni, la Londra, 2008 – foto preluat de pe www.britannica.com

2 februarie 2009 - Guvernul din Zimbabwe a anunţat tăierea a 12 zeruri din dolarul zimbabwean. Astfel, un trilion de dolari zimbabweni vechi au fost reevaluaţi la un dolar zimbabwean nou.

O suta de trilioane de dolari zimbabweani – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com