Consiliul Europei (5 mai 1949)

Consiliul Europei - foto preluat de pe www.facebook.com

Consiliul Europei

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; agerpres.ro; coe.mae.ro

 

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

Consiliul Europei este cea mai veche organizaţie parlamentară internaţională de pe continent. La 5 mai 1949 reprezentanţi ai guvernelor statelor membre ale Tratatului de la Bruxelles (Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie) şi ai guvernelor Danemarcei, Irlandei, Italiei, Norvegiei şi Suediei au semnat la Londra statutul noului organism paneuropean – Consiliul Europei,

Session of the Council of Europe's Assembly in the former House of Europe in Strasbourg in 1967. Willy Brandt, German minister for Foreign Affairs, is speaking - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Session of the Council of Europe’s Assembly in the former House of Europe in Strasbourg in 1967. Willy Brandt, German minister for Foreign Affairs, is speaking – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de “Adunarea Parlamentară“, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de “Comitetul Miniștrilor“, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006.

Sigla Consiliului Europei - foto: ro.wikipedia.org

Sigla Consiliului Europei – foto: ro.wikipedia.org

 

Componența

Consiliul Europei este compus din 47 de state membre la care se adaugă o serie de state cu statut de observator.

 

State membre

Harta statelor membre în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

Harta statelor membre în Consiliul Europei – foto: ro.wikipedia.org

- Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia și Turcia (1949)
- Islanda și Germania (1950)
- Austria (1956)
- Cipru (1961)
- Elveția (1963)
- Malta (1965)
- Portugalia (1976)
- Spania (1977)
- Liechtenstein (1978)
- San Marino (1988)
- Finlanda (1989)
- Ungaria (1990)
- Polonia (1991)
- Bulgaria (1992)
- Estonia, Lituania, Slovenia, Republica Cehă, Slovacia, România (1993)
- Andorra (1994)
- Letonia, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (1995)
- Federația Rusă și Croația (1996)
- Georgia (1999)
- Armenia, Azerbaidjan (2001)
- Bosnia și Herzegovina (2002)
- Serbia (împreună cu Muntenegru) (2003)
- Monaco (2004)
- Muntenegru (2007)

 

State cu statut de observator

Harta membrilor şi observatorilor în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

Harta membrilor şi observatorilor în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

- Canada, Vatican, Japonia, SUA, Mexic și Israel.

 

Obiective

- Protejarea drepturilor omului
- Protejarea democrației pluraliste
- Protejarea supremației dreptului
- Favorizarea conștientizării și încurajarea dezvoltării identității și a diversității culturale a Europei
- Dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin susținerea reformelor politice, legislative și constituționale
- Căutarea soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană:

* discriminarea minorităților
* xenofobia
* intoleranța
* protecția mediului
* Clonarea umană
* SIDA
* drogurile
* terorismul
* crima organizată

Consiliul Europei (CoE), înființat la 5 mai 1949, este prima organizație inter-guvernamentală europeană postbelică ce a fost constituită ca organism european de promovare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a valorilor democratice

Consiliul Europei reprezintă cadrul instituțional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societății europene (cu excepția celor legate de apărare) și anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educație, cultură, patrimoniu, tineret și sport, probleme sociale și economice, puteri locale și regionale, protecția mediului etc. În ultimul timp, CoE a pus un accent deosebit pe respectarea drepturilor omului pe continentul european, toate statele membre ale organizației semnând Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concepută pentru a proteja drepturile omului, ale democrației și ale statului de drept.

Organizația numără, în prezent, 47 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene și peste 820 de milioane de cetățeni. Sediul CoE se află la Strasbourg, Franța.

Statele membre ale Consiliului Europei - foto: coe.mae.ro

Statele membre ale Consiliului Europei – foto: coe.mae.ro

Consiliul Europei susține libertatea de exprimare a presei, libertatea de întrunire, egalitate și protecția minorităților. CoE a lansat campanii referitoare la probleme legate de protecția copilului și drepturile romilor, cea mai mare minoritate din Europa. Consiliul Europei ajută statele membre să lupte împotriva corupției și terorismului și întreprinde reformele judiciare necesare. Grupul său de experți în materie constituțională, cunoscut sub numele de Comisia de la Veneția, oferă consultanță juridică în țări din întreaga lume.

Consiliul Europei promovează drepturile omului prin convenții internaționale, cum ar fi Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și Convenția privind criminalitatea informatică.

(…)

 

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este considerată cea mai veche adunare parlamentară internaţională cu o compoziţie pluralistă şi cu membri aleşi democratic în conformitate cu prevederile unui tratat internaţional. Adunarea este unul dintre cele două organisme statutare ale Consiliului Europei, alături de Comitetul de Miniştri care este format din miniştri de externe dar se reuneşte şi la nivelul adjuncţilor acestora.

Adunarea reprezintă forţele politice ale statelor membre ale organizaţiei. Este compusă dintr-un număr de reprezentanţi ai fiecărui stat membru.

Cu prilejul primei sesiuni a Adunării Consultative, desfăşurată la 8-13 august 1949, omul politic belgian Paul-Henri Spaak a fost ales preşedinte al acestui organism şi a sprijinit dezvoltarea unei reţele de contacte interguvernamentale în domenii precum drepturi ale omului, guvernare locală, educaţie, cultură, sport, politici de internet. Totuşi, organizaţia a îndeplinit mai mult un rol consultativ, fără a putea juca un rol suficient de important la nivel european pentru sprijinirea demersurilor de integrare europeană ale statelor europene.

The first meeting of our Committee of Ministers was held exactly 70 years ago - on 8 August 1949, at Strasbourg Town Hall. The session was opened by French Foreign Minister Robert Schuman. The Ministers invited Greece and Turkey to join the organisation, which they did on 9 August 1949 - the very next day! - foto preluat de pe www.facebook.com

The first meeting of our Committee of Ministers was held exactly 70 years ago – on 8 August 1949, at Strasbourg Town Hall. The session was opened by French Foreign Minister Robert Schuman. The Ministers invited Greece and Turkey to join the organisation, which they did on 9 August 1949 – the very next day! – foto preluat de pe www.facebook.com

Totodată, cu acelaşi prilej, s-a hotărât transmiterea invitaţiilor de aderare la Consiliul Europei pentru Turcia, Islanda şi Grecia, conform www.coe.int.

La 25 octombrie 1955, Adunarea a hotărât pe baza unei decizii unanime să adopte simbolul organizaţiei Consiliului Europei, un cerc format din 12 stele aurii, aşezate pe un fond albastru, având formatul unei embleme. Ca urmare a acestei decizii, Comitetul Miniştrilor a adoptat, la 9 decembrie 1955, această emblemă, drept drapelul Consiliului Europei.

În conformitate cu prerogativele sale din Statutul organizaţiei, Adunarea poate: să ceară guvernelor celor 47 de state membre să acţioneze şi să răspundă în baza solicitării formulate; să desfăşoare anchete care să descopere noi fapte privind încălcări ale drepturilor omului; să adreseze interpelări preşedinţilor şi premierilor pe orice temă aleasă; să desfăşoare acţiuni de monitorizare a alegerilor şi să trimită echipe de mediere pentru crizele apărute; să negocieze condiţiile în care statele pot adera la organizaţie; să ceară opinii juridice asupra legilor şi constituţiilor statelor membre; să fie izvor de inspiraţie la nivel naţional prin formularea de propuneri şi opinii asupra tratatelor; să sancţioneze un stat membru prin adresarea recomandării de excludere sau suspendare, potrivit http://website-pace.net.

Adunarea Parlamentară menţine un dialog constant cu guvernele, parlamentele naţionale şi alte organizaţii internaţionale şi cu societatea civilă. Se reuneşte de patru ori pe an la nivelul sesiunilor plenare săptămânale, la sediul organizaţiei de la Strasbourg.

În urma desfăşurării dezbaterilor şi votului exprimat, Adunarea Parlamentară adoptă trei tipuri de documente: recomandări – care sunt adresate Comitetului de Miniştri; rezoluţii – ce relevă viziunea Adunării pe o anumită tematică; opiniile – formulate pe marginea cererilor de aderare, a proiectelor de tratat sau a altor chestiuni referitoare la acestea.

Activitatea Adunării este desfăşurată de nouă comitete, care se întrunesc între sesiuni pentru aprobarea proiectelor de rapoarte sau pentru desfăşurarea sesiunilor, şi de către un Birou.

Totodată, Secretariatul general, condus de un secretar general, este format din 90 de persoane şi sprijină desfăşurarea activităţii membrilor Adunării.

În prezent, 324 de deputaţi compun Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Preşedintele este ales, dintre membrii săi, pentru o perioadă de maximum trei sesiuni. La 25 iunie 2018, Liliane Maury Pasquier a fost aleasă în funcţia de preşedinte a Adunării Parlamentare.

articol preluat de pe www.agerpres.ro

Another photo from the first-ever meeting of our Committee of Ministers, on 8 August 1949. As well as Robert Schuman, other leaders who attended including British foreign secretary Ernest Bevin and Paul Henri Spaak from Belgium. For more Council of Europe milestones check out our special 70th anniversary website: www.coe.int/70 - foto preluat de pe www.facebook.com

Another photo from the first-ever meeting of our Committee of Ministers, on 8 August 1949. As well as Robert Schuman, other leaders who attended including British foreign secretary Ernest Bevin and Paul Henri Spaak from Belgium. For more Council of Europe milestones check out our special 70th anniversary website: www.coe.int/70 – foto preluat de pe www.facebook.com

 

Evoluția relațiilor României cu Consiliul Europei

La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului general al Consiliului Europei, prin care arăta intenția României de a adera la acest for în viitorul apropiat. În următoarele luni, în cadrul activităților Consiliului, au participat, cu statut de invitați speciali, reprezentanți ai României. Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă, la Strasbourg, la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul a desemnat trei raportori, care au efectuat prima vizită în România în noiembrie 1992. La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la această organizație, iar la data de 2 septembrie, un aviz similar l-a emis și Comisia juridică a Drepturilor Omului. La 28 septembrie 1993, cu prilejul sesiunii de toamnă, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și-a dat votul pentru admiterea României în această organizație paneuropeană.

Ministrul de externe român, Teodor Meleșcanu, a semnat, la 7 octombrie 1993, la Viena, Statutul Consiliului Europei și Convenția europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălțat cu același prilej la sediul din Viena.

La data de 8 octombrie 1993, președintele Ion Iliescu a participat la prima reuniune a șefilor de stat și guvern a țărilor membre ale Consiliului Europei. După admitere, România a participat la activitățile Consiliului Europei, la reuniunile de experți și în cadrul Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa și ale celorlalte organisme decizionale subsidiare ale organizației.

Vizita președintelui României Ion Iliescu la Strasbourg; discurs rostit la Consiliul Europei  Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

Vizita președintelui României Ion Iliescu la Strasbourg; discurs rostit la Consiliul Europei
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

cititi mai mult pe agerpres.ro

 

Aderarea României la Consiliul Europei

articol preluat de pe coe.mae.ro

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE, privind invitarea ţării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. La data de 7 octombrie 1993, România a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena).

Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

La o distanţă de 12 ani de la aderare, România dispune de un important capital politic şi instituţional la Consiliul Europei, reprezentat de suma eforturilor factorilor politici şi a instituţiilor statului (guvern, parlament, justiţie, autorităţi locale) de a promova aplicarea acquis-ului Consiliului Europei în societatea românească.

 

Cronologia aderării

- 29 ianuarie 1991 – Primul ministru al României, dl. Petre ROMAN, s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) (Strasbourg);

- 1 februarie 1991 – România a obţinut statutul de invitat special la APCE (Innsbruck) Au participat Primul Ministru Petre Roman si ministrul afacerilor externe, Adrian Nastase;

- 16 decembrie 1991 – Guvernul român a transmis cererea oficială de aderare la CE, printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului General al CE, doamna Catherine Lalumiere;

- 8 ianuarie 1992 – cerere de aviz privind admiterea României în Consiliul Europei este adresată APCE, de către Comitetul de Miniştri al CE;

- Noiembrie 1992 – o delegatie a APCE participă la observarea alegerilor generale şi prezidenţiale din România;

- 28 septembrie 1993 – APCE adoptă Avizul 176 privind cererea României de aderare la CE;

- 4 octombrie 1993 – Comitetului de Miniştri adoptă Rezolutia nr. 37/1993 privind decizia de invitare a României să devină membru al Consiliului Europei;

- 7 octombrie 1993 – România este primită în Organizaţie, cu ocazia semnării documentelor statutare şi a Convenţiei Europene a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena);

- 31 mai 1995 – Congresul European al Puterilor Locale şi Regionale (CPLR) adoptă Rezoluţia nr. 18 şi Recomandarea nr. 12 privind democraţia locală în România (primul raport de monitorizare de acest tip);

- 1996 – Infiintarea instituţiei Agentului Guvernamental;

- 24 aprilie 1997 – Este adoptată rezoluţia nr. 1123 şi recomandarea nr. 1326 privind încetarea monitorizării României de către APCE;

- 22 mai 1998 – Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţă prima hotărâre împotriva României (afacerea Vasilescu).

- 15-16 mai 2002, Bucureşti – Comisia de monitorizare a APCE propune încetarea procesului de post-monitorizare a României de către APCE;

- 28 mai 2002 – Biroul APCE decide încetarea procesului de post-monitorizare a României;

- 2003 – Instituţia Agentului Guvernamental se transferă la Ministerul Afacerilor Externe

articol preluat de pe coe.mae.ro
cititi despre Consiliul Europei si pe: www.coe.int; en.wikipedia.org
cititi si DOCUMENTAR: 70 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei