Evenimentele Zilei de 22 aprilie în Istorie

Cabral (centru-stânga, arătând cu degetul) vede Brazilia pentru prima oară la 22 aprilie 1500

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

22 aprilie este a 112-a zi a calendarului gregorian și ziua a 113-a în anii bisecți. Mai sunt 253 de zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 22 aprilie

(BOR) Sf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei

Cel întru sfinți părintele nostru Teodor Sicheotul, episcop de Anastasiopolis, a trăit în secolul al VI-lea și încă din tinerețe a trăit în pustnicie, nevoindu-se în numele Domnului.

S-a bucurat de un mare renume și a fost cinstit ca un sfânt de pe când era încă în viață.

Sfântul Teodor a trecut la Domnul în anul 613.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Teodor, episcop († 613)

(BRC) Sf. Soter, papă, martir; Sf. Caius, papă, martir; Sf. Leonida, martir

 

Ziua Planetei Pământ – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

Planeta noastră, Pământul, este sărbătorită, în fiecare an, la 22 aprilie, atât în cadrul Zilei Planetei Pământ cât şi al Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Astăzi în istorie pentru 22 aprilie

 

Evenimentele Zilei de 22 aprilie în Istorie:

22 aprilie 1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei;

22 aprilie 1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice;

22 aprilie 1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși;

- 22 aprilie 1990 – După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți s-au baricadat în Piața Universității din București.

 

22 aprilie 296 - A murit Caius (sau mai probabil Gaius), al 28-lea Papa al Bisericii Catolice .

Caius a fost al 28-lea papă al Bisericii Catolice. Pontificatul său a fost de la 17 decembrie 283, până la moartea sa. Gaius a fost rudă cu impăratul Diocletian .

Unele informații considerate azi inexacte spun că a trăit timp de 8 ani în catacombe ca să scape de persecuția lui Diocletian.

Deși a condus comunitatea crestina o perioadă destul de îndelungată (13 ani), totuși despre activitatea lui ca pontif nu sunt date precise.

Se pare ca sfârșitul vieții sale a fost unul natural,cel putin asa așa îl prezintă și Calendarul Roman din 354, care nu îl enumără printre martiri.

Interesant este și destinul mormântului său: în 1622 au fost descoperite rămășițile sale pământești în catacomba lui Calixt (unde a fost sigur înmormântat) și, din dispoziția papei Urban al VIII-lea, au fost transferate în biserica care și azi îi poartă numele.

Dar iată că în sec. al XIX-lea, De Rossi – în aceași catacombă a lui Calixt – descoperă un sarcofag cu epitaful său și în interiorul sarcofagului „inelul pescarului” cu care Papa Caius sigila scrisorile sale apostolice. (cf. Arringhi, Roma subterr., 1. iv. c. xlviii. p. 426).

 

22 aprilie 536 - A decedat Papa Agapet I.

Papa Agapet I a fost Papă al Romei de la 13 mai 535, până la moartea sa, în 22 Aprilie 536. El nu trebuie să fie confundat cu un alt Agapet, un martir creștin timpuriu sărbătorit de catolici in 6 august. A fost inmormantat in Basilica Sf.Petru, fiind celebrat de catolici in 22 aprilie , împreună cu papa Soter.

 

22 aprilie 1451 - S-a născut regina Castiliei si Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au intarit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificarii politice a Spaniei.

Papa Alexandru al VI-lea i-a numit pe Isabella si pe soțul ei, Monarhi Catolici, fapt pentru care istoria o evoca de multe ori sub numele de Isabel la Católica (Isabela Catolica).

În 1480, impreuna cu sotul sau a organizat Curtea de la Toledo, unde, sub supravegherea lor , cinci consilii regale și 34 reprezentativi civili au elaborat un cod de legi și edicte care avea să stea la baza organizarii viitoarei Spanii.

Se stabilea centralizarea puterii și se începea revigorarea economiei și justiției din teritoriile controlate.

Ca parte al acestui cod, și cu scopul de a uniformiza religios regatele, Ferdinand și Isabela i-au solicitat Papei Sextus al IV-lea să autorizeze Inchiziția.

În 1483, Tomás de Torquemada a devenit primul Inchizitor General.1492 a fost un an important pentru Isabela: a avut loc cucerirea Granadei, deci finalizarea Reconquistei, încrederea acordată lui Columb a dat roade, și a luat decizia de a-i expulza pe evrei.

Regina Isabela respinsese de trei ori planul lui Cristofor Columb de a ajunge în Indii prin vest.

Condițiile puse de acesta (să fie numit amiral; să fie numit guvernator în teritoriile descoperite de el, și postul să devină ereditar; zece la sută din profituri) au fost pana la urma acceptate, iar expediția a început pe 3 august și s-a terminat pe 12 octombrie.

Columb s-a întors în anul următor, fiind primit ca un erou, prezentându-și descoperirile monarhilor spanioli, aducând aur și nativi din insulelor descoperite in noul continent ce avea sa fie denumit mai tarziu America. Spania a intrat într-o epocă de aur a explorării și colonizării.

În 1494, prin Tratatul de la Tordesillas, Isabela și Ferdinand au împărțit impreuna cu regele Ioan al II-lea al Portugaliei si cu aprobarea Papei , pământul din afara Europei.

Tratatul se baza pe o hotărâre a papei Alexandru al VI-lea, din anul 1493, mai exact prin bula numită Inter caetera care stabilea o frontieră maritimă de 480 de kilometri V de Insulele Capului Verde, atribuind teritoriile de la Vest, Castiliei.

Astfel noile teritorii descoperite erau împărțite de-a lungul meridianului de 46 grade vest. Teritoriile de la V de acest meridian urmau să aparțină Spaniei, iar teritoriile de la E Portugaliei.

Această împărțire a lumii a fost completată odată cu semnarea Tratatul de la Zaragoza pe data 22 aprilie 1529.

Reginei Isabela i se atribuie urmatoarea reflectie:

„Plutește înainte, și dacă pământul pe care îl cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea pentru a-ți răsplăti îndrăzneala.”

 

22 aprilie 1500 - Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.

Flota aflată sub comanda lui Cabral, care avea 32–33 de ani a plecat din Lisabona la 9 martie 1500 la orele prânzului.

Cu o zi înainte, ei fuseseră centrul unei ceremonii de drum-bun compusă dintr-o liturghie și o sărbătoare cu participarea regelui, curții și a unei mulțimi mari.

În dimineața de 14 martie, flotila a trecut de Gran Canaria, cea mai mare insulă din arhipelagul Canarelor.

A continuat drumul spre Capul Verde, o colonie portugheză aflată pe coasta Africii de Vest, unde a ajuns la 22 martie.

A doua zi, un nau comandat de Vasco de Ataíde cu 150 de oameni la bord a dispărut fără urmă. Flota a trecut Ecuatorul la 9 aprilie și s-a la distanță cât mai mare spre vest de continentul african în așa-numita tehnică volta do mar („turul mării”).

La 21 aprilie au fost văzute alge, ceea ce i-a făcut pe marinari să creadă că se apropie de coastă.

A doua zi după-amiaza, miercuri 22 aprilie 1500, bănuiala li s-a confirmat atunci când au ancorat lângă ceea ce Cabral a botezat Monte Pascoal („Muntele Paștelui”, întrucât era săptămâna Paștelui).

Acest punct se află pe coasta nord-estică a Braziliei de astăzi.

Portughezii au observat localnici pe mal, și toți căpitanii vaselor s-au adunat pe nava-amiral a lui Cabral la 23 aprilie.

Cabral i-a ordonat lui Nicolau Coelho, un căpitan cu experiență participant la călătoria lui Vasco da Gama în India, să meargă la țărm și să ia legătura cu ei.

El a pus piciorul pe uscat și a făcut schimb de daruri cu indigenii.

După întoarcerea lui Coelho, Cabral a dus flota la nord, după care a călătorit circa 65 km de-a lungul coastei, ancorând la 24 aprilie în ceea ce comandantul a botezat Porto Seguro (Portul Sigur).

Acel loc era un liman natural, iar Afonso Lopes (pilot al navei amiral) a adus la bord doi localnici să discute cu Cabral.

Ca și prima întâlnire, aceasta a fost una amicală și Cabral le-a făcut localnicilor daruri.

Localnicii erau vânători-culegători aflați în epoca pietrei, care aveau să fie denumiți generic de europeni „indieni”.

Bărbații adunau hrană prin vânătoare, pescuit și cules, în vreme ce femeile practicau o agricultură rudimentară pe scară mică. Ei erau împărțiți în nenumărate triburi rivale.

Tribul cu care s-a întâlnit Cabral se numea Tupiniquim.

Unele din aceste grupuri erau nomade, iar altele erau sedentare—cunoșteau focul, dar nu și prelucrarea metalelor.

Câteva triburi practicau canibalismul. La 26 aprilie, întrucât își făceau apariția din ce în ce mai mulți localnici prietenoși, Cabral a ordonat oamenilor săi să construiască un altar pe uscat unde avea să se țină prima liturghie creștină pe pământul viitoarei Brazilii.

Cabral a participat, împreună cu echipajul navei sale.

Zilele următoare au fost petrecute adunând apă, hrană, lemne și alte provizii.

Portughezii au construit și o cruce de lemn uriașă—probabil de 7 m lungime.

Cabral a certificat că noul pământ se află la est de linia de demarcație dintre Portugalia și Spania specificată în tratatul de la Tordesillas.

Teritoriul era, deci, în sfera alocată Portugaliei.

Pentru a oficializa revendicarea pământului în numele Portugaliei, crucea de lemn a fost ridicată și s-a ținut la 1 mai o nouă slujbă religioasă.

În cinstea crucii, Cabral a denumit noul pământ descoperit Ilha de Vera Cruz (Insula Adevăratei Cruci).

A doua zi, o navă de provizii comandată fie de Gaspar de Lemos, fie de André Gonçalves (conform diferitelor surse) au revenit în Portugalia să-i dea regelui de veste despre descoperire.

 

22 aprilie 1509 - Henric al VIII-lea a fost încoronat rege al Angliei.

Henric al VIII-lea (engleză Henry VIII) (n. 28 iunie 1491 – d. 28 ianuarie 1547) a fost rege al Angliei din 21 aprilie 1509 până la moartea sa.

Henric al VIII-lea a fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea.

Este faimos datorită faptului că a avut șase soții: Catherine de Aragon,

Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr.

Henric VIII a fost al doilea fiu al lui Henric VII și al Elisabetei de York.

Fratele său mai mare, Arthur, Prinț de Wales, a murit în 1502, lăsându-l pe Henric moștenitor al tronului.

 

22 aprilie 1529 - Spania și Portugalia au încheiat un tratat la Zaragoza, prin care își împărțeau coloniile din emisfera estică. Această împărțire a completat Tratatul de la Tordesillas din 1494, stabilind zonele de influență colonială ale celor două puteri maritime ale timpului.

 

22 aprilie 1616 - A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha”; (n. 29 septembrie 1547).

Miguel de Cervantes Saavedra (n. 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares – d. 22 aprilie 1616, Madrid) a fost un romancier, poet și dramaturg spaniol, considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca autorul romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale.

 

22 aprilie 1640 - S-a născut Mariana Alcoforado, prozatoare, portugheză şi călugăriță în cadrul mănăstirii Convento de
Nossa Senhora da Conceição din Beja, (22 apr.1640 – 28 iul. 1723).

Mariana Alcoforado (n. 22 aprilie 1640, Santa Maria da Feira, Beja – d. 28 iulie 1723, Beja) a fost prozatoare portugheză și călugăriță în cadrul mănăstirii Convento de Nossa Senhora da Conceição din Beja.

I se atribuie Scrisori portugheze traduse în franceză (“Lettres portugaises traduites en français“), publicată în 1669 de către librarul parizian Claude Barbin.

Scrierea este considerată o capodoperă a literaturii de dragoste, iar autoarea ca precursoare a romanului sentimental și epistolar.

 

22 aprilie 1724 - S-a născut Immanuel Kant, filosof german (d. 1804)

Immanuel Kant (n. 22 aprilie 1724, Königsberg, Prusia – d. 12 februarie 1804, Königsberg, URSS) a fost un filosof german, unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania.

Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene.

Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influență asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne.

În special Fichte, Schelling și Hegel și-au dezvoltat sistemele filozofice pornind de la moștenirea lui Kant.

Cei mai mulți scriitori și artiști din vremea lui au fost influențați de ideile sale în domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputând fi înțelese fără referința la concepțiile filozofice ale lui Kant.

Într-una din lucrările majore ale lui Kant, Critica rațiunii pure (1781), el a încercat să explice relația dintre rațiune și experiența umană și să meargă dincolo de eșecurile filozofiei și metafizicii tradiționale. Kant a vrut să pună capăt unei epoci a teoriilor inutile și speculative ale experienței umane, rezistând în același timp scepticismului gânditorilor precum David Hume.  „Critica raţiunii pure”, „Critica raţiunii practice”, „Metafizica moravurilor”

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

22 aprilie 1766 - S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (22 apr. 1766 – 14 iulie 1817).

A trăit în Paris şi a influenţat viata literara în Europa, la cumpăna dintre secolele XVIII şi XIX.

 

22 aprilie 1850 - S-a născut la Nasaud poeta Veronica Micle.

A publicat poezii, nuvele şi traduceri în revistele vremii şi un volum de poezii. Este cunoscută datorită legăturii sale cu poetul Mihai Eminescu.

La 7 august s-a căsătorit cu profesorul universitar Stefan Micle, devenit mai tarziu rector al Universitatii din Iasi.

În primăvara anului 1872 face o călătorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat MKihai Eminescu.

Tot în 1872 debutează în revista Noul curier român cu două scrieri în proză.

În timpul Razboiului de Independenta a fost soră de caritate, a făcut parte din „Comitetul central pentru ajutorul oastașilor români răniți” și i-a ajutat cu bani pe invalizi să se întoarcă pe la casele lor.

La 4 august 1879 moare soțul ei si Veronica reia legătura cu Eminescu.

Cei doi încearcă, fără să reușească, să-și întemeieze o familie.

Veronica donează Manastirii Varatec casa din Targu Neamt moștenită de la mama ei.

La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec.

 

22 aprilie 1866 - A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann (în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn).

Eduard Wachmann (n. 10 februarie 1836, București — d. 12 decembrie 1908, București), dirijor, compozitor și profesor universitar român de origine germană. Este fiul compozitorului Ioan Andrei Wachmann.

 

22 aprilie 1867 - S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.

La 22 aprilie / 4 mai 1867 s-a adoptat prima lege monetară din România. Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionaleprin care Leul a fost desemnat unitatea monetară a Statului Român.1 leu era era subdivizat in 100 de bani.

Legea monetară din 22 apr./4 mai 1867 prevedea emisiunea de monede din aur (20, 10 şi 5 lei), argint (2 şi 1 lei, precum şi 50 bani) şi bronz (10, 5, 2, 1 bani).

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

22 aprilie 1870 - S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice. (d. 1924)

Vladimir Ilici Lenin, numele de familie originar: Ulianov, (n. 10 aprilie 1870 (S.N. 22 aprilie) – d. 21 ianuarie 1924) a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

S-a născut în Simbirsk (Ulyanovsk) avându-i ca părinți pe Ilia Ulianov și Maria Alexandrovna (1835 – 1916), care avusese numele premarital „Blank”.

Proveniența etnică și religioasă a lui Lenin era foarte eterogenă: avea ascendență calmîcă prin bunicii paterni, germană, prin bunica maternă care era luterană, precum și evreiască prin bunicul matern (care se convertise la creștinism). Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) a fost botezat după ritul bisericii ortodoxe ruse.

A avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare din provincia Simbirsk în momentul nașterii lui Vladimir Ilici Lenin.

„Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se crede că l-a creat ca să demonstreze antagonismul față de Gheorghi Plehanov, care folosea pseudonimul Volghin, după râul Volga; Lenin a ales râul Lena care este mai lung și care curge în direcția opusă.

În orice caz, sunt multe teorii despre proveniența pseudonimului său, iar Lenin nu a explicat niciodată alegerea sa.

Uneori, în Occident, este în mod eronat numit „Nikolai Lenin”, deși niciodată nu a purtat acest nume în Rusia.

A murit de sifilis la 21 ianuarie 1924

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.unitischimbam.ro

 

22 aprilie 1877 - România a rupt relaţiile diplomatice cu Poarta Otomană.

 

22 aprilie 1882 - A murit filosoful Vasile Conta.

Vasile Conta (n. 15 noiembrie 1845, com. Ghindăoani, județul Neamț – d. 21 aprilie 1882, Iași), a fost un filozof, scriitor și ministru român.

A fost un mare patriot, iubitor şi promotor al istoriei naţionale. De asemenea, a fost preocupat de domenii precum sociologia, etica, estetica, pedagogia.

 

22 aprilie 1894 - S-a născut scriitorul Camil Petrescu (d.14 mai 1957)

Camil Petrescu (Pseudonim Raul D.) (n. 22 aprilie 1894 – d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie şi poet, cunoscut pentru volumele „Jocul ielelor”, „Suflete tari”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust” şi „Teze şi antiteze”.

A debutat în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.

Între 1916 – 1918 a participat ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930).

În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit.

După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier.

În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum își notează în Jurnal: „Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent”.

Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman.

În 1918 va fi eliberat din lagărul german, revenind la București.

Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii.

Furtunosul gazetar de stînga, N. D. Cocea e modelul său spiritual.

Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său, Ladima, din romanul Patul lui Procust.

Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923.

În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, „Patul lui Procust”.

În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române.

Moare la 14 mai 1957, la București, masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu „Un om între oameni” rămânand neterminat.

Ion Negoițescu îi va caracteriza romanul, drept „o întreprindere jalnică”.

Motivul este simplu, Camil Petrescu îmbrățișase principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cîntăreții noului regim comunist.

Cu toate acestea nu i se pot nega contribuțiile novatoare în poezie si în tehnica romanului și in teatrul românesc.

 

22 aprilie 1897 - S-a stins din viaţă Ion Ghica, (n.12 august 1816, Bucuresti), o personalitate marcantă a culturii romanesti din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic şi pedagog român.

A fost prim-ministru al României de două ori şi preşedintele Academiei Române de patru ori.

 

22 aprilie 1904 - S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.

Printre importantele realizări ale lui Oppenheimer se numără aproximarea Born-Oppenheimer, lucrările privind teoria electron-pozitron, tunelarea cuantică, mecanică cuantică relativistă, raze cosmice; (m. 18 februarie 1967).

 

22 aprilie 1907 - A aparut în limba română cu caractere latine, ziarul Viaţa Basarabiei.

La 22 aprilie 1907 pe cont propriu şi sub conducerea lui Alexis Nour, la Chişinău, gubernia Basarabia, apare ziarul Viaţa Basarabiei, difuzat pînă la 25 mai 1907. Viaţa Basarabiei, apărea atît cu litere ruseşti, cat şi „cu litere româneşti pentru marele public inteligent al Basarabiei şi tuturor ţărilor locuite de români”, motiv pentru care a dispărut după numai şase numere. Rusificarea pătrunsese adînc, pînă în măduva spiritului lui Alexe Nour, care consemna în ziarul Viaţa Basarabiei: „Aici nici florile nu mai înfloresc şi nici păsările nu mai cîntă, ne-am educat ruseşte şi am pierdut cheia de la inima ţăranului.„

Alexis Nour (născut Alexei V. Nour, de asemenea, cunoscut sub numele de Alexe Nour sau Alexie Nour (n. 1877-d. 1939), publicist, activist şi patriot român din Basarabia  a fost un boier moldovean născut în gubernia Basarabia care a activat ca publicist, activist şi eseist, remarcat mai ales pentru susţinerea Unirii României cu Basarabia şi pentru critica sa la adresa Imperiului Rus.

Trebuie menţionat că şi după absolvirea sutiilor la Kiev, Al.Nour nu cunoştea limba română, dar a reuşit să o iubească, înveţe şi propage cu succes la maturitate.

A colaborat iniţial la publicaţia de limbă rusă Bessarabskaia jizni (Viaţa Basarabiei), a fost unul dintre fondatorii ziarului Basarabia şi atunci cînd acesta şi-a suspendat apariţia, el, a deschis din bani proprii ziarul Viaţa Basarabiei, încercînd să păstreze consecutivitatea unei apariţii periodice în limba română.

După un an petrecut în România, unde a şi învăţat limba română, Alexis Nour relatează:

„…întors mai tîrziu la Chişinău, în momentul de înviorare a vieţii politice şi intelectuale, am luat parte activă în mişcarea presei de acolo. Am scris în româneşte, mai întîi la Basarabia, prima gazetă moldovenească, apărută la 1 iunie 1906, apoi la Adevărul şi Viaţa Românească în martie 1907. Am urmat de atunci, sub imperiul nevoilor zilnice, toată gama scrierilor beletristice: nuvele, schiţe, amintiri şi traduceri. Între anii 1907—1914 am fost corespondentul presei din vechiul regat asupra situaţiei din Basarabia. De la 1914 şi pînă astăzi am colaborat la Viaţa Românească, Adevărul literar şi însemnări literare, ajungînd acum, în pragul bătrîneţilor, la vechea revistă a junimiştilor Convorbiri literare’‘.

Alexis Nour a semnat A.N. (Viaţa Românească, 1915); As.Nr. (Convorbiri literare, 1928).

În conflict cu autorităţile ruse, el în cele din urmă stabilit definitiv în Regatul România, unde a intrat in grupul Viaţa Românească.

Încă activ ca un socialist independent în România Mare, el a cîştigat faimă suplimentară, ca un avocat al drepturilor omului, al reformei agrare, acordării votului femeilor şi emanciparea evreilor.

Pe parcursul ultimului deceniu al vieţii sale, Nour, de asemenea, a debutat ca romancier, dar nu au înregistrat un succes semnificativ.

Alexis Nour a elaborat şi o hartă etnică a Basarabiei, privitor la care politicianul şi scriitorul basarabean Constantin Stere consemna în broşura sa Un caz de conştiinţă (Buc, 1921): ”…În timpul neutralităţii a apărut prima hartă etnografică a Basarabiei, publicată de Alexe Nour, în care era indicată, sat cu sat, naţionalitatea locuitorilor Basarabiei, şi de unde reieşea luminos caracterul curat românesc al acestei provincii. Harta aceasta a fost numai o singură zi la librării, pe urmă a fost scoasă din circulaţie…„. Un studiu amplu la aceeaşi temă Alexe Nour a tipărit în 1915, intitulîndu-l Alsacia-Lorena româno-rusă.

 

22 aprilie/5 mai 1912 - La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

Pravda a fost fondat ca ziar al muncitorilor în 1912. Bolșevicii au început publicarea legală a ziarului în Sankt Peterburg pe 22 aprilie 1913.

Era o vreme a frământărilor, de 1 mai 1913 a avut loc o greva a aproape 400.000 de oameni, în ziar fiind publicate scrisori ale muncitorilor, arătând care era starea lor de spirit și agitând mulțimea.

Pravda a fost considerat de comuniști drept succesorul ziarului socialist Iskra (Scânteia). Vladimir Ilici Lenin, care controla ziarului, l-a plasat pe Stalin în redacția acestuia.

Stalin a făcut pentru prima oară parte din colectivul redacțional până când a fost exilat în 1913.

În această perioadă, linia mai moderată a redacției a fost în contradicție cu cu atitudinea mai combativă a lui Lenin, redactorii au cenzurat sau au refuzat să publice unele articole ale conducătorului bolșevic.

Guvernul Rusiei a încercat de mai multe ori să oprească publicarea ziarului, dar bolșevicii aveau peste 40.000 de cititori fideli și și-au creat o rețea independentă de distribuitori.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.pravda.ru

 

22 aprilie 1915 - Armata germană foloseşte pentru prima dată gaze asfixiante pe frontul din Flandra, în timpul primului război mondial.

Gazul toxic, iperita, si-a luat numele de la localitatea belgiana Ypres, unde a fost folosit pentru prima data.

La 13 ianuarie 1993, la Paris se va semna „Convenția cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997.

 

22 aprilie 1916 - S-a nascut Yehudi Menuhin, violonist, elev al lui George Enescu (d. 1999)

Sir Yehudi Menuhin (n. 22 aprilie 1916, New York – d. 12 martie 1999, Berlin) a fost un celebru violonist și dirijor american, descendent al unei familii de evrei emigrați din Rusia.

Pe lângă cetățenia americană, a dobândit ulterior și cetățenie elvețiană (1970) și britanică (1985), fiind înnobilat în Marea Britanie cu titlul de Lord Menuhin of Stoke d’Abernon. Sir Yehudi Menuhin a avut una din cele mai lungi și prestigioase cariere muzicale ale secolului al XX-lea.

În 1927 Yehudi Menuhin a venit în România, la vila Luminiș, locuința din Sinaia a lui George Enescu, pentru a lua de la acesta primele lecții de vioară.

În tinerețe, Yehudi Menuhin a plecat la Paris pentru a studia vioara cu George Enescu. O prietenie profundă i-a legat pe cei doi până la moartea lui Enescu, în 1955.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

22 aprilie 1918 - La Iaşi, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Dem. Dobrescu, ministru de justiţie. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputaţi, 3 împotrivă, 36 s-au abţinut, iar 13 deputaţi au lipsit.

Proclamaţia Sfatului Ţării stipula: „Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

Prim-ministrul Alexandru Marghiloman declara: „În numele poporului român…cu mândrie iau act de declaraţia Domniilor voastre pentru unire şi declar că Basarabia este de acum unită pe vecie cu România, unită şi nedespărţită…Am luat act de declaraţia dumneavoastră şi în numele guvernului român declar că o primesc”. Regele Ferdinand a transmis un mesaj telegrafiat: „Un vis frumos s‘a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă”.

 

22 aprilie 1919 - S-a născut Donald J. Cram, chimist american, laureat Nobel (d. 2001) Donald James Cram (n. 22 aprilie 1919; d. 17 iunie 2001) a fost un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1987).

cititi mai mult pe: en.wikipedia.org; www.britannica.com

 

22 aprilie 1924 - S-a născut Ion Lucian, actor român de teatru și film (d. 2012)

Ion Lucian (n. 22 aprilie 1924, București[2] – d. 31 martie 2012, București) a fost un actor român de comedie în teatru și film, epigramist, director al teatrului Excelsior, societar de onoare al Teatrului Național București.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

22 aprilie 1925 - S-a nascut Aaron Spelling, producator american (d. 2006)

 

22 aprilie 1925 - Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.

 

22 aprilie 1932 - Este adoptată legea pentru organizarea învăţămîntului universitar din România.

 

22 aprilie 1933 - A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat maşina de lux Rolls-Royce (n. 27 martie 1863)

 

22 aprilie 1937 - S-a născut Jack Nicholson, actor american.

John Joseph „Jack” Nicholson (n. 22 aprilie 1937) este un actor, regizor și producător american. Este renumit pentru rolurile sale complexe. Nicholson a fost nominalizat la Premiul Oscar de 12 ori.

A câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor de două ori, pentru Zbor deasupra unui cuib de cuci și Mai bine nu se poate. A câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul Cuvinte de alint din 1983.

Este la egalitate cu Walter Brennan si Daniel Day-Lewis în topul actorilor cu cele mai multe premii Oscar (trei) și pe locul doi după Katherine Hepburn la general (patru).

Este de asemenea unul dintre cei doar doi actori nominalizați la Premiul Oscar în fiecare deceniu din anii ’60 și până în anii 2000 (celălalt fiind Michael Caine). A câștigat șapte premii Globul de Aur și a primit premiul Kennedy Center Honor în 2001.

În 1994 a devenit unul dintre cei mai tineri actori premiați cu premiului Institutului American de Film pentru întreaga activitate.

Filme notabile în care a jucat sunt, în ordine cronologică: Easy Rider, Five Easy Pieces, Chinatown, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Strălucirea, Roșii, Cuvinte de alint, Batman, A Few Good Men, Mai bine nu se poate, Totul despre Schmidt, Something’s Gotta Give și Cârtița. Un rol memorabil l-a reușit în Poștașul sună întotdeauna de două ori, unde a jucat alături de Jessica Lange.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

22 aprilie 1945 - Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.

Lagărul de concentrare Jasenovac (în sârbocroată Logor Jasenovac, scris în alfabet chirilic sârbesc Логор Јасеновац. în idiș יאסענאוואץ, în ebraică יסנובץ) a fost cel mai mare lagăr de exterminare din Statul Independent al Croației (NDH) și din Iugoslavia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Lagărul a fost înființat de regimul Ustaše în august 1941 și desființat în aprilie 1945. La Jasenovac, cele mai multe victime le-au constituit etnicii sârbi, pe care Ante Pavelić îi considera principalii dușmani ai NDH. În lagăr au fost deținuți și evrei și romi.

Jasenovac era un complex de cinci sublagăre[2] întinse pe o suprafață de 240 km² pe malurile râului Sava. Cel mai mare se afla la Jasenovac, la aproximativ 100 km sud-est de Zagreb. Complexul conținea și clădirile de la Donja Gradina dincolo de râul Sava, un lagăr de copii la Sisak spre nord-vest, și unul pentru femei la Stara Gradiška în sud-est.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

22 aprilie 1952 - In SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear

 

22 aprilie 1954 - URSS intra in UNESCO

 

22 aprilie 1967 - În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.

 

22-25 aprilie 1968 - A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.

Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.

Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România.

A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944.

Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

22 aprilie 1980 - S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.

 

22 aprilie 1986 - A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”; (n. 13 martie 1907).

Mircea Eliade, scriitor şi istoric al religiilor (13 mart. 1907 – 22 apr. 1986) este considerat unul dintre cei mai prolifici scriitori pe care i-a dat literatura română.

 

22 aprilie 1990 - După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.

Evenimentele care aveau să rămână cunoscute în memoria postcomunistă sub denumirea de “Fenomenul Piaţa Universităţii” au debutat la 22 aprilie 1990. Începând cu această zi, grupuri de manifestanţi au ocupat Piaţa Univeristăţii scandând lozinci anticomuniste şi contestând deturnarea de către FSN a caracterului anticomunist al Revoluţiei, se arată în lucrarea “România 1989-2005. O istorie cronologică” (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).

La 22 aprilie 1990, după un miting electoral al PNŢCD din Piaţa Aviatorilor, manifestanţii au ocupat Piaţa Universităţii constituindu-se o baricadă, notează “Istoria României în date” (coordonator: Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În zilele următoare, au continuat mitingurile de protest, la care au participat şi intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari etc, acestea fiind coordonate de mai multe grupuri ale societăţii civile precum: Asociaţia “21 decembrie”, Alianţa Poporului, Liga Studenţilor, Grupul Independent pentru Democraţie. “Libertate”, “Timişoara”, “Jos Iliescu”, “Jos nomenclatura”, “Jos comunismul”, “Iliescu nu dezbina ţara”, “Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara”, “Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara”, “16-22, cine-a tras în noi”, “Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, “Treziţi-vă, români, aveţi din nou stăpâni”, “Iliescu pentru noi este Ceauşescu II”, “Adevărata emanaţie a Revoluţiei – Proclamaţia de la Timişoara”, “Nu vă fie frică, comunismul pică” etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform site-ului https://timpolis.ro.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

cititi si 27 de ani de la debutul Golaniadei. Protestatarii anticomunişti, omagiaţi în Piaţa Universităţii

 

22 aprilie 1994 - Fostul preşedinte american, Richard Nixon, a încetat din viaţă la vârsta de 81 de ani.

Richard Milhous Nixon (n. 9 ianuarie 1913, Yorba Linda, California, SUA – d. 22 aprilie 1994, Manhattan, SUA) a fost al treizeci și șaptelea președinte al Statelor Unite, îndeplinind această funcție între 1969 și 1974, când a devenit primul și încă singurul președinte american care a demisionat din funcție.

Înainte de președinție, Nixon fusese membru al Camerei Reprezentanților din partea statului California și a Partidului Republican, și apoi senator de California și al treizeci și șaselea vicepreședinte al SUA între 1953 și 1961 în mandatele prezidențiale ale lui Dwight Eisenhower.

 

22 aprilie 1996 - Consiliul Național Palestinian și–a deschis lucrările, dupa 32 de ani de exil.

 

22 aprilie 1996 - A murit poetul şi prozatorul Mircea Ciobanu, autor al „Patimile”, „Martorii”, „Vântul Ahab”, „Anul tăcerii” ;(n. 13 mai 1940).

 

22 aprilie 1999 - În România, Parlamentul Romaniei a aprobat cererea NATO de acces in spatiul aerian al Romaniei, pentru operatiunile asupra Yugoslaviei.

 

22 aprilie 2013 - Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiţi, în apropierea oraşului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.

Potrivit unei investigații, realizată sub conducerea jurnalistului sirian Mansour Salib, un cercetător sirian din Statele Unite, cei doi mitropoliți au fost uciși în decembrie 2016, de către militanții Nour al-Din al-Zenki, un grup independent implicat în conflictul sirian, conform orthochristian.com. Autorii anchetei mai subliniază și faptul că răpirea a fost făcută pentru a se încerca convertirea cu forța a celor doi ierarhi.

Potrivit comunicatului Agenţiei Fides, în data de 22 aprilie 2013, „cei doi arhiepiscopi au părăsit orașul Alep la bordul unui camion Toyota, condus de către părintele Allah Kabboud. Aceștia se duceau să negocieze eliberarea a doi preoți, respectiv a preotului catolic armean Michael Kayyal și a preotului ortodox grec Maher Mahfouz, care fuseseră deja răpiți de grupările jihadiste anti Assad, grupări care au controlat mai apoi teritoriile estice ale metropolei siriene”.

cititi mai mult pe doxologia.ro

 

22 aprilie 2005 - Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak, postul susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.

Sorin Dumitru Miscoci, Marie-Jeanne Ion, (Prima TV) si Eduard Ovidiu Ohanesian (România liberă)

 

22 aprilie 2020 - La ordinea zilei

 

22 aprilie 2024 - Cher și Ozzy Osbourne fac parte din selecția 2024 pentru introducerea în muzeul Rock and Roll Hall of Fame.