Evenimentele Zilei de 8 februarie în Istorie

Creaţie alegorică a lui Theodor Aman (circa 1845) având ca subiect Dezrobirea ţiganilor - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Creaţie alegorică a lui Theodor Aman (circa 1845) având ca subiect Dezrobirea ţiganilor

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

8 februarie este a 39-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 8 februarie

(BOR) Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat; Sf. Proroc Zaharia

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, Sfântul Prooroc Zaharia. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 8 februarie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, Sfântul Prooroc Zaharia - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul mare mucenic Teodor Stratilat (281 – 319) este un sfânt militar din secolul al IV-lea, foarte popular în Biserica Ortodoxă.

Prăznuirea lui se face la data de 8 februarie, iar pomenirea aducerii moaștelor lui la Evhaita se face pe 8 iunie.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfântul prooroc Zaharia (ebr. „Zakhar-iah”, „Iahve își amintește”) este unul din cei 12 prooroci ziși „mici” din Vechiul Testament, căruia i se atribuie Cartea lui Zaharia.

Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la data de 8 februarie, iar în Biserica Apuseană la 6 septembrie.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Teodor Stratilat, martir († secolul al IV-lea); Sf. Zaharia, profet († 520 î.Hr.)

 

(BRC) Sf. Ieronim Emiliani (1486-1537); Sf. Iosefina Bakhita, fecioară

Sf. Ieronim Emiliani (Girolamo Miani) (n. 1485, Veneția, d. 1537, Somasca), s-a consacrat lui Dumnezeu ca și laic, nu a fost niciodata preot, este întemeietorul ordinului călugăresc regular Somasc. S-a născut la Veneția în anul 1486, într-o familie de patricieni. A îmbrățișat întîi cariera militară, având o viață aventuroasă. În timpul prizonieratului s-a convertit și a început o viață nouă. S-a consacrat ajutorării săracilor, împărțindu-le și averea sa. A înființat, în 1532, Ordinul clericilor regulari de la Somasca ("Padri Somaschi"), pentru a se îngriji de copiii orfani și săraci. În anul 1537, îngrijind bolnavii, s-a molipsit de ciumă și a murit la 8 februarie 1537, la Somasca (Bergamo). A fost canonizat în 1767. Sărbătorit în Biserica Catolică la 8 februarie - Girolamo Emiliani, por Daniele Crespi (pintor italiano, 1598-1630) - foto: es.wikipedia.org

Girolamo Emiliani, por Daniele Crespi (pintor italiano, 1598-1630) – foto: es.wikipedia.org

Sf. Ieronim Emiliani (Girolamo Miani) (n. 1485, Veneția, d. 1537, Somasca), s-a consacrat lui Dumnezeu ca și laic, nu a fost niciodata preot, este întemeietorul ordinului călugăresc regular Somasc.

S-a născut la Veneția în anul 1486, într-o familie de patricieni.

A îmbrățișat întîi cariera militară, având o viață aventuroasă.

În timpul prizonieratului s-a convertit și a început o viață nouă.

S-a consacrat ajutorării săracilor, împărțindu-le și averea sa.

A înființat, în 1532, Ordinul clericilor regulari de la Somasca (“Padri Somaschi“), pentru a se îngriji de copiii orfani și săraci.

În anul 1537, îngrijind bolnavii, s-a molipsit de ciumă și a murit la 8 februarie 1537, la Somasca (Bergamo).

A fost canonizat în 1767.

Sărbătorit în Biserica Catolică la 8 februarie.

cititi mai mult pe: en.wikipedia.org; www.sfinticatolici.ro; www.calendarcatolic.ro; ziarullumina.ro

 

Astăzi in istorie pentru 8 februarie

 

Evenimentele Zilei de 8 februarie în Istorie:

- 8 februarie 1856 – Desfiinţarea robiei în Muntenia;

- 8 februarie 1907 – A început Răscoala Țărănească din 1907 (8/21 februarie – 5 aprilie 1907)

 

8 februarie 120 – S-a născut astrologul grec Vettius Valens ( d. cca. 175), contemporan cu astronomul,matematicianul si astrologul Claudius Ptolemeu.

Lucrarea sa majoră este “Antologia”, zece volume scrise în perioada 150-175 in limba greaca,cel mai amplu și detaliat tratat despre astrologie , care a supravietuit din acea perioadă.

 

8 februarie 412 – S-a născut Proclus Lycaeus ( d.17 aprilie 485), filosof grec neoplatonician, cu o mare influenta in filosofia medievala occidentala precum și in gandirea islamica.

Proclus (d. 17 aprilie 485 d.Hr.), a fost unul dintre ultimii marii filozofi clasici fiind autorul unuia dintre sistemele cele mai elaborate și complet dezvoltate de neoplatonism

Majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon, printre acestea fiind: Alcibiades, Cratylus, Parmenides, Republica, Timaeus. Proclus a scris și un comentariu asupra Elementelor lui Euclid.

 

8 februarie 1191 – S-a născut cneazul Iaroslav al II- lea al Vladimirului; (d. 30 septembrie 1246). Iaroslav al II- lea ( decedat la.treizeci septembrie 1246) a fost mare cneaz al Vladimirului (1238-1246), si a reconstruit țara și capitala după invazia mongola din Rusia.

 

8 februarie 1204 – A decedat imparatul bizantin Alexios IV Angelos ( n. cca 1182). A domnit din august 1203 până in ianuarie 1204. El a fost fiul Împăratului Isaac al II-lea Angelos și al primei sale sa soții, Irene.

 

8 februarie 1238 – Mongolii Hoardei de Aur conduse de Batu Khan ard orasul rusesc Vladimir.

În noiembrie 1237, Batu Han și-a trimis ambasadorii la curtea lui Iuri al III-lea al Vladimirului, cerându-i să se recunoască vasal.

O lună mai târziu, hoardele asediau Riazanul.

După șase zile de lupte sângeroase, orașul a fost cucerit și distrus.

Alarmat de veștile primite, Iuri și-a trimis fiul să-i țină în loc pe invadatori, dar mongolii au fost victorioși din nou.

După ce au ars din temelii Kolomna și Moscova, hoardele au asediat Vladimirul pe 4 februarie 1238.

După numai trei zile, capitala cnezatului Vladimir-Suzdal a fost cucerită și devastata.

Familia cneazului a pierit în flăcări in biserica in care se refugiase, în vreme ce șeful casei princiare s-a retras în grabă spre nord.

După ce a traversat Volga, el a adunat o nouă armată, care a fost mai apoi distrusă în totalitate de mongoli pe 4 martie 1238, în Bătălia de pe râul Sit.

 

8 februarie 1575 – A fost fondată Universitatea din Leiden, in Tarile de Jos.

 

8 februarie 1587 - Regina Scotiei, Maria Stuart, a fost executată pentru tentativa de a o asasina pe verișoara sa, regina Elisabeta I- a a Angliei.

Maria Stuart (1542 - 1587) portret la aproximativ 17 ani, realizat de pictorul François Clouet, 1558–1560 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Maria Stuart (1542 – 1587) portret la aproximativ 17 ani, realizat de pictorul François Clouet, 1558–1560 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Maria Stuart, cunoscută în literatura engleză de specialitate sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a Scoției) sau de Mary, Queen of Scots (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână.

Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei.

Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie.

Tatăl ei, Iacob al V-lea (engleză James) era nepot a lui Henric al VII-lea, ceea ce a încurajat-o pe catolica Maria să emită pretenții la tronul Angliei.

Mary fusese educată în Franța și se căsătorise cu moștenitorul tronului Franței în 1558.

După moartea acestuia, în 1560, Maria s-a întors în Scoția, unde nu a fost agreată de popor.

S-a căsătorit cu Henric Stuart, Lord Darnley. Darnley, însă, a fost ucis, probabil de bărbatul cu care Maria s-a remăritat după un timp, James Hepburn Bothwell.

În 1568 a abdicat în favoarea fiului ei Iacob al VI-lea, și s-a refugiat în Anglia.

(…)

În 1586, Complotul Babington de a o asasina pe Elisabeta și a o aduce pe Maria pe tronul Angliei, pus la cale de Anthony Babington și John Ballard și susținut de Maria printr-o scrisoare a fost anihilat, iar Maria a fost arestată și dusă la Tixall.

Apoi, a fost mutată la Castelul Fotheringhay într-un parcurs întins pe patru zile și încheiat la 25 septembrie.

În octombrie, Maria a fost judecată pentru trădare.

A negat acuzațiile și a cerut să vadă probele împotriva sa care însă nu i-au fost dezvăluite.

La 25 octombrie, a fost găsită vinovată și condamnată la moarte.

Elisabeta a exitat să ordone executarea ei, chiar dacă a fost pusă sub presiune de către Parlamentul Angliei, fiind îngrijorată că uciderea unei regine ar fi creat un precedent cu consecințe grave, mai ales dacă fiul Mariei, Iacob, ar fi format o alianță cu forțe catolice și ar fi invadat Anglia.

Totuși, pe 1 februarie 1587, Elisabeta a semnat mandatul de execuție.

La 3 februarie, zece membri ai Consiliului Privat al Angliei au luat decizia de a executa pedeapsa imediat.

La Fotheringhay, în seara zilei de 7 februarie 1587, Maria a fost anunțată că urma să fie executată în dimineața zilei următoare.

Și-a petrecut ultimele ore din viață în rugăciune, împărțind bunurile care îi mai aparțineau, scriindu-și testamentul și trimițând o scrisoare către Regele Franței.

Eșafodul a fost ridicat în Sala Mare și îmbrăcat în pânză neagră.

Se ajungea la el prin urcarea pe trei trepte.

Pe eșafod erau plasate trei scaune, unul pentru Maria, celelalte pentru conții Shrewsbury și Kent, martori la execuție.

Călăul și asistentul acestuia au îngenuncheat în fața Mariei și și-au cerut iertare, așa cum era obiceiul.

Maria a răspuns: „Vă iert din toată inima și sper ca acesta să fie sfârșitul tuturor problemelor mele.”

Slujitoarele Mariei, Jane Kennedy și Elizabeth Curle, au ajutat-o să își scoată veștmântul acoperitor, dezvăluind o haină în culoarea roșie, culoarea liturgică a martiriului în Biserica Catolică.

A fost legată la ochi de Kennedy cu o eșarfă albă brodată cu auriu, a îngenuncheat pe pernița din fața blocului pe care i-a fost poziționat capul și i-au fost întinse brațele.

Ultimele sale cuvinte au fost: „In manus tuas, Domine, commendo spiritum meum” („În mâinile Tale, Doamne, îmi las spiritul”)

Maria nu a fost decapitată dintr-o singură lovitură.

Prima încercare i-a ratat gâtul, dar i-a atins o parte din cap. A doua lovitură a tăiat aproape în întregime gâtul, cu excepția unei mici părți pentru care a fost nevoie de a treia lovitură.

După aceea, călăul a luat de păr capul și l-a ridicat, strigând „God save the Queen”.

În acel moment, s-a dovedit că părul era de fapt perucă, iar capul s-a desprins, căzând pe podea și dezvăluind părul grizonant și scurt al Mariei.

Cererea Mariei de a fi înmormântată în Franța a fost refuzată de Elisabeta.

Corpul ei a fost îmbălsămat și lăsat într-un sicriu de plumb până la înmormântarea petrecută în rit protestant, la Catedrala Peterborough pe finalul lunii iulie 1587.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

 

8 februarie 1622 - Regele Iacob I al Angliei a dizolvat Parlamentul englez.

Iacob (n. 19 iunie 1566, Edinburgh, Scoţia - d. 27 martie 1625, Theobalds Park, Grafschaft Hertfordshire, Anglia) a fost rege al Scoţiei ca Iacob al VI-lea din 24 iulie 1567 şi rege al Angliei şi Irlandei ca Iacob I de la 24 martie 1603 până la moartea sa (portret de John de Critz, c. 1605) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iacob portret de John de Critz, c. 1605 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iacob (engleză James; n. 19 iunie 1566, Edinburgh, Scoția — d. 27 martie 1625, Theobalds Park, Grafschaft Hertfordshire, Anglia) a fost rege al Scoției ca Iacob al VI-lea din 24 iulie 1567 și rege al Angliei și Irlandei ca Iacob I de la 24 martie 1603 până la moartea sa. (…)

Iacob și-a îndeplinit majoritatea obiectivelor în Scoția, dar a avut de înfruntat multe dificultăți în Anglia, inclusiv Complotul Prafului de Pușcă (Gunpowder Plot) în 1605 (cititi mai mult pe unitischimbam.ro), precum și conflicte repetate cu parlamentul englez.

Conform unei tradiții care începe cu istoricii de la mijlocul secolului XVII, înclinația lui Iacob către absolutism politic, iresponsabilitatea sa financiară, și menținerea unor favoriți impopulari au furnizat premisele Războiului Civil Englez.

Istoricii recenți, cu toate acestea, au revăzut reputația lui Iacob, și l-au tratat ca pe un monarh serios și preocupat de responsabilitățile sale.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

8 februarie 1696 – A murit cneazul Ivan al V-lea al Rusiei (n.1666).

Ivan al V-lea Alekseievici ( n. 6 septembrie [S.V. 27 august] 1666) a condus Rusia împreună cu fratele său vitreg mai mic Petru I), impreuna cu care a domnit între 1682 și 1696.

El a fost fiul cel mic al lui Alexis I al Rusiei și a Mariei Miloslavskaia.

Domnia sa a fost formală, el având serioase dizabilități fizice și mentale.

 

8 februarie 1725 - A murit țarul Rusiei Petru cel Mare.

Petru I (Petru cel Mare) (n. 9 iunie [S.V. 30 mai] 1672 – d. 8 februarie [S.V. 28 ianuarie] 1725) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa - Portrait by Paul Delaroche, 1838 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Petru cel Mare – Portrait by Paul Delaroche, 1838 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Petru cel Mare a condus Rusia din 1682 şi a fost primul împărat al Imperiului Rus.

Aceasta a reformat profund ţara sa şi a dus o politică expansionistă, care a transformat Rusia într-o putere europeană importantă.

În 1722 Petru a luat titlul de împărat şi a fost repede recunoscut ca atare de către regii din Polonia, Prusia şi Suedia.

După moartea lui Petru în 1725, a urcat pe tron sotia sa, cu numele de Ecaterina a-I-a a Rusiei, care a murit doi ani mai târziu.

 

8 februarie 1796 - S-a înființat un Consulat general francez la București, în Ţările Române.

 

8 februarie 1807 - A avut loc Batalia de la Eylau.

Împăratul Napoleon s-a confruntat cu ruşii şi prusacii, lângă Königsberg în Prusia de Est, intr-una dintre cele mai sangeroase batalii pe care le-a purtat.

Pe câmpul de luptă avea 55 000 de soldaţi epuizati de unsprezece zile de mars în zăpadă, care s-au confruntat cu 60.000 de ruşi şi prusaci.

Napoleon a invins cu pretul unor pierderi considerabile, pierderi care au fost enorme si in randurile adversarilor sai.

Bătălia de la Eylau (8 februarie, 1807) Parte din Războiul celei de-a Patra Coaliții - (Șarja Grenadierilor Călare din Garda Imperială franceză) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Eylau (8 februarie, 1807) Parte din Războiul celei de-a Patra Coaliții – (Șarja Grenadierilor Călare din Garda Imperială franceză) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Eylau a opus, pe parcursul zilei de 8 februarie 1807 o armată franceză condusă de Împăratul Napoleon I unei armate ruse, aflate sub conducerea generalului Beningsen, susținute de un corp prusac condus de generalul L’Estocq.

A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii din cadrul Războaielor napoleoniene, ambele armate pierzând între o treime și aproape jumătate din efective, în funcție de estimări.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

8 februarie 1828 – Jules Verne, scriitor francez, creator al romanului științific de anticipație (d. 1905)

Jules Gabriel Verne (1828 - 1905) - Portret de Étienne Carjat, c. 1884 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jules Verne (1828 – 1905) – Portret de Étienne Carjat, c. 1884 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne; n. 8 februarie 1828, Nantes, Franța – d. 24 martie 1905, Amiens, Franța) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice.

În 1863 editorul Pierre-Jules Hetzel (1814-1886) i-a publicat primul roman, Cinci săptămâni în balon, al cărui succes uriaș a dus la semnarea unui contract de douăzeci de ani pentru o serie de Călătorii extraordinare, o parte din cele 62 de romane care au format-o fiind serializate în publicația pentru tineret Magasin d’éducation et de récréation.

Minuțios documentate, romanele lui Jules Verne tratează atât prezentul tehnologic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Copiii căpitanului Grant (1868), Ocolul Pământului în optzeci de zile (1873), Mihail Strogoff (1876), Steaua Sudului (1884), Vulcanul de aur etc.), cât și lumi imaginare (De la Pământ la Lună (1865), Douăzeci de mii de leghe sub mări (1870), Robur Cuceritorul (1886).

Fratele său, Paul Verne, a contribuit la Ediția Nr. 40 a Festivalului Francez de la Mont-Blanc, unde a adăugat operele colecției de povestiri ale fratelui său, Doctor Ox, în 1874.

Opera lui Jules Verne este populară în întreaga lume, conform Index Translationum, cu un total de 4833 traduceri în 148 de limbi.

Verne ocupă locul al doilea în rândul celor mai traduși autori, după Agatha Christie.

În 2011, el era de asemenea autorul de limbă franceză cel mai tradus pe plan mondial și cel mai tradus scriitor de romane.

Anul 2005 a fost declarat “anul Jules Verne” cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la moartea autorului, fiind marcat în Franța și în alte țări francofone, printre care și România, prin reeditări ale volumelor sau ale unor opere de exegeză despre Jules Verne.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

8 februarie 1834 – S-a născut chimistul Dmitri Ivanovici Mendeleev, creatorul “legii periodicităţii” şi al tabelului periodic al elementelor.

Dimitri Ivanovici Mendeleev (n. 27 ianuarie/8 februarie 1834, Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie/2 februarie 1907, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual - (Dimitri Mendeleev in 1897) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dimitri Mendeleev in 1897 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dimitri Ivanovici Mendeleev (n. 27 ianuarie 1834 (S.N. 8 februarie), Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie 1907 (S.N. 2 februarie), Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual.

Tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale.

Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

8 februarie 1856 - Domnitorul Barbu Ştirbei decretează desfiinţarea robiei în Muntenia. „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti“ a aveut drept urmare desfiinţarea robiei ţiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare ţigan, din Casa fondului de despăgubire.

Prin lege tiganii erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii.

Creaţie alegorică a lui Theodor Aman (circa 1845) având ca subiect Dezrobirea ţiganilor - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Creaţie alegorică a lui Theodor Aman (circa 1845) având ca subiect Dezrobirea ţiganilor – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În secolul al XIX-lea, generațiile de tineri instruiți în vestul Europei adoptă concepțiile progresiste occidentale.

Se creează astfel un puternic val antisclavagist si este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului.

În programul progresist al Revoluției din 1848 se cerea dezrobirea țiganilor.

Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, luând parte la această revoluție, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, împreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat din Țara Românească, ajungând la Paris, unde a înființat prima capelă românească, în anul 1853.

A murit în exil, departe de țară și de rromii pe care-i prețuia.

Înfrângerea Revoluției din anul 1848 a însemnat apusul procesului de eliberare a țiganilor.

Bucuria izbăvirii a durat prea puțin.

După aproape 8 ani, la 8/20 februarie 1856 a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești“.

Va fi desființată robia țiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare țigan, din Casa fondului de despăgubire.

Erau obligați să se statornicească, iar nomazii să se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării proprii.

Așadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova și în 1856 în Țara Românească, va constitui practic cea din urmă etapă a dezrobirii țiganilor, fiind prima mare reformă socială, când cetățenii aceleiași țări aveau aceleași drepturi, fără nici o discriminare.

La puțin timp, în 1865 s-a desființat sclavia și de pe tot teritoriul Statelor Unite în urma Războiului Civil American.

 

8 februarie 1859 - A avut loc primirea entuziastă a domnitorului Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti, după dubla sa alegere ca domn, unde rosteşte Proclamaţia către ţară.

Cortegiul domnesc al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, trece pe sub turnul Mitropoliei (29 februarie 1860) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Cortegiul domnesc al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, trece pe sub turnul Mitropoliei (29 februarie 1860) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Duminică, 8 februarie 1859, a avut loc primirea triumfală la Bucureşti a domnitorului Principatului Moldovei, ales de curând domnitor şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza.

Domnul Unirii a intrat în Bucureşti pe la Băneasa, fiind aşteptat cu pâine şi sare de oficialităţile locale şi de 100.000 de oameni, aproape întreaga populaţie a Capitalei, cu aclamaţii şi urale.

Încă din ajun, pe 7 februarie, Kogălniceanu, viitorul său prim ministru, care se afla în Bucureşti în așteptarea domnului, îi scria acestuia:

Situația este magnifică. Poporul e beat de entuziasm. Încă de azi orașul e în sărbătoare. Toată lumea a ieșit în stradă. Veți primi o ovație cum n-a mai primit un domn în Principate, ce spun eu, cum n-au mai avut nici suveranii marilor state”.

Câteva rânduri mai jos menționează: ”Nu vă puteți închipui ce cheltuieli au făcut simpli particulari spre a vă primi în mod demn”.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

8 februarie 1880 - Franța, Germania și Marea Britanie recunosc independența de stat a României.

 

8 februarie 1894 - S-a născut filosoful german Ludwig Marcuse (d. 1971).

 

8 februarie 1904Bătălia de la Port Arthur (8 – 9 februarie 1904) Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur, China, distrugând și blocând flota rusă..

Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin Tratatul de pace de la Portsmouth; (1905).

Bătălia navală de la Port Arthur (8 februarie 1904 – 9 februarie 1904) Parte din Războiului Ruso-Japonez (Gravură japoneză reprezentând distrugerea unei nave japoneze) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia navală de la Port Arthur (8 februarie 1904 – 9 februarie 1904) Parte din Războiului Ruso-Japonez (Gravură japoneză reprezentând distrugerea unei nave japoneze) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia navală de la Port Arthur (8 – 9 februarie 1904) a fost bătălia de început al Războiului ruso-japonez.

Războiul a început cu un atac de noapte prin surprindere a unei grupări de nave japoneze formată din distrugătoare aparținând Marinei Imperiale Japoneze asupra Marinei Imperiale Ruse aflată ancorată la Port Arthur în provincia Manciuria (actualmente sectorul Lüshunkou al municipiului Dalian), lupta continuând pe uscat a doua zi dimineața.

Lupta s-a încheiat neconcludent și în continuare au avut loc lupte sporadice în afara Port Arthur care au continuat până în mai 1904.

Pierderea de la Port Arthur pentru ruși – și mai ales pentru țarul Nicolae al II-lea – a fost nu numai de neconceput, dar de asemenea a avut efect psihologic teribil asupra regimul imperial rus, asupras poporului rus de la nobilime în jos până la iobagii recent emancipați, care și-au pierdut încrederea în armată.

Port Arthur a fost un factor de cauzalitate directă pentru Revoluția Rusă din 1905 pe lângă încă și mai dezastruoasele înfrângeri rusești în Primul Război Mondial.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

8 februarie 1907 – (21 februarie s.n.) Inceputul Răscoalei Ţărănesti din 1907

"Răscoala Țărănească din 1907" (O patrulă de cavalerie observă casele incendiate de către răsculaţi lângă Buzău) - foto: ro.wikipedia.org

Răscoala Țărănească din 1907 (O patrulă de cavalerie observă casele incendiate de către răsculaţi lângă Buzău) – foto: ro.wikipedia.org

Răscoala ţărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoşani şi s-a răspândit, în perioada următoare, majoritatea judeţelor ţării.

Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu uciderea unei părţi din populaţia rurală a ţării.

Principala cauză a fost nemulţumirea ţăranilor legată de inechitatea deţinerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.

Răscoala a durat până la sfîrşitul lunii martie, cînd a fost înăbuşită prin forţă armată. (8/21).

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

8 februarie 1915 - Controversatul filmul lui D. W. Griffith “Nașterea unei națiuni” (The Birth of a Nation), a avut premiera la Los Angeles.

Nașterea unei națiuni (denumire originală The Birth of a Nation, numit inițial The Clansman) este un film mut dramatic din 1915 regizat de D. W. Griffith bazat pe romanul și piesa de teatru The Clansman, ambele scrise de Thomas Dixon, Jr.. Griffith a realizat și scenariul (împreună cu Frank E. Woods) și este producător al filmului (cu Harry Aitken). A avut premiera la 8 februarie 1915. Filmul a fost inițial prezentat în două părți separate de o pauză - foto: ro.wikipedia.org

Nașterea unei națiuni – foto: ro.wikipedia.org

Nașterea unei națiuni (denumire originală The Birth of a Nation, numit inițial The Clansman) este un film mut dramatic din 1915 regizat de D. W. Griffith bazat pe romanul și piesa de teatru The Clansman, ambele scrise de Thomas Dixon, Jr.. Griffith a realizat și scenariul (împreună cu Frank E. Woods) și este producător al filmului (cu Harry Aitken).

A avut premiera la 8 februarie 1915.

Filmul a fost inițial prezentat în două părți separate de o pauză.

 

8 februarie 1916 - Conform legendei, aflat la Zürich, în cafeneaua „Cabaret Voltaire”, scriitorul Tristan Tzara creează un nou curent de avangardă: dadaismul.

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești - d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut în localitatea Moinești din România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești – d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut în localitatea Moinești din România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Dadaismul este un curent literar-artistic, apărut în Europa în anul 1916, caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creație, prin negarea oricărei legături între gândire și expresie.

Generația de artiști de după Primul Război Mondial, confruntată pentru prima dată cu ororile unui război care nu dădea semne că s-ar apropia de sfârșit a fost una din cele mai radicale din istoria umanității.

Intelectualii, dezertorii, refugiații politici, toți revoltații împotriva absurdității acestui conflict, se reunesc în mod regulat în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveției, pe atunci stat neutru.

Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei își manifestă revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Marcel Iancu , pictor român, va scrie:

Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie să reîncepem actul creaței pornind de la o tabula rasa. La Cabaret Voltaire, noi vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.

Astfel, manifestul dadaist a fost publicat într-un prim și singur număr al revistei Cabaret Voltaire (Zürich, 1916).

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

8 februarie 1916 - S-a născut Corneliu Mănescu, ministru de Externe al României în perioada 1961-1972, semnatar al “Scrisorii celor şase”,întocmită în martie 1989, împotriva regimului Ceauşescu; (m. 26 iunie 2000).

Corneliu Mănescu (n. 6 februarie 1916, Ploiești – d. 26 iunie 2000, București) om politic român, care a fost, printre altele, ministru de externe al României - foto: ro.wikipedia.org

Corneliu Mănescu – foto: ro.wikipedia.org

Corneliu Mănescu (n. 6 februarie 1916, Ploiești – d. 26 iunie 2000, București) a fost un om politic român, care a fost, printre altele, ministru de externe al României. (…)

La 19 septembrie 1967 a fost ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost prima dată când un reprezentant al unei țări socialiste era ales în această funcție. A deținut funcția până la data de 23 septembrie 1968. (…)

În 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” în care foști lideri comuniști îl criticau pe Nicolae Ceaușescu.

În timpul revoluției române din 1989 atât la Timișoara, cât și la București s-a vorbit despre el ca despre un posibil succesor al lui Ceaușescu.

La 22 decembrie 1989 a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

8 februarie 1919 – Primul zbor comercial aerian pe ruta Paris – Londra.

 

8 februarie 1924 – În America se aplica prima executie prin gazare, in inchisoarea din Carson City, Nevada.

În prezent, in 5 state din SUA este încă legala executia prin gazare .

Gee Jon, un chinez condamnat pentru crimă, a fost prima persoană care a fost executata prin gazare.

 

8 februarie 1925 – S-a născut actorul american Jack Lemmon, laureat al Premiului Oscar în 1973; (m. 27 iunie 2001).

John Uhler Lemmon al III–lea (n. 8 februarie 1925 - d. 27 iunie 2001), cunoscut sub numele de Jack Lemmon, a fost un popular actor de filme american, câștigător a numeroase premii cinematografice - in imagine, Jack Lemmon in 1968 - foto: ro.wikipedia.org

Jack Lemmon in 1968 – foto: ro.wikipedia.org

John Uhler Lemmon al III–lea (n. 8 februarie 1925 – d. 27 iunie 2001), cunoscut sub numele de Jack Lemmon, a fost un popular actor de filme american, câștigător a numeroase premii cinematografice.

 

8 februarie 1931 – S-a născut actorul James Dean, o legenda a cinematografiei americane, mort intr-un tragic accident de automobil; (30 septembrie 1955).

James Byron Dean (n. 8 februarie 1931, Indiana – d. 30 septembrie 1955, Paso Robles) a fost un actor american de teatru și film, care a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul “Rebel fără cauză” (Rebel Without a Cause).

 

8 februarie 1932 – S-a născut actorul Emanoil Petruţ (“Fraţii Jderi”); (m. 8 august 1983).

Emanoil Petruț (n. 8 februarie 1932, Mărășești; d. 8 august 1983) a fost un actor român de teatru și film - foto: revistateatrala.radioromaniacultural.ro

Emanoil Petruț (n. 8 februarie 1932, Mărășești; d. 8 august 1983) a fost un actor român de teatru și film – foto: revistateatrala.radioromaniacultural.ro

 

8 februarie 1935 – A decedat pictorul și graficianul Max Liebermann , reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847).

 

8 februarie 1941 -Este datat Testamentul lui Iuliu Maniu.

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române -  foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Sufletul mi-l închin atotputernicului Dumnezeu, tot devotamentul meu şi dincolo de mormânt mult încercatului meu neam românesc, iar iubirea mea o leg cu fraţii şi nepoţii mei şi cu bunii mei prieteni, care nici întru cele mai grele persecuţii nu m-au părăsit în calea grea care mi-a fost hotărâtă de soartă.”

Acesta era punctul 1 din testamentul lui Iuliu Maniu, locuitor din Bădăcin, domiciliat în Bucureşti, strada Caragea Vodă 27, pe care l-a semnat la Braşov, în faţa notarului dr. Nicolae Ioaneş, pe data de 8 februarie 1941.

Făcut într-un moment de răscruce şi pentru el şi pentru vremurile prin care trecea, a căror grozăvie o intuise, Iuliu Maniu a dorit să-şi îndrepte gândul înspre urmaşii apropiaţi, dar şi îndepărtaţi, dorind ca aceştia să devină folositori perpetuării neamului. în acest scop, punctul 2 al articolului II, grăieşte:

Întreaga moşie, toate casele, edificiile, toate imobilele din comunele Şimleu, Bădăcin, Lampert şi Ilişina, cu tot fondul, viu şi mort, ca tot ce aparţine acestor realităţi, le las şi vor deveni proprietatea venerabilului Capitlu episcopesc greco-catolic intact român din Oradea, pentru scopurile ordinului de călugăriţe române greco-catolice franciscane din care face parte sora mea Cornelia.

Dacă acest ordin de momentul morţii mele nu va fi organizat, eu doresc să fie organizat, iar averea aceasta să fie conservată sub denumirea Fundaţiei Ioan, Clara şi Cornelia Maniu.

Pe imobilul din Bădăcin să se organizeze un claustru de călugăriţe, menit să ocrotească şi să instruiască tineri români greco-catolici şi să se îngrijească bolnavi.

La educaţia băieţilor şi fetelor educaţi în acest institut să se pună fondul principal pe dezvoltarea caracterului şi a simţului de morală creştină şi de iubire de neam ca devotament pentru muncă şi altruism.

Dacă veneratul Capitlu, din orice motiv, ar fi împiedicat să înfiinţeze acest institut, averea se va folosi pentru alte scopuri culturale şi de binefacere româneşti…”.

cititi mai mult pe www.dcnews.ro si marius-andrei.ro

 

8 februarie 1942 – Japonia invadeaza colonia britanica Singapore.

 

8 februarie 1946 – Dictatorul portughez Salazar a interzis partidele de opoziţie.

António de Oliveira Salazar (n.28 aprilie 1889 — d.27 iulie de 1970), a fost fondator și președinte al partidului corporatist Uniunea Naționala.

Salazar a înființat partidul “Estado Novo”, care a condus regimul dictatorial de extremă dreaptă din Portugalia în perioada 1932 – 1974.

 

8 februarie 1946 – Este dată publicității o notă a guvernului român conținând observațiile acestuia la prevederile Tratatului de pace și se exprimă regretul că puterile invingatoare in cel de- Al II-lea Razboi Mondial, nu au recunoscut României statutul de tara cobeligerantă.

 

8 februarie 1948 – Crearea Armatei Populare din Coreea de Nord comuniste.

 

8 februarie 1948 – Se incheie Jocurile Olimpice de la St.Moritz in Elvetia. Au participat 28 de naţiuni, 669 sportivi, (77 femei, 592 barbati) intr- un numar de 22 de probe olimpice.

Jocurile au fost primele care s-au desfasurat după al doilea război mondial si s-au organizat la 12 ani de la ultimele Jocuri de iarnă în 1936.

 

8 februarie 1949 – In Ungaria comunista, Cardinalul Mindszenty a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru înaltă trădare.

 

8 februarie 1950 – Este creata in Germania de Est comunista, politia politica (STASI).

 

8 februarie 1957 - A murit Walther Bothe, fizician german.

A studiat radiațiile cosmice și structura nucleară. Premiul Nobel pentru Fizică, în 1954, împreună cu Max Born (n. 1891)

Walther Wilhelm Georg Bothe (8 ianuarie 1891 – 8 februarie 1957) a fost un fizician, matematician și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1954 (împreună cu Max Born) pentru inventarea circuitului coincident - foto: ro.wikipedia.org

Walther Wilhelm Georg Bothe – foto: ro.wikipedia.org

 

8 februarie 1957 - A murit John von Neumann, matematician american (n. 1903)

 

8 februarie 1960 – Primele opt stele comemorative sunt instalate în celebra Hollywood Walk of Fame.

Several stars on the Walk of Fame at 6801 Hollywood Boulevard, (near the Dolby Theatre) with Street performers and passersby - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Several stars on the Walk of Fame at 6801 Hollywood Boulevard, (near the Dolby Theatre) with Street performers and passersby – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Hollywood Walk of Fame (în traducere liberă: Aleea Celebrității din Hollywood) este o alee ce se întinde de-a lungul Bulevardului Hollywood și Străzii Vine din Los Angeles, California, în trotuarele căreia au fost încorporate la distanță de 1,8 m una de alta stele realizate din terrazzo și alamă și inscripționate cu numele diverselor vedete din industria de divertisment americană, cărora s-a dorit să li se aducă astfel un omagiu.

Orientat de la est la vest pe Bulevardul Hollywood, de la Strada Grover la Bulevardul La Brea (2,1 km), și de la nord la sud pe Strada Vine, între Strada Yucca și Bulevardul Sunset (0,7 km), Hollywood Walk of Fame a fost creată în 1958 și avea la 8 noiembrie 2011 2454 de stele în cinci colțuri cu numele unor celebrități din diverse domenii ale industriei de divertisment: regizori, actori, muzicieni, producători și chiar personaje fictive.

 

8 februarie 1963 – Regimul generalulului de brigadă Abdul Kerim Kassem din Irak este rasturnat in urma unei lovituri de stat organizate de regimul Baas arab socialist.

 

8 februarie 1984 – Deschiderea oficiala celei de-a XIV-a editii a Jocurilor Olimpice de iarna de la Saraievo, Iugoslavia de catre presdintele Mika Spiljak.

În 1984, Jocurile Olimpice de iarnă au avut loc pentru prima dată într-o ţară socialistă. Ospitalitatea oamenilor din Sarajevo a fost extraordinara.

La vremea aceea nu exista nicio indicaţie privind, razboiul care va devasta oraşul câţiva ani mai târziu.

Au participat 49 naţiuni, 1272 sportivi (274 femei, 998 barbati).

România s-a prezentat cu o delegație de 19 sportivi (trei femei și 16 bărbați). Nu s-a obținut nici un punct.

 

8 februarie 1990 – Prin Decretul nr. 111 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost reorganizat CIE (dată la care se aniversează ziua Serviciului de Informaţii Externe).

 

8 februarie 1990 - Consiliul F.S.N. emite Decretul-lege privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor categorii de salariați.

 

8 februarie 1991 - Parlamentul adoptă noua lege a salarizării (Legea nr.14/1991).

 

8 februarie 2000 – A murit politicianul comunist Ion Gheorghe Maurer (n. 23 septembrie 1902, București).

Ion Gheorghe Maurer (n. 23 septembrie 1902, București - d. 8 februarie 2000, București), prim-ministru al României în perioada 1961-1974 și președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne în perioada 11 ianuarie 1958 - 21 martie 1961 - foto: ro.wikipedia.org

Ion Gheorghe Maurer – foto: ro.wikipedia.org

A fost prim-ministru al României în perioada 1961-1974 și președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române între anii 1958 – 1961.

Tatăl său a fost alsacian, profesor de limba franceză în București.

Ion Gheorghe Maurer a studiat științele juridice și a activat ca avocat, calitate în care i-a reprezentat în instanțele juridice pe ilegaliștii comuniști români.

A fost membru al Academiei Romaniei.

 

8 februarie 2003 - Bagdadul predă inspectorilor ONU documentele referitoare la programele de armament nucelar și biochimic de pe teritoriul Irakului.

 

8 februarie 2006 - Egiptologul american Otto J. Schaden a dat publicității descoperirea unui nou mormânt de faraon în Valea Regilor.

 

8 februarie 2009 – A murit asasinat handbalistul Marian Cozma (n. 8 septembrie 1982), campion al Romaniei si Ungariei la handbal masculin si castigator al Cupei Cupelor EHF.

Marian Cozma (n. 8 septembrie 1982, București — d.8 februarie 2009, Veszprém) a fost un handbalist român, campion al României și Ungariei la handbal masculin și câștigător al Cupei Cupelor EHF - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Marian Cozma (n. 8 septembrie 1982, București — d.8 februarie 2009, Veszprém) a fost un handbalist român, campion al României și Ungariei la handbal masculin și câștigător al Cupei Cupelor EHF – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

În noaptea de 7 spre 8 februarie 2009, Marian Cozma se afla în discoteca Patriota Lokal din orașul maghiar Vesprem împreună cu alți colegi, pentru a sărbători nașterea copilului unuia dintre colegii săi.

A avut loc o altercație, Cozma fiind atacat de un grup de trei tigani, fiind înjunghiat de trei ori, inclusiv în inima.

Alți doi colegi,croatul Ivan Pesic si sarbul Zarko Sesumau fost și ei atacați, primul fiind înjunghiat în rinichi, iar cel de-al doilea suferind un traumatism cranio-cerebral.

Un alt handbalist maghiar născut in Romania, Ferenc Ilyes, a încercat să-l salveze făcându-i respirație gură la gură, dar nu a reușit.

Cozma mai fusese implicat într-un incident asemănător în 2005, când a fost înjunghiat de un grup de opt persoane, suporteri ai unei echipe adversare, la Bucuresti, scăpând cu viață și reușind să revină în scurt timp pe teren.

Procesul criminalilor a durat doi ani la tribunalul din Veszprem, principalul acuzat sustinandu-si nevinovatia.

Verdictul in procesul asasinilor lui Marian Cozma a fost: Raffael Sandor şi Nemeth Gyozo au primit pedeapsa cu inchisoare pe viata, in timp ce Sztojka Ivan, 20 de ani inchisoare, fara drept de eliberare mai devreme de 15 ani.

În memoria lui, Comitetul Director al Federatiei Romane de Handbal a decis ca Centrul National Olimpic de Excelenta de la Sighisoara sa poarte numele sportivului, iar in Veszprem i s-a ridicat o statuie.