Evenimentele Zilei de 16 aprilie în Istorie

Războiul româno-ungar de la  1919
Inspecţie regală pe front - foto preluat de pe cristiannegrea.ro

Războiul româno-ungar de la 1919 – Inspecţie regală pe front

foto preluat de pe cristiannegrea.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.org

 

16 aprilie este a 106-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile zilei de 16 aprilie

(BOR) Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hionia

Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hionia.  Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 16 aprilie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hionia - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro

 

(BRU) Ss. Agapia, Irina și Hionia, martire († secolul al VI-lea)

(BRC) Sf. Benedict Iosif Labre

 

Ziua mondială a vocii

foto preluat de pe www.facebook.com

Ziua mondială a vocii (World Voice Day) este celebrată, în fiecare an, la 16 aprilie, şi are ca scop creşterea conştientizării asupra importanţei vocii şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale, potrivit world-voice-day.org. Celebrarea a început în 1999, în Brazilia, sub forma Zilei naţionale a vocii, fiind rezultatul iniţiativei venite din partea unor specialişti în otorinolaringologie, patologie vorbire-limbaj şi a unor profesori de canto.

Iniţiativa a fost urmată şi de alte ţări, precum Argentina şi Portugalia, această aniversare devenind Ziua internaţională a vocii. În Statele Unite, Academia Americană de Otorinolaringologie, Chirurgia capului şi gâtului a recunoscut oficial această zi în 2002, când a devenit Ziua mondială a vocii – “World Voice Day”, notează sursa citată.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Danemarca – ziua națională

Ungaria -  ziua de comemorare a Holocaustului

 

Astăzi în istorie pentru 16 aprilie

 

Evenimentele Zilei de 16 aprilie în Istorie:

- 16 aprilie 1919 - A inceput Bătălia din Munţii Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919;

- 16 aprilie 1922 – A fost semnat Tratatul de la Rapallo;

- 16 aprilie 1945 – A început Bătălia Berlinului (16 aprilie – 2 mai 1945);

- 16 aprilie 1990 – În România a avut loc o manifestaţie de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în ţară Regelui Mihai;

- 16 aprilie 2007 – În Statele Unite a avut loc Masacrul de la Virginia Tech

 

16 aprilie 69 - A murit împăratul Otho (n. 32).

Marcus Salvius Otho (25 aprilie 32 – 16 aprilie 69), a fost împărat roman din 15 ianuarie până în 16 aprilie 69 si a fost al doilea împărat al Anului celor patru împărați. După asasinarea împăratului Galba și a lui Piso, la 15 ianuarie 69, Otho este proclamat împărat de către garda pretoriană, apoi confirmat de Senat.

Este aclamat de legiunile dunărene și de cele din Orient, în schimb Germania, Gallia, Hispania și Britannia îl recunosc pe Aulus Vitellius, guvernatorul Germaniei Inferior, proclamat de trupele de aici încă de la 1 ianuarie 69. Vitellius trimite trupe împotriva sa care traversează Alpii,iar la 14 aprilie 69 are loc la Bedriacum, la nord de Pad, bătălia decisivă dintre armatele lui Otho și cele ale lui Vitellius. Înfrânt, Otho se sinucide.

 

16 aprilie 73 - Fortareata evreilor Masada este cucerita de romani dupa un indelungat asediu. Cei circa 970 de iudei din Masada au preferat să se omoare, după un îndelungat asediu (între anii 70-73 d.C.), pentru a nu cădea în mâinile luptătorilor romani, care i-ar fi luat în robie. Deoarece sinuciderea era interzisă de religia lor, au fost tras la sorți câțiva bărbați care să-i omoare pe toți ceilalți asediați; după aceasta ultimii rămași s-au omorât ei între ei.

Totuși, două femei și cinci copii s-au ascuns, nu au fost omorâți, și au putut povesti mai târziu cele întâmplate. Rezistența împotriva unor forțe militare mult superioare și moartea asediaților constituie până azi un simbol al dorinței de libertate a iudaicilor. Curajul lor a fost admirat chiar și de către romani.

Masada (o romanizare a termenului ebraic מצדה, Metzadá, care provine din מצודה, metzudá, „cetate”, "fortăreață") a fost o fortăreață antică cu o poziție strategică însemnată, pe o colină situată la marginea de răsărit a pustiului Iudeei, pe malul vestic al Mării Moarte. Colina se află la o altitudine de 63 metri deasupra nivelului mării, și la o înălțime de 450 metri față de nivelul Mării Moarte - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Masada - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Masada (o romanizare a termenului ebraic מצדה, Metzadá, care provine din מצודה, metzudá, „cetate”, “fortăreață”) a fost o fortăreață antică cu o poziție strategică însemnată, pe o colină situată la marginea de răsărit a pustiului Iudeei, pe malul vestic al Mării Moarte. Colina se află la o altitudine de 63 metri deasupra nivelului mării, și la o înălțime de 450 metri față de nivelul Mării Moarte

 

16 aprilie 1113 - A murit Sviatopolk Iziaslavici (Sviatopolk al II-lea din dinastia Riurik) mare cneaz al Rusiei Kievene, (nascut cca 1050). A deomnit din anul 1093 pana la moartea sa. in 1113. A fost de asemenea cneaz al Novgorodului (1078 – 1088) si cneaz de Turov (1088-1093).

 

16 aprilie 1345 - Ștefan Uroș IV Dușan, regele Serbiei (din 8 septembrie 1331) devine țar al sârbilor și grecilor.

Ștefan Uroș IV Dușan (aprox.1308 – 20 decembrie 1355), a fost regele Serbiei (din 8 septembrie 1331) iar titulatura oficială era de “Bazileu și autocrat al sârbilor și romanilor”, din 16 aprilie 1345. Sub conducerea sa, Serbia și-a atins apogeul extinderii teritoriale, Țaratul Sârb fiind unul dintre cele mai mari state din Europa în acea vreme. Tilul său arăta că este conducătorul sârbilor dar și al vlahilor (romanilor).

Vlahii erau încă o populație numeroasă, răspândită în toate spațiile balcanice ale fostului Imperiu Roman de Răsărit. În 1347, Ioan al VI-lea Cantacuzino, devenit împărat al Imperiului Roman de Răsărit, nu a recunoscut titlul însușit de Dušan. Conform tradiției imperiale romane, în lume nu putea exista decât un singur împărat, ceilalți conducători fiind doar regi.

Stefan Uroš IV Dušan și Ioan Alexandru al Bulgariei au realizat o alianță, consfințită prin căsătoria regelui sârb cu Elena a Bulgariei, soră a lui Ioan Alexandru, în ziua de Paști din anul 1332.. Coroana sa este păstrată la mănăstirea Cetinje din Muntenegru.

 

16 aprilie 1457 i.I.Hr. - Batalia de la Megiddo, la nord de Palestina, a faraonului Thutmose al III-lea, impotriva triburilor rebele ale hyksosilor aflate sub comanda regelui Cades. A fost prima bătălie înregistrată în totalitate din istorie.

 

16 aprilie 1495 - S-a născut umanistul german Peter Bienewitz (sau Bennewitz) Apianus ( d. 21 aprilie 1552) , cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul matematicii, astronomiei, cartografiei.

 

16 aprilie 1520 - În Spania începe Revolta comunităților împotriva domniei regelui Carol Quintul.

Carol Quintul (n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura „Carol I”, din 1516 până în 1556. Ca moștenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personală a unor teritorii întinse și dispersate, incluzând Sfântul Imperiu Roman, Aragon, Castilia, Napoli, Sicilia, Țările de Jos și coloniile spaniole din Americi. Când a renunțat la tron, și-a împărțit ținuturile între fiul său, Filip al II-lea al Spaniei, și fratele său, împăratul Ferdinand I - in imagine, Portret al împăratului Carol Quintul, după Tițian - foto: ro.wikipedia.org

Portret al împăratului Carol Quintul, după Tițian – foto: ro.wikipedia.org

Carol Quintul (n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura „Carol I”, din 1516 până în 1556. Ca moștenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personală a unor teritorii întinse și dispersate, incluzând Sfântul Imperiu Roman, Aragon, Castilia, Napoli, Sicilia, Țările de Jos și coloniile spaniole din Americi. Când a renunțat la tron, și-a împărțit ținuturile între fiul său, Filip al II-lea al Spaniei, și fratele său, împăratul Ferdinand I.

 

16 aprilie 1582 - Conquistadorul spaniol Hernando de Lerma, fondeaza orasul argentinian Salta . Hernando de Lerma (nascut 1541), a fost numit de regele Spaniei Filip al II-lea, la 13 noiembrie 1577, guvernator al provinciei Tucumán, (în prezent in Argentina).

 

16 aprilie 1705 - Isaac Newton este înnobilat de regina Anne în timpul unei vizite regale la Trinity College, Cambridge.

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643 / S.V. 25 decembrie 1642, Woolsthorpe-by-Colsterworth, Lincolnshire, Anglia – d. 31 martie 1727 / S.V. 20 martie 1727, Kensington, Middlesex, Anglia), renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society - in imagine, Sir Isaac Newton la 46 de ani, într-un portret din 1689 al pictorului Godfrey Kneller - foto: ro.wikipedia.org

Sir Isaac Newton la 46 de ani, într-un portret din 1689 al pictorului Godfrey Kneller – foto: ro.wikipedia.org

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643 / S.V. 25 decembrie 1642, Woolsthorpe-by-Colsterworth, Lincolnshire, Anglia – d. 31 martie 1727 / S.V. 20 martie 1727, Kensington, Middlesex, Anglia), renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

 

16 aprilie 1746 - Trupele guvernamentale britanice conduse de Prințul William, Duce de Cumberland distrug armata lui Charles Edward Stuart în Bătălia de la Culloden în Scoția

Prințul William Augustus (26 aprilie 1721[S.N.] – 31 octombrie 1765), a fost fiul cel mic al regelui George al II-lea al Marii Britanii și a reginei Carolina de Ansbach. A fost Duce de Cumberland din 1726 - in imagine, Prințul William, Duce de Cumberland, portret de Sir Joshua Reynolds, 1758 - foto: ro.wikipedia.org

Prințul William, Duce de Cumberland, portret de Sir Joshua Reynolds, 1758 – foto: ro.wikipedia.org

Prințul William Augustus (26 aprilie 1721[S.N.] – 31 octombrie 1765), a fost fiul cel mic al regelui George al II-lea al Marii Britanii și a reginei Carolina de Ansbach. A fost Duce de Cumberland din 1726.

Prințul Charles Edward Louis Philip Casimir Stuart (31 decembrie 1720 – 31 ianuarie 1788) cunoscut drept Bonnie Prince Charlie sau Tânărul Pretendent a fost al doilea pretendent iacobit la tronul Angliei, Scoției și Irlandei - foto: ro.wikipedia.org

Prințul Charles Edward Louis Philip Casimir Stuart (1720 – 1788) – foto: ro.wikipedia.org

Prințul Charles Edward Louis Philip Casimir Stuart (31 decembrie 1720 – 31 ianuarie 1788) cunoscut drept Bonnie Prince Charlie sau Tânărul Pretendent a fost al doilea pretendent iacobit la tronul Angliei, Scoției și Irlandei.

 

16 aprilie 1780 - Este fondata Universitatea din Munster, in Renania de Nord-Westphalia, Germania. Universitatea isi are rădăcinile în Jesuitenkolleg Münster, fondat în 1588. Dar Universitatea moderna din Münster a fost înființată în 1780, avand initial patru facultăți: Drept, Sănătate Știință (Medicină), filosofie și teologie. Ceremonia de constituire a fost realizată de Franz von Fürstenberg Freiherr. Numele său actual a fost stabilit de către împăratul Wilhelm al II-lea în 1907.

 

16 aprilie 1818 - Senatul Statelor Unite ratifica Tratatul Rush-Bagot prin care se stabilea frontiera cu colonia engleza Canada.

 

16 aprilie 1828 - A decedat pictorul spaniol Francisco Jose de Goya y Lucientes ; (n. 30 martie 1746).

Francisco José de Goya y Lucientes (n. 30 martie 1746, Fuendetodos/Aragon — d. 16 aprilie 1828, Bordeaux/Franța) a fost un important pictor și creator de gravuri spaniol, la răspântia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. La un secol după Velázquez și cu un secol înainte de Picasso, Goya este punct de referință pentru două veacuri de pictură spaniolă. Ani de-a rândul Goya a fost artistul curții regale, la fel ca și mulți alți pictori ai secolului al XVIII-lea. Ar fi rămas probabil creator al unei picturi liniștite, echilibrate, dacă nu s-ar fi îmbolnăvit: surzenia îl izolează de lume și îl eliberează de convenția picturii oficiale. La aproape cincizeci de ani, Goya pornește într-o incursiune în străfundurile misterioase și zbuciumate ale sufletului omenesc. Ochiul lui sarcastic, demascator, nu iartă pe nimeni - in imagine, „Francisco de Goya”: autoportret, 1815 — Academia San Fernando, Madrid - foto: ro.wikipedia.org

„Francisco de Goya”: autoportret, 1815 — Academia San Fernando, Madrid – foto: ro.wikipedia.org

Francisco José de Goya y Lucientes (n. 30 martie 1746, Fuendetodos/Aragon — d. 16 aprilie 1828, Bordeaux/Franța) a fost un important pictor și creator de gravuri spaniol, la răspântia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. La un secol după Velázquez și cu un secol înainte de Picasso, Goya este punct de referință pentru două veacuri de pictură spaniolă. Ani de-a rândul Goya a fost artistul curții regale, la fel ca și mulți alți pictori ai secolului al XVIII-lea.

Ar fi rămas probabil creator al unei picturi liniștite, echilibrate, dacă nu s-ar fi îmbolnăvit: surzenia îl izolează de lume și îl eliberează de convenția picturii oficiale. La aproape cincizeci de ani, Goya pornește într-o incursiune în străfundurile misterioase și zbuciumate ale sufletului omenesc. Ochiul lui sarcastic, demascator, nu iartă pe nimeni.

 

16 aprilie 1844 - S-a născut romancierul francez Anatole France, laureat al premiului Nobel (d.12 oct. 1924).

Anatole France (n. 16 aprilie 1844, Paris - d. 12 octombrie 1924, Tours) este numele de scriitor al autorului francez Jacques Anatole François Thibault, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1921 - foto: ro.wikipedia.org

Anatole France (1844- 1924) – foto: ro.wikipedia.org

Anatole France (n. 16 aprilie 1844, Paris – d. 12 octombrie 1924, Tours) este numele de scriitor al autorului francez Jacques Anatole François Thibault, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1921.
Motivația Juriului Nobel
ca o recunoaștere a strălucitelor lui realizări literare, caracterizate prin noblețea stilului, o adâncă simpatie față de oameni, grație și un autentic temperament galic

 

16 aprilie 1846 - Atentat eșuat contra regelui Ludovic-Filip I, comis într-un parc al castelului Fontainebleau de Pierre Lecomte. Atentatorul a fost executat la 8 iunie.

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris - d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans - foto: ro.wikipedia.org

Ludovic-Filip de Orléans (1773 – 1850) – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans.

 

16 aprilie 1850 - A decedat Madam Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceara” din Londra, ce-i poarta numele.

Marie Tussaud (n. 1 decembrie 1761, Strasbourg, Franța - d. 16 aprilie 1850, Londra, Anglia) este cunoscută pentru sculpturile sale și pentru Madame Tussauds, muzeul figurilor de ceară din Londra - in imagine, Madame Tussaud "at the age of 42, when she left France for Great Britain". Portrait study (1921) by John Theodore Tussaud - foto: en.wikipedia.org

Madame Tussaud “at the age of 42, when she left France for Great Britain”. Portrait study (1921) by John Theodore Tussaud – foto: en.wikipedia.org

Marie Tussaud, pe numele de fata Grosholtz, s-a nascut in Franta, la Strasbourg, in 1 decembrie 1761. A invatat sa prelucreze ceara si arta modelarii de la medicul Philippe Curtius, in casa caruia mama ei a lucrat ca menajera. A fost profesoara de arta a surorii regelui Ludovic al XVI-lea, dar Revolutia Franceza din 1789 i-a schimbat viata, pentru ca a fost intemnitata pentru legaturile avute cu familia regala.

Dupa eliberare a fost obligata sa faca masti mortuare pentru prizonierii ghilotinati, pentru a-si dovedi supunerea fata de noii guvernanti. In 1802, a pleacat in Anglia impreuna cu cei doi fii si a inceput sa isi prezinte public figurinele din ceara confectionate. Timp de peste 30 de ani, a strabatut tara expunandu-si colectia sa, care cuprindea personalitati ale vremii.

Muzeul figurilor de ceara care ii poarta numele s-a infiintat in 1835, la Londra, pe Baker Street. Expozitia a fost mutata ulterior in sediul actual din Marylebone Road, in 1884, muzeul adapostind cateva dintre figurile de ceara create chiar de Madame Tussaud, in anii tineretii sale. Printre ele se numara cele ale lui Voltaire si Benjamin Franklin.

De asemenea, in incinta se afla chiar copia ei, pe care si-a facut-o personal chiar inainte de sfarsitul vietii. Statuile din Muzeul figurilor de ceara sunt ordonate in salile muzeului pe zone tematice: „Lumea filmului”, „Legendele muzicii”, „Petrecerea celebritatilor”, „Camera ororilor”, unde se afla expus si Vlad Tepes. De-a lungul anilor, muzeul a fost afectat de un incendiu, bombardat in timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar a ramas in picioare. In prezent, colectia numara peste 16.000 de exponate.

 

16 aprilie 1859 - A murit istoricul, ganditorul si politicianul francez Alexis de Tocqueville ; (n.29 iulie 1805).

Alexis Henri Charles de Clérel, viconte de Tocqueville (n. 29 iulie 1805 la Verneuil-sur-Seine (Ile-de-France); d. 16 aprilie 1859 la Cannes) a fost un gânditor politic, istoric și scriitor francez.  Raymond Aron a pus în evidență aportul său la dezvoltarea sociologiei - foto: ro.wikipedia.org

Alexis Henri Charles de Clérel, viconte de Tocqueville (1805 – 1859) – foto: ro.wikipedia.org

Alexis Henri Charles de Clérel, viconte de Tocqueville (n. 29 iulie 1805 la Verneuil-sur-Seine (Ile-de-France); d. 16 aprilie 1859 la Cannes) a fost un gânditor politic, istoric și scriitor francez. Raymond Aron a pus în evidență aportul său la dezvoltarea sociologiei. Cartea sa „Despre democrația în America” i-a adus o largă apreciere și alegerea sa ca membru al Academiei franceze.

Opera sa s-a bucurat de o puternică popularitate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după declinul marxismului. Tocqueville folosește, în general termenul de „democrație” ca un termen mai degrabă social decît politic, pentru a se referi la o societate caracterizată de egalitatea condițiilor sociale (fără o aristocrație privelegiată si cu cariere deschise tuturor cetățenilor).

 

16 aprilie 1864 - Este adoptată Legea pentru organizarea judecătorească din România.

 

15 aprilie 1867 - S-a nascut Wilbur Wright, unul dintre “Frații Wright

Wilbur Wright (n. 16 aprilie 1867, Melville, Indiana - d. 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Wilbur Wright – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Frații Wright, Orville (n. 19 august 1871, Dayton, SUA – d. 30 ianuarie 1948,Dayton, SUA) și Wilbur (n. 16 aprilie 1867,  Millville, SUA – d. 30 mai 1912, Dayton, SUA), au fost doi aviatori, ingineri, inventatori și pionieri ai aviației americani, creditați în general cu inventarea, construcția și pilotarea reușite ale primului avion din lume.

Ei au efectuat primul zbor controlat, susținut și autopropulsat al unui aparat mai greu ca aerul la 17 decembrie 1903, la patru mile sud de localitatea Kitty Hawk, Carolina de Nord⁠. În 1904–05, cei doi frați au dezvoltat, din prima lor mașină de zbor, primul avion practic cu aripi fixe⁠. Deși nu au fost primii care au construit avioane experimentale, frații Wright au fost primii care au inventat mecanismele de control al zborului care au făcut posibil primul zbor autopropulsat.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

16 aprilie 1869 - A apărut, la Bucuresti revista „Traian„, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile - foto: ro.wikipedia.org

Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 – 1907) – foto: ro.wikipedia.org

Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.

 

16 aprilie 1879 - S-a născut scriitorul Gala Galaction; (m. 8 martie 1961).

Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu, n. 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman - d. 8 martie 1961, București) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și Nicodim Munteanu). În 1947 a fost ales în Academia Română - foto preluat de pe adevarul.ro

Gala Galaction – foto preluat de pe adevarul.ro

Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu, n. 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman – d. 8 martie 1961, București) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și Nicodim Munteanu). În 1947 a fost ales în Academia Română.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

16 aprilie 1889 - S-a nascut genialul actor de comedie Charlie Chaplin, actor, regizor și producător britanic, creatorul personajului “Charlot”; (m. 25 dec. 1977).

 

Charles (Charlie) Spencer Chaplin (n. 16 aprilie 1889, Londra, Marea Britanie, d. 25 decembrie 1977, Vevey, Elveția.) a fost un actor și regizor englez. Este considerat a fi unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX. Cele mai renumite filme ale sale sunt City Lights (Luminile orașului), Modern Times (Timpuri noi) și The Great Dictator (Marele dictator) - foto: ro.wikipedia.org

Charlie Chaplin (1889 – 1977) – foto: ro.wikipedia.org

Charles (Charlie) Spencer Chaplin (n. 16 aprilie 1889, Londra, Marea Britanie, d. 25 decembrie 1977, Vevey, Elveția.) a fost un actor și regizor englez. Este considerat a fi unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX. Cele mai renumite filme ale sale sunt City Lights (Luminile orașului), Modern Times (Timpuri noi) și The Great Dictator (Marele dictator).

 

16 aprilie 1896 - S-a născut Tristan Tzara, scriitor român, unul dintre inițiatorii curentului dadaist; (d. 1963).

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești - d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut în localitatea Moinești din România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură - foto: ro.wikipedia.org

Tristan Tzara (1896 – 1963) – foto: ro.wikipedia.org

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești – d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut în localitatea Moinești din România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură.

 

16 aprilie 1917 - Vladimir Lenin s-a întors din exil la Petrograd (în prezent Sankt Petersburg) si a preluat rolul de lider al Revoluției bolșevice. Cu o lună mai înainte țarul Nicolae al II-lea fusese înlăturat de la putere.

 

16 aprilie 1917 - Primul razboi mondial. Începe a doua bătălie de la Aisne terminată cu victoria germanilor; a fost o tentativă franceză de a rupe frontul german între Soissons și Reims, sub ordinele generalului Nivelle.

 

16 aprilie 1919 - A început Bătălia din Munţii Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919.

Traian Moşoiu (n. 2 iulie 1868 la Tohanul Nou - d. 15 august 1932, Bucureşti) a fost un general român în Armata Română, în perioada 1918 - 1919, care a participat la eliberarea Transilvaniei. În perioada 2 martie 1920 - 12 martie 1920 a fost şi ministru de Război - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Traian Moşoiu (n. 2 iulie 1868 la Tohanul Nou – d. 15 august 1932, Bucureşti) a fost un general român în Armata Română, în perioada 1918 – 1919, care a participat la eliberarea Transilvaniei. În perioada 2 martie 1920 – 12 martie 1920 a fost şi ministru de Război - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Armata regală română a respins atacul trupelor bolsevice ungare si a contraatacat, atingînd Tisa la 1 mai 1919. Ofensiva Ungariei bolşevice, care încheiase o alianţă cu bolşevicii lui Lenin, urmarea să desfiinţeze statul român printr-un atac combinat, initiat de unguri dinspre vest, prin Transilvania, şi de către ruşi dinspre est, prin Basarabia. Armatele celor două regimuri comuniste ar fi urmat să faca jonctiunea pe crestele Carpaţilor Orientali, deveniţi graniţă între Rusia Sovietică şi Ungaria bolşevică.

Din fericire, proiectul nu s-a putut realiza, atît din cauza ofensivei româneşti care a desfiinţat Ungaria bolşevică, cat şi datorita rezistenţei româneşti de pe Nistru contra bandelor bolşevice ce testau tăria apărării trupelor române si nu în ultimul rînd datorită ofensivei ruşilor albi ai generalului Denikin în sudul Ucrainei.

Această ofensivă ne-a dat Romaniei răgazul pe Nistru pentru a se putea concentra spre vest, spre ameninţarea Ungariei bolşevice. Generalul Traian Moşoiu a condus Comandamentul Trupelor din Transilvania pînă la 11 aprilie 1919, cînd conducerea este luată de generalul Gheorghe Mărdărescu, generalul Moşoiu preluînd comanda grupului de armate „Nord „.

Acesta a condus contraofensiva victorioasă încheiată cu ocuparea Budapestei, devenind comandant al garnizoanei române din Budapesta, apoi guvernator militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa. După revenirea sa din Ungaria, a fost pentru scurtă vreme ministru de război, apoi senator, şi, ulterior, ministru al comunicaţiilor (1922-1923) şi al lucrărilor publice (1923-1926).
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

16 aprilie 1919 - La 16 aprilie, la Dachau,in Germania, o fracţiune comunistã condusã de trei evrei ruşi: Levin, Axelrot şi Lewien, alungã autoritãtile locale, se instaleazã în palatul conţilor Wittelbasch şi, împreunã cu Eglhofer, jefuiesc bãncile locale şi imprimã chiar bani falşi pentru a-i plãti pe cei douãzeci de mii de miliţieni care-i urmeazã şi ii susţin.Aceasta miscare vine dupa ce la 7 aprilie Bavaria se proclamase republicã, avându-l ca preşedinte pe comunistul Toller.

Trupele rãmase încã credincioase disciplinei militare se închid în cazãrmi pentru a nu fi dezarmate. Comunistii sunt zdrobiti , cu ajutorul unor trupe conduse de generalul von Oven, trimise de la Berlin. Au loc apoi şapte sute de execuţii, printre care şi capii insurecţiei : Landauer, Eglhofer, Levin. Ceilalţi au fugit la Viena. Astfel eşueazã experienţa Republicii Sovietice Bavaria.

 

16 -17 aprilie 1920 - A avut loc Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, aceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia. Noul partid a avut de înfruntat în Basarabia opoziţia Partidului Ţărănesc, cel mai popular partid din Basarabia la acel moment. Congresul Partidului Poporului din România a fost constituit la 3 aprilie 1918 (16 aprilie 1918, stil nou) la Iaşi, România.

 

16 aprilie 1921 - S-a nascut Peter Ustinov, actor britanic; (d. 2004).

Peter Ustinov (nume original: Peter Alexander Freiherr von Ustinov, n. 16 aprilie 1921 - d. 28 martie 2004 ) a fost un actor britanic, membru al Academiei de Arte frumoase din Paris, deținător al Oscarului (1964 și 1960). El a fost nu numai un actor celebru, ci și ambasador onorific al UNICEF din anul 1971 - foto: imdb.com

Peter Ustinov (1921 – 2004) – foto: imdb.com

Peter Ustinov (nume original: Peter Alexander Freiherr von Ustinov, n. 16 aprilie 1921 – d. 28 martie 2004 ) a fost un actor britanic, membru al Academiei de Arte frumoase din Paris, deținător al Oscarului (1964 și 1960). El a fost nu numai un actor celebru, ci și ambasador onorific al UNICEF din anul 1971.

 

16 aprilie 1922 - A fost semnat Tratatul de la Rapallo (1922)

Tratatul de la Rapallo a fost o convenţie semnată în oraşul italian Rapallo pe 16 aprilie 1922 între Germania (Republica de la Weimar) şi Rusia Sovietică prin care fiecare dintre părţi renunţa la orice pretenţie teritorială sau financiară faţă de cealaltă parte care decurgeau din Tratatul de la Brest-Litovsk semnat la sfârşitul Primului Război Mondial  - Cancelarul Germaniei, Joseph Wirth (al doilea din stânga), alături de delegaţia sovietică (Leonid Krasin, Gheorghi Cicerin şi Adolf Ioffe) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tratatul de la Rapallo (16 aprilie 1922) – Cancelarul Germaniei, Joseph Wirth (al doilea din stânga), alături de delegaţia sovietică (Leonid Krasin, Gheorghi Cicerin şi Adolf Ioffe) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tratatul de la Rapallo a fost o convenție semnată în orașul italian Rapallo pe 16 aprilie 1922 între Germania (Republica de la Weimar) și Rusia Sovietică prin care fiecare dintre părți renunța la orice pretenție teritorială sau financiară față de cealaltă parte care decurgeau din Tratatul de la Brest-Litovsk semnat la sfârșitul Primului Război Mondial.

Cele două guverne au decis, de asemenea, să normalizeze relațiile lor diplomatice și să „coopereze în spiritul bunăvoinței mutuale în întimpinarea nevoilor economice ale ambelor țări”. Tratatul a fost semnat în timpul Conferinței de le Genova de către ministrul de externe al RSFS Ruse, Gheorghi Cicerin și omologul său german, Walther Rathenau. Documentele ratificate au fost schimbate la Berlin, în 31 ianuarie 1923. Tratatul a fost înregistrat în „Seria de Tratate ale Ligii Națiunilor”, la 19 septembrie 1923.

În 5 noiembrie, la Berlin, a fost semnată o înțelegere suplimentară, prin care se extindeau prevederile tratatului germano-rus de la Rapallo la relațiile Germaniei cu RSS Ucraineană, RSS Belarus, RSS Georgiană, RSS Azerbaidjan, RSS Armeană și Republica din Orientul Îndepărtat. Documentele de ratificare ale acestei înțelegeri au fost schimbate la Berlin pe 26 octombrie 1923, iar protocolul suplimentar a fost înregistrat la „Seria de Tratate ale Ligii Națiunilor”,în 18 iulie 1924. Prevederile tratatului au fost întărite prin semnarea Tratatului de la Berlin.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

16 aprilie 1924 - S-a nascut Henry Mancini, compozitor american născut în Cleveland Ohio, autor de muzica de film: The Pink Panther,Peter Gunn etc. A primit premii Oscar in 1962 (“Mic dejun la Tiffany’s”),in 1963 (“Zilele vinului şi trandafiri”) si in 1983 (“Victor / Victoria”), precum si un numar de 20 premii Grammy în cariera sa. A murit de cancer pancreatic şi de ficat 14 iunie 1994 la vârsta de 70 de ani.

 

16 aprilie 1925 - Comuniștii bulgari cu ajutorul sovietic comit un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia în Sofia, Bulgaria, în care mai mult de 150 de persoane au murit, inclusiv politicieni și militari de rang înalt.

Biserica Sfânta Nedelia dupa atac - foto: ro.wikipedia.org

Biserica Sfânta Nedelia dupa atac – foto: ro.wikipedia.org

Partidul Comunist Bulgar, fiind scos în afara legii, Cominternul dirijat de la Moscova a trecut la atentate, inclusiv in lacasele sfinte, pentru a elimina pe cei mai de seamă reprezentanţi ai regimului aflat la Gruparea terorista comunista bulgara a aruncat în aer acoperișul bisericii aflate în centrul capitalei bulgare Sofia în timpul slujbei de înmormântare a generalului Konstantin Gheorghiev , care fusese ucis într-un alt atentat comunist in ziua de 14 aprilie. 150 de oameni, în principal membri ai elitei politice și militare a țării, au murit și circa 500 de persoane au fost rănite în atac.

 

16 aprilie 1927 - S-a născut Joseph Ratzinger, teolog german, din 2005 papă al Bisericii Catolice a Romei, sub numele de Benedict al XVI-lea, succesorul papei Ioan Paul al II-lea.

Benedict al XVI-lea, în latină Benedictus PP. XVI, născut Joseph Alois Ratzinger, (n. 16 aprilie 1927, Marktl am Inn, Bavaria), a fost al 265-lea papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. În același timp, a deținut funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican. Este primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Papa Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523).

Înaintea alegerii sale ca papă, cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale. După anunțul retragerii, făcut pe 11 februarie 2013, a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013, ora 20.00 (CET), fiind primul papă din evul mediu până în prezent care a ales să renunțe la acest oficiu. Noul său titlu este acela de „papă emerit”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

16 aprilie 1930 – În China se declanșeaza războiul civil.

 

16 aprilie 1935 - Moare Panait Istrati, scriitor român de limbă franceză („Kira Kiralina”,”Ciulinii Bărăganului”); (n. 10 august 1884).

Panait Istrati (n. 10 august 1884 Brăila - d. 16 aprilie 1935, București, cu numele la naștere Gherasim Istrati (scriitor român de limbă română și franceză - foto - ro.wikipedia.org

Panait Istrati - foto – ro.wikipedia.org

Panait Istrati (n. 10 august 1884 Brăila – d. 16 aprilie 1935, București, cu numele la naștere Gherasim Istrati (scriitor român de limbă română și franceză.

 

16 aprilie 1938 - Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior, în noaptea 29-30 noiembrie 1938, lui Codreanu, si altor 12 conducători legionari le-a fost înscenată o evadare, fiind omorîţi în timpul unui transfer între închisori, la ordinul regelui Carol al II-lea.

Corneliu Zelea Codreanu and Iron Guard members in 1937 - foto: en.wikipedia.org

Corneliu Zelea Codreanu and Iron Guard members in 1937 – foto: en.wikipedia.org

 

16 aprilie 1940 - S-a nascut Regina Margareta a II-a a Danemarcei.

 

16 aprilie 1943 - Chimistul elvetian Albert Hofmann (n.11 ianuarie 1906 – d.29 aprilie 2008) a descoperit efectele halucinogene ale LSD-ului. A lucrat la compania Sandoz unde a ajuns director al departamentului de produse naturale.S-a stins din viață la 102 ani, la locuinta sa din Basel, Elvetia, în urma unui atac de cord.

 

16 aprilie 1944 - Asupra României au loc primele bombardamente de noapte al aviaţiei engleze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La 15 – 16 aprilie 1944 au loc primele bombardament de noapte al aviaţiei engleze asupra României în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul bombardamentului este atacat Turnu Severin.

 

16 aprilie 1945 - A început Bătălia Berlinului (16 aprilie – 2 mai 1945)

Bătălia de la Berlin (16 aprilie - 2 mai 1945) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Bătălia de la Berlin (16 aprilie – 2 mai 1945) – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Bătălia Berlinului a fost una dintre ultimele bătălii finale, două grupuri de armate sovietice au atacat Berlinul pe direcțiile sud și est. Bătălia a durat de la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii mai. Mai înainte ca lupta să se încheie, Adolf Hitler s-a sinucis. Apărătorii orașului s-au predat pe 2 mai 1945. Au mai existat câteva centre izolate de rezistență, care au încetat luptă până la predarea necondiționată a Germaniei de pe 8 mai (9 mai pentru URSS) 1945.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

16 aprilie 1953 - Regina Elisabeta a II-a lansează yacht-ul regal HMY Britannia.

HMY Britannia - foto: ro.wikipedia.org

HMY Britannia – foto: ro.wikipedia.org

 

16 aprilie 1955 - S-a născut Henri, Marele Duce de Luxemburg.

Marele Duce Henri (n. 16 aprilie 1955, Betzdorf, districtul Grevenmacher) este suveranul Marelui Ducat de Luxemburg. Este fiul cel mare al Marelui Duce Jean şi al Prinţesei Josephine-Charlotte a Belgiei. Bunicii materni au fost regele Leopold al III-lea şi regina Astrid a Suediei. Este văr cu regele Filip al Belgiei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Henri, Mare Duce de Luxemburg – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Marele Duce Henric (n. 16 aprilie 1955, Betzdorf, districtul Grevenmacher) este suveranul Marelui Ducat de Luxemburg. Este fiul cel mare al Marelui Duce Jean și al Prințesei Josephine-Charlotte a Belgiei. Bunicii materni au fost regele Leopold al III-lea și regina Astrid a Suediei. Este văr cu regele Filip al Belgiei.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

16 aprilie 1964 - The Rolling Stones isi lanseaza primul album, care le poarta numele.

The Rolling Stones este o trupă englezească de muzică rock care a devenit populară la începutul anilor 1960.

Trupa a fost formată la Londra în 1962 de Brian Jones, Mick Jagger și Keith Richards.

The Rolling Stones a lansat 55 de albume și compilații și au avut 37 de piese în top-10 singles.

În 1989 trupa a intrat în Rock and Roll Hall of Fame iar în 2004, revista Rolling Stone i-a clasat pe locul 4 în 100 Greatest Artists of All Time.

Au vândut peste 200 de milioane de albume în întreaga lume.

In octombrie 1960 Mick Jagger și Keith Richards, foști colegi de școală, s-au întâlnit pe peronul gării din orașul lor natal, Dartford.

Împreună cu Dick Taylor au format grupul Little Boy Blue & The Blues Boys.

Doi ani mai târziu, în iunie 1962, au înființat trupa The Rolling Stones (după piesa “Rollina”½ Stones Blues”, interpretată de Muddy Waters).

La 12 iulie 1962 are loc primul concert la Marquee club din Londra. Grupul era format din Mick Jagger (voce), Keith Richards (chitară solo), Ian Stewart (pian), Brian Jones (chitară ritmică), Dick Taylor (chitară bas) și Tony Chapman (tobe).

În 1963, casa de discuri Decca și directorul ei artistic Dick Row, celebru pentru refuzul de a-i înregistra pe Beatles, a înregistrat primul lor single.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.orgrollingstones.com

 

16 aprilie 1972 - A fost lansată la Cape Canaveral, Florida, naveta spațială „Apollo 16″, care a aselenizat la 20 aprilie 1972.

Rachetă Saturn V lansând misiunea Apollo 16 către Lună - foto: ro.wikipedia.org

Rachetă Saturn V lansând misiunea Apollo 16 către Lună – foto: ro.wikipedia.org

Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

"Apollo 16" a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ. Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 la ora 21:56:09 UTC și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie - in imagine, Echipajul "Apollo 16", de la stânga la dreapta: Mattingly, Young, Duke - foto: ro.wikipedia.org

Echipajul “Apollo 16″, de la stânga la dreapta: Mattingly, Young, Duke – foto: ro.wikipedia.org

Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 la ora 21:56:09 UTC și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie.

John Young sare salutând drapelul american - foto: ro.wikipedia.org

John Young sare salutând drapelul american – foto: ro.wikipedia.org

 

16 aprilie 1972 - A murit Yasunari Kawabata, scriitor japonez, laureat al Premiului Nobel; (n. 1899).

 

16 aprilie 1990 - În România a avut loc o manifestaţie de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în ţară Regelui Mihai.

 

16 aprilie 2007 - În Statele Unite are loc masacrul de la Virginia Tech, în campusul Universității Virginia Tech, Blackburg, Virginia, SUA.

Studenţi de la Virginia Tech aducând un ultim omagiu colegilor dispăruţi - foto: ro.wikipedia.org

Studenţi de la Virginia Tech aducând un ultim omagiu colegilor dispăruţi – foto: ro.wikipedia.org

A fost cel mai sângeros incident petrecut într-o instituție de învățământ din istoria Statelor Unite, numărul de persoane decedate ajungand la 33, printre victime fiind si profesorul de inginerie și mecanică Liviu Librescu, originar din Romania (n.1930). Autorul atacului, Cho Seung-hui, născut în Coreea de Sud și crescut în Virginia, avea drept de rezidență în SUA si era student al acestei universități și locuia în campusul universitar. Dupa atac, acesta s-a sinucis.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

16 aprilie 2008 - A murit cercetătorul american Edward Lorenz, considerat părintele Teoriei haosului şi a efectului fluturelui; (n. 1917).