Evenimentele Zilei de 8 octombrie în Istorie

Solemnitatea deschiderii Adunării ad-hoc din Ţara Românească (Bucureşti, 8 octombrie 1857)) litografie de Carol Popp de Szathmáry

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

8 octombrie este a 281-a zi a calendarului gregorian și a 282-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 8 octombrie 

(BOR) Sf. Cuvioasa Pelaghia din Antiohia; Sfânta Taisia

(BRU) Sf. Pelaghia, cuvioasă († secolul al V-lea)

(BRC) Sf. Simeon Bătrânul; Sf. Ioan Calabria

 

Astăzi în istorie pentru 8 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 8 octombrie în Istorie:

- 8 octombrie 1857 – Adunarea ad-hoc din Valahia

 

8 octombrie 319 i.Hr. - S-a născut regele Pyrrhus al Epirului, unul dintre cei mai puternici adversari ai Romei.

Pyrrhus din Epir (scris și Pyrrhos sau Pirus). Rege al moloșilor, populație greacă din regiunea Epir (306 – 302 și 297 – 272 î.Hr.) și al Macedoniei (288 – 284, 273 – 272 î.Hr.). S-a remarcat ca un mare general, cunoscute fiind mai ales luptele sale din sudul Italiei împotriva statului roman. Chemat de oraşul-stat Tarent în ajutor împotriva expansiunii romanilor, el a obţinut două victorii în luptele cu aceştia, la Heracleia şi Ausculum.

Pierderile mari în rândul armatei sale din bătălia de la Ausculum l-ar fi făcut pe rege să exclame: „Încă o victorie ca aceasta şi suntem pierduţi!” De aici vine expresia „victorie a la Pyrrhus”. Regele epirot este înfrânt de romanii conduşi de Manius Curius Dentatus în lupta de la Beneventum din 275 î.Hr. şi se retrage în patrie. A murit în anul 272 î.Hr. în luptele de stradă din oraşul Argos, în timp ce ducea un război împotriva Spartei şi Messenei, aliatele rivalului său la tronul Macedoniei, Antigonus al II-lea Gonatas.

 

8 octombrie 314 - Împăratul roman Licinius este înfrânt de către Constantin cel Mare in Bătălia de la Cibalae şi pierde teritoriile sale europene.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

8 octombrie 451 - A început la Calcedon, un oraş din Asia Mică, prima sesiune a Sinodului de la Calcedon care a marcat schisma ortodoxiei orientale față de restul bisericilor creștine. S-a terminat la 1 noiembrie

Al patrulea Sinod Ecumenic s-a ținut la Calcedon (Halkidon) este cunoscut și ca Sinodul de la Calcedon.
Acest important sinod s-a ocupat de două mari chestiuni:

- unele aspecte privind Firea (Natura) și Ipostasul (Persoana) lui Hristos

- organizarea Bisericii.

 

8 octombrie 705 - A murit califul arab musulman Abd al-Malik ibn Marwan (646 – 705) al cincilea calif din Dinastia Omeiazilor.

A fost fiul califului Marwan I si a efectuat reforme menite sa arabizeze imperiul, a introdus araba ca limbă administrativă în cancelarii, în locul elenei şi al persanei medii, a bătut monede proprii, care le- au înlocuit pe cele bizantine şi sasanide, a efectuat reforme fiscale şi financiare. In timpul domniei sale s-a confruntat cu mai multe răscoale pe cuprinsul califatului.

S-a înconjurat cu oameni de litere, şi a dispus construcţia unor clădiri remarcabile mai ales la Ierusalim. În anii 687-691 au fost înălţate pe Muntele Templului din Ierusalim sanctuarul musulman Haram ash Sharif, cuprinzând Domul sau Cupola Stancii şi Moscheea Al Aksa, pe locul unei bazilici creştine şi în aria locului in care se aflasera Primul şi celui de-al Doilea Templu evreiesc din Ierusalim.

 

8 octombrie 1075 - Dmitar Zvonimir este încoronat rege al Croaţiei.

In timpul domniei sale (1075–1089) si a inaintasului sau, Petar Kresimir al IV-lea (1058–1074), Regatul Croat medieval a ajuns la maxima sa expansiune în secolul al XI-lea.

 

8 octombrie 1207 - A murit ucis în timpul asedierii Salonicului, Ioniţă Caloian, ţar (1197–1204) al Imperiului româno–bulgar din dinastia Asăneştilor.

Caloian a asediat în două rânduri, însă de fiecare dată a eșuat în încercarea de ocupare a orașului, ca urmare fie a retragerii cavaleriei cumane, fie a contraofensivei hotărâte a împăratului de Constantinopol, Henric I.

În 12o7, el a încheiat o alianță antilatină cu Theodor I Laskaris,conducătorul Imperiului Bizantin de Niceea. Pe parcursul aceluiași an, trupe ale lui Ioniță l-au atras într-o ambuscadă pe regele cruciat al Salonicului, Bonifaciu de Montferrat , in urma careia acesta și-a pierdut viața (4 septembrie 1207). Căutând să profite de pe urma acestui eveniment, Caloian s-a îndreptat cu toate forțele sale către Salonic și a început asediul, însă a fost asasinat de către unul dintre comandanții cumani din armată, Monastăr,la începutul lunii octombrie.

 

8 octombrie 1317 - A murit impăratul Fushimi al Japoniei; (n. 1265).

 

8 octombrie 1408 - Privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor in Liov le garanteaza acestora legatura libera cu bazinul pontic prin Moldova, asigurandu-le un adevarat monopol pentru comertul cu zona Marii Negre; actul mentioneaza dreptul de depozit limitat al orasului Suceava.

 

8 octombrie 1434 - Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași. Cercetarile arheologice au demonstrat insa ca asezarea exista de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

 

8 octombrie 1480 - A început de-a lungul râului Ugra un conflict între armatele ruse ale lui Ivan al III-lea și cele tatarasti ale Hoardei de Aur, care a durat până în 11 noiembrie.

 

8 octombrie 1600 - În San Marino a fost adoptată Constituţia scrisă.

 

8 octombrie 1754 - A decedat scriitorul englez Henry Fielding; (n.22 aprilie 1707).

Henry Fielding (n. 22 aprilie 1707 – d. 8 octombrie 1754) a fost un romancier și dramaturg englez cunoscut și recunoscut pentru umorul său sănătos și puterea satirică a scrierilor sale din care se detașează marcant romanul Tom Jones (titlul original, The History of Tom Jones, a Foundling.Născut lângă Glastonbury în Somerset în 1707, Fielding a fost educat la Eton. Sora sa mai mică, Sarah Fielding, a fost de asemenea o scriitoare de succes. După un episod romantic, care era să-l coste libertatea, Henry Fielding s-a stabilit în Londra unde a început cariera sa literară.

 

8 octombrie 1803 - A murit Vittorio Alfieri, scriitor și filozof italian (n. 1749)

Vittorio Alfieri (n. 16 ianuarie 1749, Asti, Piemont – d. 8 octombrie 1803, Florența), poet, dramaturg și filosof italian. A fost foarte influențat de cultura clasică și de spiritul romantic. Este considerat părintele tragediei italiene.

 

20 octombrie 1827 - Bătălia de la Navarino – parte a Războiului de Independență al Greciei (1821–1830)

Bătălia navală de la Navarino a avut loc pe 8 octombrie 1827, în timpul Războiului de Independenţă al Greciei (1821 – 1832), în golful Navarino (Pylosul zilelor noastre), pe ţărmul de vest la Peninsulei Peloponez, în Marea Ionică.

O flotă combinată otomano-egipteană a fost distrusă de forţa navală aliată a Imperiului Britanic, Regatului Franei şi Imperiului Rus. Este ultima mare bătălie navală în care au participat în mod exclusiv vase cu pânze. Corăbiile alianţei antiotomane erau mai bine înarmate şi antrenate decât cele turco-egipteano-algeriene, ceea ce a avut ca rezultat o victorie zdrobitoare a Marilor Puteri europene.

Factorul decisiv care a precipitat intervenţia acestor puteri europene în conflictul din Grecia a for ambiţia Rusiei de a-şi extinde teritoriile din regiunea Mării Negre în dauna Imperiului Otoman. De asemenea, un rol important l-a avut starea de spirit a ruşilor favorabilă sprijinirii coreligionarilor ortodocşi greci, care erau într-o neîntreruptă luptă împotriva ocupanţior otomani din 1821.

Intenţiile de extindere a influenţei ruseşti în regiune erau privite ca nişte ameninţări geostrategice majore de către diplomaţia britanică şi austriacă, care a încercat pe toate căile să împiedice intervenţia ţaristă, în speranţa că otomanii erau capabili să pună capăt rebeliunii elene. La sfârşitul anului 1824, pe tronul de la Sankt Petersburg a venit împăratl Nicolae I, care a iniţiat o politică externă mult mai agresivă, ceea ce a forţat Regatul Unit să intervină. Britanicii s-au temut ca ruşii să nu fie capabili să distrugă complet Imperiul Otoman şi să câştige o poziţie hegemonică în Balcani şi Orientul Apropiat.

Regatul Franţei a intrat în coflict dorind să-şi recâştiger rolul conducător în politica europeană, după înfrângerile suferite în timpul războaielor napoleoniene.

Guvernele celor trei puteri se aflau de asemenea sub presiunea opiniei publice favorabile intervenţiei în favoarea grecilor, în special după învazia Peloponezului de către Ibrahim Paşa şi trupele sale egiptene, responsabile de comiterea a numeroase atrocităţi împotriva populaţiei elene.

Cele trei puteri europene au semnat Tratatul de la Londra în 1827, prin care se urmărea să oblige guvernul otoman să acorde autonomie grecilor. Pentru aceasta, puterile europene urmau să-şi deplaseze forţele navale în Mediterana răsăriteană. Bătălia navală a fost mai degrabă rezultatul unui accident. Comandatul flotei aliate, amiralul Edward Codrington a încercat să îl oblige pe Ibrahim să se supună somaţiilor sale.

Distrugerea flotei otomane din Mediterana a salvat Prima Republică Elenă de la pieire. Pentru că se asigure supravieţuirea statului elen a mai fost nevoie de două intervenţii militare: a Rusiei în războiul din 1828 – 1829 şi a Franţei prin campania din Moreea. Prin aceste două intervenţii militare, otomanii au fost obligaţi să se retragă din sudul Greciei, şi a fost asigurată independenţa acesteia.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

8 octombrie 1856 - Autoritățile Chinei in timpul Dinastiei Quing au arestat și au încarcerat douăsprezece persoane de pe nava Arrow, aflata sub pavilionul Hong Kongului, sub acuzația de piraterie, contrabandă și comerț cu opiu, eveniment ce a declanșat Al Doilea Razboi al Opiului , un conflict în care Imperiul Britanic si al Doilea Imperiu Francez z au luptat împotriva Chinei, între 1856 și 1860.

Fiind infranti, chinezii au fost obligați să plătească despagubiri Regatului Unit și Franței. In plus, Regatul Unit anexa Kowloonul (de lângă Hong Kong) iar comerțul cu opiu a fost legalizat și creștinii au primit drepturi depline, inclusiv cel de a deține proprietăți și de a-și predica credința pe teritoriul Chinei.

 

8 octombrie 1857 - Adunarea Ad-Hoc a Valahiei

Constantin A. Kretzulescu prezintă o rezoluţie care cuprindea “doleanţele fundamentale” ale românilor, Adunării ad-hoc din Valahia. Aceasta continea cereri asemănătoare Rezoluţiei moldovene votate in 7 octombrie 1857 si exprima “doleanţele fundamentale” ale românilor munteni, arătînd că

”dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hotărîtă de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generaţiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceeaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, acelaşi temeiuri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe, aceeaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri de trecut, acelaşi viitor asigurat şi în sfîrşit, aceeaşi misie de îndeplinit“. Pe 9 octombrie 1857, a doua zi după citire, rezoluţia lui C.A.Kretzulescu este adoptată în unanimitate.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

8 octombrie 1860 - Potrivit prevederilor ‘’Diplomei din Octombrie’’ – act organic promulgat de împăratul Franz Joseph I – Transilvania a redevenit stat autonom în cadrul Imperiului habsburgic.

 

8 octombrie 1862 - Otto von Bismark a fost numit ministru al Afacerilor Externe al Prusiei.

 

8 octombrie 1869 - A incetat din viata la varsta de 65 de ani, Franklin Pierce, al 14-lea presedinte al SUA.

 

8 octombrie 1871 - A izbucnit Marele Incendiu din Chicago care a distrus 17.500 de clădiri în două zile. Marele Incendiu din Chicago a avut loc începând cu ziua de duminică, 8 octombrie şi până marţi, 10 octombrie 1871 şi s-a soldat cu moartea a sute de persoane şi cu distrugerea a circa 10 km² de zonă construită în oraşul Chicago, Illinois. Cauzele incendiului nu sunt cunoscute.

Deşi a fost una dintre cele mai mari catastrofe din Statele Unite în secolul al XIX-lea, reconstrucţia ce a demarat aproape imediat a făcut din Chicago unul dintre cele mai populate şi mai dezvoltate economic oraşe americane. Pe drapelul oraşului Chicago, a doua stea comemorează incendiul.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

8 octombrie 1878 - Dobrogea şi Delta Dunării au intrat oficial în componenţa României.

 

8 octombrie 1878 - Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

 

8 octombrie 1883 - S-a născut Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic si fiziolog, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie si medicina în anul 1931; (d. 1.08.1970).

 

8 octombrie 1890 - S-a născut Heinrich Focke, constructor german de avioane, realizator al primul elicopter functional; (d. 1979).

 

8 octombrie 1895 - S-a născut Juan Domingo Perón, preşedinte în două rânduri al Argentinei (1946–1955; 1973–1976). A fost unul dintre politicienii cei mai influenţi ai Americii Latine, în secolul XX.

Mişcarea politică iniţiată de el, cu accente sociale populiste,care se dorea o posibilă a treia cale, alături de capitalism şi socialism (aşa–numitul peronism), a constituit un model urmat de numeroase ţări aflate în curs de dezvoltare ;(d.01.07 1974) .

 

8 octombrie 1912 - A inceput Primul Război Balcanic (8 octombrie 1912 – 18 mai 1913)

Muntenegru a pornit primul război balcanic, declarând război împotriva otomanilor la 8 octombrie 1912. Grecii au ocupat Salonicul, apoi Albania, Epirul, Macedonia și Tracia au căzut în mâinile aliaților, în timp ce otomanii au fost obligați să apere Constantinopolul. Un armistițiu a fost semnat între Bulgaria (care reprezenta și Serbia și Muntenegru) și Imperiul Otoman la 3 decembrie.

Grecia continuat singură războiul, încercând să cucerească Ioannina, participând totuși la conferințele de pace de la Londra. Tratatul de la Londra a adus sfârșitul primului război balcanic, însă disputele teritoriale au rămas nerezolvate. Ca rezultat, cel de-al doilea război balcanic a urmat repede.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

8 octombrie 1914 - A decedat Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, de 4 ori prim-ministru al României ; (n.10.03.1833).

A fost membru şi presedinte al Academiei Române.

 

8 octombrie 1917 - S-a născut Aurel Savin, teolog și jurist român; (d. 2007).

 

8 octombrie 1919 - Prima întrecere aeriana continentala a avut loc in SUA. In competitie au intrat 63 de avioane, acestea avand de parcurs ruta San Francisco – New York. Intrecerea a fost castigata de locotenentul Belvin Maynard, care a zburat la bordul unui aparat Havilland-4 botezat “Hello Frisco”, el parcurgand distanta dus-intors in 24 de ore, 59 de minute, 49 de secunde.

Cursa acestuia a durat insa aproape o saptamana, pilotul american avand nevoie de trei zile sa ajunga din New York pana pe coasta californiana si de alte patru sa se intoarca. Belvin Maynard i-a avut ca insotitori de bord pe mecanicul William Klein si pe ciine Trixie. Pe drum a intampinat numeroase probleme tehnice, insa a reusit sa aduca avionul cu bine la destinatie. Cursa s-a sfarsit tragic pentru 12 piloti, armata americana fiind criticata la acea vreme pentru organizarea evenimentului. Dupa izbanda, Belvin Maynard a fost supranumit “cel mai mare pilot de pe pamant”.

 

8 octombrie 1923 - S-a născut violonistul român Ion Voicu; (d. 1997).

Artist de reputaţie mondiala, Ion Voicu a fost în perioada 1972-1982 director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti ; (d.24.02.1997).

 

8 octombrie 1939 - Germania a anexat vestul Poloniei.

 

8 octombrie 1939 - A murit George Mihail Zamfirescu, scriitor român.(Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”); (n.13.10.1898).

 

8 octombrie 1944 - Armata Română a început operaţiunile militare de pe teritoriul Ungariei; (8.10.1944 – 19.01.1945).

 

8 octombrie 1949 - S-a născut Sigourney Weaver, actriţă americană (“Alien”, „O femeie face carieră”).

 

8 octombrie 1954 - A decedat Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti, membru al Academiei Române; (n.22.10.1873).

 

8 octombrie 1962 - Algeria este acceptată ca cel de-al 109-lea stat membru al Organizatiei Naţiunilor Unite.

 

8 octombrie 1967 - Revoluţionarul comunist Ernesto Che Guevara şi cativa dintre apropiaţii lui, sunt capturaţi în Bolivia.

La 8 octombrie sunt încercuiți în zona râpei Quebrada del Yuro și Guevara ordonă ca grupul să se despartă în două, unul cu bolnavi fiind trimis mai în spate, iar Che, cu ceilalți rămași, rămâne să țină piept trupelor boliviene. După trei ore de lupte Che este capturat împreună cu Simón Cuba Sarabia.S-a predat după ce a fost rănit la picior, iar pușca i-a fost deteriorată de un glonț. La 9 octombrie guvernul bolivian anunță moartea lui Che Guevara în luptă. În același timp sosește în La Higuera colonelul Joaquín Zenteno Anaya și agentul C.I.A. Félix Rodríguez.

La ora 13 președintele Barrientos dă ordinul de execuție al luptătorilor. Chiar dacă nu și-au justificat niciodată decizia, colaboratorii lui Barrientos cred că îi era teamă de un proces public ce ar fi atras atenția internațională asupra Boliviei, cum s-a întâmplat în cazul lui Régis Debray; el nu voia, de asemenea, ca Che să fie condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, apoi eliberat, ca în cazul lui Fidel Castro.

 

8 octombrie 1970 - Scriitorul rus Alexandr Soljeniţîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă – d. 3 august 2008, Moscova, Rusia) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică.

Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reușit să publice o serie de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt: “Arhipelagul Gulag“, “O zi din viața lui Ivan Denisovici” sau “Pavilionul canceroșilor“. “Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești”, Soljenițîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. A fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974, dar s-a întors în Rusia în 1994, după prăbușirea regimului comunist.

 

8 octombrie 1970 - S-a născut Cambridge, Massachusetts, intr-o familie americana instarita, cunoscutul actoramerican Matthew Paige Damon (Matt Damon).

Matthew Paige “Matt” Damon (n. 8 octombrie 1970), actor, scenarist și producător de film american, care a devenit cunoscut pentru rolul din filmul Good Will Hunting (1997), al cărui scenariu l-a scris împreună cu prietenul său Ben Affleck. Are un frate mai mare care este sculptor.

Damon si-a facut debutul in 1988 in filmul “Mystic Pizza”, regizorii si producatorii l-au remarcat insa doar dupa cinci ani. Rolul jucat in “Courage Under Fire” (1996) a fost cel cu care a reusit sa convinga cu talentul sau. Este castigatorul unui premiu Oscar pentru scenariu original la filmul “Good Will Hunting” (1997) pe care l-a realizat impreuna cu prietenul sau din copilarie, actorul Ben Affleck.

 

8 octombrie 1973 - În urma unei lovituri de stat, a fost răsturnat de la putere preşedintele Greciei, Ghiorghios Papadopoulos.

Ghiorghios Papadopoulos (n. 5 mai 1919 – d. 27 iunie 1999) a fost liderul unei lovituri de stat militare, care a avut loc în Grecia la 21 aprilie 1967, și a fost conducător al guvernului militar care a condus țara între anii 1967-1973.

 

8 octombrie 1978 - Australianul Ken Warby a doborat recordul mondial la viteza pe apa, ambarcatiunea sa atingand o viteza de 317 km/h.

 

8 octombrie 1991 - Parlamentul Croatiei a hotarat intreruperea oricarei legaturi intre aceasta tara si Iugoslavia.

 

8 octombrie 1992 - A murit politicianul german Willy Brandt, fost cancelar al Republicii feder5ale Germania si laureat al Premiului Nobel; (n. 18 decembrie 1913).

Willy Brandt, născut Herbert Ernst Karl Frahm, (n. 18 decembrie 1913, Lübeck – d. 8 octombrie 1992, Unkel), om politic german. A fost cancelar al Germaniei în perioada 21 octombrie 1969 – 7 mai 1974, din partea SPD.

 

8 octombrie 1993 - Au început, la Viena, lucrarile primei reuniuni la nivel inalt organizate de Consiliul Europei de la crearea sa, dedicata drepturilor omului, in special protectiei minoritatilor. “Declaratia de la Viena”, documentul acestei reuniuni, a inscris intentia Consiliului Europei de cooperare cu toate tarile europene fidele principiilor democratiei, mai ales cu tarile europene din fostul bloc comunist.

 

8 octombrie 1993 - Naţiunile Unite ridică sancţiunile economice aplicate Africii de Sud, dupa ce aceasta tara a abolit legislatia segregationista impotriva populatiei majoritare de culoare.

 

8 octombrie 1997 - Aproape 90 de revolutionari, condusi de Dan Iosif, au intrat in greva foamei, in Piata Revolutiei din Bucuresti, pentru a protesta fata de proiectul de modificare a Legii 42/1990, inaintat de Guvern Parlamentului, pe 22 septembrie si care prevedea restrangerea drepturilor acordate luptatorilor din decembrie 1989.

 

8 octombrie 2000 - Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie care condamnă “folosirea excesivă a forţei” împotriva palestinienilor de către Israel.

 

8 octombrie 2001 - România îşi reiterează sprijinul faţă de SUA şi NATO în lupta impotriva terorismului.

 

8 octombrie 2004 - A murit Jacques Derrida, filosof francez, promotor al teoriei deconstructiviste; (n. 15 iulie 1930).

Jacques Derrida (15 iulie 1930 – 8 octombrie 2004), filosof francez născut în Algeria într-o familie de evrei. Este părintele deconstrucției.

 

8 octombrie 2008 - A decedat George Emil Palade, medic şi om de ştiinţă american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1974; (n. 19 noiembrie 1912).

George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iași, România – d. 7 octombrie 2008, Del Mar, SUA), a fost un medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

8 octombrie 2009 - Premiul Nobel pentru literatură pe 2009 a fost atribuit scriitoarei germane originare din România, Herta Muller (n. 1953), ale cărei scrieri prezintă viaţa sub dictatura comunistă în România.

Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș) este o scriitoare germană de limbă germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.

 

8 octombrie 2019 - Premiul Nobel pentru Fizică a fost decernat „pentru contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului Pământului în Cosmos” cercetătorilor: James Peebles „pentru descoperiri teoretice în cosmologia fizică”, și Michel Mayor și Didier Queloz „pentru descoperirea unei exoplanete pe orbită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui”.

Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”, a anunțat marți, 8 octombrie, Comitetul Nobel reunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.
James Peebles – cercetător la Princeton University, USA – este premiat pentru descoperirile teoretice în cosmologia fizică.

Oamenii de știință Michel Mayor – University of Geneva, Elveția, și Didier Queloz – University of Geneva, Elveția, și University of Cambridge, Marea Britanie primesc distincția pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează în jurul unei stele similare soarelui, a explicat Comitetul Nobel.

 

8 octombrie 2020 - Premiul Nobel pentru Literatură a fost decernat poetei și eseistei Louise Glück (foto) „pentru vocea sa poetică inconfundabilă care, cu frumusețe austeră, face ca existența individuală să devină universală”.

Poeta americană Louise Glück a câştigat joi premiul Nobel pentru literatură pe anul 2020, potrivit unui anunţ făcut de Academia Suedeză din Stockholm. Laureata din acest an a fost recompensată pentru “vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumuseţe austeră, face ca existenţa individuală să fie universală“, potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze. Poeta şi eseista Louise Glück s-a născut pe 22 aprilie 1943 şi a câştigat numeroase premii literare majore din Statele Unite, precum National Humanities Medal, Pulitzer Prize, National Book Award, National Book Critics Circle Award şi Bollingen Prize.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

8 octombrie 2020 - La Ordinea Zilei