Andrei Vîşinski, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, la 14 martie 1945

foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; istoria.md; documentare și adaptare realizată cu ajutorul Gemini AI.

(articol in curs de editare)

24 februarie este a 55-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 310 zile până la sfârșitul anului (311 zile în anii bisecți).

Sărbători Religioase ale Zilei de 24 februarie

Ortodoxe

† Întâia și a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul; †) Sf. Cuv. Petroniu de la Prodromu

cititi si Calendar Ortodox 24 februarie 2026

Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului – foto preluat de pe doxologia.ro

Contextul: După ce a fost tăiat la cererea Irodiadei, capul Sfântului Ioan a fost îngropat într-un loc necinstit din curtea palatului. Ioana, soția lui Huza (economul lui Irod), l-a scos de acolo în taină și l-a îngropat într-un vas de lut pe Muntele Eleonului.

Prima Aflare (Secolul IV): Inochentie, un dregător devenit monah, a găsit vasul în timp ce săpa temelia unei bisericuțe pe Muntele Eleonului. Simțind că i se apropie sfârșitul, l-a ascuns din nou pentru a-l proteja de păgâni.

A doua Aflare (Anul 452): Sfântul Ioan s-a arătat la doi monahi veniți la Ierusalim, indicându-le locul. Ulterior, capul a ajuns la un olar sărac (care a fost binecuvântat pentru cinstea oferită sfântului) și apoi la ereticul Eustatie, care folosea minunile sfântului pentru a-și promova erezia ariană. În final, a fost găsit în mod minunat (văzut ca un foc) de arhimandritul Marcel în peștera de lângă Emesa.

A treia Aflare (Anul 850): Este menționată și a treia aflare, când patriarhul Ignatie a dus cinstitul cap la Constantinopol.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Greco-catolice

Întâia și a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul

Romano-catolice

Fer. Marcu de Marconi, pr.

Sărbători Naționale ale Zilei de 24 februarie

Estonia – Ziua națională; aniversarea proclamării independenței (1918)

Evenimentele Zilei de 24 februarie în Istorie:

- 24 februarie 303 d.Hr. – A fost publicat primul „Edict împotriva creștinilor” al împăratului Dioclețian, edict ce a declanșat persecuția lui Dioclețian;

- 24 februarie 1711 – A avut premiera opera Rinaldo de George Frideric Handel, prima operă în limba italiană scrisă special pentru scena londoneză;

- 24 februarie 1809 – Războaiele napoleoniene : Invazia britanică a Martinicei s-a încheiat cu capitularea necondiționată a amiralului francez Louis Thomas Villaret de Joyeuse, începând o ocupație de cinci ani a insulei;

- 24 februarie 1848 – În urma unei revolte populare regele Ludovic Filip al Franței a abdicat și a fugit în Anglia;

- 24 februarie 1945 – A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților;

- 24 februarie 1946 – Juan Perón a fost ales pentru primul său mandat în funcția de președinte al Argentinei;

- 24 februarie 1979 – Războiul Uganda-Tanzania : Forțele guvernamentale ugandeze au fugit din Masaka în timp ce Forțele de Apărare ale Poporului din Tanzania au bombardat și capturat orașul;

- 24 februarie 1989 – Zborul 811 al United Airlines a suferit o decompresie necontrolată după ce a decolat de pe Aeroportul Internațional Honolulu din Hawaii, explodând scaunele din aeronavă și ucigând nouă pasageri;

- 24 februarie 2022 – Rusia condusă de Vladimir Putin a invadat Ucraina.

24 februarie 303 – Împăratul roman Diocletian și ceilalti asociati la conducerea imperiului Maximian, Galerius si Constantius Chlorus, au emis primul dintr-o serie de edicte de revocare a drepturilor creștinilor care impuneau revenirea la practicile religioase tradiționale pagane. Cultul lui Jupiter a devenit obligatoriu pentru întregul imperiu.

Gaius Aurelius Valerius Diocletianus  - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Gaius Aurelius Valerius Diocletianus (244–311), cunoscut ca Dioclețian, a fost împărat roman din 20 noiembrie 284 până la 1 mai 305.

Pe plan politic și militar a fost unul dintre cei mai de seamă împărați romani, reformele sale asigurând continuitatea imperiului în părțile din răsărit pentru încă o mie de ani.

Faptele sale sunt însă umbrite de prigoana pe care a declanșat-o împotriva creștinilor; prin cele 4 edicte (decrete) împotriva creștinilor pe care le-a dat în anii 303-304, s-a pornit cea mai mare persecuție din istoria imperiului împotriva acestei religii.

Marcus Aurelius Valerius Maximianus Herculius (cca. 250 – iulie 310) a fost împărat roman (împreună cu Dioclețian) din 1 martie 286 până în 305 – foto: ro.wikipedia.org

Primul edict din 24 februarie 303, prevedea distrugerea unor cladiri de cult si a scrierilor creştine precum si privarea de demnităţi şi drepturi a creştinilor.

În al doilea edict de primăvară din 303 se prevedea arestarea preotilor, astfel incat masele mari de creştini în special din Orient, sa ramana fara pastor

In al treilea edict din anul 303, se ordona torturarea preotilor crestini si alte masuri dure care includeau uciderea acestora.

Al patrulea edict emis la inceptul anului 304, a extins asupra tuturor crestinilor tortura si executiile.

Gaius Flavius Valerius Constantius (n. 31 martie 250, d. 25 iulie 306) , cunoscut și sub numele Constanțiu I sau Constantius Chlorus (din grec. χλωρός, „cel palid”), a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (305–306). A fost tatăl lui Constantin cel Mare – foto: ro.wikipedia.org

Cel mai zelos adept al politicii anticreștine a fost Galerius Maximianus , sau Gaius Galerius Valerius Maximianus (n.cca.250- d.5 mai 311), care i-a urmat pe tron lui Diocletian între anii 305 -311.

Născut într-o familie de țărani din Timocul sarbesc de azi, Galerius îmbrățișează cariera armelor, urcă pe scara ierarhiei militare în timpul domniilor împăraților Aurelian si Probus.

Se pare că tatăl lui era trac, iar mama sa purta numele de Romula și era de origine dacica

Este desemnat Caesar de catre Diocletian la 1 martie 293 in cadrul primei tetrarhii răspunzator de guvernarea provinciilor dunărene.

A divorțat de prima soție și s-a căsătorit cu Valeria, fiica lui Diocletian.

Galerius Maximianus (cca. 250 – 5 mai 311), sau Gaius Galerius Valerius Maximianus, împărat roman în perioada 305-311 – foto: ro.wikipedia.org

După spusele lui Lactantius împăratul Galerius și-a afirmat originea dacică și s-a declarat dușman al numelui Roman, propunând chiar ca imperiul să se numească nu roman ci Imperiul Dac, spre oroarea patricienilor și senatorilor.

El și-a exprimat atitudinea anti-romană imediat ce avut funcția de împărat, tratând cetățenii romani cu cruzime exemplară, așa cum cuceritorii îi tratează pe cuceriți In urma persecutiilor declansate de Diocletian au avut noarte de martiri:

Sfantul mare mucenic Gheorghe (Capadocia), Sfantul mare mucenic si tamaduitor Pantelimon ( Nicomidia), Antim episcopul Nicomidiei, Sfânta Varvara (Egipt), Sfinții Doctori fără de arginți Cosma şi Damian (Cilicia), Sfinţii mucenici Adrian si Natalia , Margareta (Antiohia Pisidiei), sfintele Agapi, Irina şi Hiona (Tesalonic), episcopul Irineu (Sirmium), diaconul Dimitrie, Secundus, Basilla, Anastasia, preotul Montanus (Singidunum), episcopul Victorin de Poetavio (Austria), “cei patru încoronaţi” (de fapt cinci, ei fiind sculptori).

Pe o inscripţie de la Cernavodă atunci Axiopolis din sec. al IV-lea sunt menţionate numele martirilor : Chiril, Tasie, Chindea, Dasie de Durostorum.

Au murit şi cei patru martiri de la Noviodunum: Zotic, Atal,Camasis,si Filip aflaţi la Niculiţel şi aşezaţi la Mănăstirea Cocoş.

24 februarie 1303 – A avut loc Bătălia de la Roslin din timpul primului Razboi de Independență scoțian.

La lupta au participat doar câteva sute de soldați de ambele părți, iar scoțienii sub conducerea lui Ioan III Comyn ieșit invingători.

24 februarie 1339 – Prima mențiune documentară a localitatii Siret.

Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud.

Siret este unul dintre cele mai vechi orașe din România, care precede formarea statului feudal Moldova și a fost a doua capitală a Moldovei (după Baia), în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.

În perioada 1211-1225, pe unul din dealurile de lângă Siret a fost înălțată o fortăreață de către Ordinul Cavalerilor Teutoni.

Data exactă nu se știe dar informația apare în „Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și al altor state slave” editat în 1880 la Varșovia.

Conform aceluiași dicționar, în anul 1241 a avut loc distrugerea de către tătari a orașului Siret și a castelului teuton.

24 februarie 1387 – Regele Carol al III- lea al Neapolelui și Ungariei este asasinat la Buda.

24 februarie 1463 – S-a născut umanistul italian de expresie latina Giovani Pico della Mirandola, membru al Academiei Platoniciana din Florenta; eruditia sa i-a transformat numele intr-un simbol al cunoasterii nelimitate (“Despre demnitatea omului”); (m.17.11.1494).

Contele Giovanni Pico della Mirandola - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Contele Giovanni Pico della Mirandola (n. 24 februarie 1463, Mirandola – – 17 noiembrie 1494, Florența), filozof și învățat umanist italian din perioada Renașterii.

24 februarie 1500 – S-a născut Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (d. 1558).

Portret al împăratului Carol Quintul, după Tițian – foto: ro.wikipedia.org

Carol Quintul (n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura „Carol I”, din 1516 până în 1556.

Ca moștenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personală a unor teritorii întinse și dispersate, incluzând Sfântul Imperiu Roman, Aragon, Castilia, Napoli, Sicilia, Țările de Jos și coloniile spaniole din Americi.

Când a renunțat la tron, și-a împărțit ținuturile între fiul său, Filip al II-lea al Spaniei, și fratele său, împăratul Ferdinand I.

24 februarie 1525 – Francisc I al Franței este învins în bătălia de la Pavia de către trupele imperiale germane.

Suveranul francez cade prizonier în mâinile lui Carol al V-lea si silit sa accepte concesii teritoriale majore pentru a fi eliberat. La întoarcerea sa în Franța, Francisc a susținut că acordul său cu Carol e nul.

Francisc I al Franței – foto: ro.wikipedia.org

Francisc I al Franței (12 septembrie 1494 – 31 martie 1547) a fost rege al Franței între anii 1515 și 1547, fiind fiul lui Charles d’Angoulême și al Louisei de Savoia.

Întâi, conte de Angoulême și duce de Valois, el i-a succedat la tron vărului său Ludovic XII, prin căsătoria cu fiica acestuia, Claude a Franței.

24 februarie 1538 – Se incheie Tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei.

24 februarie 1582 – Trecerea la calendarul gregorian – Papa Grigore al XIII-lea introduce reforma calendarului iulian existent din anul 45 I.Ch., care, în noua structurare, comportă o eroare de o zi la 3000 de ani (Calendarul gregorian).

Modificarea a fost aprobată și decretată, prin bula papală Inter gravissimas, de Grigore al XIII-lea (al cărui nume l-a primit acest calendar)

Papa Grigore al XIII-lea – foto: ro.wikipedia.org

Papa Grigore al XIII-lea, cunoscut și ca papa Gregor al XIII-lea, (n. 7 ianuarie 1502, Bologna — d. 10 aprilie 1585, Roma) a fost un papă al Romei din 1572 până în 1585.

Numele său laic a fost Ugo Bouncompagni.

În anul 1539 a intrat în serviciul Bisericii, în 1558 a fost ales episcop de Vieste, iar în 1565 a devenit cardinal.

La 13 mai 1572 a fost ales papă.

Unul din cele mai mari merite ale sale a fost actualizarea calendarului iulian (1582). Actualul calendar îi poartă numele, calendar gregorian.

Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr.

Calendarul iulian are un an obişnuit de 365 de zile, împărţit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceeace face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile.

Calendarul iulian a rămas în uz în unele ţări până în secolul al XX-lea şi mai este folosit încă de mai multe biserici naţionale ortodoxe.

În decursul timpului diferenţa dintre calendarul iulian şi realitate a devenit tot mai importanta.

Pentru a corecta această eroare, Papa Grigorie al XIII-lea a propus calendarul pe care il folosesc acum majoritatea tarilor lumii si care la adoptarea sa a corectat o eroare de 10 zile acumulate.

De aceea atunci s-a decis că perioada de după joi 4 octombrie 1582, sa devina vineri, 15 octombrie 1582.

24 februarie 1704 – A murit Marc-Antoine Charpentier, compozitor francez; (n. 1643).

24 februarie 1607 – L’Orfeo, opera compusă de compozitorul italian Claudio Monteverdi, este pentru prima oară interpretată pe scenă la Mantua din Ducatul Mantua (acum în Italia).

24 februarie 1711 – La Londra a avut loc premiera operei Rinaldo, de Georg Friedrich Händel, prima operă în limba italiană scrisă special pentru scena londoneză.

Premiera operei Rinaldo de G.F. Handel, pe 24 februarie 1711 la Londra, a marcat un punct de cotitură în istoria muzicală, fiind prima lucrare în limba italiană compusă special pentru scena engleză. Bazată pe epopeea „Ierusalimul eliberat”, opera a devenit cea mai jucată creație a lui Handel în timpul vieții sale, rămânând celebră până astăzi prin aria „Lascia ch’io pianga”. Deși a dispărut din repertoriu timp de două secole, a fost redescoperită în secolul XX, fiind astăzi considerată o capodoperă a barocului universal.

24 februarie 1717 – Convenția dintre Ioan Mavrocordat și generalul Sainville.

Trupele imperiale austriece evacuează Muntenia, dar păstrează Oltenia.

Convenția va fi invocată de austrieci pentru a justifica anexarea Olteniei.

24 februarie 1786 - S-a născut Wilhelm Grimm,unul dintre fratii Grimm.

Wilhelm Carl Grimm – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Wilhelm Carl Grimm (n. 24 februarie 1786, Hanau — d. 16 decembrie 1859, Berlin) a fost un filolog, folclorist și scriitor romantic german.

Este co-autor (împreună cu fratele său Jacob Grimm) al Dicționarului limbii germane precum și al unor celebre culegeri de povești, inspirate din motive populare germane, in care se regasesc; “Hansel şi Gretel”, “Alba ca Zapada si cei sapte pitici” – “Legende germane”.

Fraţii Grimm au publicat două volume sub titlul de Kinder-und Hausmärchen (Poveşti pentru copii şi părinţi, 1812-1829).

O nouă ediţie a apărut în 1857 intr-un volum de Povestiri care a adus fratilor Grimm celebritatea.

24 februarie 1809 – Războaiele napoleoniene: Invazia britanică a Martinicei s-a încheiat cu capitularea necondiționată a amiralului francez Louis Thomas Villaret de Joyeuse, începând o ocupație de cinci ani a insulei.

Cucerirea insulei franceze Martinica din Indiile de Vest franceze la 24 februarie 1809,
George Thompson , 1809 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Între 30 ianuarie și 24 februarie 1809, forțele britanice au invadat și capturat colonia franceză Martinica, eliminând astfel o bază strategică majoră folosită de Franța pentru a ataca rutele comerciale ale Regatului Unit în Indiile de Vest. Deși garnizoana franceză a opus rezistență în fortificațiile din Fort Desaix, superioritatea numerică a Marii Britanii a dus la capitularea totală a insulei, marcând o lovitură decisivă împotriva puterii navale napoleoniene în regiune.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

24 februarie 1810 – A murit fizicianul si chimistul englez Henry Cavendish; (n. 1731).

Henry Cavendish – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Henry Cavendish (n. 10 octombrie 1731 – d. 24 februarie 1810) a fost fizician și chimist englez.

Este cunoscut în special pentru descoperirea hidrogenului, în 1766, a sintezei apei, în 1784, și a celebrului experiment omonim (experimentul Cavendish), din anii 1797 – 1798, în care savantul englez a măsurat forța de atracție dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atracției universale și masa Pământului si descoperirea anusului modern.

24 februarie 1815 – A murit Robert Fulton, inventator american .

Gravură postumă înfățișându-l pe Robert Fulton (1873) – foto: ro.wikipedia.org

Robert Fulton (n. 14 noiembrie 1765, Little Britain, astăzi Fulton, Pennsylvania – d. 24 februarie 1815, New York) a fost un inginer și inventator american, creditat incorect pentru mult timp ca fiind constructorul primei nave acționate de forța aburilor, Clermont (1807), cu care a întreprins o călătorie de la New York la Albany pe râul / fluviul Hudson.

În schimb, în mod corect, Fulton poate fi creditat a fi fost autorul planurilor și constructorul efectiv ale primelor nave cu aburi complet operaționale, precum și a primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800.

Deși lista inginerilor, constructorilor și întreprinzătorilor care au încercat să realizeze vase care să fie acționate mecanic este lungă, începând cu însuși realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanța lui Robert Fulton în istoria ingineriei și a navigației constă în realizarea primelor nave acționate mecanic, care erau complet funcționale, operaționale și fiabile.

El a adus un aport important împreună cu John Ericsson, Francis Pettit Smith, David Bushnell și Josef Ressel la perfecționarea tehnicii navigației

24 februarie 1821 – Mihail Șuțu, domnul Moldovei, solicită țarului Alexandru I trimiterea armatei rusesti, pentru a face față eteriștilor care conduși de Alexandru Ipsilanti trecuseră Prutul, la 22 februarie 1821.

24 februarie 1841 - S-a născut John Philip Holland, inventatorul si constructorul primului submarin modern, acceptat de U.S. Navy; (d. 12 august 1914).

John Philip Holland; – foto preluat de pe en.wikipedia.org

John Philip Holland  (24/28/29 februarie 1841 – 12 august 1914) a fost un inginer irlandez care a dezvoltat primul submarin care a fost comandat oficial de Marina SUA și primul Submarinul Royal Navy, Olanda 1.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

John Philip Holland- foto preluat de pe en.wikipedia.org

24 februarie 1848 – Abdicarea regelui Louis-Philippe al Franței: În urma unei revolte populare regele Ludovic Filip al Franței a abdicat și a fugit în Anglia.

Ludovic-Filip de Orléans – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848.

Face parte din dinastia Bourbon-Orléans.

La 24 februarie 1848, în timpul revoluției din februarie 1848, regele Ludovic Filip a abdicat în favoarea nepotului său în vârstă de nouă ani, Filip, conte de Paris.

Temându-se de ceea ce i s-a întâmplat lui Ludovic al XVI-lea, Ludovic Filip a părăsit Parisul deghizat.

Inițial, Adunarea Națională a plănuit să-l accepte pe micul Filip ca rege, însă puternicul curent al opiniei publice a respins acest lucru.

La 26 februarie a fost proclamată A Doua Republică Franceză.

Prințul Louis Napoléon Bonaparte a fost ales președinte la 10 decembrie același an; la 2 decembrie 1851 el s-a autoproclamat președinte pe viață, apoi împăratul Napoleon al III-lea în 1852.

24 februarie 1856 – A murit marele matematician rus Nikolai Ivanovici Lobacevski; (n. 1792).

24 februarie 1856 (7 martie, stil nou) – A fost înființată Facultatea de drept la Iași, Moldova, prima facultate din cadrul viitoarei Universități Alexandru Ioan Cuza.

În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, acesta acordă o atenţie deosebită reorganizării învăţămîntului care se soldează cu activităţi concrete la nivelul celui mediu şi superior.

În 1856 la Iaşi, Moldova sunt inaugurate primele facultăţi de Drept şi Filosofie.

Un rol important în organizarea învăţămîntului în Moldova l-au avut învăţaţii dascăli ardeleni, Simion Bărnuţiu, August Trebonoi Laurian (Augustin Trifan), Florian Aaron, etc, care au găsit aici, după 1848, o ospitalitate binefăcătoare în condiţiile regimului absolutist din Transilvania.

Simion Bărnuţiu, în 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ţine cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat şi public, de logică şi de psihologie.

24 februarie 1869 – La Miercurea-Ciuc se constituie Partidul Național Român din Transilvania, în frunte cu Ilie Măcelariu.

La 23-24 februarie 1869 la Miercurea-Ciuc are loc o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Național Român din Transilvania, în frunte cu Ilie Măcelariu.

24 februarie 1870 – În prezenţa domnitorului Carol I, a prim-ministrului Alexandru Golescu şi a ministrului de Finanţe Ion C. Brătianu, la 24 februarie 1870, s-a inaugurat Monetăria Statului, într-un sediu special amenajat pe Şoseaua Kisselef. Primele emisiuni au fost monedele de aur (20 de lei) şi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I (1866-1914).

Până la sfîrşitul anului, aici se bat 5.000 de piese din aur de 20 lei şi 400.000 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului pe avers.

Moneda de 1 leu din 1870 este prima monedă românească pe care apare denumirea de 1 leu.

Interpretat ca o încercare de afirmare a suveranităţii României, acest fapt atrage protestele Înaltei Porţi, iar monetăria este nevoită să oprească producţia monetară.

Monedele din argint prevăzute în legea monetară au fost executate în Belgia.

Portretul domnitorului nu mai apare pe niciuna dintre ele.

foto: negrupealb.ning.com

Activitatea monetăriei se pare, totuşi, că a continuat şi după 1870, pentru că, în 1871, se menţionează o medalie bătută aici, medalie dedicată aniversării a 400 de ani de la ctitorirea mânăstirii Putna.

articol: economica.net

24 februarie 1881 – China si Rusia semneaza Tratatul de la Sankt Petersburg (12/24 februarie).

Aceasta prevede revenirea la China a regiunii regiunii limitrofe raului Ili de asemenea, cunoscut sub numele Zhetysu ocupate de Rusia în 1871, dar anexeaza teritorii vaste la vest de râulKhorgos isumand peste 70 000 km2.

24 februarie 1885 – S-a născut amiralul american Chester W. Nimitz. (d. 1966)

Chester W. Nimitz – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Chester William Nimitz (n. 24 februarie 1885 Fredericksburg, Texas – d. 20 februarie 1966) a fost un amiral american, unul dintre principalii comandanţi militari al forţelor americane din Pacific, din timpul celui de-al doilea război mondial.

De asemenea a comandant flotele de submarine ale SUA şi a fost şef al Biroului de navigare în 1939.

Nimitz a semnat actul de capitulare a Japoniei din partea S.U.A. la (2 septembrie 1945).

24 februarie 1892 – Se înființează Partidul Național Român din Bucovina, Austro-Ungaria

La 24 februarie 1892 se înființează Partidul Național Român din Bucovina (fostă parte a Țării Moldovei, anexată în 1775 Sfîntului Imperiu Roman de Națiune Germană), Austro-Ungaria.

La sfîrșitul anului 1910, din cauza disensiunilor politice ivite în sînul partidului, Iancu Flondor demisionează din funția de președinte al partidului, iar partidul se divizează în trei grupări: națională, democratică și conservatoare.

Președinți: Iancu Zotta (1893-1896), Varteres Pruncul (1896-1897), Iancu Lupu (1897-1899), George Popovici (1900), Iancu Flondor (1900-1902, 1908-1910), Eudoxiu (Doxachi) Hurmuzachi (1902-1904).

Partidul editează următoarele publicații: Gazeta Bucovinei (1891-1897), Patria (1897-1900, 1909-1910), Deșteptarea (1900-1904), Apărarea națională (1906-1908), Românul (1908-1909), Viața nouă (1912-1914).

24 februarie 1895 – În Cuba izbucnește o revolta în Baire, un oraș aflat in apropiere de Santiago de Cuba. Este începutul Războiului de Independență cubanez, care se încheie odata cu cu războiul hispano-american în 1898, dupa infrangerea Spaniei.

24 februarie 1917 – Primul Război Mondial - Ambasadorul SUA la Regatul Unit, intra in posesia faimoasei Telegrame Zimmermann, prin care Germania se angaja să asigure întoarcerea catre Mexic a teritoriilor New Mexico, Texas, Arizona,dacă Mexicul va declara război Statelor Unite.

24 februarie 1918 – Estonia se declară independentă față de Rusia.

24 februarie 1920 – Partidul nazist din Germania Adolf Hitler, la o întrunire a Partidului Muncitoresc German, schimbă numele partidului în Partidul national- socialist al muncitorilor din Germania.

24 februarie 1929 – S-a născut actrita romana de teatru si film Marga Barbu; (d. 2009)

24 februarie 1938 - Corneliu Zelea Codreanu decide autodizolvarea partidului legionar Totul pentru Țară.

24 februarie 1939 – S-a născut Richard Oschanitzky, compozitor român; (d. 1979).

24 februarie 1942 – Este inaugurat postul de radio american Vocea Americii (Voice of America).

24 februarie 1945 – A avut loc la București, in timpul guvernarii generalului Radescu, o mare demonstrație patriotica, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților.

Acest eveniment i-a dat pretextul lui A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună prin forță, guvernul tradator prosovietic si procomunist al lui Petru Groza.

Andrei Vîşinski, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, la 14 martie 1945 – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Capitala este împânzită de simpatizanţi ai Frontului Naţional Democrat, partid umbrelă condus de Vasile Luca (născut Luka László) sub care se adăpostesc Partidul Comunist Român şi formaţiunile politice cripto-comuniste din jurul său, dar şi PSD. În drum spre Piaţa Unirii, manifestanţii strigă „Vrem guvern FND!“, „Vrem să ne conducă muncitorii!“, „Jos Rădescu!“, „Jos fasciştii!“, „Moarte reacţionarilor, moarte fasciştilor, moarte trădătorilor!“. În câteva ore, demonstraţia devine violentă. Se trag focuri de armă dinspre şi înspre protestatari. Sunt înregistraţi mai mulţi morţi şi mai mulţi răniţi. Mor oameni în acţiuni similare la Craiova, Caracal şi Braşov. România pare în pragul unui război civil, iar autorităţile par incapabile să rezolve criza.

Seara, la 22.00, premierul Nicolae Rădescu susţine, la radio, o celebră cuvântare: „Cei fără patrie şi fără Dumnezeu, conduşi de doi venetici, Ana Pauker (n.r. – născută Hanna Rabinsohn) şi ungurul Luca, au hotărât să înece ţara în sânge“. E ultimul discurs public anticomunist din România pentru mai bine de 45 de ani. De fapt, Rădescu are dreptate: instabilitatea de pe străzile oraşelor e orchestrată abil de către comunişti, sub atenta supraveghere a sovieticilor aflaţi în ţară. România trebuie să-şi arate vulnerabilităţile în faţa aliaţilor, iar „aliaţii“ trebuie să vină s-o salveze.

cititi mai mult pe www.historia.ro

24 februarie 1946 – Juan Perón a fost ales pentru primul său mandat în funcția președinte al Argentinei.

Juan Perón – foto: ro.wikipedia.org

Juan Domingo Perón (n. 8 octombrie 1895; d. 1 iulie 1974) om de stat argentinian, de 2 ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974.

Forţat să demisioneze de către adversarii ai din forţele armate la 9 octombrie 1945 în timp ce servea ca Vice-Preşedinte şi Secretar de stat in Ministerul Război al Argentinei, Peron a fost arestat la scurt timp după aceea, dar demonstraţii de masă organizate de către CGT forteaza eliberarea sa…

Sprijinul popular de care se bucură, il ajuta sa castige preşedinţia tarii cu 56% din voturi, în alegerile din 24 februarie 1946.

24 februarie 1948  – Lucreţiu Pătrăşcanu a fost demis din fruntea Ministerului Justiţiei, arestat la 28 februarie, sub acuzaţia de şovinism şi naţionalism burghez şi de colaborare cu organele de Siguranţă din perioada interbelică.

Au urmat judecarea și executarea sa în Penitenciarul Jilava, în aprilie 1954.

Lucrețiu Pătrășcanu  – foto preluat de pe historia.ro

Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.

Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România.

A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944.

Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

24 februarie 1948 - În România comunizată a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului.

24 februarie 1955 - S-a născut Steven P. Jobs, inventator și om de afaceri, cofondator al Apple Inc, impreuna cu Steve Wozniak ; (d.2011).

Steve Jobs in 2007 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 – d. 5 octombrie 2011) a fost cofondatorul și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney.

A fost cel mai mare acționar al companiei Disney și membru în consiliul de directori ai Disney.

Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.

24 februarie 1960 – A debutat procesul “Lotului Noica-Pillat“.

Lotul Noica-Pillat – foto preluat de pe www.iiccmer.ro

Pe 24 februarie 1960, la București, începe procesul grupului „Noica-Pillat”, judecați pentru “uneltire împotriva ordinii de stat”; crima de uneltire împotriva ordinii sociale era prevăzută de art. 209 din Codul Penal și avea următorul conținut: „faptul de a propovădui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvernământ a Statului”, „faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existente în Stat”, „faptul de a constitui sau organiza asociații secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie că au ori nu caracter internațional”, „faptul de a lucra prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teamă ori desordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România”, …

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

24 februarie 1979 - Războiul Uganda-Tanzania – Bătălia de la Masaka (23-24 februarie 1979):

Forțele guvernamentale ugandeze au fugit din Masaka în timp ce Forțele de Apărare ale Poporului din Tanzania au bombardat și capturat orașul.

Context: În cadrul războiului dintre Uganda și Tanzania, declanșat de invazia eșuată a dictatorului Idi Amin în Tanzania, președintele tanzanian Julius Nyerere a ordonat o contraofensivă majoră. Obiectivul era capturarea orașelor strategice din sudul Ugandei, Masaka și Mbarara.

Desfășurarea luptei:

Forțele implicate: Armata Tanzaniană (TPDF), susținută de rebeli ugandezi, împotriva garnizoanei fidele lui Idi Amin (în special celebrul „Batalion Sinucigaș”).

Tactici: După un bombardament intens de artilerie început pe 23 februarie, trupele tanzaniene au încercuit orașul din trei direcții.

Căderea orașului: Din cauza moralului scăzut și a diviziunilor interne, majoritatea forțelor guvernamentale au fugit spre Lukaya. Pe 24 februarie, la răsărit, brigăzile tanzaniene au ocupat orașul cu o rezistență minimă.

Consecințe:

Răzbunarea: Ca răspuns la atrocitățile comise anterior de trupele lui Amin în Tanzania, forțele victorioase au distrus o mare parte din infrastructura orașului Masaka.

Impact politic: Pierderea orașului a prăbușit moralul regimului Amin. Amenințările ulterioare ale dictatorului la adresa civililor care i-au primit cu bucurie pe tanzanieni l-au convins pe Nyerere că singura soluție este înlăturarea completă a lui Idi Amin prin capturarea capitalei Kampala.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

24 februarie 1987 - Echipa de fotbal Steaua București, a cucerit Supercupa Europei.

Steaua București 1986 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Steaua Bucureşti a luat fiinţă pe 7 iunie 1947, la iniţiativa mai multor ofiţeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit iniţial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei” (ASA).

Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene Dermata şi s-a încheiat la egalitate 0 – 0.

Puternic susţinută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiţie, Carmen Bucureşti.

Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani.

A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc.

După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a jucat o finală europeană.

Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima şansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0.

Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, şi singura dintr-o ţară comunistă, care a câştigat trofeul continental suprem.

Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.

24 februarie 1989 - Zborul 811 al United Airlines a suferit o decompresie necontrolată după ce a decolat de pe Aeroportul Internațional Honolulu din Hawaii, explodând scaunele din aeronavă și ucigând nouă pasageri.

Zborul 811 al United Airlines a fost un zbor internațional regulat de la Los Angeles la Sydney , cu escale intermediare la Honolulu și Auckland . Pe 24 februarie 1989, Boeingul 747-122 care deservea zborul a suferit o defecțiune la ușa de marfă în timpul zborului, la scurt timp după decolarea din Honolulu. Decompresia explozivă rezultată a distrus mai multe rânduri de scaune, ucigând nouă pasageri. Aeronava s-a întors la Honolulu și a aterizat fără alte incidente.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

24 februarie 1997 – A murit violonistul roman de reputatie mondiala Ion Voicu. (n.1923).

Ion Voicu – foto: ro.wikipedia.org

Ion Voicu (n. 8 octombrie 1923, București – d. 24 februarie 1997), celebru violonist român, fost elev al marelui George Enescu.

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, solistului concertist Ion Voicu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.

Statul român i-a dat maestrului în folosință o vioară „Stradivarius”, fabricată în 1702, care a aparținut lui Joseph Joachim.

Vioara Stradivarius a fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956, de la firma Henry Werro, la prețul de 80.000 de franci elvețieni.

La 7 septembrie 1956, Ministerul Culturii și maestrul Ion Voicu au încheiat un contract de comodat care avea ca obiect darea în folosință a viorii.

Contractul de comodat a încetat în 1986, când Ion Voicu a restituit instrumentul Filarmonicii “George Enescu“.

Ulterior, vioara a ajuns în posesia Muzeului Național de Artă al României.

În 5 ianuarie 1990, Ion Voicu a ridicat vioara Stradivarius, care a rămas posesia familiei, după moartea sa, în 1997.

Pe 9 martie 2007, după îndelungate discuții cu Ministerul Culturii și Cultelor, Mădălin Voicu a predat vioara ministrului culturii, Adrian Iorgulescu.

Ion Voicu a fost directorul Filarmonicii “George Enescu” din București timp de zece ani, în perioada 1972-1982.

A contribuit la crearea “Orchestrei de Cameră” în 1969 cunoscută în întreaga Europă și prezentă la cele mai importante festivaluri muzicale internaționale.

Aceasta este în prezent condusă de fiul său, Mădălin Voicu.

24 februarie 2007 – Japonia lansează al patrulea sau satelit ei spion cu scopul de a- si spori capacitatea de a monitoriza potențialele amenințări, venite in special dinspre Coreea de Nord.

24 februarie 2008 – În Cuba, Raul Castro, succede la presedentia tarii fratelui său Fidel Castro dupa 49 de ani la conducerea Cubei.

După 49 ani la conducerea Cubei ţării, Fidel Castro lasă in loc pe fratele său mai mic.

Ales pentru cinci ani, Raul Castro a spus că va continua să-l “consulte” fratele său, in “deciziile majore”.

24 februarie 2011 - Lansarea finala a navetei spatiale Discovery (OV-103).

A făcut 39 zboruri, petrecând 365 zile în spațiu, completând 5.830 orbite. A parcurs 238.539.663 km.

Discovery a efectuat mai multe zboruri individuale decât orice altă navetă spațială în istorie.

A efectuat și misiunile de “întoarcere la zbor” după dezastrele navetelor Challenger și Columbia Discovery a fost prima navetă operațională care a fost scoasă din uz, fiind urmată de Endeavour.

A fost cea de-a treia Navetă Spațială operațională și cea mai bătrână dintre cele aflate în serviciu.

Discovery a efectuat misiuni de cercetare, dar și de asamblare a Stației Spațiale Internaționale.

Naveta își trage numele de la vasul de explorare Discovery, care l-a însoțit pe exploratorul James Cook în timpul ultimei sale călătorii importante.

Discovery a fost naveta care a lansat Telescopul spațial Hubble.

Misiunile a doua și a treia de întreținere a Hubble au fost conduse, de asemenea, de Discovery.

Este programată și a cincea misiune de întreținere, tot cu ajutorul navei Discovery.

Naveta a lansat sonda Ulysses și trei sateliți TDRS.

Discovery a fost aleasă de două ori ca vehicul pentru reîntoarcerea la zbor, prima dată în 1986, după dezastrul navetei Challenger în 1984, dar și în cele două misiuni din iulie 2005 și iulie 2006, după dezastrul navetei Columbia, din 2003.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

24 februarie 2022 – Rusia condusă de Vladimir Putin a invadat Ucraina:

La câteva zile după ce a recunoscut Donețk și Lugansk ca state independente, președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei.

Invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie 2022 a declanșat cel mai sângeros conflict european de după 1945, rezultând în sute de mii de victime militare, zeci de mii de civili uciși și ocuparea a circa 20% din teritoriul ucrainean până în 2026. Războiul a generat o criză umanitară masivă, cu peste 14 milioane de persoane strămutate (8 milioane intern și 6-7 milioane extern), și a atras condamnarea comunității internaționale, care a răspuns prin sancțiuni economice și sprijin militar masiv pentru Ucraina. Pe fondul acuzațiilor de crime de război și al unui cost direct de peste 450 miliarde de dolari pentru Rusia, negocierile de pace rămân blocate, iar agresiunea continuă să destabilizeze securitatea și economia globală.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei – Cei 20 de membri ai Consiliului Lituaniei după semnarea Actului de la 16 februarie 1918

foto preluat de pe ro.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

(articol in curs de editare)

16 februarie este a 47-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 318 zile până la sfârșitul anului (319 zile în anii bisecți).

Sărbători Religioase ale Zilei de 16 februarie

Ortodoxe

Sf. Sfinţiţi Mc. Pamfil preotul şi Valent diaconul; Sf. Ier. Flavian, arhiepiscopul Constantinopolului

cititi si Calendar ortodox 16 februarie 2026

Sf. Sfințit Mc. Pamfil și Sf. Ier. Flavian arhiepiscopul Constantinopolului – Icoană sec. XX, Mănăstirea Kalamiou, Nafklios (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Mucenic Pamfil, originar din oraşul Berit (azi Beirut), Sfântul Mucenic Pamfil a fost un om învăţat care a studiat Sfânta Scriptură şi a împlinit virtuţile creştine în timpul vieţii sale. El a înfiinţat în Cezareea Palestinei o bibliotecă foarte importantă pentru vremea aceea care avea peste 3000 de cărţi.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfântul Mucenic Valent a fost diacon şi cunoştea pe de rost Sfânta Scriptură. Slujea la Ierusalim în Biserica unde a suferit moarte martirică în timpul împăratului Diocleţian.

Sfântul Ierarh Flavian a fost Patriarh al Constantinopolului după Sfântul Proclu. Sfântul a fost contemporan cu Sfântul Leon, Papa Romei şi a luptat contra ereziei lui Eutihie şi Dioscor. El nu a mai reuşit să se bucure de triumful Ortodoxiei de la Sinodul al Patrulea Ecumenic de la Calcedon din anul 451, pentru că la sinodul de la Efes din 431 a fost bătut, iar după trei zile a trecut în veşnicie.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Greco-catolice

Sf. m. Pamfil și cei împreună cu el († 309)

Romano-catolice

Ss. Pamfil și îns., m

Sărbători Naționale ale Zilei de 16 februarie

Lituania — Ziua națională - Aniversarea proclamării independenței (1918)

Evenimentele Zilei de 16 februarie în Istorie:

- 16 februarie 1918 – Consiliul Lituaniei a adoptat Declarația de Independență, prin care cerea crearea unui stat lituanian democratic.

- 16 februarie 1933 – Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri (Mica Antantă) de la Geneva;

- 16 februarie 1933 – Greva de la Atelierele CFR Grivița;

- 16 februarie 1976 – Convenția pentru protecția Mediteranei împotriva poluării;

- 16 februarie 1985 – S-a înființat în Liban organizația islamică șiită Hezbollah;

- 16 februarie 2005 – A intrat în vigoare Protocolul de la Kyoto, după ratificarea sa de către Rusia.

16 februarie 116 - Împăratul Traian primeste lauri de la Senatul Roman, pentru victoria asupra Partiei.

Imperiul Roman în timpul lui Traian (117) – foto: en.wikipedia.org

16 februarie 1032 - S-a născut împăratul Yingzong din China; (d. 25 ianuarie 1067).

Emperor Yingzong of Song (16 February 1032 – 25 January 1067) – foto; en.wikipedia.org

A fost al cincilea împărat al dinastiei Song din China. Numele lui a fost inițial Zhao Zongshi, dar mai târziu s-a schimbat la Zhao Shu, care înseamnă „strămoș Deosebit de talentat”.

16 februarie 1222 – S-a născut Nichiren Daishonin, fondatorul budismului Nichiren din Japonia ; (d. 1282).

Nichiren - foto: en.wikipedia.org

Nichiren (n. 16 februarie 1222, d. 13 octombrie 1282) a fost un călugăr budist și filozof japonez. El este fondatorul sectei budiste cu același nume.

Numărul mare de dezastre naturale care au afectat Japonia secolului al XIII-lea i-a determinat pe gânditorii acelei vremi să afirme că trăiau o epocă de degenerare. În timpul acestei perioade și-a format concepția despre lume tânărul călugăr. Nichiren (Lotusul Soarelui) este numele religios adoptat de Zennichi Maro, născut sărac, în satul de pescari Kominato. La vârsta de 12 ani Nichiren a intrat la un templu din satul său natal unde maestrul Dozen-bo l-a instruit în doctrinele școlii budiste Tendai.

Declarându-se nesatisfăcut de învățăturile acestui maestru, el vizitează alte centre de învățare budiste, printre care și reședința școlii Tendai, templul Enryaku-ji, care își va lăsa amprenta asupra viitoarei sale concepții filozofice. Puternic convins de adevărul la care ajunsese pe parcursul studiilor sale, el își exprimă public noile sale opinii, fapt ce va duce la alungarea sa din templu, urmând în viața lui o perioadă de misionariat și exil.

El considera că budismul contemporan lui era corupt și trebuia revitalizat. De aceea, în anul 1253 întemeiază o nouă sectă budistă numită tot Nichiren, ce are la bază credința în Sutra Lotusului, ultima sūtră revelată de Buddha. Concepția lui Nichiren este strâns legată de școala Tendai, el considerând că acceptarea textului Sutrei Lotusului este unica cale spre cunoașterea adevărului final al budismului.

Va muri la Ikegami cu convingerea că este cel care a descoperit adevărul ultim revelat de Buddha. Conform legendei, Nichiren a făcut mai multe vindecări miraculoase și chiar ar fi prezis invazia mongolilor în Japonia, lucru care i-a adus un deosebit respect și o mare influență.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 1249 - Misionarul si diplomatul dominican Andre de Longjumeau, este trimis de către Ludovic al IX al Franţei, ambasador la curtea imparatului mongol Güyük Khan. El a condus două ambasade la curtea hanilor mongoli : una ca trimis al papei Innocentiu al IV-lea si a doua pentru regele francez Ludovic al IX-lea. A murit la puțin timp după 1253, în timp ce activa ca misionar în Palestina.

16 februarie 1270 - S-a desfășurat Bătălia de Karuse sau Bătălia pe gheață dintre armata Marelui Ducat al Lituaniei și cea a Ordinului Livonian.

Map of Livonia in 1260 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Locuită la început de triburi baltice fragmentate, în deceniul anilor 1230 teritoriile lituaniene au fost unificate de către Mindaugas, încoronat rege al Lituaniei la 6 iulie 1253. După asasinarea sa în 1263, Lituania păgână a devenit țintă a cruciadelor creștine ale Cavalerilor Teutoni și ale Ordinului Livonian. În ciuda devastatoarei lupte seculare cu cavalerii, Marele Ducat al Lituaniei s-a extins rapid, cucerind fostele principate slave ale Rusiei Kievene.

La 16 februarie 1270 a avut loc Bătălia de Karuse sau Bătălia pe gheață dntre armata Marelui Ducat al Lituaniei si cea Ordinul Livonian. Lituanienii au obținut o victorie decisivă. Lupta, numita dupa satul Karuse, a fost a cincea cea mai mare înfrângere a Livonienilor teutoni în secolul al 13-lea. Aproape tot ceea ce se stie despre aceasta lupta a fost consemnat in Cronica livoniana Rhymed. Ordinul Livonian a fost o ramură autonoma a Ordinului Cavalerilor Teutoni și membru al Confederatiei Livoniene (1435-1561).

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 1279 - A murit Regele Alfonso al III-lea al Portugaliei; (n.  1210).

King Afonso in Genealogia dos Reis de Portugal (António de Holanda; 1530-1534) foto preluat de pe en.wikipedia.org

Afonso al III-lea, Rege al Portugaliei, (n. 5 mai 1210 în Coimbra – d. 16 februarie 1279 în Alcobaça, Coimbra sau Lisabona) supranumit Bolognezul, in urma căsătoriei sale cu contesa Matilda II de Boulogneal, a fost al cincilea rege al Portugaliei și primul care a folosit titlul de Rege de Portugalia și de Algarve, din 1249. A fost al doilea fiu al lui Afonso al II-lea al Portugaliei, și a Urracăi, prințesa Castiliei; a urmat la tron fratelui său Sancho al II-lea al Portugaliei, pe 4 ianuarie 1248.

Determinat să nu comită aceleași erori ca și fratele său, Afonso al III-lea a acordat mare atenție opiniei clasei mijlocii, formată din negustori și mici proprietari de pământ. În 1254, în orașul Leiria, a avut loc prima sesiune a Cortes, o adunare generală formată din reprezentanți ai nobilimii, ai clasei mijlocii, și a tuturor municipalităților. A emis de asemenea legi care aveau drept scop protejarea claselor neprivilegiate de abuzurile claselor înalte. Rămas în istorie ca un administrator remarcabil, Afonso al III-lea a fondat mai multe orașe, a acordat statutul de oraș multor altora, și a reorganizat administrația publică.

După ce și-a asigurat tronul, Afonso al III-lea a declarat război comunităților musulmane care prosperau în sud. Algarve a început să facă parte din Regatul Portugaliei în timpul domniei sale, în urma cuceririi orașului Faro; Portugalia a devenit astfel primul regat iberic care și-a încheiat Reconquista.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

16 februarie 1391 - A murit împăratul bizantin Ioan al V-lea Paleologul; (n. 18 iunie 1332).

Ioan al V-lea Paleologul – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ioan al V-lea Paleologul (n. 18 iunie 1332 la Didymoteicho – d. 16 februarie 1391 la Constantinopol) a fost fiul împăratului Andronic al III-lea Paleologul şi al Anei de Savoy. Bunicul din partea mamei este contele Amadeus al V-lea de Savoy. Prima soţie a fost Elena Cantacuzino şi a doua soţie a lui a fost Maria de Brabant. A urmat, după tatăl său, la tronul imperiului bizantin în 1341, la vârsta de 9 ani.

A domnit intr-o perioada de decadere a Bizantului. În vara anului 1369, el a vizitat Roma, in carese mutase de la Avignon papa Urban al V-lea. La 18 octombrie, Ioan V a trecut la catolicism și a semnat hotărârea privind unirea celor două Biserici sub oblăduirea pontifului roman.

Însă la semnarea documentului n-a fost prezent nici un preot grec! Folosind fapta autocratorului drept pretext, Papa a refuzat categoric să participle la un sinod ecumenic. Demersul disperat al Paleologului nu le-a adus bizantinilor, în afară de promisiuni și subsidii bănești neînsemnate, nimic concret.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

16 februarie 1646 - A avut loc Bătălia de la Torrington, din cadrul primului război civil englez. Forțele parlamentare conduse de Thomas Fairfax au obținut victoria punând capăt rezistenței regaliste în vestul țării.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 1699 - A fost emisă prima diplomă leopoldină austriacă, în care se recunoaşte clerului greco-catolic, aceleaşi privilegii de care se bucurau şi preoţii catolici.

16 februarie 1742 - Spencer Compton, Conte de Wilmington, a devenit prim-ministru britanic.

Spencer Compton – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Spencer Compton (n. 1673 ?, Warwickshire – d. 2 iulie 1743, Londra) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii între 16 februarie 1742 și 2 iulie 1743.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 1834 - S-a născut Ernst Heinrich Philipp August Haeckel ( d. 8 august 1919). A fost un eminent biolog și filozof german, profesor universitar la Jena, rămas în istoria științei pentru faimoasa “lege a lui Haeckel” ( Legea fundamentala a biogenezei). A studiat medicina și s-a dedicat studiului anatomiei comparate. Numele său este legat și de câteva scandaluri, provocate de descrierea unor specii inexistente.

16 februarie 1848 - S-a născut Octave Mirbeau (d.16 februarie 1917), jurnalist, pamfletar, critic de artă, romancier și autor dramatic francez, una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei “Belle Époque”.

16 februarie 1875 - A avut loc prima ședință publică a Societatea Studenților în Medicină din București.

Societatea Studenților în Medicină din București – Membrii fondatori ai Societății de la 1875 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti, cunoscută şi sub abrevierile SSM sau SSMB, a fost înfiinţată la 1 ianuarie/13 ianuarie 1875, la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu, atunci student, ulterior profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

16 februarie 1899 - A decedat in urma unei apoplexii, Félix François Faure (n.30 ianuarie 1841), presedinte al Frantei din 1895 până la moartea sa. Faure a murit subit în timp ce facea sex în biroul său cu o tânăra de 30 de ani, Marguerite Steinheil.

16 februarie 1907 - A murit Giosuè Carducci, poet, prozator şi eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1906 (“Versuri şi ritmuri”, “Mărturisiri şi bătălii”); (n.27.07.1835).

16 februarie 1918 - Consiliul Lituaniei a adoptat Declarația de Independență, prin care cerea crearea unui stat lituanian democratic. Lituania isi declara independenta fata de Imperiul Rus si Germania. Lituania a intrat in istoria europeană când pentru prima dată a fost menționată într-un manuscris medieval german, cronica Quedlinburg din 14 februarie 1009.

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei – Cei 20 de membri ai Consiliului Lituaniei după semnarea Actului de la 16 februarie 1918 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei sau Actul de la 16 februarie a fost semnată de Consiliul Lituaniei la 16 februarie 1918 şi proclama restaurarea unui stat independent lituanian, guvernat pe principii democratice, cu capitala la Vilnius. Actul a fost semnat de toţi cei douăzeci de reprezentanţi, în frunte cu Jonas Basanavičius.

Actul de la 16 februarie a fost rezultatul final al unei serii de rezoluţii pe această problemă, inclusiv una emisă de conferinţa de la Vilnius şi Actul de la 8 Ianuarie. Drumul spre declararea independenţei a fost unul lung şi complex, deoarece Imperiul German exercita presiuni asupra Consiliului în vederea formării unei alianţe. Consiliul a trebuit să manevreze cu atenţie între interesele germanilor, ale căror trupe erau prezente în Lituania, şi dorinţele poporului lituanian.

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei (16 februarie 1918) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Efectele imediate ale anunţării restabilirii independenţei Lituaniei au fost puţine. Publicarea Actului a fost interzisă de autorităţile germane, iar textul a fost distribuit şi tipărit ilegal. Activitatea Consiliului a fost împiedicată, iar germanii au rămas la controlul Lituaniei. Situaţia s-a schimbat în toamna lui 1918, după ce Germania a pierdut Primul Război Mondial. În noiembrie 1918 s-a format primul Cabinet al Lituaniei, iar Consiliul Lituaniei a preluat controlul asupra teritoriului ţării. Lituania independentă, deşi avea în curând să ducă un război pentru apărarea independenţei, a devenit o realitate.

Jonas Basanavičius (n. 23 noiembrie 1851 în Ožkabaliai – d. 16 februarie 1927 în Vilnius) a fost un activist, fondator al primului ziar în limba lituaniană, “Aušra”, precum şi semnatar al Declaraţiei de Independenţă a Lituaniei (președintele Consiliului la semnarea Actului de la 16 februarie) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Deşi documentul iniţial s-a pierdut, moştenirea sa rămâne. Acele fraze laconice sunt baza legală pentru existenţa Lituaniei moderne, atât a celei din perioada interbelică, cât şi a celei din 1990. Declaraţia formula principiile constituţionale de bază, care au fost urmate de toate constituţiile Lituaniei. Declaraţia însăşi este un element-cheie în restaurarea independenţei Lituaniei în 1990. Separându-se de Uniunea Sovietică, Lituania a subliniat că este doar restaurată ca stat independent existent între cele două războaie mondiale şi că Actul nu şi-a pierdut puterea de lege.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

16 februarie 1923 - Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean.

Mormântul faraonului Tutankamon – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tutankhamon (n. 1341 î.Hr. – d. 1323 î.Hr.) a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1332 î.Hr. – 1323 î.Hr, urcând pe tron la 9 ani. El este fiul faraonului Amenhotep IV (Akhenaton) şi al reginei Kiya, făcând parte din Noul Regat, dinastia a 18-a, numită şi Epoca de aur a faraonilor.

Tutankhamon a murit la vârsta de 19 ani. Se presupune că ar fi fost ucis printr-o lovitură la cap,dar există mai multe teorii. Suspectul principal ar fi fost Ay, succesorul său, al cărui motiv consta în preluarea tronului. O radiografie indică un cheag de sânge în craniul său.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

16 februarie 1923 - S-a născut Oliviu Beldeanu, activist anticomunist român (d. 1960)

Oliviu Beldeanu – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Oliviu Beldeanu (16 februarie 1924, Dej – 18 februarie 1960, Jilava) a fost un activist anticomunist român, inițiatorul și conducătorul acțiunii de ocupare a legației Republicii Populare Române din Elveția, acțiune cunoscută ca Incidentul de la Berna (14 – 16 februarie 1955).

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

16 februarie 1926 - S-a înființat Fundaţia Culturala “Regele Ferdinand I”.

Palatul Fundaţiei Universitare „Regele Ferdinand I” din Iaşi – carte poştală interbelică. În partea dreaptă a imaginii, acolo unde începe Bulevardul Carol I, se poate observa Monumentului Unirii, distrus în 1947 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Fundaţia a fost creată la iniţiativa Regelui Ferdinand I care dorea să-şi marcheze aniversarea a 60 de ani. Statutul legal al Fundaţiei a fost decis printr-o lege aprobată de Adunarea Deputaţilor şi Senatul României în şedinţele din 29 octombrie, şi, respectiv, 19 noiembrie 1925. Legea, care a fost publicată la 11 februarie 1926, cuprindea doar două articole care precizau:

- scopul şi modul de administrare al Fundaţiei: aşezământ cu persoană juridică de drept public având o activitate culturală;

- modul de finanţare: o dotare iniţială de la bugetul statului în valoare de 200.000.000 lei, dobânzile obţinute fiind împărţite în mod egal pentru finanţarea de acţiuni culturale şi ştiiţifice şi pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor. La aceasta s-au adăugat ulterior alte donaţii (imobiliare, financiare) ale unor particulari

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

16 februarie 1930 - Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA).

România jucând cu Peru la Campionatul Mondial de Fotbal din 1930 din Uruguay. În imagine portarul Ion Lăpușneanu și atacantul peruan Julio Lores – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

La 16 februarie 1930 asociația Comisia Centrală de Fotbal se transformă în Federația Română de Fotbal, organism independent cu autoritate juridică, acesta hotărînd participarea României la Campionatul Mondial din Uruguay în luna iulie a aceluiași an. Participarea României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1930 a fost mult discutată în ţară, urmînd a fi prima manifestare internaţională a României Mari.

Primul președinte al Federației Române de Fotbal este avocatul Aurel Leucuția, fostul președinte al asociației Comisia Centrală de Fotbal. Aurel Leucuția (n.1894-d.1964) a fost avocat, om politic român, care a îndeplinit și funcția de ministru. Începînd cu ediția 1932-1933, în România funcționează sistemul divizionar, cu un campionat unitar al primei divizii (inițial în două serii). Disputarea Cupei României a început în sezonul 1933-1934. Federația Româna de Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.facebook.com; www.frf.ro

16 februarie 1933 - Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri (Mica Antantă) de la Geneva. Se formează Consiliul Permanent, alcătuit din miniștrii de Externe ai României, Iugoslaviei și Cehoslovaciei.

Reuniunea Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri, Praga, 29 mai – 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard Beneš şi Bogoljub Jevtic – foto preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

Mica Antantă, numită și Mica Înțelegere a fost o alianță formată în 1920 și 1921 de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (de fapt Regatul Sârbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929) pentru a se apăra de revizionismul maghiar (în urma Tratatului de la Trianon care prevedea că partea de nord a Republicii Croația și Voivodinei intrau în cadrul Regatul Sârbilor, Slovacia și Rutenia – azi Regiunea Transcarpatia din Ucraina – era cedată Cehoslovaciei, iar Transilvania și partea răsăriteană a Banatului era recunoscută în cadrul României) și pentru a împiedica întoarcerea casei de Habsburg la putere.

Mica Înțelegere, inițiată de ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Beneš, ca organizație de securitate regională, a apărut prin semnarea succesivă de convenții bilaterale de alianțe între Cehoslovacia și Iugoslavia (14 august 1920), România și Cehoslovacia (Convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă, 23 aprilie 1921) și România-Iugoslavia (7 iunie 1921).

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

16 februarie 1933 - A avut loc Greva de la Atelierele CFR Grivița

„Griviţa 1933“ (Gavril Miklossy) – foto: argesplus.ro

Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. Ea s-a transformat repede într-o revoltă și a dus la ciocniri între lucrătorii de cale ferată și jandarmi, precum și la moartea a 7 persoane, între care și Vasile Roaită, un tânăr lucrător a cărui imagine a fost folosită ulterior de către propaganda regimului comunist timpuriu. După 1965, s-a spus că Ceaușescu, gelos pe faima lui Dej, a pus cercetătorii să caute prin arhive și să descopere până la urmă că “Grivița Roșie” era un fals istoric, o falsă legendă, iar celebrul trăgător al sirenei, Vasile Roaită, un “idol fals“.

Dispariția subită a lui Roaită din discursul propagandistic al PCR nu s-a datorat, așa cum s-a speculat în epocă, nevoii lui Ceaușescu de a fi singurul erou din ilegalitate, ci unei descoperiri neașteptate făcută de istoricii comuniști în arhivele Siguranței: Vasile Roaită nu numai că nu fusese nici măcar grevist, dar era unul dintre informatorii pe care Siguranța îi infiltrase printre muncitorii de la Atelierele Grivița. Cu alte cuvinte, din motive propagandistice, PCR-ul îi furase meritele lui Constantin Negrea, grevist care luptase cot la cot cu Dej pentru drepturile muncitorilor, și i le atribuise unei unelte a “regimului burghezo-moșieresc”.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

16 februarie 1935 - S-a născut Sonny (Salvadore) Bono, membru al grupului Sonny and Cher (d. 1998)

Salvatore Phillip „Sonny” Bono (n. 16 februarie 1935, Detroit, Michigan – d. 5 ianuarie 1998, Stateline, Nevada, lângă South Lake Tahoe, California) a fost un artist american, producător de înregistrări, actor și politician a cărui carieră s-a întins de-a lungul a peste trei decenii.

A fost soţul cantaretei Cher în anii 1960 (cu care a format duetul Sonny şi Cher)si a devenit cunoscut pentru hit-uri, cum ar fi I Got You Babe şi The Beat Goes On. Cuplul a mai găzduit de asemenea un program de televiziune în anii 1970 şi s-a separat în 1975. Ulterior, Cher a avut o impresionantă carieră artistică, atât ca solistă vocală, cât și ca actriță. Sonny a devenit actor în anii 1980, apoi a încearcat să deschidă un restaurant si s-a decis sa intre in politica, fiind ales primar al orasului Palm Springs. Intrand in Partidul Republican, a fost ales în 1994 in Camera Reprezentanţilor a S.U.A., unde a activat până la moartea sa, ca urmare a unui accident de schi.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com

16 februarie 1942 - S-a născut Kim Jong-il, fiul dictatorului Kim Ir Sen, președinte nord-coreean (d. 2011)

Kim Jong-il – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Kim Jong-il (n. 16 februarie 1942, Veatskoe, Ținutul Habarovsk, URSS – d. 17 decembrie 2011, Phenian, Coreea de Nord) a fost un om politic din Coreea de Nord, comandant militar cu gradul de mareșal al R.P.D.Coreene, conducătorul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene între anii 1994 și 2011. După moarte, în 2012, a fost proclamat generalisim al R.P.D.Coreene.

În mod oficial, a fost președintele Comisiei de Apărare Națională din Coreea de Nord, Comandant Suprem al Armatei Poporului și Secretar General al Partidul Muncitoresc Coreean (aflat la putere din 1948). Îi succede tatălui său Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), care a decedat în anul 1994. În constituția nord-coreeană din aprilie 2009, este numit implicit „conducător suprem”

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

16 februarie 1959 - Comunistul Fidel Castro a preluat conducerea Cubei. Fostul “comandant suprem al „Frontului Democrat Revoluţionar” din Cuba, Fidel Castro, a devenit prim-ministru.

Fidel Castro during a visit to the United States in 1959 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Fidel Castro, pe numele său complet Fidel Alejandro Castro Ruz (n. 13 august 1926, Birán, Cuba – d. 25 noiembrie 2016, Havana, Cuba) revoluționar cubanez care a participat la răsturnarea dictaturii lui Fulgencio Batista și transformarea Cubei în primul stat comunist din emisfera vestică. A deținut titlul de premier până în 1976, când a devenit președintele Consiliului Statului și Consiliului Miniștrilor. Fidel Castro Ruz a fost prim-secretar al Partidului Comunist Cubanez (PCC) de la formarea sa în 1965. Fratele său, Raúl, a devenit succesorul lui Fidel Castro în 2008.

Fidel Castro a fost unul dintre cei mai „vânați” oameni din istorie, asupra vieții sale fiind comise numeroase atentate, toate soldate cu eșec. Fabián Escalante⁠, fostul șef al serviciilor de contrainteligență ale Cubei, cel care a fost împuternicit cu protejarea lui Fidel Castro pe durata celor 49 de ani cât s-a aflat la putere, a estimat numărul atentatelor la viața lui Castro la 638. În 2006 pe acest subiect a fost produs un film documentar britanic intitulat 638 Ways to Kill Castro.

Fidel Castro deține Recordul Guinness pentru cel mai lung discurs ținut la ONU, cu o durată de 4 ore și 29 de minute, în data de 29 septembrie 1960. Cel mai lung discurs al său în Cuba, a durat 7 ore și 10 minute, în anul 1986, în Havana, la cel de-al III-lea Congres al Partidului Comunist.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

16 februarie 1968 - România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București.

Împărţirea administrativ-teritorială a României (1960-1968) – foto: ro.wikipedia.org

Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.

Impartirea pe judete pe actualul teritoriu al Romaniei este atestata inca din 8 ianuarie 1392, când domnitorul Nircea cel Batran printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, Judetul Valcea este primul județ romanesc atestat documentar.

16 februarie 1976 - S–a desemnat, la Barcelona, de către reprezentanții a 12 state mediteraneene, “Convenția pentru protecția Mediteranei împotriva poluării“.

16 februarie 1985 - Șeicul Ibrahim al-Amin face public manifestul grupării islamice Hezbollah, care luase recent ființă, pe fondul războiului din Liban.

Flag of Hezbollah – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Hezbollah a apărut pentru prima dată ca o miliție drept răspuns în fața invadării de către Israel a Libanului în 1982. Obiectivele sale erau de a rezista în fața ocupației israeliene în Liban în timpul războiului civil libanez. Liderii săi au fost inspirați de ayatollahul Khomeini, iar forțele sale erau antrenate și organizate sub îndrumarea unor experți ai Gărzilor Revoluționare iraniene.

Programul Hezbollah din 1985 declara cele trei obiective principale ale organizației: “încetarea oricărei entități colonialiste israeliene în Liban“, aducerea în fața justiției a Falangiștilor “pentru crimele comise” și instaurarea unui regim islamic în Liban. Totuși, în ultima perioadă, Hezbollah nu a mai menționat atât de des intențiile sale de instaurare a unui regim islamic și a încheiat alianțe trecând peste interesele religioase.

Liderii Hezbollah au declarat de asemenea în numeroase rânduri că scopul lor este distrugerea statului israelian vecin, pe care-l definesc ca o “entitate sionistă“, construită pe pământuri furate de la arabi, proprietarii lor de drept. Steagul organizatiei, are culoarea galbenă înfatiseaza un glob pământesc, o pușcă si un citat din Coran:„Numai Obștea lui Allah este învingătoare“, care este și sloganul Gărzilor revoluției iraniene.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

16 februarie 1986 - Politicianul socialist Mario Soares este ales presedinte al Portugaliei. În Portugalia, candidatul Partidului Socialist Mario Soares, a fost ales preşedinte cu 51% din voturi. Acesta a fost primul şef de stat portughez ales democratic in ultimii şaizeci de ani.

16 februarie 1987 - A avut loc greva de la atelierele Nicolina din Iaşi

16 februarie 1990 - A fost acceptată (Decret CPUN nr. 124) cererea de eliberare din funcţia de ministru al apărării naţionale a generalului Nicolae Militaru. În locul sau este numit generalul-colonel Victor Atanasie Stănculescu.

16 februarie 1990 - Este adoptat drapelul Hong-Kongului de dupa incheierea perioadei coloniale. Drapelul a fost adoptat în Hong Kong la 16 februarie 1990, a primit aprobarea oficială la 10 august 1996 si a fost inaltat pentru prima dată la 1 iulie 1997, în timpul ceremoniei istorice care a marcat transferul teritoriului de la Regatul Unit al Marii Britanii, catre Republica Populara Chineza.

16 februarie 1995 - Cantareata Vanessa Paradis, este arestata pe aeroportul din Dorval (Montreal) din Canada. Vanessa Paradis Au fost gasite asupra sa trei grame de hasis.

16 februarie 1996 - A decedat Nicolae Carandino, gazetar, traducător și director al Teatrului Național din București, ultimul dintre supraviețuitorii procesului Iuliu Maniu; (n. 1905).

Nicolae Carandino (foto -
www.revistaclipa.com – preluat de pe braila-portal.ro)

Nicolae Haralambie Carandino (n. 19 iulie 1905, Brăila – d. 16 februarie 1996) a fost un ziarist, cronicar plastic și dramatic, traducător și memorialist din România. A doua zi după 23 august 1944, N. Carandino a primit din partea lui Iuliu Maniu ”ordinul” de a edita noua ediție a ziarului ”Dreptatea” (care a fost interzis în timpul administrației Mareșalului Antonescu). Sub coordonarea lui N. Carandino, ”Dreptatea” a fost cel mai important ziar al opoziției democratice anticomuniste, fiind însă interzis de două ori de către noile autorități, aflate în subordonarea sovieticilor.

Internat în Lagărul de la Târgu-Jiu (1942). Arestat în 1947, ca urmare a ”înscenării de la Tămădău”, anchetat, judecat în cadrul procesului fruntașilor Partidului Național-Țărănesc. Condamnat în același an la 6 ani temniță grea, 2 ani de degradare civică, confiscarea averii și 1,000 de lei cheltuieli de judecată. În închisoarea de la Sighet,

N. Carandino l-a îngrijit pe Iuliu Maniu în ultimele luni de viață, fiind martor la agonia și moartea sa; marele politician i-a împărtășit ”testamentul politic” și ”testamentul religios”, publicate în cartea sa de memorii,Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste.

A fost deținut în realitate 9 ani în închisorile din Galați, Sighet și București. Domiciliu forțat, pînă în 1962, în Bărăgan, la Bumbăcari și Rubla. După o tăcere de aproape 19 ani, revine în presă cu numeroase cronici teatrale, plastice și traduceri.

Memoriile sale de după 1944 au circulat ca samizdat în mediile literare din țară, fiind publicate pentru prima dată în volum la editura „Dreptatea“ din New York, sub titlul „Zile de istorie“ (1986). După cum a explicat Paul Lăzărescu, prietenul lui Carandino și deținătorul manuscrisului originar, ”Zile de istorie” nu era titlul dat de autor, Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste (vezi ediția îngrijită de Paul Lăzărescu și publicată în 2017 de către Fundația Academia Civică).

16 februarie 2000 - A murit actrița de origine rusă Lila Kedrova. A fost laureată a Premiului Oscar, pentru cel mai bun rol secundar feminin, în filmul Zorba grecul; (n. 1919).

16 februarie 2005 - A intrat în vigoare Protocolul de la Kyoto, după ratificarea sa de către Rusia.

Protocolul de la Kyoto (11 decembrie 1997) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Protocolul de la Kyoto este un acord internațional privind mediul. Protocolul a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de țări. Acordul prevede, pentru țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 8% în perioada 2008-2012 în comparație cu cele din 1990. În octombrie 2004, Rusia, responsabilă pentru 17,4% din emisiile de gaze de seră, a ratificat acordul, lucru care a dus la îndeplinirea cvorumului necesar pentru intrarea în vigoare a protocolului.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

16 februarie 2005 - Liga Națională de Hochei anulează întregul sezon regulat 2004-2005 și playoff-urile. Lockout- ul NHL din 2004-2005 a fost un lockout al forței de muncă care a dus la anularea sezonului Ligii Naționale de Hochei (NHL), care ar fi fost al 88-lea sezon de joc.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 2006 - Ultimul spital chirurgical al armatei mobile (MASH) este dezafectat de Armata Statelor Unite.

Personalul și echipamentul american necesar pentru salvarea unei vieți sunt adunate la sediul Spitalului Chirurgical Mobil al Armatei 8225, Coreea, în 1951 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Spitalele chirurgicale mobile ale armatei (MASH) au fost unități spitalicești de campanie ale Armatei SUA conceptualizate în 1946 ca înlocuitori pentru unitățile spitalicești învechite ale Grupului Chirurgical Auxiliar din epoca celui de-al Doilea Război Mondial. Unitățile MASH au fost în funcțiune de la Războiul din Coreea până la Războiul din Golf, înainte de a fi eliminate treptat la începutul anilor 2000, în favoarea spitalelor de sprijin pentru luptă.

Fiecare unitate MASH avea 60 de paturi, precum și personal chirurgical, de asistență medicală și alt personal subaltern și ofițeresc disponibil în permanență. Unitățile MASH au jucat un rol vital în medicina militară, oferind sprijin unităților armatei cu un număr cuprins între 10.000 și 20.000 de soldați. Aceste unități au avut o rată a mortalității scăzută în comparație cu altele, deoarece timpul de transport către spitale a fost mai scurt, ceea ce a dus la un număr mai mic de pacienți care au murit în „ Ora de Aur ”, prima oră după ce este suferită o accidentare, care este denumită în cazul traumelor „cea mai importantă oră”. Armata SUA a dezactivat ultima unitate MASH pe 16 februarie 2006.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 2013 - O explozie cu bombă într-o piață din orașul Hazara, Quetta, Pakistan, ucide peste 80 de persoane și răni alte 190.

Pe 16 februarie 2013, cel puțin 91 de persoane au fost ucise și 190 rănite după ce o bombă ascunsă într-un rezervor de apă a explodat într-o piață din orașul Hazara , la periferia orașului Quetta, capitala Balochistanului, Pakistan. Majoritatea victimelor erau membri ai comunității Hazara, predominant șiite, de etnie etnică Doisprezece, iar autoritățile se așteptau ca numărul morților să crească din cauza numărului mare de răniți grav. Grupul Lashkar-e-Jhangvi și- a revendicat responsabilitatea pentru explozie, acesta fiind al doilea atac major împotriva hazarilor șiiți într-o lună.

Pe 19 februarie, unul dintre creierele atacului a fost arestat și reținut împreună cu 170 de suspecți, iar patru militanți de rang înalt acuzați de uciderea unor civili șiiți au fost uciși în timpul unei operațiuni a forțelor de securitate. Arme, muniție și materiale pentru fabricarea de bombe au fost confiscate de oficialii de securitate în timpul operațiunii.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

16 februarie 2021 - Cinci mii de oameni s-au adunat în orașul Kherrata, provincia Bejaia, pentru a marca a doua aniversare a mișcării de protest Hirak. Demonstrațiile fuseseră suspendate din cauza pandemiei de COVID-19 din Algeria.

Protestele algeriene din 2019–2021, numite și Revoluția Zâmbetelor sau Hirak, au început pe 16 februarie 2019, la șase zile după ce Abdelaziz Bouteflika și-a anunțat candidatura pentru un al cincilea mandat prezidențial într-o declarație semnată. Aceste proteste, fără precedent de la Războiul Civil Algerian, au fost pașnice și au determinat armata să insiste asupra demisiei imediate a lui Bouteflika, care a avut loc pe 2 aprilie 2019. Până la începutul lunii mai, un număr semnificativ de persoane influente apropiate administrației detronate, inclusiv fratele mai mic al fostului președinte, Saïd, fuseseră arestați.

Tensiunile crescânde din cadrul regimului algerian pot fi urmărite până la începutul domniei lui Bouteflika, care a fost caracterizată prin monopolul statului asupra veniturilor din resursele naturale utilizate pentru a finanța sistemul clientelist al guvernului și a asigura stabilitatea acestuia. Demonstrații majore au avut loc în cele mai mari centre urbane din Algeria din februarie până în decembrie 2019. Datorită amplorii lor semnificative, protestele au atras atenția presei internaționale și au provocat reacții din partea mai multor șefi de stat și personalități academice.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org