Arhiva tag-ul pentru: Evenimentele Zilei în Istorie

Manifestaţie pentru dreptul femeilor la vot, Franţa, 1934

foto preluat de pe AFP (preluat de pe: catchy.ro)
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

21 octombrie este a 294-a zi a calendarului gregorian și a 295-a zi în anii bisecți. 71 de zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbători pe 21 octombrie

21 octombrie - (BOR) ✝) Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion şi Sofronie; Sfântul Mucenic Oprea; Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel; Sfântul Cuvios Ilarion cel Mare

 

21 octombrie - (BRU) Sf. Ilarion cel Mare, cuvios († 371)

Cuviosul Ilarion cel Mare (291 – 371/372) este un mare pustnic al monahismului din secolul al IV-lea. A trăit în Egipt, Palestina și Cipru. Prăznuirea lui se face în ziua de 21 octombrie.

 

21 octombrie - (BRC) Ss. Ursula și însoțitoarele, martire; Sf. Celina, călugăriță

 

Astăzi în Istorie pentru 21 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 21 octombrie în Istorie:

- 21 octombrie 1096 – Cruciada țăranilor;

- 21 octombrie 1097 – Prima Cruciadă;

- 21 octombrie 1805 – Bătălia de la Trafalgar

- 21 octombrie 1945 – În Franța, femeile au câștigat dreptul la vot

 

21 octombrie 1096 - Cruciada țăranilor, care il avea ca lider spiritual pe calugarul Pierre l’Ermite din Amiens, se destramă în urma unui atac al turcilor selgiucizi.

Cruciada țăranilor este parte a primei cruciade și a durat cu aproximație șase luni, din aprilie până în octombrie 1096. Mai este cunoscută cu alte nume: Cruciada populară, Cruciada maselor, Cruciada săracilor sau Cruciada calicilor. După ce au ajuns în Asia Mica, cruciații au fost sfâșiați de conflicte interne.

Turcii erau experimentați, și cunoșteau locurile; majoritatea participanților la Cruciada țăranilor erau războinici amatori neorganizați . În principala tabără a cruciaților, spionii turci au împrăștiat zvonul că germanii care cuceriseră Xerigordonul, au cucerit și Niceea, ceea ce a crescut dorința neexperimentaților războinici creștini să plece cât mai repede să participe la jefuirea noii cuceriri.

20.000 de luptători cruciati au pornit în marș spre Niceea, lăsând femeile, copiii, bătrânii și bolnavii în tabără. La cam 5 km de tabără, în locul în care drumul se strecura printr-o vale îngustă și împădurită lângă satul Dracon, turcii ii așteptau în ambuscadă. După ce au fost atacați, cruciații au intrat rapid în panică și au luat-o la fugă spre tabără. Cei mai mulți au fost uciși în luptă.

Copii și cei care s-au predat au fost cruțați. Trei mii de cruciați, inclusiv capetenia lor Geoffrey Burel, au fost suficient de norocoși pentru a ajunge într-un castel vechi părăsit unde s-au apărat până când marina bizantină a intervenit și i-a obligat pe turci să ridice asediul. Cele câteva mii de cruciați care au scăpat au reușit să se reîntoarcă în Constantinopol. Aceștia au fost singurii supraviețuitori ai cruciadei țăranilor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1097 - Prima Cruciadă,

Prima cruciadă a fost inițiată în 1095 de către Papa Urban al II-lea pentru a recâștiga controlul asupra orașului sfânt Ierusalim și a Țării Sfinte creștine stăpânite la acel moment de către musulmani. Ceea ce a început ca un apel făcut cavalerilor francezi, s-a transformat rapid într-o incursiune pe scară largă, și o cucerire a teritoriilor aflate în afara Europei, în Orientul Mijlociu.

Atât cavaleri, cât și țărani, din diferite națiuni ale Europei Occidentale, fără o conducere centralizată efectivă, au plecat pe uscat și pe mare spre Ierusalim și au ocupat orașul în iulie 1099, înființând Regatul Ierusalimului și celealte state cruciate. Deși acestea au rezistat mai puțin de două sute de ani, prima cruciadă a reprezentat un moment important în expansiunea Lumii occidentale, fiind de asemenea și singura cruciadă — față de multele care au urmat — care și-a atins scopul, respectiv ocuparea Ierusalimului.

Cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon, Bohemund de Taranto şi Raymond de Touloue, încep asediul cetatii Antiohiei, apărate cu indarjire de musulmani. Bohemund a reușit să stabilească contacte cu Firouz, un sodat armean care păzea Turnul “celor Două Surori”, care dorea să se răzbune din motive personale și l-a mituit pentru ca să deschidă poarta cetății.

Pe 2 iunie, Firouz a deschis porțile turnului pe care îl apăra și orașul a fost invadat de creștini. Creștinii sirieni rămași în cetate au deschis la rândul lor restul porților și au participat alături de cruciați la masacrarea musulmanilor. În timpul violențelor, cruciații au ucis și creștini localnici alături de musulmani, inclusiv pe fratele lui Firouz.

Yaghi-Siyan, guvernatorul musulman al Antiohiei a încercat să fugă, dar a fost prins de creștinii sirieni în afara zidurilor cetății, a fost decapitat, iar capul lui i-a fost oferit lui Bohemund.La sfârșitul zilei de 3 iunie, cruciații controlau cea mai mare parte a orașului, cu excepția citadelei, care a rămas în mâineile garnizoanei conduse de fiul lui Yaghi-Siyan, Shams ad-Daulah.

In ajutorul Antiohiei a sosit o armată musulmană din Mosul sub comanda lui Kerbogha care a asediat la rândul ei Antiohia apărată de creștini între 7 iunie și 28 iunie 1098, data la care au fost infranta si obligataq sa se retraga. Asediul de la Antiohia a devenit în scurtă vreme legendar, iar secolul al XII-lea a devenit subiect al chanson d’Antioche un chanson de geste din Ciclul Cruciadei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1125 - A murit ecleziastul, cronicar, scriitor si istoric ceh, Cosmas de Praga; (n.cca.1045)

Cosma din Praga (în cehă Kosmas Pražský; în latină Cosmas Decanus; c. 1045 – 21 octombrie 1125) a fost un preot, scriitor și istoric născut într-o familie nobilă din Boemia. Între anii 1075 și 1081 a studiat la Liège. După întoarcerea sa în Boemia, el a devenit preot și s-a căsătorit cu Božetěcha, cu care probabil că a avut un fiu.

În 1086, Cosma a fost numit prebendar (canonicus) al Pragăi, o poziție de prestigiu. În calitate de prebendar, el a călătorit, de asemenea, prin Europa cu misiuni oficiale. Este autorul Chronica Boemorum (Cronica Boemienilor), principala sursa istorica privitoare la venirea slavilor in Boemia.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org;

 

21 octombrie 1209 - Otto al IV – lea (n. 1175/1176 — d. 19 mai 1218), este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Romano- German de către Papa Inocenţiu al III- lea.

Otto al IV-lea (n. 1175/1176 — d. 19 mai 1218), unul dintre cei doi rivali Regi ai Germaniei din 1198, singur rege din 1208, Rege al Italiei din 1208 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1209. A fost singurul rege din Dinastia Welfilor, fiind detronat în anul 1215. A încercat să întărească puterea imperială în detrimentul puterii papale, intrind în conflict cu papalitatea, fiind excomunicat în 1210.

S-a născut în Normandia, fiind fiul lui Henric , duce de Bavaria și Saxonia și a Mathildei Plantagenet. A crescut în Anglia la curtea Regelui Henric al III-lea. A abdicat in anul 1215 și s-a retras în posesiunile sale private din Braunschweig, unde a murit în 1218.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1422 - A murit Regele Carol (Charles) al VI-lea al Franţei; (n. 3 decembrie 1368).

Carol al VI-lea (3 decembrie 1368 – 21 octombrie 1422), rege al Franței din 1380 până în 1422 și membru al Casei de Valois. A fost cunoscut sub numele de Carol cel Mult-Iubit (franceză le Bien-Aimé) și mai târziu drept Carol Nebunul (franceză le Fol sau le Fou). Se pare că suferea de schizofrenie paranoidă. Una din cauze ar fi putut fi de natură genetică: mama sa, Jeanne de Bourbon, avusese, în 1373, timp de mai multe luni, un acces de nebunie.

Printre bizareriile sale de comportament se poate menționa faptul că avea iluzia că este din sticla , motiv pentru care hainele sale aveau cusute bare metalice pentru a-l proteja în cazul unei eventuale căderi. Crizele lui de nebunie au început în 1392 și au dus la certuri în familia regală franceză, lucru exploatat de puterile vecine Anglia și Burgundia. Până la sfârșitul domniei sale o mare parte din Franța, a fost sub ocupație străină.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1520 - Exploratorul portughez Fernando Magellan, aflat in serviciul regelui Spaniei, descoperă strâmtoarea care-i va purta numele.

Strâmtoarea Magellan se află la sudul Americii de Sud, ocolind numeroase insule și despărțind America de Sud (Chile și Argentina) de Țara de Foc (Tierra del Fuego). Strâmtoarea are o lungime de 373 mile marine (ca. 670 km) având lățimea minimă de 2,5 mile (ca. 4,5 km), făcând legătura dintre Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Importanța ei maritimă a scăzut după construirea Canalului Panama. Din cauza vânturilor puternice din Patagonia este una dintre cele mai periculoase strâmtori.

Descoperitorul ei în 1520, Fernando Magellan, a făcut ocolul lumii cu cinci corăbii și cu un echipaj de 237 de oameni. La data de 21 octombrie, de ziua “Fecioarei Maria”, el descoperă în apropierea latitudinii de 52 grade o peninsulă pe care o numește “Capul Fecioarelor” (Cabo Virgenes). O furtună teribilă, care a durat peste 36 de ore, împinge corăbiile la 1 noiembrie, de Ziua morților, în strâmtoare, ceea ce-l determină pe Magellan să o boteze Estreito de Todos los Santos.

Echipa de marinari trimisă în recunoaștere de Magellan descoperă pe coasta de nord numai oseminte într-un mormânt. Din cauza fumului provenit de la focurile indienilor, această regiune va fi denumită “Țara de foc” (“Tierra del Fuego”). Această legătură dintre cele două oceane a devenit începând cu anul 1881 importantă prin faptul că a permis accesul din vest (evitând Capul Horn, periculos navigatorilor) spre Insulele Moluce, “Țara Mirodeniilor”. Gavin Menzies amintește în cartea sa “1421″ că înaintea lui Magellan, în iarna anului 1421, împăratul Chinei traversase deja această strâmtoare.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1520 - Exploratorul João Alvares Fagundes descopera insulele Saint-Pierre şi Miquelon, pe care le numeste “Insulele celor 11.000 de fecioare”.

 

21 octombrie 1556 - A încetat din viaţă scriitorul Pietro Aretino, din Arezzo, cunoscut pentru lucrările “Curtezana” – 1526, “Viaţa Fecioarei Maria”, “Potcovarul” – 1533, “Filosoful” – 1546 şi “Orazia” – 1546; (n. 20 aprilie 1492).

 

21 octombrie 1581 - S-a născut pictorul italian Domenico Zampieri; (d. 1641).

 

21 octombrie 1600 - Tokugawa Ieyasu (n. 1542; d. 1616), ii învinge pe rivalii sai în Bătălia de la Sekigahara, care marchează începutul shogunatului Tokugawa, care va conduce Japonia pana la mijlocul secolului al XIX-lea.

Bătălia de la Sekigahara (Sekigahara no Tatakai) a fost o bătălie decisivă în istoria Japoniei care a avut loc la 21 octombrie 1600 (după calendarul lor vechi, anul 5 Keicho,a 15-a zi din luna a noua), care a precedat instalarea shogunatului Tokugawa

Lui Tokugawa Ieyasu i-au mai trebuit alți trei ani ca să-și consolideze poziția în fața clanului Toyotomi și a celorlalți daimyo, dar Bătălia de la Sekigahara este considerată ca fiind începutul neoficial al guvernării Tokugawa, ultima perioada shogunală care avea să conducă Japonia.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1687 - S-a născut matematicianul elvetian Nicolaus Bernoulli. Nicolaus (scris și Nicolas sau Nikolas) I Bernoulli (n. 21 octombrie 1687 – d. 29 noiembrie 1759) a fost un matematician elvețian. Membru al celebrei familii Bernoulli, a fost fiul lui Nicolaus Bernoulli (1662–1716), fratele matematicienilor Jakob Bernoulli și Jean Bernoulli. A fost profesor universitar la Padova (1716), profesor de logică la Universitatea din Basel (1722), profesor de drept la aceeași universitate (1731). În martie 1714, a devenit membru al Royal Society.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1754 - Sunt inaugurate primele școli din Blaj: „Școala de Obște”, cu predare în română, și Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină și germană. Blajul devine centrul învățământului românesc din Transilvania.

 

21 octombrie 1760 - S-a născut Katsusika Hokusai, pictor, desenator si gravor japonez; creatia realista a maestrului a influentat esential dezvoltarea artei de la sfârsitul sec. 18, începutul sec. 19; (d.1849).

 

21 octombrie 1772 - S-a născut Samuel Taylor Coleridge, poet şi estetician literar englez; (d. 25 iulie 1834).

 

21 octombrie 1790 - S-a născut poetul, oratorul şi omul de stat francez Alphonse de Lamartine; (m. 28 februarie 1869).

Alphonse de Lamartine (numele complet Alphonse Marie Louise Prat de Lamartine) (n. 21 octombrie 1790 în Mâcon – d. 28 februarie 1869 în Paris), poet, scriitor și politician francez. În 1829 a devenit membru al Academiei franceze.

 

21 octombrie 1805 - A avut loc Bătălia de la Trafalgar, în care flota britanică a obținut o strălucită victorie împotriva forțelor navale franco-spaniole; moartea amiralului Horatio Nelson

Bătălia de la Trafalgar a avut loc la data de 21 octombrie 1805, în largul Capului Trafalgar, Spania. Ea a avut loc între flota Regatului Unit și flota unită franco-spaniolă, rezultatul bătăliei fiind înfrângerea aliaților franco-spanioli, dar și moartea amiralului englez Horatio Nelson.

Anul 1805 a adus un nou război între Regatul Unit și Franța – Războiul celei de-a Treia Coaliții. Misiunea lui Nelson, aflat pe puntea vasului HMS Victory, era supravegherea portului Toulon și blocarea flotelor spaniole și franceze. Intenția lui Napoleon era invadarea Marii Britanii și pentru atingerea acestui obiectiv trebuia ca flota sa să asigure supremația navală pe Canalul Mânecii, pentru o traversare sigură a forțelor de invazie (La Grande Armée), cantonate în taberele de la Boulogne.

Napoleon a ordonat vice-amiralului Pierre-Charles Villeneuve, aflat în portul Cadiz, să atace flota britanică. Flotele s-au întâlnit la Trafalgar, pe 21 octombrie 1805: 27 de nave britanice, aflate sub comanda amiralului Nelson, contra 33 de nave franceze și spaniole.

Măiestria tacticii amiralului Nelson a atins apogeul în această confruntare, lupta de la Trafalgar fiind considerată de specialiștii militari, cea mai mare victorie din istoria Marinei Regale Britanice (Royal Navy).

Din păcate, Nelson nu a mai apucat să culeagă laurii victoriei – la ora 4:30 un trăgător de elită francez l-a împușcat în coloana vertebrală. Amiralul Nelson nu a mai putut fi salvat și după trei ore a murit, dar bătălia era deja câștigată de către flota sa.

După bătălie, corpul neînsuflețit al amiralului Nelson a fost transportat în Anglia. Ca un omagiu, a fost înmormântat într-un sicriu făcut din catargul vasului francez L’Orient (vasul-amiral al flotei aliate). Întreaga populație britanică a plâns după eroul mărilor.

Amiralul spaniol Federico Gravina, ofițerul superior de pe nava pavilion spaniol, a scăpat cu rămășița flotei spaniole. El a murit cinci luni mai târziu din cauza rănilor suferite în timpul bătăliei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1813 - S-a născut Prinţesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României; (d. 28.02.1869).

 

21 octombrie 1833 - S-a născut chimistul şi industriaşul Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. A înfiinţat fundaţia care-i poartă numele şi care decernează premiul care îi poartă numele în fiecare an; (m. 10 decembrie 1896).

Alfred Nobel (n. 21 octombrie 1833, Stockholm – d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia) a fost un chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre altele, el a inventat dinamita și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

S-a nascut in Stockholm, iar la varsta de sase ani s-a mutat impreuna cu parintii in Rusia unde tatal sau a deschis o mica afacere. A studiat chimia in Paris, iar intre anii 1852-1856 a lucrat in SUA sub indrumarea inventatorului suedez John Ericsson. Reintors in tara natala, Nobel a inceput sa lucreze ca si chimist reusind sa creeze un explozibil pe baza de nitroglicerina, care a inceput sa fie produsa in Suedia din 1864 si mai apoi si in alte tari europene. In 1867, a patentat un alt tip de explozibil pe care l-a numit “dinamita”.

Ca urmare a inventiilor sale, Nobel a reusit sa acumuleze o avere impresionanta pe care a cedat-o fundatiei care ii poarta numele pentru acordarea de premii celor mai buni reprezentanti in mai multe domenii (chimie, fizica, literatura, medicina si pace). Primii castigatori au fost anuntati in 1901. Ulterior (1969), a fost instituit in onoarea lui Alfred Nobel un premiu in economie.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1846 - S-a născut prozatorul italian Edmondo de Amicis, cunoscut pentru scrierile “Cuore” şi “Romanul unui învăţător” ;(m. 11 martie 1908).

 

21 octombrie 1854 - Florence Nightingale a fost trimisă în Turcia, împreună cu alte 38 de asistente medicale, pentru a îngriji soldații britanici răniți în Războiul Crimeei.

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 – d. 13 august 1910) a fost precursoarea serviciului sanitar modern. Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, dar şi un statistician important. Datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii. Datorită altruismului şi personalităţi sale, Florence Nightingale şi-a consacrat întreaga viaţă ajutorării bolnavilor din spitale.

Contribuţia cea mai cunoscută a lui Florence a avut loc în timpul războiului din Crimeea. Condiţiile din spitalele pentru soldaţii englezi răniţi în Crimeea, descrise de primul reporter de război din istorie, William Russell, erau înfricoşătoare – lipsea îngrijirea medicală de specialitate iar igiena era inexistentă. Pentru a dezamorsa situaţia, guvernul britanic a hotărât să trimită pe cineva capabil care să se ocupe de acest serviciu şi anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoţită de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe 21 octombrie 1854. Bazele britanice erau amplasate în Scutari, (sau Üsküdar, o suburbie a Istanbulului), la 545 km de Crimeea.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1858 - La Paris a avut loc premiera operetei Orfeu în infern de Jacques Offenbach. “Orfeu în infern” (în original “Orphée aux enfers”) este numele unei opere bufe în două acte și patru tablouri a compozitorului Jacques Offenbach, reprezentată pentru prima oară la data de 21 octombrie 1858 pe scena teatrului Les Bouffes-Parisiens din Paris. Libretul este semnat de celebrul tandem Hector Crémieux / Ludovic Halévy. Ideea inițială i se datorează probabil lui Halévy, dar libretul ulterior, care a stat la baza reprezentației, e scris aproape în întregime de Crémieux.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1871 - S-a constituit Societatea Filarmonică din Timişoara.

 

21 octombrie 1879 - Thomas Alva Edison a demonstrat cu succes, în laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey, obținerea primului bec electric durabil și practic din punct de vedere comercial

Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847 Milan, OH, SUA – d.18 octombrie 1931, West Orange, NJ, SUA) a fost un important inventator și om de afaceri american al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A fost cunoscut și ca “Magicianul din Menlo Park“, fiind și cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor științifice (1093 brevete). A fost un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și al cinematografiei – kinetoscopul.

 

21 octombrie 1883 - S-a născut Francisc Hubic, muzician, autor a peste 80 de lucrări muzicale; (m. 14 noiembrie 1947).

 

21 octombrie 1891 - S-a născut poetul şi criticul literar Perpessicius (Dumitru Şt. Panaitescu). Este cunoscut pentru scrierile “Repertoriu critic” – 1925, “Menţiuni critice” – 1928 – 1946, “Jurnal de lector” – 1944, “Eminesciana” – 1971 şi “Scriitori români” – 1989; (d.29.03.1971).

Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila, d. 29 martie 1971, București) istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene. A fost autor al monumentalei ediţii critice din opera lui Mihai Eminescu, membru titular al Academiei Române.

 

21 octombrie 1909 - A avut loc primul zbor individual al unei femei, realizat de frantuzoaica Ellise Dairoche.

 

21 octombrie 1915 - Compania americană de telefonie şi telegrafie a realizat prima convorbire directa transatlantica din Arlington (Virginia), cu destinaţia Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.

 

21 octombrie 1918 - Un record neobisnuit: Dactilografa Margaret Owen a atins la masina de scris viteza de 170 de cuvinte pe minut, record care nu a fost depasit pâna în prezent.

 

21 octombrie 1918 - S-a născut profesorul şi traducătorul Dan Duţescu, cunoscut pentru lucrarea “Limba engleză fără profesor” (m. 26 septembrie 1992).

 

21 octombrie 1923 - S-a născut Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar; (m. 4 martie 1977).

 

21 octombrie 1925 - S-a născut Virginia Zeani, soprană română.

Virginia Zeani, născută Virginia Zehan, (n. 21 octombrie 1925, Solovăstru, județul Mureș (interbelic)), este o solistă română de operă, una din cele mai prestigioase soprane lirice din anii ’50, ’60 și ’70 ai secolului XX, timp de 25 de ani “prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma, cântând împreună cu cei mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1925 - S-a născut Celia Cruz, cântăreaţă cubaneză, supranumită Regina muzicii salsa (d.16.06.2003).

 

21 octombrie 1931 - A încetat din viaţă scritorul austriac Arthur Schnitzler. A transpus principiile psihanalizei în literatură; este cunoscut pentru lucrările “Locotenentul Gustl” – 1901 şi “Domnişoara Else” – 1924; (n. 15 mai 1862).

 

21 octombrie 1933 - S-a născut Simona Bondoc, actriță română de teatru și film.

Simona Bondoc (n. 21 octombrie 1933, București) este o actriță română de teatru și film. În 1954 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov. A fost colegă de an cu Dem Rădulescu, Valeria Gagialov și Catița Ispas. Este actriță la Teatrul Național I. L. Caragiale din București din 1954, unde este Societar de onoare din 2002.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; www.tnb.ro; www.facebook.com

 

21 octombrie 1936 - S-a născut Vartan Arachelian, ziarist și scriitor român de etnie armeană. Vartan Arachelian (n. 21 octombrie 1936) este un ziarist și scriitor român de origine armeană. Este realizator de programe pentru radio și televiziune. Și-a început activitatea ca ziarist sportiv la Constanța. După terminarea facultății de filologie a fost ziarist de investigații și publicist-comentator la ziarul Scânteia tineretului, între 1965 și 1970.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1940 - S-a născut Dumitru Tinu, ziarist român (d. 2003) Dumitru Tinu (n. 21 octombrie 1940, Coteana, Olt – d. 1 ianuarie 2003) a fost un jurnalist român, director al ziarului Adevărul și președinte al Clubului Român de Presă.
citititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 octombrie 1940 - In S.U.A incepe “Proiectul Manhattan” având ca obiectiv construirea bombei atomică americane.

Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (cunoscută popular ca bomba atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstrația Generalului major Leslie R. Groves. Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.

Proiectul a avut succes în dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, statul New Mexico, o bombă cu uraniu îmbogățit denumită “Little Boy” pe 6 august deasupra orașului Hiroshima, Japonia, și o a doua bombă cu plutoniu, denumită “Fat Man” pe 9 august deasupra orașului Nagasaki, Japonia.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1944 - Primul atac japonez sinucigas kamikaze. Un avion japonez care transporta 200 kg de bombe, ataca nava de razboi HMAS Australia , în timpul Bătăliei de la Leyte Gulf in Oceanul Pacific.

 

21 octombrie 1945 - În Franța, femeile au câștigat dreptul la vot. După ce au votat pentru prima dată la 29 aprilie 1945, în cadrul unor alegeri municipale, femeile din Franţa şi‑au câștigat definitiv dreptul de vot la 21 octombrie, același an, odată cu desfășurarea alegerilor legislative. Încă din 1944, o ordonanţă adoptată de guvernul provizoriu al generalului de Gaulle prevedea că „femeile sunt votanţi eligibili în aceleaşi condiţii ca bărbaţii“.

Doi ani mai târziu, Constituţia adoptată la 27 octombrie 1946 includea printre principiile de bază ale republicii „legea garantării drepturile egale ale femeilor cu bărbaţii în toate sferele“. Pentru o mai bună imagine asupra problemei dreptului la vot al femeii, vă mai amintim că americancele au putut vota încă din 1920 (18 august), odată cu ratificarea celui de-al 19-lea amendament al Constituției SUA.

În România, femeile au obținut dreptul de a vota prin Constituția din 1938, la capătul unor lungi și susținute lupte purtate de către militantele feminismului cu autoritățile de la București.

Ella Negruzzi, prima femeie avocat din România și una dintre cele mai prolifice feministe, justifica astfel drepul la vot al femeii, într-o conferință susținută în 1937: „Sunt vreo 1.400 de ani de când s-a ţinut la Mâcon, în Franţa, în 581, un sobor de preoţi, pentru a se hotărî asupra mult-discutatei controverse de atunci, dacă femeia are sau nu are suflet şi dacă ea poate fi pusă pe aceeaşi treaptă cu oamenii, adică bărbaţii. După lungi discuţii, Consiliul de la Mâcon a decretat că femeia are suflet şi, prin urmare, poate fi considerată ca o fiinţă omenească.“

articol preluat de pe: catchy.ro

* Ella L. Negruzzi (sau Elena Negruzzi, n. 11 septembrie 1876, Hermeziu, județul Iași – d. 19 decembrie 1949, București), juristă română, manifestându-se în perioada interbelică ca o figură proeminentă în mișcarea feministă din România

 

21 octombrie 1945 - S-a nascut Nikita Mihalkov, actor si regizor, una dintre cele mai puternice personalităţi artistice ale cinematografului rus. Pentru filmul “Soare înşelător”, în 1994 a primit Marele premiu al juriului de la Cannes şi Oscarul pentru film străin.

 

21 octombrie 1948 - ONU a respins cererea sovietică de distrugere publică a tuturor armelor nucleare.

 

21 octombrie 1949 - Se infiinteaza Uniunea Compozitorilor din România.

 

21 octombrie 1951 - Gottfried Benn obține premiul Georg Büchner. (Premiu, care în 1960 va fi decernat lui Paul Celan)

 

21 octombrie 1956 - Wladyslaw Gomulka a fost ales președinte al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și ia puterea în Polonia.

Wladislaw Gomulka, (n. 6 februarie 1905, Krosno, Imperiul Austro-Ungar, azi Polonia — d. 1 septembrie 1982, Konstancin-Jeziorna) a fost un lider comunist polonez. A fost de facto conducătorul Poloniei între 1945-1948 şi încă o dată, între 1956-1970. Rrecent eliberat din închisoare si reabilitat, devine primsecretar al Partidului Muncii din Polonia ( comunist).

Primul sau discurs – în care se pronunta pentru abandonarea colectivizarii agriculturii si întarirea rolului parlamentului – anunta schimbari importante. În acelasi timp, ministrul Apararii, maresalul sovietic Konstantin Rokosovski – prin intermediul caruia Moscova îsi asigura controlul asupra guvernului polonez – nu mai este ales în Comitetul Central.

Câteva zile, la Varsovia domneste teama de o interventie armata a URSS. Dar, pe 23 octombrie, Hrusciov da unda verde noului curs politic de la Varsovia. Rokosovski se retrage de la Ministerul Apararii, iar, pe 28 octombrie, cardinalul Stefan Wyszynski este eliberat din închisoare si devine seful Bisericii catolice din Polonia.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 octombrie 1959 - La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.

 

21 octombrie 1960 - Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

 

21 octombrie 1965 - Robert B. Woodward primeşte premiul Nobel pentru chimie.

 

21 octombrie 1971 - Scriitorul, omul politic si diplomatul chilian Pablo Neruda, primeşte premiul Nobel pentru literatură.

 

21 octombrie 1974 - S-a născut in comuna Goruni, jud. Iasi, tenorul roman Costel Busuioc.

 

21 octombrie 1976 - S-a născut la Lugoj, Lavinia Milosevici, gimnasta romanca, multipla campioana mondiala si olimpica.

 

21 octombrie 1980 - A încetat din viaţă ziaristul Pamfil Şeicaru, director, alături de Cezar Petrescu, al ziarului “Bucovina” (Cernăuţi), fondatorul ziarului “Curentul” , pe care l-a condus in anii 1928-1944; (n. 1894).

Pamfil Șeicaru (n. 18 aprilie 1894, Buzău — d. 21 octombrie 1980, München, Germania), ziarist român, director al ziarului “Curentul“, cel mai combativ cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale.

 

21 octombrie 1984 - A încetat din viaţă actorul roman Ion Finteşteanu, cunoscut pentru rolurile din spectacolul de teatru “Tache, Ianche şi Cadâr” şi filmele “Ţigăncuşa de la iatac” – 1923, “O scrisoare pierdută” – 1953 şi “Titanic-vals” – 1964; (n. 18 martie 1899).

Ion Finteșteanu (n. 18 martie 1899, București – d. 21 octombrie 1984, București), celebru actor român de teatru și de film.

 

21 octombrie 1984 - A încetat din viaţă regizorul francez François Truffaut; este cunoscut pentru filmele “Noaptea americană”, “Farenheit”, “Ultimul metrou”, “De-ar veni odată duminica”; (n. 6 februarie 1932).

 

21 octombrie 1993 - A avut loc reuniunea NATO de la Travemunde, în Germania. Secretarul de Stat american al Apărării, Les Aspin, a lansat propunerea realizării unui “parteneriat pentru pace”, între NATO şi ţările din Europa Centrală şi de Est.

 

21 octombrie 1996 - A decedat Oleg Danovski, balerin şi coregraf român; (n.9 februarie 1917, Ucraina).

 

21 octombrie 1997 - Scriitorul dizident anticomunist rus Alexandr Soljeniţîn a înfiinţat un premiu literar care îi poartă numele.

 

21 octombrie 1997 - Casa de Economii si Consemnatiuni din Romania s-a transformat într–o bancă de stat, lărgindu–şi obiectul de activitate (acordă credite şi agenţilor economici mici şi mijlocii, precum şi statului şi administraţiei publice locale şi centrale).

 

21 octombrie 1998 - Informaticianul Jonathan Postel, unul dintre principalii arhitecţi ai reţelei Internet, a încetat din viaţă, la Santa Monica, la vârsta de 55 de ani, după o operaţie pe inimă.

 

21 octombrie 1999 - Peste cinci sute de delegaţi, liceeni şi elevi, de pe cinci continente, s-au adunat, la Paris, pentru a constitui primul Parlament mondial al copiilor, al cărui prim document adoptat a fost “Manifestul tineretului pentru secolul XXI”.

 

21 octombrie 1999 - A apărut, la București, primul număr al revistei Playboy.

 

21 octombrie 2003 - Şi-a început activitatea Institutul pentru Memoria Exilului Românesc, instituţie nouă care se ocupă de culegerea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989.

 

21 octombrie 2003 - Planeta pitică Eris din centura Kuiper a fost descoperită de către Michael E. Brown, Chad Trujillo și David L. Rabinowitz.

 

21 octombrie 2007 - A murit François Chamoux, arheolog, istoric elenist și filolog francez (n. 1915)

 

21 octombrie 2011 - A murit Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, prințul moștenitor al Arabiei Saudite (n. 1928)

 

21 octombrie 2016 - A murit Vasile Andru, scriitor român (n. 1942)

 

21 octombrie 2018 - A murit Ilie Balaci, fotbalist român (n. 1956)

 

21 octombrie 2020 - La Ordinea Zilei

The Women’s Social and Political Union became known for its militant activity. Pankhurst once said: “[T]he condition of our sex is so deplorable that it is our duty to break the law in order to call attention to the reasons why we do.”

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
10 octombrie este a 283-a zi a calendarului gregorian și a 284-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 10 octombrie

(BOR) Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sfinții Cuv. Vasian și Teofil Mărturisitorul

(BRU) Sf. Francisc Borgia, preot

(BRC) Ss. Eulampiu și sora lui Eulampia, martiri († secolul al III-lea)

 

Ziua mondială a sănătăţii mintale

Ziua mondială a sănătăţii mintale se marchează în fiecare an la 10 octombrie. Această zi a fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu consecinţele şi impactul fără precedent al sănătăţii mintale şi impactul pandemiei de COVID-19 asupra a miliarde de oameni, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) lansează campania Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, tema din acest an fiind “Sănătate mintală pentru toţi. Investiţii mai mari – Acces mai mare”, scrie site-ul wfmh.global.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), care prevede faptul că “nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant”. Pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman şi degradant, fiind incompatibilă cu demnitatea umană. În plus, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)

Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită la nivel mondial începând din anul 2006, fiind iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi de Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA).

Evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei mondiale a păsărilor migratoare sunt organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai şi octombrie, respectiv la 9 mai şi la 10 octombrie anul acesta.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua europeană a donării şi transplantului de organe

Ziua europeană a donării şi transplantului de organe a fost marcată pentru prima dată în 1996, la Geneva. Din 1998, Consiliul Europei a organizat în fiecare an evenimente în diferite ţări, pentru a promova informaţii legate de donarea de organe şi transplant, pentru a mobiliza spitalele şi specialiştii în indentificarea potenţialilor donatori ce pot salva vieţi, potrivit site-ului https://www.wincalendar.com/.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti

La 10 octombrie, anual, începând din 2017, este sărbătorită Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, instituită prin Legea 168/2017.

Proiectul legislativ a fost iniţiat de un grup de parlamentari PSD şi ALDE, potrivit cărora, prin instituirea acestei zile se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru cei ce deţin spaţii de vânzare (comercianţi), producătorul urmând să prezinte, cu prilejul acestei zile, produse autohtone de calitate. De asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale, se arată în expunerea de motive, postată pe site-ul www.cdep.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Republica Chineză (Taiwan) – Ziua Națională în amintirea începutului Revoltei Wuchang

Coreea de Nord – Ziua Națională. Ziua fondării Partidului Muncii

Fiji – Ziua Națională. Independența față de Marea Britanie (1970)

 

Astăzi în istorie pentru 10 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 10 octombrie în Istorie:

- 10 octombrie 680 – Bătălia de la Karbala;

- 10 octombrie 732 – Bătălia de la Poitiers;

- 10 octombrie 1636 – Bătălia de la Salonta;

- 10 octombrie 1903 – Women’s Social and Political Union (WSPU);

- 10 octombrie 1926 – A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc

 

10 octombrie 19 - A murit in apropiere de Antiohia, generalul roman Caius Julius Caesar, supranumit Germanicus (n. la Roma in 24 mai 15 i.Hr.).

Decimus Claudius Nero Germanicus, cunoscut sub numele de Germanicus (24 mai 15 î.Hr. – 10 octombrie 19), general al Imperiului Roman. A fost fratele mai mic al viitorului imparat Claudius.In anul 4 a fost adoptat de imparatul Tiberius, dupa adoptie luand numele de Gaius Iulius Caesar Germanicus). A fost căsătorit cu Aggripina Maior, unul dintre fii lor fiind Caligula. A murit in imprejurari dubioase, probabil otravit la ordinul imparatului Tiberius, gelos pe marea sa popularitate, castigata datorita succeselor sale militare.

 

10 octombrie 680 - Bătălia de la Karbala - Hussain bin Ali, nepotul Profetului Muhammad, este decapitat la ordinul califului Yazid. Aceasta tragedie este comemorata de către musulmani in timpul ceremoniilor Aashurah.

Bătălia de la Karbala a avut loc în luna Muharram în a 10-a zi, anul 61 d.Hr. după calendarul musulman sau 10 octombrie 680 d.Hr. după calendarul creștin. Situat în Irakul de astăzi, acest oraș reprezintă locul de pelerinaj al șiiților în comemorarea martirului Husayn ibn ‘Ali, fiul celui de-al patrulea calif, rudă a profetului Mahomed. Bătălia de la Karbala a avut loc între Husayn ibn ‘Ali și fiul califul Muʿāwiya, Yazid I, pe care Husayn a refuzat să-l recunoască drept calif.

A fost o lupta inegala intre un mic grup de susţinători şi rude ale nepotului profetului Muhammad, Husain ibn Ali , şi un detasament numeros apartinand califului Yazid I, Umayyad. Husain şi toţi susţinătorii lui au fost ucisi, inclusiv fiul lui Husain, iar femeile şi copii au fost luate ca prizonieri.

Acesti morti sunt considerati martiri, rămânând în istorie si reprezentând un eveniment ce va fi celebrat an de an de către adepții șiiți cât și de sunniți. Cele doua facțiuni celebrează același eveniment însa in mod diferit și anume: sunniții comemorează sacrificiul făcut de Husayn, iar șiiții îl comemorează, dar într-un mod aparte, plângând, lovindu-se în piept și chiar autoflagelându-se.

 

10 octombrie 732 - Bătălia de la Tours in Franţa: Armata francilor condusa de Charles cu titlul „Martel” (Ciocan) ii infrange pe musulmani, oprind inaintarea acestora in Europa de Vest. În timpul bataliei este ucis Abdul er Rahman Al Ghafiqi, califul arab al de Cordobei. Mulți istorici , cred că dacă nu ar fi eșuat la Tours, Islamul ar fi depășit probabil Galia și ar fi penetrat adanc Europa de Vest.

Bătălia de la Tours (10 octombrie 732), adesea numită Bătălia de la Poitiers, Curtea Martirilor a avut loc lângă orașul Tours, aproape de granița dintre teritoriul Franc și regiunea independentă Aquitania. Combatanții au fost francii și burgunzii sub conducerea lui Charles Martel împotriva unei armate invadatoare a califatului Umayyad, în frunte cu Abdul Rahman Al Ghafiqi, governatorul general al provinciei al-Andalus. Francii au fost victorioși, Abdul Rahman Al Ghafiqi a fost ucis, iar Martel și-a extins influența înspre sud. Detalii legate de bătălie, inclusiv locul exact al desfășurării și numărul de combatanți, nu se pot determina din sursele care au supraviețuit.

Cronicarii secolului al IX-lea, care au interpretat rezultatul bătăliei ca fiind rezultatul judecății divine în favoarea sa, i-au dat lui Charles porecla Martellus (“Ciocanul”), probabil amintind de Iuda Macabeul (“Ciocanul”) din revolta Macabeană. După cum cronicarii de mai târziu l-au lăudat pe Charles Martel ca fiind “campionul Creștinătății, istoricii secolelor 18 și 19 au început să se refere la această bătălie ca fiind un moment decisiv în lupta împotriva Islamului.

Deși istoricii contemporani sunt de păreri diferite referitor la faptul că victoria a fost sau nu responsabilă pentru salvarea Creștinătății și oprirea cuceririi Europei de către Islam, bătălia a pregătit stabilirea fundațiilor Imperiului Carolingian și a dominației france asupra Europei timp de un secol.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 octombrie 1359 - A murit regele Ciprului, Hugues IV de Lusignan; ( n. 1294). A domnit in Cipru intre anii 1324 si 1359, dupa moartea unchiului sau Henric al II-lea. In 1344 in alianta cu venetienii si cu Cavalerii Ospitalieri, a distrus o flota turca la Smyrna , cucerind orasul, iar in 1345 aliatii i- au batut pe mare si pe uscat pe turci la Imbros, fara a sti insa sa exploateze succesul. In 1358, inainte de a muri, l-a asociat la tron pe fiul sau Pierre I.

 

10 octombrie 1361 - În Castelul Windsor s-a căsătorit Joan de Kent cu Edward de Woodstock, Prințul Negru.

Joan, Contesă de Kent (29 septembrie 1328 – 7 august 1385), a fost prima Prințesă de Wales engleză. Cronicarul francez Jean Froissart a numit-o “cea mai frumoasă femeie din tot regatul Angliei și cea mai iubită”

Eduard de Woodstock, Prinț de Wales, Duce de Cornwall, Prinț de Aquitania (15 iunie 1330 – 8 iunie 1376) a fost fiul cel mare al regelui Eduard al III-lea al Angliei și a soției acestuia, Philippa de Hainault, și tatăl regelui Richard al II-lea al Angliei.

 

10 octombrie 1459 - A murit Gian Francesco Poggio Bracciolini, umanist clasicist italian; (n. 1380).

 

10 octombrie 1465 - S-a nascut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul , d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.

 

10 octombrie 1604 - Johannes Kepler descopera prima Supernova

Johannes Kepler (*27 decembrie 1571, Weil der Stadt – †15 noiembrie 1630, Regensburg), matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică este considerat precursor al calculului integral.

 

10 octombrie 1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvanean Gheorghe Rákóczi I.

 

10 octombrie 1659 - A murit exploratorul olandez Abel Tasman; (n. 1603).

Abel Janszoon Tasman (1603, Lutjegast, Groningen, Olanda – 10 octombrie 1659, Batavia, insula Djawa) a fost navigator și comerciant olandez, explorator al Australiei și Oceaniei. Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 și 1644, aflat în serviciul United East India Company, fiind primul european cunoscut care a ajuns în insulele Tasmania și Noua Zeelandă. Tasman a zărit la 24 noiembrie 1642 coasta vestică a unei insule, căreia î-a dat numele “Pământul lui Van Diemen”, în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est.

Ulterior, colonialiștii englezi îi vor da numeleTasmania. Pe 13 decembrie, in acelasi an, echipajul zărește țărmul sudic al Noii Zeelande. Tasman a considerat că a ajuns pe coasta Americii de Sud, in Tierra del Fuego, și o numește Staten Landt. Numele lui Tasman este purtat de mai multe entități geografice (Tasmania, Marea Tasmaniei, golful Tasmaniei, râul Tasmania).

 

10 octombrie 1684 - S-a născut pictorul francez Jean Antoine Watteau; (d. 18 iulie 1721). Watteau a jucat un rol fundamental în înnoirea picturii baroce aflate in declin, devenind creatorul unui nou gen, intitulat „serbări galante” ((fêtes galantes), cu scene de un farmec bucolic , idilice , saturate de un aer de teatralitate popular.

 

10 octombrie 1700 - S-a născut Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez; (d. 12 mai 1759)

Lambert-Sigisbert Adam (n. 10 octombrie 1700 Paris – d. 12 mai 1759 Nancy) a fost un sculptor francez . Împreună cu fratele său, Nicolas Sébastien Adam, este creatorul celebrei Fântâni a lui Neptun din parcul de la Versailles. În special grupul central al Fântânii, reprezentând pe Neptun și Amfitrita, se distinge printr‑o impetuozitate a mișcărilor ce întrece chiar dinamismul din lucrările campionului sculpturii baroce care a fost Bernini.

Compoziția în care figurează numeroase personaje în atitudini contorsionate, în plin efort fizic, este totuși în general armonioasă și lizibilă, în ciuda unor părți mai confuze. A avut o activitate prodigioasă cantitativ, fiind foarte apreciat de comanditari, care l‑au solicitat în mod copleșitor.

 

10 octombrie 1731 - S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interactiunea sarcinilor electrice (d.24.02.1810).

 

10 octombrie 1813 - S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenti reprezentanti ai teatrului liric.

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole — d. 27 ianuarie 1901, Milano), compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă. In copilarie a invatat sa cante la diverse instrumente. La sapte ani a devenit organist in biserica de la San Michele Arcangelo. A fost respins la examenul de intrare la Conservatorul din Milano, unul dintre profesori sfatuindu-l sa se orienteze spre altceva.

Cu toate acestea, el a perseverat si a inceput sa studieze compozitia cu Vincenzo Lavigna, maestru la Opera Scala din Milano. In 1836, Verdi a fost numit sa conduca filarmonica din Busseto. in acelasi an s-a casatorit, iar la cativa ani s-a reintors la Milano si a inceput sa compuna. A scris aproape 30 de opere, printre care celebrele “Aida”, “Nabucodonosor”, “Traviata”, “Othello”, precum si lucrari vocal-simfonice.A decedat la 27 ianuarie 1901.

 

10 octombrie 1825 - S-a născut Paul Kruger, om politic sud-african și președinte de stat

Stephanus Johannes Paulus Kruger (n. 10 octombrie 1825 în Vaalbank la Colesberg, Africa de Sud – d. 14 iulie 1904 în Clarens, Elveția) a fost un politician sud african.

 

10 octombrie 1830 - S-a născut Regina Isabella a II–a a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).

Isabela a II–a a Spaniei (n. 10 octombrie 1830, Madrid — d. 9 aprilie 1904, Londra) A fost regina a Spaniei intre anii 1833 – 1868 si a fost fiica cea mare a regelui Ferdinand al VI-lea al Spaniei, cu a patra soție aacestuia, Maria Cristina de Bourbon. Isabela, a devenit la moartea tatalui sau, la varsta de numai trei ani, regina, sub regenta mamei sale.

A moștenit tronul pentru că Ferdinand a convins Curțile (Cortes) să elimine Legea salica, introdusă de Bourboni la începutul secolului al XVII-lea și să restabilească vechea regula de succesiune în Spania. Fratele lui Ferdinand, Carol, a luptat timp de șapte ani impotriva sa , pentru a accede la tron, pe când Isabela era minoră. Susținătorii lui Carol erau cunoscuți drept „carliști” și disputa privind succesiunea a dus la mai multe razboaie carliste de-a lungul secolului al XIX-lea.

Drepturile Isabelei au fost apărate de armata, Curțile Generale (Cortes Generales), alături de liberali și progresiști, care atunci au instituit guvernul constituțional și parlamentar, au dizolvat ordinele religioase, au confiscat proprietățile lor (inclusiv ale iezuiților) și au încercat să pună ordine în finanțe.

In 1868 izbucneste o insurecție la Cadix, condusă de generalul Juan Prim si regina se exileaza. Isabela a fost obligată să abdice în Paris, pe 25 iunie 1870, în favoarea fiului ei Alfonso al XII-lea în vârstă de 13 ani. Isabela divorțase de soțul ei în luna martie a anului precedent, și a locuit la Paris pentru restul vieții. A murit pe 10 aprilie 1904 și este înmormântată în Spania, la El Escorial.

 

10 octombrie 1837 - A murit filosoful socialist utopic și economistul francez Charles Fourier (”Tratat despre asociaţia domestică şi agricolă”, ”Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale”); (n.07.04.1772).

 

10 octombrie 1841 - S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).

Ion I. Câmpineanu (n. 10 octombrie 1841, București; d. 15 noiembrie 1888, București) a fost un politician român, membru al Partidului Național Liberal. A fost fiul lui Ion Cîmpineanu. A îndeplinit mai multe funcții guvernamentale și publice, printre care cele mai importante sunt: ministru de justiție (27 ianuarie – 23 septembrie 1877); ministru de finanțe (23 septembrie 1877 – 25 noiembrie 1878; 25 februarie – 15 iulie 1880); ministru de externe (în 1878 – 1879 și 1885); ministru de domenii (1 aprilie 1883 – 2 februarie 1885); primar al Bucureștiului (1887)

 

10 octombrie 1846 - S-a născut Dimitrie Brândză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895)

Dimitrie (Demetrius) Brândză (n. 10/22 octombrie 1846, Bivolu, Bivolu, Botoșani, România – d. 3/15 august 1895, Slănic-Moldova, România) a fost un medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române. A contribuit la crearea terminologiei botanice românesti. În 1884 a pus bazele Gradinii Botanice din București, care astăzi îi poartă numele, iar în 1891 ale Institutului de Botanica din Bucuresti (“Flora Dobrogei”, “Despre vegetatia României si exploatatorii ei”)
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

10 octombrie 1857 - A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativa. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecţia numismatică a Academiei Române.

Clădirea a fost ridicată în urma unui concurs, în timpul căruia au fost analizate mai multe oferte. Cîştigătorul acestei competiţii a adus 70 de constructori austrieci. Piatra şi marmura au fost aduse depeste Dunăre de la Pesta ( din capitala Ungariei de azi – Budapesta) la Giurgiu, iar apoi cu carutele la Bucureşti, deoarece calea ferată dinspre Bucureşti spre Giurgiu (port la Dunăre) a fost construită abia în 1869.

Din cauza lipsei de resurse financiare, clădirea a fost inaugurată după doisprezece ani, în anul 1869. Clădirea de atunci avea două etaje şi era constituită numai din aripa care se întinde spre Bulevardul Carol.Faţada are un peristil cu stîlpi în stil ionic şi reliefuri realizate de Karl Storck. Din nefericire, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, lucrările lui Karl Storck au fost distruse.

La început, edificiul găzduia şi alte instituţii, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul Istoric, Şcoala de Arte etc. Celelalte aripi ale Universităţii au fost cunstruite sub coordonarea lui Nicolae Ghica – Budeşti între anii 1912 – 1926. Între secolul al 17 -lea şi prima decadă a secolului al 19-lea, chiar pe locul unde esta astăzi Piaţa Universităţii, se aflau clădirile şi grădina mănăstirii Sfîntul Sava.

Acolo a funcţionat “Şcoala înaltei Societăţi“, care a devenit în 1709 “Academia Domnească“, întemeiată de Constantin Brîncuşi. Aceasta era un centru cultural renumit în Sud-Estul Europei. La începutul secolului al 19-lea, după 1817, Mănăstirea Sfîntul Sava a găzduit Colegiul Sf. Sava, prima facultate cu predare în limba română. Predarea în limba franceză a durat pentru un scurt timp în anul 1847, dar Revoluţia din 1848 a reintrodus limba română.

Deoarece în vremea aceea nu exista o distincţie clară între şcoala secundară (liceu) şi facultate, acest colegiu reprezenta ambele niveluri. Universitatea a fost întemeiată ca şcoală superioară în anul 1864, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Primul doctorat a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie.

Universitatea a cunoscut “epoca de aur” între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15.700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea “Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York. În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist.

După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte. Astăzi universitatea are aproximativ 20.000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

 

10 octombrie 1859 - S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).

Generalul Ioan Boeriu, baron de Polichna (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea, Comitatul Făgăraş, azi Recea, judeţul Braşov – d. 2 aprilie 1949, Sibiu) a fost un Feldmarschalleutnant al Armatei Imperiale Austro-Ungare, ridicat la rangul de baron, comandant al regimentului de infanterie 76, decorat cu Ordinul Maria Terezia, apoi general de corp de armată în România Mare.

A fost ridicat la rangul de baron, decorat pe 17 august 1918 cu Ordinul Maria Terezia în grad de cavaler și numit feldmareșal, pentru cucerirea satului Polichna in ziua de 23 august 1914 actiune care a creat premiza victoriei austriece în bătălia de la Krasnik. A fost înnobilat primind titlul Boeriu de Polichna, după numele amplasamentului pe care l-a cucerit.

În 1915 a fost grav rănit, rămânând infirm. A activat în continuare ca expert militar în Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război. Totodată, a fost președintele Consiliului de Onoare din Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război.

 

10 octombrie 1861 - S-a născut Fridtjof Nansen, explorator și om de știință norvegian, laureat al Premiul Nobel pentru Pace; (d. 1930).

 

10 octombrie 1865 - John Wesley Hyatt obtine brevetul pentru inventarea celuloidului .O companie americana a oferit 10 000 USD pentru inventarea unei bile de biliard care sa fie la fel de rezistenta ca fildeşul, dar care sa coste mult mai puţin. John Wesley Hyatta reuşit să faca o astfel de bila, o breveteaza si obtine premiul. Această cercetare a dus la inventarea celuloidului.

 

10 octombrie 1866 - S-a născut pictorul român Nicolae Vermont; (d. 1932).

 

10 octombrie 1870 - S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).

Ivan Alekseievici Bunin (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.

 

10 octombrie 1872 - Ion Creangă a fost exclus definitiv din randurile clerului ortodox.

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași), scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

 

10 octombrie 1876 - A fost înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania.

 

10 octombrie 1896 - La Bucureşti apare săptămînal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 pînă în 4 mai 1897.

 

10 octombrie 1901 - Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).

Santos-Dumont se considera ca fiind primul sportiv al aerului. Pentru a învăţa cum să piloteze un balon, iniţial a angajat un pilot profesionist. A învăţat foarte rapid cum se pilotează un balon apoi, la scurt timp, chiar a început sa proiecteze primele sale modele de baloane. În 1898, Santos-Dumont a pilotat pentru prima dată propriul model de balon numit Brésil.

După numeroase zboruri cu balonul, Alberto şi-a întors atenţia asupra baloanelor dirijate (sau “dirijabile” = un tip de balon care mai degrabă înaintează prin curenţii de aer decât să se lase purtat de aceştia). Între 1898 şi 1905, a construit şi a pilotat 11 dirijabile. Dirijabilul cu care Santos a înconjurat turnul Eiffel a fost Dirijabilul Nr. 6. În data de 8 august 1901, în timpul uneia dintre încercările de a înconjura turnul Eiffel, dirijabilul a pierdut hidrogen iar Santos-Dumont nu l-a mai putut controla, oprindu-se pe acoperişul Hotelului Trocadero.

O explozie nemaipomenită s-a auzit însă în mod miraculos, Alberto a trăit. Competiţia pentru titlul “Deutsch de la Meurthe” a avut următoarele reguli: Piloţii trebuiau să zboare de la parcul Saint Cloud până la turnul Eiffel şi înapoi în mai puţin de 30 de minute, de asemenea trebuiau să menţină o viteza medie de cel puţin 22 km/h şi să acopere o distanţă de aproximativ 11 km în timpul alocat.

Caracteristicile unice ale proiectelor lui Santos-Dumont l-au făcut celebru atât în Europa cât şi în lumea întreaga. Câştigând diverse competiţii, el a devenit milionar în acest mod intrând în contact cu diverse clase sociale precum regalitatea. În 1904, Dumont a fost invitat la Casa Albă pentru a se întâlni cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt.

 

10 octombrie 1901 - S-a născut sculptorul elvetian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).

 

10 octombrie 1903 - Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).

Emmeline Pankhurst (n. 14 iulie 1858, Manchester – d. 14 iunie 1928 , Londra) născută Emmeline Goulden, reprezentantă a mișcării radicale feministe, o militantă (sufragetă) care a luptat pentru drepturile femeii.

 

10 octombrie 1903 - Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obţinut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obţine prin sinteză.

 

10 octombrie 1908 - S-a născut Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; (d. 1983).

 

10 octombrie 1913 - A fost deschis Canalul Panama.

Canalul Panama (spaniolă: Canal de Panamá) este un canal important care traversează istmul Panama în America Centrală, legând oceanele Atlantic și Pacific.

 

10 octombrie 1914 - A încetat din viaţă regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii fauritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Sinaia castelul Peles care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După razboiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei).. Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunare, între Fetesti si Cernavoda, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării.

 

10 octombrie 1914 - Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.

Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

La 10 octombrie 1914 stil nou (28 septembrie 1914, stil vechi), printul Ferdinand I succede la tron regelui Carol I, al carui nepot era. Acesta jura credinţă României şi promite că va fi “un bun român“. Majestatea Sa Ferdinand al României a devenit protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române. Ferdinand s-a căsătorit în decembrie 1892 cu principesa Maria (1875-1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, avînd şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea.

În timpul războiului mondial, regele Ferdinand s-a alăturat curentului favorabil Antantei, și, în 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe câmpul de luptă nu a fost favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele Puterilor Centrale.

Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în noiembrie 1916, la Iasi. Pentru rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie. În plus, în 1917, a murit de febra tifoida, la numai 4 ani, principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Deși familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu, Ferdinand nu și-a pierdut speranțele.

Astfel, el a refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România. În cele din urmă, situația avea să se schimbe. În cursul anului 1918, anul de naștere al României Mari, Ferdinand s-a întors la București în fruntea armatei, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populația entuziastă. Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari printr-o ceremonie grandioasă, în ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia. Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927, data la care a decedat.

 

10 octombrie 1916 - Începe prima bătălie de la Tîrgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.

Ioan Dragalina, uneori ortografiat Ion Dragalina (n. 16 decembrie 1860, orașul Caransebeș, Imperiul Austriac- d. 24 octombrie 1916, București) a fost un general român, care a murit eroic în luptele care au avut loc pe Valea Jiului în primul război mondial.

 

10 octombrie 1918 - Ştefan Ciobanu şi Ion Inculeţ au fost aleşi membri titulari ai Academiei Române.

 

10 octombrie 1920 - În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit graniţa dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu oraşul Dravograd, au fost ataşate la Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).

Aceste zone sunt astăzi parte a Republicii Slovenia . O alta regiune din Carinthia, Kanaltal (în italiană: Val Canale), cu oraşul de graniţă din Tarvisio ( germană : Tarvis ) şi locul sfânt de pelerinaj din Maria Luschari ( cu o suprafata de 445 km ²), a fost cedată Italiaei şi inclusa în provincia Udine . Frontiera a rămas neschimbată după al doilea război mondial, deşi la sfârşitul războiului trupele iugoslave au ocupat pentru scurt timp zona, inclusiv capitala Klagenfurt . Dupa dezintegrarea Iugoslaviei, frontiera separa Austria şi Slovenia .

 

10 octombrie 1921 - S-a născut Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre; (d.25.11.1999).

 

10 octombrie 1923 - A avut loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti de la Moscova, la care se constituie Internaţionala Ţărănească (activează ulterior pînă în 1933).

 

10 octombrie 1924 - S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de razboi in al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.

 

10 octombrie 1926 - A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) din Romania, prin fuziunea Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cu acest prilej s-a adoptat programul de guvernare al noului partid, care îmbină doctrinele celor două partide componente: “ţărănistă” şi “naţională”.

Prima apropiere între Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc s-a produs în urma celor dintâi alegeri, din noiembrie 1919, de după Marea Unire, în care voturile unui electorat încă neorientat nu au scos din urne un câştigător cu majoritate absolută. Ca urmare, ambele partide au colaborat la guvernarea „Blocului Parlamentar”, ceea ce a creat o atmosferă favorabilă unificării ulterioare.

În perioada guvernării lui Averescu (13 martie 1920-17 decembrie 1921), ambele partide s-au situat pe poziţii apropiate, atât în Parlament, la dezbaterea legii agrare, cât şi faţă de evenimentele social-politice din ţară. Colaborarea în opoziţie a continuat şi sub guvernul liberal Brătianu. La 10 februarie 1924, Partidul Ţărănesc a propus, într-o scrisoare adresată partidelor de opoziţie, crearea unui front unic.

Partidul Naţional Român a acceptat propunerea „cu vie satisfacţie”. La 1 iunie 1924, „Aurora”, oficiosul Partidului Ţărănesc, a anunţat că Delegaţia Permanentă a partidului, „găsind că principiile asupra cărora s-a convenit sunt potrivite pentru o bază de înţelegere între cele două partide”, a stabilit să înceapă contacte oficiale. Discuţiile au fost purtate în două etape: Mihai Popovici – Virgil Madgearu; Iuliu Maniu – Ion Mihalache.

S-a convenit un acord de fuziune (programul în 10 puncte) în baza următoarelor principii: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, apărarea ţărănimii contra exploatării, dezvoltarea industriei alimentare, atragerea capitalului străin, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale clasei muncitoare, cooperarea internaţională.

Dorind intens perfectarea fuziunii, Partidul Ţărănesc a fost de acord cu paritatea în conducere (câte 6 reprezentanţi) şi cu preşedinţia lui Iuliu Maniu. Totuşi, în calea unirii au apărut noi piedici care vor fi depăşite cu multe eforturi. La sfârşitul lui ianuarie 1926, sub presiunea alegerilor comunale organizate de liberali (18-19 februarie 1926), între cele două partide s-a perfectat un acord de guvernare.

Victoria la limită a liberalilor în alegerile comunale şi apropierea terminării mandatului acestora au determinat demisia guvernului liberal (27 martie 1926), după elaborarea unei legi electorale viu criticată de opoziţie, deoarece prevedea o primă electorală pentru partidul care obţinea majoritatea relativă de peste 40% din voturi. În pofida aşteptărilor opoziţiei, Regele Ferdinand a învestit cu mandatul de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe Alexandru Averescu. În aceste împrejurări, conducerile Partidului Ţărănesc şi a Partidului Naţional Român au ajuns la concluzia că nu au altă cale de urmat decât în direcţia unificării.

Într-un congres extraordinar ţinut la 18 aprilie 1926, Partidul Naţional Român a adoptat „un călduros apel” adresat Partidului Ţărănesc pentru fuziune sau pentru încheierea unui cartel electoral. Delegaţia Permanentă a Partidului Ţărănesc a hotărât (24 aprilie 1926) începerea urgentă a tratativelor pentru încheierea unui cartel electoral şi a amânat, după alegeri, discuţiile în vederea fuziunii, acceptată în principiu. În preambulul cartelului electoral se menţiona că fuziunea a rămas „o problemă a viitorului dorit apropiat”.

În alegeri (mai 1926), Blocul Naţional Ţărănesc, alcătuit de cele două partide, a obţinut 27,72% din voturi şi 69 mandate, liberalii 7,34% şi 16 mandate, Liga Apărării Naţional Creştine 4,76% şi 10 mandate, faţă de Partidul Poporului (de guvernământ) 52,09%, cu 292 mandate. Mandatele obţinute de Blocul Naţional Ţărănesc aparţineau 38 ţărăniştilor şi 31 naţionalilor.

În şedinţa sa din 10-11 iulie 1926, Comitetul Central Executiv al Partidului Ţărănesc a apreciat că este momentul ca fuziunea propusă de Partidul Naţional Român să fie realizată. La 12 iulie 1926, Ion Mihalache a făcut cunoscută această hotărâre lui Iuliu Maniu, cu care a început tratativele încheiate printr-un acord deplin.

În ziua de 26 septembrie 1926, Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Român şi Comitetul Central Executiv al Partidului Ţărănesc au aprobat, în şedinţe separate, unificarea. Ostili fuziunii, Nicolae Iorga, la 28 septembrie, şi Constantin Argetoianu, la 6 octombrie, s-au retras din partid.

La 10 octombrie 1926, s-au ţinut în Bucureşti congresele partidelor: Partidul Naţional Român în sala „Transilvania”, iar Partidul Ţărănesc în sala „Amiciţia”. Ambele congrese au ratificat în unanimitate FUZIUNEA, ceea ce a constituit actul de naştere al noului partid: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). Imediat după fuziune a fost adoptat şi programul partidului.
cititi mai mult pe taranista.wordpress.com

 

10 octombrie 1928 - Chiang Kai-Shi devine preşedinte al Republicii China.

 

10 octombrie 1930 - S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).

 

10 octombrie 1930 - Demisia guvernului naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

 

10 octombrie 1931 - S-a constituit Federatia Româna de Handbal.

 

10 octombrie 1931 - A murit inginerul roman Elie Radu, unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România, membru de onoare al Academiei Române (n.20.04.1835).

 

10 octombrie 1933 - Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.

 

10 octombrie 1933 - Waldo L. Semon a inventat vinilul.

 

10 octombrie 1933 - Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.

 

10 octombrie 1935 - La New York a avut loc premiera operei „Porgy și Bess”, de George Gershwin.

George Gershwin, cu numele real Jacob Gershowitz, (n. 26 septembrie 1898, New York – d. 11 iulie 1937, Los Angeles) a fost unul din cei mai populari compozitori americani din prima jumătate a secolului al XX-lea. Reușind să reunească elementele de jazz simfonic cu muzica ușoară, Gershwin a compus atât pentru teatrele muzicale de pe Broadway cât și pentru sălile de concert clasic. S-a bucurat de mult succes prin compunerea unor melodii interpretate de cei mai cunoscuți instrumentiști și cântăreți americani ca Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock și mulți alții.

 

10 octombrie 1935 - O lovitură de stat regalista e4ste data de armate greaca . Este răsturnat guvernul lui Panagis Tsaldaris şi se stabileşte o regenţă , care pune capat efectiv celei de-a doua Republici Elene.

 

10 octombrie 1938 - În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.

 

10 octombrie 1942 - S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.

 

10 octombrie 1946 - Conferinţa de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.

 

10 octombrie 1954 - A început procesul torţionarilor de la Piteşti în frunte cu Eugen Ţurcanu.

 

10 octombrie 1957 - Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.

 

10 octombrie 1963 - A murit populara cantareata franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).

Édith Piaf (n. 19 decembrie 1915, Paris, Franţa – d. 10 octombrie 1963, Grasse, Franţa) a fost o actriţă, cântăreaţă şi textieră franceză de mare succes, care a consacrat, atât în Franţa cât şi în întreaga lume, genul “chanson réaliste” (cunoscut cel mai adesea doar ca chanson). În cultura franceză şi europeană a secolului 20, şansonetista franceză, cunoscută şi sub numele de alint de Privighetoarea, ocupă un loc unic, exprimând prin vocea şi interpretările sale deosebite, angoasa şi frământările unei întregi generaţii de francezi şi vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participanţi ulteriori ai reconstrucţiei post-belice a democraţiilor europene.

Numele său adevărat era Édith Giovanna Gassion. Și-a luat pseudonimul “Piaf” (în argot-ul parizian = vrabie), cu ocazia debutului, în anul 1935. De origine socială modestă, a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroană a unui bordel.

După sfârșitul primului război mondial, tatăl său este angajat de un circ ambulant și o ia cu el pe Édith, cu care împarte rulota ce-i servea de locuință. Pentru a-și ajuta tatăl, Édith începe să cânte la colțuri de stradă, câștigând astfel câțiva bani. În anul 1935, Édith îl cunoaște pe Louis Leplée, proprietarul cabaretului “Le Gerny’s” de pe “Champs-Élysées”, care o invită să cânte în localul său câteva melodii, printre care și compoziții ale lui Vincent Scotto.

Această apariție în public pe scena unui local marchează debutul carierei sale artistice. Maurice Chevalier, în plină glorie, și Jacques Canetti, impresar la radio, sunt subjugați de interpretările lui Édith Piaf. Canetti îi asigură o emisiune la radio și, la sfârșitul anului 1935, îi înregistrează un disc cu melodia “La foule”. Primul său mare succes datează din ianuarie 1937, când obține un angajament la teatrul “ABC” din Paris cu numele artistic de Édith Piaf, iar impresarul Raymond Asso îi înregistrează discul cu “Mon légionnaire”.

 

10 octombrie 1964 - A decedat Jacques Byck, lingvist şi filolog român. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea “Studii de gramatică”; (n. 19.10.1897).

 

10 octombrie 1964 - La cea de–a XVIII–a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obţinut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).

 

10 octombrie 1966 - Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme.

 

10 octombrie 1967 - A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.

 

10 octombrie 1967 - S-a născut la Targoviste cântăreaţa Laura Stoica. În perioada 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului. A decedat în urma unui accident de circulaţie alături de viitorul ei soţ, bateristul Cristi Mărgescu, în data de 9 martie 2006, pe când se întorcea de la un concert susţinut la Urziceni. Discografie: “Un actor grăbit”, “Focul”, “Nici o stea”, “S-a schimbat”, “Dă, Doamne, cântec”, “Vino”.

 

10 octombrie 1970 - Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.

 

10 octombrie 1973 - Vicepresedintele american Spiro Agnew a demisionat din functie dupa ce a fost implicat intr-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepresedinte SUA care a renuntat la post, insa primul care a fost fortat de imprejurari sa plece din post. A facut echipa cu presedintele Richard Nixon.

Nascut intr-o familie de imigranti greci, Spiro Agnew, pe numele de nastere Anagnostopoulos, a fost un personaj politic controversat. Cariera sa politica a fost curmata brusc in urma punerii sale sub acuzare pentru evaziune fiscala si deturnare de fonduri in perioada cat a fost guvernator al statului Maryland. Vicepresedintele a declarat ca este nevinovat, insa a fost nevoit sa demisioneze. Pe locul lasat vacant a fost numit Gerald Ford.

 

10 octombrie 1980 - Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.

 

10 octombrie 1985 - A murit Orson Welles, regizor american de film și teatru, scenarist, actor . Intre creatiile sale memorabile amintim “Cetăţeanul Kane”, “Macbeth”, “Othello”, „Procesul”; (n.6.05.1915).

 

10 octombrie 1985 - A murit popularul actor american de origine rusă, Yul Brynner. Intre filmele sale memorabile se numara „Fratii Karamazov”, „Cei sapte magnifici”, „Taras Bulba”; n.12.07.1915.

 

10 octombrie 1986 - Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit San Salvador, El Salvador, omorând în jur de 1 500 de oameni.

 

10 octombrie 1986 - A decedat Mansi Barberis, compozitoare, soprană şi violonistă de origine română; (n. 12.03.1899).

 

10 octombrie 1989 - Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, caruia i–a oferit un interviu ad–hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce–ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto–ceaușist.

Începînd din 1988, ca urmare a atitudinii deschis anticomuniste și anticeaușiste, după ce a trimis Europei libere o scrisoare de protest împotriva modului în care erau anchetați și tratați scriitorii români, scriitorul Dan Petrescu a fost concediat din postul de bibliotecar la B.C.U. “M. Eminescu” Iași, iar în octombrie 1989 a intrat în greva foamei și arest la domiciliu.

O serie de personalități culturale, din România și din diaspora, l-au susținut, printre acestea s-au numărat și Mariana Marin, Monica Lovinescu sau Paul Goma. După Revoluția din 1989 a activat în Grupul pentru dialog social, a fost implicat în viața civică a urbei sale natale, dar și în activități editoriale, la Editura Nemira, și a desfășurat o intensă activitate publicistică.

 

10 octombrie 1992 - A fost constituită in Romania, Liga Profesională din Divizia Naţională de Fotbal.

 

10 octombrie 1999 - A încetat din viaţă scriitorul australian Morris West, autorul romanelor “Avocatul diavolului”, “Copiii soarelui”, “Mâna maestrului”, “Bufonii Domnului”, “Lazăr” şi “Amanţii”. (n. 26 aprilie 1916).

 

10 octombrie 1999 - A fost ridicată „Roata din Londra“, la acel timp cea mai mare roată din Europa.

 

10 octombrie 2000 - A decedat Sirimavo Bandaranaike, prima femeie prim–ministru din lume în Sri Lanka (în 1960); (n.17.04.1916).

 

10 octombrie 2001 - Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i–a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le–a cerut să atace „interesele americane din lume”.

 

10 octombrie 2004 - A încetat din viaţă actorul Christopher Reeve, interpret principal în filmul “Superman” (n. 25 septembrie 1952).

 

10 octombrie 2008 - A aparut noul canal TVR 3.

 

10 octombrie 2010 - Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.

 

10 octombrie 2019 - Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.

Guvernul Viorica Dăncilă a fost cel de-al 129-lea guvern al României, condus de Viorica Dăncilă, care a guvernat țara de la 29 ianuarie 2018 până la 10 octombrie 2019, când a fost demis prin moțiune de cenzură. A avut 27 de membri, iar unii dintre miniștri au făcut parte și din guvernul Mihai Tudose, demisionat în 16 ianuarie 2018 în urma unui conflict între premier și Liviu Dragnea, liderul PSD. Analiștii politici consideră acest guvern ca fiind cel mai prost guvern postdecembrist din România.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 octombrie 2019 - Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,

iar pentru anul 2019 scriitorului Peter Handke, „pentru influenta creație care, cu ingeniozitate artistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”.
cititi mai mult pe: www.digi24.ro; www.edupedu.ro

 

10 octombrie 2020 - La Ordinea Zilei

Romanian troops marching in Transylvania

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org; youtube.com

 

5 octombrie este a 278-a zi a calendarului gregorian și a 279-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 5 octombrie

(BOR) Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu; Sfintele Muceniţe Haritina şi Mamelta

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misailde la Mănăstirea Turnu s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei. Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă Romana se face la data de 5 octombrie.

 

(BRU) Sf. Haritina, martir († 304)

 

(BRC) Ss. Placid și însoțitorii, martiri; Sf. Alois Scrosoppi, preot

 

Portugalia: Prima Republică Portugheză (1910)

 

Ziua profesorului (UNESCO) (din 1994) În mai multe țări, Ziua profesorului este destinată a fi ziua specială de apreciere a cadrelor didactice. În unele dintre ele ziua este sărbătorită la sfârșitul săptămânii, în timp ce în altele este celebrată într-o zi lucrătoare. Din anul 1994, UNESCO a stabilit ca Ziua Internațională a Profesorului să fie celebrată în fiecare an pe 5 octombrie.

 

Astăzi în istorie pentru 5 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 5 octombrie în Istorie:

- 5 octombrie 1918 – Declaraţia de independenţă a Transilvaniei

 

5 octombrie 578 - A decedat imparatul bizantin Iustin al II-lea ; (n. c. 520).

Flavius Iustinus Iunior Augustus, poreclit Divinul, a fost imparat al Bizantului între anii 565 si 578.Era nepotul imparatului Iustinian I și soțul Sofiei, nepoata imparatesei Teodora. Moștenind de la Iustinian I un imperiu întins, a purtat războaie de-a lungul întinselor frontiere ale imperiului.

Cel mai important eveniment din timpul domniei sale a fost invazia lombarzilor din anul 568 , in urma careia Imperiul a pierdut două treimi din Italia. După pierderea Italiei, a luptat fără succes împotriva avarilor. În 572 a pornit războiul cu Persia, în urma căruia a pierdut Siria. Ultimii sai patru ani de domnie au fost marcați de o demență progresivă, conducerea efectivă a imperiului revenind soției sale Sofia și fiului său adoptiv, Tiberiu, succesorul desemnat.

 

5 octombrie 610 - Heraclius a fost încoronat la Constantinopol imparat al Imperiului Bizantin, după ce l-a detronat pe predecesorul său Focas.

Heraclius I (latină: Flavius Heraclius Augustus) (n. 575; d. 11 februarie 641), împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între 5 octombrie 610 și 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene. Heraclius a reorganizat conducerea imperiului, după decăderea suferită sub predecesorii săi la tron, și a reușit să redobândească de la perși teritoriile pierdute anterior.

A încercat să încurajeze reunificarea dintre creștinii ortodocși și monofiziți, prin promovarea unei dogme de compromis, numită monotelism. Deasemenea, a schimbat limba oficială a imperiului din latină în greacă. Numeroși istorici consideră schimbarea din timpul domniei lui Heraclius ca punctul de ruptură cu trecutul roman al Bizanțului și obișnuiesc să numească imperiul ca “Bizantin”, în loc de “Roman de Răsărit”, după această dată.

Flavius Focas Augustus, cunoscut sub numele de Focas Tiranul, a fost împărat bizantin între 602 și 610. A ajuns la tron în urma răscoalei împotriva lui Mauriciu și a fost detronat de Heraclius. Focas era originar din Tracia. Era ofițer de rang inferior în armata bizantină pe la 600. A servit în delegații diplomatice la avari. În 602, profitând de un moment de instabilitate, a pornit o răscoală împotriva lui Mauriciu, în Balcani, apoi în tot imperiul. Răscoala s-a terminat cu executarea lui Mauriciu și a familiei sale și încoronarea lui Focas în Biserica Sf. Ioan Botezătorul.

 

5 octombrie 869 - S-a intrunit al IV-lea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol.

 

5 octombrie 1056 - A murit imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, Henric al III-lea; (n.1017) . A fost unul dintre cei mai puternici impărați a Sfântului Imperiu Roman, autoritatea sa în Germania, Italia și Burgundia nefiind contestată.

 

5 octombrie 1143 - Regele Alfonso al VII-lea al Leónului recunoaște Portugalia ca regat.

Alfonso al VII-lea (1 martie 1105 – 21 august 1157), născut cu numele de Alfonso Raimúndez și poreclit Împăratul, a devenit regele Galiciei în 1111 și regele Leonului și al Castiliei în 1126. Alfonso a folosit pentru prima dată titlul de Împărat peste toată Spania, alături de mama sa, Urraca, odată ce ea l-a investit în conducerea directă a orașului Toledo, în 1116. El a fost fiul lui Urraca a Leonului și Raymond de Burgundia, primul membru al Casei de Burgundia care guverna Peninsula Iberică.

 

5 octombrie 1285 - A murit la numai 40 de ani, regele Filip al III-lea al Franței; (n. 1245). A fost fiul lui Ludovic al IX -lea şi al Margueritei de Provence, născut 30 aprilie 1245 si rege al Frantei de la data de 25 august 1270.

 

5 octombrie 1338 - S-a născut Alexios al III-lea , împăratul Trapezuntului; (d. 1390).

 

5 octombrie 1450 - Louis IX, Duce de Bavaria ordona expulzarea evreilor din Bavaria de Jos.

 

5 octombrie 1455 - Petru Aron, domn al Moldovei, primește un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile

Domnul Moldovei, Petru al III-lea Aron, a fost fiul natural al lui Alexandru cel Bun, mama sa nefiind cunoscută. Prima domnie: octombrie 1451 – februarie 1452 ; a doua domnie: august 1454 – februarie 1455; atreia domnie: mai 1455 – aprilie 1457. În 1456, Petru Aron se învoieste să plătească turcilor un tribut de 2000 de galbeni, pentru a înlătura pericolul ce îl ameninţa din această parte.

A fost răsturnat de la putere de Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, care l-a învins în două lupte în aprilie 1457. Petru Aron s-a refugiat în Polonia, apoi în secuime, de unde provoacă ostilităţile dintre Ştefan cel Mare şi Matei Corvin. După lupta de la Baia din 1467, când Ştefan cel Mare îl învinge pe Matei Corvin, Petru Aron este prins de Ştefan cel Mare şi executat (probabil în 1469).

 

5 octombrie 1550 - A fost fondat orasul Concepción din Chile.

 

5 octombrie 1565 - A murit matematicianul italian Lodovico Ferrari; (n.1522).

 

5 octombrie 1665 - A fost fondată Universitatea din Kiel, actuala Germanie.

 

5 octombrie 1712 - S-a născut pictorul italian Francesco Guardi; (d. 1793).

Francesco Guardi (n. 5 octombrie 1712, d. 1 ianuarie 1793), pictor venețian și membru al Școlii Venețiene.

 

5 octombrie 1713 - S-a născut Denis Diderot, filosof materialist francez, unul din autorii “Enciclopediei”

Denis Diderot (n. 5 octombrie 1713, Langres (Champagne-Ardenne); d. 31 iulie 1784, Paris), filosof și scriitor francez. A fost unul dintre cei mai mari reprezentanti ai Iluminismului. A urmat studiile in scolile iezuitilor, dupa care s-a inscris la Colegiul “Louis le Grand” din Paris. A dus o viata boema, iar in 1743 s-a casatorit cu o lenjereasa.

Opera vietii sale o reprezinta Enciclopediile franceze, la care a inceput sa lucreze dinainte de 1751 la cererea librarului Le Breton si pe care a reusit sa le finalizeze in 1772. In ciuda volumului de munca urias, Diderot a gasit timp sa isi scrie lucrarile filosofice, Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, (1746) și Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi 1749), in care sustine adoptarea unei “religii naturale”.

Dupa publicarea lucrarii “Scrisoarea despre orbi, pentru folosinta celor care vad”, in 1749, filosoful francez a fost inchis pentru cateva luni, scepticismul acestuia deranjand autoritatile vremii. Totodata, a facut critica de arta, a scris povestiri si romane.Scopul lui Diderot a fost acela de impunere a unei filosofii pozitive, fiind preocupat pe parcursul intregii sale vieti pe definirea naturii umane.

 

5 octombrie 1793 - În Franta este instituită era republicană. Aceasta începea pe 22 septembrie 1792; anul era format din 12 luni a câte 30 de zile, împărțite și ele în decade.Religia crestinareştinismul este interzis

 

5 octombrie 1795 - Insurecție regalistă la Paris – Generalii Napoleon Bonaparte și Joachim Murat, deschid focul asupra insurgenților. Napoleon devine general de divizie.

 

5 octombrie 1830 - A încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Dinicu Golescu; (n. 7 feb. 1777).

Constantin Golescu (cunoscut sub numele de Dinicu Golescu, n. 7 februarie 1777 – d. 5 octombrie 1830), boier și cărturar român, fiu al marelui ban din Țara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu. Vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos.

A iniţiat impreuna cu alţi romani patrioti la Braşov în anul 1822, o Societate lite rară care depăşea sfera preocuparilor culturale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827, la Bucureşti, a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, “Curierul românesc” şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Familia Lipschii (1827). A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte.

 

5 octombrie 1857 - S-a născut Maica Smara – pseudonim pentru Smaranda Gheorghiu, scriitoare, publicistă si militanta a miscarii feministe din România, prima românca reprezentanta a României la congrese internationale; (5/18) (d. 28.01.1944). A fost o nepoată a lui Grigore Alexandrescu si este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…) La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.

 

5 octombrie 1862 - S-a înfiintat, la Arad, ”Asociatia nationala pentru cultura si conservarea poporului român”.

 

5 octombrie 1864 - Orașul indian Calcutta este distrus aproape în întregime de un ciclon care lasa in urma 60 000 de morți.

 

5 octombrie 1864 - S-a născut Louis Lumiere, pionier al filmului francez; (d. 1948).

Louis Jean Lumière (5 October 1864, Besançon, France – 6 June 1948, Bandol). Auguste și Louis Lumière au fost copiii industriașului francez Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi au devenit fotografi profesionisti. Louis Lumière s-a născut la 5.10.1864 și a murit la 6.06.1948 , iar fratele sau, August Lumière s-a născut la 19 octombrie 1862 si a murit la 10 aprilie 1954. Cei doi sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiectie cinematografica. Impreuna cu fratele sau, Auguste, a brevetat la 13.02.1895, „Cinematograful Lumière”.

 

5 octombrie 1880 - A murit Jacques Offenbach, compozitor francez de origine germană (n. 1819).

Jacques Offenbach (nume la naștere: Jacob Eberst, n. 20 iunie 1819, Köln – d. 5 octombrie 1880, Paris), compozitor și violoncelist evreu originar din Germania, naturalizat francez.

 

5 octombrie 1895 - Lângă Londra are loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe șosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km.

 

5 octombrie 1897 - Apare la Bucureşti revista enciclopedia populară ”Albina Romaneasca” (1897-1916; 1922-1928; 1933-1937) şi (din 1945 pînă în 22 decembrie 1989), revista Aşezămintelor culturale din România.

 

5 octombrie 1902 - S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist român. Cartea sa “Desculţ” este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele existând o traducere şi în limba japoneză. (d. 1974).

 

5 octombrie 1905 - Wilbur Wright realizează cu avionul Wright Flyer III un zbor de peste 38,6 km în 39,5 minute, până acum cel mai lung zbor cu un avion alimentat.

Wilbur Wright (n. 16 aprilie 1867, Melville, Indiana – d. 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA)

 

5 octombrie 1908 - Austro-Ungaria a anexat Bosnia–Herţegovina.

 

5 octombrie 1910 - Portugalia a devenit republică, in urma unei revolte populare care a dus la rasturnarea monarhiei. Datorită abdicării regelui Manuel al II-lea, monarhia este abolită în Portugalia și este proclamată Prima Republica Portugheză; Teófilo Braga este primul președinte al guvernului provizoriu al țării.

Joaquim Teófilo Fernandes Braga (n. 24 februarie 1843 – d. 28 ianuarie 1924) a fost un scriitor, critic literar, istoric literar și om politic portughez. A fost conducător al Generației de la 1870 (împreună cu Antero de Quental) și întemeietor al folcloristicii, istoriei și criticii literare portugheze. În perioada 1910 – 1911, a fost președinte al Guvernului Provizoriu al Portugaliei.

 

5 octombrie 1915 - Bulgaria intră primul război mondial de partea Puterilor Centrale (Germania si Austro-Ungaria).

 

5 octombrie 1918 - (5/18 octombrie) Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania în şedinţa din 29 septembrie de la Oradea, este citită în Parlamentul ungar de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voievod.

Depunerea declaratiei a urmat mai multor actiuni ale fruntasilor politici ai romanilor, prin care s-a incercat dobandirea independentei. La sfarsitul lunii septembrie, Comitetul executiv al Partidului National Roman a adoptat o declaratie care proclama “independenta natiunii romane”. În aceasta declaratie romanii ardeleni isi afirmau dreptul inalienabil la o viata nationala independenta.

Cu o zi inainte ca Alexandru Vaida, unul dintre conducatorii Partidului National Roman din Transilvania si apoi al Partidului National-Taranesc Roman, sa dea citirii actul, imparatul Carol I a lansat manifestul “Catre poparele mele credincioase”, in incercarea de a salva monarhia de la dezintegrare, propunand ca solutie, federalizarea Austro-Ungariei, dar solutia sa nu a fost luata in seama. Ulterior acestui eveniment, s-a format Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad care a devenit organul central al luptei romanilor pentru unire.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

5 octombrie 1930 - A început prima Conferinţă balcanică cu participarea României, Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei, Turciei şi Albaniei. Conferinţa a fost desfăşurată la Atena şi a durat pînă pe 13 octombrie. Delegaţii au convenit pentru încheierea unui pact balcanic.

 

5 octombrie 1936 - S-a născut Václav Havel, scriitor, dizident anticomunist și om politic ceh, fost presedinte al Cehoslovaciei.(Romanele “Petrecerea din gradina”, “Audienta” si “Vernisaj”).

Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hradecek, Republica Cehă) scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003)
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 octombrie 1942 - S-a născut Angela Buciu, cântăreață de muzică populară și deputat in Parlamentul României.

 

5 octombrie 1947 - Se constituie Kominformul (Centrul de Informaţii al Comunismului Internaţional), unealta stalinista de subordonare a partidelor comuniste din lume. Denumirea Cominformului provine de la contragerea denumirii în rusa Информационное бюро коммунистических и рабочих партий, (în romana Biroul de Informații ale Partidelor Comuniste și Muncitorești). Crearea Cominformului de către Stalin apare ca răspuns la Planul Marshall american, refuzat de „democrațiile populare” din Europa Centrală (sub presiunea sovietică).

În cursul acestei reuniuni a fost pronunțată Doctrina Jdanov Scopul Cominformului era de a controla strâns evoluția ideologică și politică a statelor și partidelor comuniste participante (A se vedea, mai jos, lista acestor partide).Sediul Cominformului a fost stabilit la Belgrad , capitala Iugoslaviei. Singurele întruniri ale Cominformului au avut loc în septembrie 1947 (Polonia), în iunie 1948 (România) și noiembrie 1949 (Ungaria).

În data de 28 iunie 1948, Partidul Comuniștilor din Iugoslavia este exclus din Cominform.organizatia este dizolvata in 1956, ca efect al destalinizării lansate de Nikita Hrusciov, după cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și după „raportul secret” privitor la „cultul personalității” și la crimele lui Stalin.

 

5 octombrie 1956 - Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat la 7 ani de închisoare corectionala, sub acuzatia de a fi redactat si multiplicat manifeste anticomuniste, pe scriitorul Nicolae Balota, arestat la 3 ianuarie, in acelasi an.

 

5 octombrie 1957 - În urma unei lovituri de stat, Portugalia s-a proclamat republică.

 

5 octombrie 1962 - Membrii trupei de muzica pop The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, “Love Me Do”.

The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc.

Fără dubiu, “The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX.

În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.

 

5 octombrie 1962 - A fost lansat “James Bond Dr. No”, primul film din seria James Bond. Din distribuţie făceau parte Sean Connery şi “Bond-Girl” Ursula Andress.

 

5 octombrie 1969 - BBC One emite primul episod din Monty Python’s Flying Circus a trupei de comedie Monty Python.

Monty Python, sau The Pythons, este numele colectiv al creatorilor „Monty Python’s Flying Circus”, un show de comedie gen „sketch” difuzat de televiziunea britanică BBC pentru prima oară pe 5 octombrie 1969. Un total de 45 de episoade au fost realizate de-a lungul a patru sezoane. Fenomenul Python s-a dezvoltat de la emisiunea originală la ceva mult mai important ca arie și impact, incluzând turnee, cinci filme, numeroase albume, mai multe cărți și un musical, care i-au convertit pe membri inițiali în staruri de sine stătătoare.

Seria de televiziune, difuzată de BBC între 1969 și 1974, a fost concepută, scrisă și interpretată de către Graham Chapman, John Cleese, Terry Gilliam, Eric Idle, Terry Jones și Michael Palin. Structurat mai mult sau mai puțin ca un „sketch show”, dar cu o abordare inovatoare bazată pe tehnica fluxului conștiinței (ajutată de animațiile lui Terry Gilliam), a forțat limitele a ceea ce era pe atunci considerat acceptabil, atât din punct de vedere al stilului, cât și al conținutului.

 

5 octombrie 1972 - La Paris este fondat Frontul Național Francez de extrema dreapta și Jean-Marie Le Pen este ales președintele acestei formatiuni nationaliste.

 

5 octombrie 1975 - S-a născut Kate Winslet, actriţă britanică, devenita celebra pentru rolul sau din filmul ”Titanic”.

 

5 octombrie 1983 - Liderul sindicatului polonez necomunist „Solidaritatea”, Lech Walesa, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

 

5 octombrie 1984 - Marc Garneau devine primul cosmonaut canadian, la bordul navei spatiale americane Challenger.

 

5 octombrie 1986 - Existenta armelor nucleare tinute in secret de israelieni, este dezvăluita ziarului britanic Sunday Times de Mordechai Vanunu, un cercetator de la centrul atomic Dimona din Israel. Povestea apare pe prima pagină a ziarului sub titlul: “Secretele din arsenalul nuclear al Israelului”.

 

5 octombrie 1988 - În Brazilia este promulgată Constituția Federală.

 

5 octombrie 1992 - Lennart Meri devine președinte al Estoniei independente.

Lennart Georg Meri (29 martie 1929 – 14 martie 2006) a fost un scriitor, regizor și politician eston care a deținut funcția de președinte al Estoniei între 1992 și 2001. Meri a fost unul dintre conducătorii mișcării estoniene de independență față de URSS.

 

5 octombrie 1994 - Adepti ai sectei apocaliptice a Templului Solar se sinucid in masa. Politia elvetiana a descoperit 48 de cadavre au fost descoperite de poliţia elvetiana, douăzeci şi trei dintre cadavre au fost găsite într-o cameră ascunsă la subsolul unei ferme, în satul de Cheiry, la cca 60 de km. nord-est de Geneva. Alte 25 de cadavre , inclusiv unii copii, au fost gasite în trei cabane arse în Granges-sur-Salvan, la 47 km est de la Geneva, în apropiere de graniţa cu Italia. Multe dintre cadavre au fost găsite cu răni prin împuşcare şi pungi de plastic pe cap. Cei mai multi au fost îmbrăcati în robe de ceremonie. Secta Templului Solar, a fost fondata in 1984 de Dr. Luc Jouret şi Joseph di Mambro.

 

5 octombrie 2000 - Demonstrațiile de la Belgrad, capitala Serbiei, au dus la căderea lui Slobodan Miloșevici si a regimului sau autoritar. Susţinători ai opoziţiei din toată Serbia au luat cu asalt clădirea Parlamentului iugoslav din Belgrad proclamandu-l pe Vojislav Kostunica presedinte al Iugoslaviei.

Vojislav Koštunica (n. 24 martie 1944, Belgrad) este fostul prim-ministru al Serbiei și președintele Partidului Democrat din Serbia (DDS). De asemenea, a fost ultimul președinte al Republicii Federale Iugoslavia, succesor al lui Slobodan Milošević. Datorită problemelor cu care se confruntă guvernul, datorate în special autoproclamării Kosovo ca stat independent, la 17 februarie 2008, Koštunica este nevoit să anunțe demisia guvernului său (8 martie 2008).

 

5 octombrie 2001 - În Romania a fost înfiinţată Jandarmeria Montană. Primul pluton de jandarmi montani, format din 30 de profesionişti în căţărare, lupte şi acţiuni de salvare, a început să patruleze traseele Buşteni, Azuga şi Sinaia.

 

5 octombrie 2011 - A decedat Steve Jobs, cofondator impreuna cu Steve Wozniak, al companiei Apple Inc ; (n.24 februarie 1955).

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 – d. 5 octombrie 2011), cofondatorul și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost directorul general al firmei Apple Computer, precum și al firmei Pixar , cel mai mare acționar al companiei Disney și membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs a fost considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.

Steve Jobs a pierdut la varsta de 56 de ani lupta cu o boală necruţătoare. Suferea de o formă rară de cancer pancreatic. Jobs a suferit în ultimii ani mai multe intervenții chirurgicale, în 2004 a avut o operație pentru a înlătura cancerul pancreatic, iar la începutul lui 2009 a suferit un transplant de ficat. Jobs a fondat Apple în 1976, cu prietenul său din copilărie, Steve Wozniak, creînd ceea ce se consideră a fi fost primul computer personal din lume, Apple II.

Inițial, Steve Jobs și Steven Wozniak au lansat o firmă care producea electronice, si avea sediul într-un garaj din Palo Alto, în sudul Californiei. Apple este cunoscută mai ales pentru computerele Macintosh, dar și pentru o serie de produse de ultimă generație lansate pe piață. Steve Jobs a fost creierul din spatele unor creaţii incredibile ale celor de la Apple, ca: iPhone, iPad, iPod, iMac sau iTunes.

Odată cu venirea lui Jobs la conducerea companiei, Apple a cunoscut o creștere rapidă a veniturilor și profiturilor. La moartea sa, site-ul Apple a scris : „Apple a pierdut un vizionar şi un geniu creativ, iar lumea a pierdut un om senzaţional”. Pentru anul fiscal 2010, Apple a generat un venit net de 14 miliarde de dolari, cu vânzări de peste 65 miliarde dolari.

 

5 octombrie 2011 - Versiunea în limba italiană a Wikipedia se autocenzurează împotriva proiectului de lege pentru ascultarea convorbirilor telefonice; este prima dată când Wikipedia folosește autocenzura.

 

5 octombrie 2020 - Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost decernat cercetătorilor Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice, „pentru descoperirea virusului hepatitei C”.