Evenimentele Zilei de 16 iulie în Istorie: 16 iulie 1054 – Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale și bisericile orientale de rit bizantin

Europa dupǎ Marea Schismă (16 iulie 1054), împǎrțitǎ între ortodocși (albastru) și catolici (portocaliu) - foto: en.wikipedia.org

Diviziunea între Bisericile din Răsărit și Apus

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

16 iulie este a 197-a zi a calendarului gregorian și a 198-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 16 iulie

(BOR) Sfântul Sfinţit Mucenic Atinoghen cu cei 10 ucenici ai săi; Sfânta Muceniţă Iulia; Sfântul Mucenic Avudin; Sfântul Mucenic Faust; Sfântul Antioh

Sfântul Sfinţit Mucenic Atinoghen cu cei 10 ucenici ai săi. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 16 iulie - foto: doxologia.ro

Sfântul Sfinţit Mucenic Atinoghen cu cei 10 ucenici ai săi. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 16 iulie – foto: doxologia.ro

 

(BRU) Sf. Atinogen și cei 10 învățăcei ai săi, martiri († 311)

 

(BRC) Sf. Fecioară Maria de pe Muntele Carmel În secolul al XII-lea, câțiva pustnici s-au retras pe Muntele Carmel (în apropiere de Haifa), trăind o viață ascetică, după exemplul profetului Ilie, apoi au întemeiat un ordin (Ordinul carmelit) pentru a duce viață contemplativă sub ocrotirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Maria. Ei interpretau micul nor, cât palma, care s-a ridicat din mare, după o lungă secetă, în vremea prorocului Ilie (după jertfa adusă de acesta pe Muntele Carmel), aducând ploaia salvatoare (1 Reg 18, 41-46), drept o imagine a Maicii Domnului.

În secolul al XIII-lea, pustnicii au trebuit să fugă din calea sarazinilor și au adus cu ei în Europa cultul Maicii Domnului de pe Muntele Carmel. Potrivit unei legende, Sfânta Maria i-a încredințat generalului ordinului carmelit, Simon Stock, “scapularul” însoțit de făgăduințe deosebite pentru toți cei care-l vor purta. De aceea, sărbătoarea se mai numește și “a scapularului” (“Scapularul” este o piesă de îmbrăcăminte prezentă la unele ordine călugărești, care se poartă pe deasupra hainelor, atârnând în față și în spate până la glezne).
Sărbătoarea a fost inclusă în calendarul romano-catolic în 1726.

În Sfintele Scripturi este lăudată frumusețea Carmelului, unde prorocul Ilie a apărat puritatea credinței lui Israel în Dumnezeul cel viu. “Scapularul”, sărbătorit de asemenea, este un veșmânt ce amintește ocrotirea neîncetată a Maricii Domnului în această viață și la trecerea spre plinătatea slavei veșnice. În același timp, conștiința că evlavia față de ea trebuie să fie un fel de “uniformă”, adică un stil de viață creștină.

 

Franța — Ziua memoriei naționale (stabilită de președintele Franței, François Mitterrand în 1993, pentru comemorarea evreilor închiși pe velodromul de iarnă (Velodrom d’Hiver) și trimiși la Auschwitz)

 

Astazi in istorie pentru 16 iulie

 

16 iulie 622: Are loc Hegira, stramutarea profetului Mahomed de la Mecca la Medina, considerată începutul erei musulmane. Anul 1 al Hegirei din calendarul musulman corespunde cu data de 16 iulie d. I. Hr.

 

16 iulie 1054: 16 iulie 1054: Marea Schismă dintre bisericile creştine occidentale şi bisericile orientale de rit bizantin.

Patriarhul Mihail I Kerularios şi Papa Leon al IX-lea se excomunică reciproc iar Biserica de la Roma se separa definitiv de cea de la Constantinopol. Principalele cauze au fost disputele asupra autorității papale și clauzei Filioque în Crezul de la Niceea dar au existat și cauze minore, cum ar fi dispute legate de jurisdicția asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice. Filioque ( lat.), este un termen teologic care se referă la problema “purcederii” Sfântului Duh de la Dumnezeu Tatăl și de la Dumnezeu Fiul . Problema a constituit pretextul unei dispute istorice între Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) și cea Apuseană (Catolică), teologii ortodocși susținând că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul.

 

16 iulie 1264: Prima menţiune documentară a oraşului Bistriţa.

In regiune au fost instalați flandrezi, valoni, saxoni, bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele de sasi care au primit o serie de drepturi și libertăți din partea coroanei maghiare, care le-au conferit un statut social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după mijlocul secolului al XII-lea. Prima mențiune a localității datează din anul 1241 când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosa” numele dat de către coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița. Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce, Bystriche) si îi este recunoscut statutul de civitas prin acordarea, de către regina Elisabeta, la 30 decembrie 1330, a privilegiului de a fi judecați de judele „ales de ei dimpreună și din mijlocul lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile produse și comercializate de dânșii.

 

16 iulie 1342: A murit Regele Ungariei, Carol Robert D’Anjou; (n.1288). In timpul domniei sale, Tara Romaneasca sub conducerea voievodului Basarab I si-a obtinut independenta fata de Ungaria, dupa ce armatele conduse de el , au fost surprinse si infrante într-o ambuscadă la Posada, in ziua de 9 noiembrie 1330.

 

16 iulie 1377: Încoronarea regelui Richard al II-lea al Angliei.

Richard II of England.jpg
Richard II, din grația lui Dumnezeu, Rege al Angliei, Lord al Irlandei
Portret la Westminster Abbey, ca 1390

Richard al II-lea al Angliei (6 ianuarie 1367 – 14 februarie 1400) a fost rege al Angliei, de la 1377 până când a fost deposedat de coroană în 1399. Este faimos pentru rolul său esențial în rezolvarea Revoltei țărănești din 1381 și pentru delictele sale ca rege, lucru ce a condus atât la demisia sa forțată cât și la război civil.

 

16 iulie 1544: Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu „Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română, dupa ce in anul 1550 tipărise primul Tetravanghel slavo-român.

 

16 iulie 1647: Tommazzo Aniello (Masaniello), conducator al rascoalei populare din Neapole a fost ucis; a luptat împotriva dominatiei spaniole, fiind proclamat capitan-general al poporului din Neapole.

 

16 iulie 1661: Banca suedeză Stockholms Banco emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar.

16 iulie 1661: Banca suedeză "Stockholms Banco" emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar - foto: historia.ro

16 iulie 1661: Banca suedeză “Stockholms Banco” emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar – foto: historia.ro

 

16 iulie 1782: Are loc premiera mondială a operei Rapirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart.

 

16 iulie 1796: S-a nascut Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez (d. 1875),cel mai mare peisagist francez al secolului al XIX-lea (“Tiganca cu mandolina”, “Arborii de pe malul lacului”, “Catedrala Chartres”) (d. 22.02.1875).

Camille Corot-Nadar corrected.jpg
De la Félix Nadarhttp://www.stellaweb.ch/nadar/pg/corot.htm, corrected by user:Kelson, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=381684
Jean-Baptiste Camille Corot

Jean-Baptiste Camille Corot (n. 16 iulie 1796, Paris – d.22 februarie 1875 , Paris) a fost cel mai mare pictor peisagist francez al secolului al XIX–lea. Camille Corot este pictorul care eliberează peisagistică de restricțiile impuse de neoclasicism. A fost un maestru al picturii plein-air și, prin urmare, a influențat impresionismul, curent la a cărui naștere a asistat, fără a-l fi înțeles pe deplin. Corot poate fi socotit precursorul impresionismului.

Camille Corot - Woman with a Pearl.jpg
De la Jean-Baptiste Camille Corothttp://www.ibiblio.org/wm/paint/auth/corot/, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=95703
Jean-Baptiste Camille Corot – Femeia cu perla – Muzeul Luvru

 

16 iulie 1872: S-a nascut Dimitrie Anghel, poet si prozator, reprezentant al simbolismului român (“Oglinda fermecata”, “Legenda funigeilor”); (d.13.11.1914).

 

16 iulie 1872: S-a născut Roald Amundsen, celebrul explorator care a atins primul Polul Sud; (m. 18 iunie 1928).

Nlc amundsen.jpg
De la Ludwik SzacinskiRoald Amundsen’s The North West Passage: Being a Record of a Voyage of Exploration of the ship Gjøa, 1903-1907; Roald Amundsen. New York: Dutton, 1908. National Library of Canada, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=39220

Roald Engelbregt Gravning Amundsen (n. 16 iulie 1872, Fredrikstad, Østfold, – d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare în Arctica.

Aan de Zuidpool - p1913-160.jpg
De la Olav Bjaaland – Project Gutenberg Literary Archive Foundation: De Aarde en haar Volken, Jaargang 1913. HAARLEM, H. D. TJEENK WILLINK & ZOON., Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=1411326
14 decembrie 1911 – Amundsen și însoțitorii săi la Polul Sud

 

16 iulie 1896: A murit Edmond de Goncourt, scriitor francez , initiator al romanului documentar alaturi de fratele sau – Jules-Alfred de Goncourt.

Edmond de Goncourt by Nadar c1877.jpg
De la Félix NadarNational Gallery of Canada, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=24901587

Edmond Louis Antoine Huot de Goncourt (n. 26 mai 1822 – d. 16 iulie 1896) a fost un scriitor, critic literar, critic de artă și publicist francez, precum și fondatorul Academiei Goncourt. Fratele său, Jules de Goncourt, a fost la rându-i un valoros scriitor. Dupa moartea fratelui sau, Edmond de Goncourt a intemeiat “Academia Goncourt”, care distribuie un premiu anual, pentru cel mai bun roman aparut in Franta; (n. 26.05.1822).

 

16 iulie 1898: Vizita oficială, la Petersburg, a lui Carol I, regele României (1866-1914) – prima vizită, după cucerirea independenţei, a unui şef de stat român în Rusia. (16/28 – 19/31).

 

16 iulie 1909: Șahul Persiei Mohammad Ali Shah Qajar este obligat să abdice și înlocuit cu fiul său, Ahmad Shah Qajar.

AhmadShahQajar2.jpg
By Bain News Service – This image is available from the United States Library of Congress‘s Prints and Photographs division under the digital ID ggbain.30323.

Ahmad Shāh Qājār (January 1898 – 21 February 1930) was Shah of Persia from 16 July 1909, to 15 December 1925, and the last ruling member of the Qajar dynasty.

 

16 iulie 1911: S-a nascut actrita si dansatoarea americană Ginger Rogers (d.1995)

Ginger Rogers - 1940s.jpg
De la Unknown photographer – GingereBay, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=25483763

Ginger Rogers (n. 16 iulie 1911; d. 25 aprilie 1995) a fost o cântăreață, dansatoare și actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar.

 

16 iulie 1920: Acordul de la Spa privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparaţiilor germane şi 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria şi Bulgaria).

Commission d'armistice de Spa Nudant Haking Dellobe.jpg
By Garitan – Page_37 de Panorama de Guerre, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=13719535
Allied officers of the Armistice Commission at Spa

 

16 iulie 1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23).

 

16 iulie 1933: S-a născut la Suceava, cunoscutul actor român de teatru şi film Gheorghe Cozorici(“Padurea spanzuratilor”, “Vanatoare de vulpi”, “Ciuleandra”, “Gioconda fara suras”, “Moartea unui artist”) ;(d.18.12.1993 Bucuresti).

 

16 iulie 1941: Unităţi române ale Diviziei 1 Blindată aflate sub comanda generalului Sion, au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe 16 iulie 1941, orele 3, la două săptămîni de la începutul operațiunilor militare ale Armatelor 3 și 4 Române și a Armatei 11 germane în Basarabia, unităţile Diviziei 1 Blindată sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău. Îndată după aceea, Divizia 72, care după lupte grele dar victorioase deschise drumul prin Călărași, către Chișinău, a luat în stăpînire partea de vest a orașului. O parte decisivă în obținerea succesului general l-a avut și Devizia 50. În seara zilei de 16 iulie 1941, orașul Chișinău, capitala Basarabiei, a fost eliberat de Armata Română.

Defilarea trupelor romane dupa eliberarea Chisinaului (Septembrie 1941) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Defilarea trupelor romane dupa eliberarea Chisinaului (Septembrie 1941) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

În dimineața zilei de 17 iulie, majoritatea așezărilor au îmbrăcat straie de sărbătoare, unde toate edificiile publice erau poavazate cu drapele române și germane. La catedrale s-a ținut un TE-deum la care au asistat prefecții și primarii, militarii și locuitorii. Populația a ascultat la radio cuvîntarea Regelui Mihai I al României ”Împreună cu mama mea, țara întreagă, ne închinăm cu smerenie înaintea ofițerilor, subofițerilor și trupei române și germane, care și-au jertfit viața pentru dezrobirea pămîntului strămoșesc. Iar vouă ostași care v-ați vărsat sîngele pentru țară, pentru onoarea neamului și pentru tron vă închin recunoștința noastră caldă și mărturia de griji ce v-o purtăm. Prin faptele voastre ne-a spălat umilirea și ne-a deschis mîndru drumul viitorului. Trăiască România și toți cei ce-au luptat și sîngerat pentru ea!”. În zilele următoare, Divizia 1 Blindată a continuat, purtînd lupte înverşunate, să urmărească diviziile 90 şi 95 puşcaşi sovietice care se retrăgeau spre Tighina. După forţarea Nistrului, Grupul de armate general Antonescu a fost desfiinţat, iar trupele componente redistribuite altor unități.

 

16 iulie 1943: A murit Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.

Eugen Lovinescu.jpg
De la Necunoscuthttp://www.comunismulinromania.ro/media/k2/galleries/300/Eugen%20Lovinescu.jpg, Attribution, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=17687578

Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni – d. 16 iulie 1943, București) a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român. Este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din București, fost profesor al Colegiului Național Mihai Viteazul din București. Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu. A fost fondatorul revistei literare şi al cenaclului “Sburătorul” ;(n. 31 octombrie 1881).

 

16 iulie 1945: S-a nascut Virgil Tănase, scriitor român, stabilit la Paris după 1977.

 

16 iulie 1945: Proiectul Manhattan: În deșertul Alamogordo din SUA a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test”, în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.

Trinity Test Fireball 16ms.jpg
De la Berlyn Brixnerhttp://www.lanl.gov/orgs/pa/photos/images/PA-98-0520.jpeg, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=4179325

Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomică (varianta cu implozie cu plutoniu – fisiune lansată asupra orașului japonez Nagasaki). Testul a avut loc pe 16 iulie 1945 lângă Alamogordo, New Mexico. Echivalent TNT: 20 kilotone.

Proiectul Manhattan a avut ca rezultat crearea primelor arme nucleare, și prima detonare de bombă nucleară din istorie, testul Trinity, pe 16 iulie 1945. Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (cunoscută popular ca bomba atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstrația Generalului major Leslie R. Groves. Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.

Proiectul a avut succes în dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, statul New Mexico, o bombă cu uraniu îmbogățit denumită “Little Boy” pe 6 august deasupra orașului Hiroshima, Japonia, și o a doua bombă cu plutoniu, denumită “Fat Man” pe 9 august deasupra orașului Nagasaki, Japonia.

Rădăcinile proiectului s-au aflat în temerile oamenilor de știință ai anilor 1930 că Germania Nazistă însăși investiga posibilitatea producerii armelor nucleare. Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130.000 de oameni și să coste aproape 2 miliarde de dolari ai timpului (circa 23 miliarde, la nivelul din 2007 al dolarului, pe baza CPI). A avut ca rezultat crearea multor puncte de producție și cercetare care au operat în secret.

Cele trei centre primare de cercetare și producție ale proiectului au fost centrul de producție al plutoniului aflat la Hanford Site, centrele de îmbogățire a uraniului de la Oak Ridge, statul Tennessee și laboratorul de proiectare și cercetare a armelor, cunoscut astăzi ca Laboratorul Național Los Alamos. Cercetări s-au desfășurat și în peste treizeci de alte locații din Statele Unite, Canada, și Regatul Unit. Districtul Ingineresc Manhattan a controlat producția de arme din SUA până la formarea Comisiei de Energie Atomică, în ianuarie 1947.

 

16 iulie 1951: Controversatul rege Leopold al III-lea al Belgiei din cauza comportamentului său în timpul ocupației germane din Belgia, abdică în favoarea fiului său, Baudouin I al Belgiei.

Regele Leopold III fotografiat în 1934
De la Willem van de Poll – Nationaal Archief, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=33767514
Regele Leopold III fotografiat în 1934

Leopold al III-lea (3 noiembrie 1901 – 25 septembrie 1983) a fost rege al Belgiei din 1934 până în 1951, când a abdicat în favoarea fiului său Baudouin.

Baudouin of Belgium 1969.jpg
De la Schumacher, Karl H., Photographer – This media is available in the holdings of the National Archives and Records Administration, cataloged under the ARC Identifier (National Archives Identifier) 194630.

Baudouin I (neerlandeză Boudewijn Albert Karel Leopold Axel Marie Gustaaf van België; 7 septembrie 1930 – 31 iulie 1993) a fost rege al Belgiei după abdicarea tatălui său în 1951 până la moartea sa în 1993. A fost fiul cel mare al regelui Leopold al III-lea (1901–1983) și a primei lui soții, Astrid a Suediei (1905–1935). Nu a avut moștenitori și, după decesul său, coroana a trecut fratelui său, Albert al II-lea. A fost verișor primar cu regele Harald al V-lea al Norvegiei, Prințesa Astrid a Norvegiei și Prințesa Ragnhild a Norvegiei. Baudouin este varianta franceză a numelui său, varianta cea mai comună folosită în afara Belgiei.

 

16 iulie 1961: Atleta romanca Iolanda Balaş, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfăşurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea (ultimul) record mondial la săritura în înălţime: 1,91 m.

Iolanda Balaș Sőtér (în maghiară Balázs Jolán) (n. 12 decembrie 1936, Timișoara) campioană olimpică română de etnie româno-maghiară (tatăl român și mama maghiară), care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Iolanda Balaș Sőtér – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Iolanda Balaș Sőtér (în maghiară Balázs Jolán) (n. 12 decembrie 1936, Timișoara) campioană olimpică română de etnie româno-maghiară (tatăl român și mama maghiară), care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.

 

16 iulie 1965: Presedintele francez Charles de Gaulle şi preşedintele Italiei, Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11600 m), în prezent ocupă locul al patrulea.

 

16 iulie 1969: Programul Apollo: Apollo 11, prima misiune cu echipaj uman care urmează să aterizeze pe Lună, este lansat de la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida.

Apollo 11 Launch2.jpg
De la NASA; restored by Michel VuijlstekeGreat Images in NASA Description, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=6739626

 

16 iulie 1976: S-a nascut in Bucuresti Serban Huidu, prezentator român la radio şi de televiziune.

 

16 iulie 1979: Saddam Hussein îl înlocuieşte la conducerea Irakului pe Ahmad Hassan al-Bakr, care a demisionat din funcţiile de preşedinte al Republicii, secretar general al partidului Baas şi de preşedinte al Consiliului Comandamentului Revoluţiei, invocînd motive de sănătate.

Ahmad Hassan el Bakr.jpg
By Unknown – Informationsministerium der Republik Irak, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=10682391
Ahmed Hassan al-Bakr (1 July 1914 – 4 October 1982) was the fourth President of Iraq, serving in this capacity from 17 July 1968 until 16 July 1979

 

16 iulie 1985: A murit scriitorul german Heinrich Böll. A fost primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i–a fost decernat in 1972 Premiul Nobel pentru Literatură . A scris romanele “Tablou de grup cu doamnă”, “Părerile unui clovn”; (n.21.12.1917).

 

16 iulie 1989: A murit marele dirijor austriac de origine aromana Herbert von Karajan ; (n. 1908).

 

16 iulie 1990: În Ucraina a fost adoptată “Declaraţia privind independenta de stat”.

 

16 iulie 1992: A avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Audiovizualului, în cadrul căreia Titus Raveica a fost ales preşedinte. Titus Raveica (n. 29 august 1935) a fost un senator român în legislatura 1990-1992 ales în județul Iași pe listele partidului FSN. A demisionat pe 1 septembrie 1992 și este profesor de filozofie la Universitatea din Iași.

 

16 iulie 1999: John F. Kennedy, Jr., fiul fostului preşedinte american J.F. Kenedy, care pilota un avion Piper Saratoga, moare când avionul său s-a prăbușit în Oceanul Atlantic. Soția lui, Carolyn Bessette Kennedy, și cumnata lui, Lauren Bessette, de asemenea, au murit;(n. 1961).

JFKJr2.jpg
By NASAhttp://spaceflight.nasa.gov/gallery/images/shuttle/sts-126/html/s126e008372.html, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2392191
John Fitzgerald Kennedy Jr. (November 25, 1960 – July 16, 1999), often referred to as JFK Jr. or John John, was an American lawyer, journalist, and magazine publisher.

 

16 iulie 2000: Se produce ultima eclipsă de lună a secolului XX.

 

16 iulie 2001: Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Jiang Zemin, au semnat la Kremlin un tratat de prietenie şi cooperare între Moscova şi Beijing, primul de acest fel după mai bine de 50 de ani.

 

16 iulie 2007: Marina Pissareva, responsabil rus al grupului media german Bartlesmann în Rusia, a fost asasinată la reşedinţa sa din apropierea Moscovei.

 

16 iulie 2012: A murit Jon Lord , cantaret,compozitor, pianist, compozitor englez , membru al formatiilor muzicale Deep Purple,Paice Ashton Lord,si Flower Pot Men (n. 1941)

 

articole preluate de pe : cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com