Evenimentele Zilei de 10 octombrie în Istorie

The Women’s Social and Political Union became known for its militant activity. Pankhurst once said: “[T]he condition of our sex is so deplorable that it is our duty to break the law in order to call attention to the reasons why we do.”

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
10 octombrie este a 283-a zi a calendarului gregorian și a 284-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 10 octombrie

(BOR) Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sfinții Cuv. Vasian și Teofil Mărturisitorul

(BRU) Sf. Francisc Borgia, preot

(BRC) Ss. Eulampiu și sora lui Eulampia, martiri († secolul al III-lea)

 

Ziua mondială a sănătăţii mintale

Ziua mondială a sănătăţii mintale se marchează în fiecare an la 10 octombrie. Această zi a fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu consecinţele şi impactul fără precedent al sănătăţii mintale şi impactul pandemiei de COVID-19 asupra a miliarde de oameni, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) lansează campania Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, tema din acest an fiind “Sănătate mintală pentru toţi. Investiţii mai mari – Acces mai mare”, scrie site-ul wfmh.global.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), care prevede faptul că “nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant”. Pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman şi degradant, fiind incompatibilă cu demnitatea umană. În plus, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)

Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită la nivel mondial începând din anul 2006, fiind iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi de Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA).

Evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei mondiale a păsărilor migratoare sunt organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai şi octombrie, respectiv la 9 mai şi la 10 octombrie anul acesta.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua europeană a donării şi transplantului de organe

Ziua europeană a donării şi transplantului de organe a fost marcată pentru prima dată în 1996, la Geneva. Din 1998, Consiliul Europei a organizat în fiecare an evenimente în diferite ţări, pentru a promova informaţii legate de donarea de organe şi transplant, pentru a mobiliza spitalele şi specialiştii în indentificarea potenţialilor donatori ce pot salva vieţi, potrivit site-ului https://www.wincalendar.com/.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti

La 10 octombrie, anual, începând din 2017, este sărbătorită Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, instituită prin Legea 168/2017.

Proiectul legislativ a fost iniţiat de un grup de parlamentari PSD şi ALDE, potrivit cărora, prin instituirea acestei zile se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru cei ce deţin spaţii de vânzare (comercianţi), producătorul urmând să prezinte, cu prilejul acestei zile, produse autohtone de calitate. De asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale, se arată în expunerea de motive, postată pe site-ul www.cdep.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Republica Chineză (Taiwan) – Ziua Națională în amintirea începutului Revoltei Wuchang

Coreea de Nord – Ziua Națională. Ziua fondării Partidului Muncii

Fiji – Ziua Națională. Independența față de Marea Britanie (1970)

 

Astăzi în istorie pentru 10 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 10 octombrie în Istorie:

- 10 octombrie 680 – Bătălia de la Karbala;

- 10 octombrie 732 – Bătălia de la Poitiers;

- 10 octombrie 1636 – Bătălia de la Salonta;

- 10 octombrie 1903 – Women’s Social and Political Union (WSPU);

- 10 octombrie 1926 – A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc

 

10 octombrie 19 - A murit in apropiere de Antiohia, generalul roman Caius Julius Caesar, supranumit Germanicus (n. la Roma in 24 mai 15 i.Hr.).

Decimus Claudius Nero Germanicus, cunoscut sub numele de Germanicus (24 mai 15 î.Hr. – 10 octombrie 19), general al Imperiului Roman. A fost fratele mai mic al viitorului imparat Claudius.In anul 4 a fost adoptat de imparatul Tiberius, dupa adoptie luand numele de Gaius Iulius Caesar Germanicus). A fost căsătorit cu Aggripina Maior, unul dintre fii lor fiind Caligula. A murit in imprejurari dubioase, probabil otravit la ordinul imparatului Tiberius, gelos pe marea sa popularitate, castigata datorita succeselor sale militare.

 

10 octombrie 680 - Bătălia de la Karbala - Hussain bin Ali, nepotul Profetului Muhammad, este decapitat la ordinul califului Yazid. Aceasta tragedie este comemorata de către musulmani in timpul ceremoniilor Aashurah.

Bătălia de la Karbala a avut loc în luna Muharram în a 10-a zi, anul 61 d.Hr. după calendarul musulman sau 10 octombrie 680 d.Hr. după calendarul creștin. Situat în Irakul de astăzi, acest oraș reprezintă locul de pelerinaj al șiiților în comemorarea martirului Husayn ibn ‘Ali, fiul celui de-al patrulea calif, rudă a profetului Mahomed. Bătălia de la Karbala a avut loc între Husayn ibn ‘Ali și fiul califul Muʿāwiya, Yazid I, pe care Husayn a refuzat să-l recunoască drept calif.

A fost o lupta inegala intre un mic grup de susţinători şi rude ale nepotului profetului Muhammad, Husain ibn Ali , şi un detasament numeros apartinand califului Yazid I, Umayyad. Husain şi toţi susţinătorii lui au fost ucisi, inclusiv fiul lui Husain, iar femeile şi copii au fost luate ca prizonieri.

Acesti morti sunt considerati martiri, rămânând în istorie si reprezentând un eveniment ce va fi celebrat an de an de către adepții șiiți cât și de sunniți. Cele doua facțiuni celebrează același eveniment însa in mod diferit și anume: sunniții comemorează sacrificiul făcut de Husayn, iar șiiții îl comemorează, dar într-un mod aparte, plângând, lovindu-se în piept și chiar autoflagelându-se.

 

10 octombrie 732 - Bătălia de la Tours in Franţa: Armata francilor condusa de Charles cu titlul „Martel” (Ciocan) ii infrange pe musulmani, oprind inaintarea acestora in Europa de Vest. În timpul bataliei este ucis Abdul er Rahman Al Ghafiqi, califul arab al de Cordobei. Mulți istorici , cred că dacă nu ar fi eșuat la Tours, Islamul ar fi depășit probabil Galia și ar fi penetrat adanc Europa de Vest.

Bătălia de la Tours (10 octombrie 732), adesea numită Bătălia de la Poitiers, Curtea Martirilor a avut loc lângă orașul Tours, aproape de granița dintre teritoriul Franc și regiunea independentă Aquitania. Combatanții au fost francii și burgunzii sub conducerea lui Charles Martel împotriva unei armate invadatoare a califatului Umayyad, în frunte cu Abdul Rahman Al Ghafiqi, governatorul general al provinciei al-Andalus. Francii au fost victorioși, Abdul Rahman Al Ghafiqi a fost ucis, iar Martel și-a extins influența înspre sud. Detalii legate de bătălie, inclusiv locul exact al desfășurării și numărul de combatanți, nu se pot determina din sursele care au supraviețuit.

Cronicarii secolului al IX-lea, care au interpretat rezultatul bătăliei ca fiind rezultatul judecății divine în favoarea sa, i-au dat lui Charles porecla Martellus (“Ciocanul”), probabil amintind de Iuda Macabeul (“Ciocanul”) din revolta Macabeană. După cum cronicarii de mai târziu l-au lăudat pe Charles Martel ca fiind “campionul Creștinătății, istoricii secolelor 18 și 19 au început să se refere la această bătălie ca fiind un moment decisiv în lupta împotriva Islamului.

Deși istoricii contemporani sunt de păreri diferite referitor la faptul că victoria a fost sau nu responsabilă pentru salvarea Creștinătății și oprirea cuceririi Europei de către Islam, bătălia a pregătit stabilirea fundațiilor Imperiului Carolingian și a dominației france asupra Europei timp de un secol.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 octombrie 1359 - A murit regele Ciprului, Hugues IV de Lusignan; ( n. 1294). A domnit in Cipru intre anii 1324 si 1359, dupa moartea unchiului sau Henric al II-lea. In 1344 in alianta cu venetienii si cu Cavalerii Ospitalieri, a distrus o flota turca la Smyrna , cucerind orasul, iar in 1345 aliatii i- au batut pe mare si pe uscat pe turci la Imbros, fara a sti insa sa exploateze succesul. In 1358, inainte de a muri, l-a asociat la tron pe fiul sau Pierre I.

 

10 octombrie 1361 - În Castelul Windsor s-a căsătorit Joan de Kent cu Edward de Woodstock, Prințul Negru.

Joan, Contesă de Kent (29 septembrie 1328 – 7 august 1385), a fost prima Prințesă de Wales engleză. Cronicarul francez Jean Froissart a numit-o “cea mai frumoasă femeie din tot regatul Angliei și cea mai iubită”

Eduard de Woodstock, Prinț de Wales, Duce de Cornwall, Prinț de Aquitania (15 iunie 1330 – 8 iunie 1376) a fost fiul cel mare al regelui Eduard al III-lea al Angliei și a soției acestuia, Philippa de Hainault, și tatăl regelui Richard al II-lea al Angliei.

 

10 octombrie 1459 - A murit Gian Francesco Poggio Bracciolini, umanist clasicist italian; (n. 1380).

 

10 octombrie 1465 - S-a nascut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul , d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.

 

10 octombrie 1604 - Johannes Kepler descopera prima Supernova

Johannes Kepler (*27 decembrie 1571, Weil der Stadt – †15 noiembrie 1630, Regensburg), matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică este considerat precursor al calculului integral.

 

10 octombrie 1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvanean Gheorghe Rákóczi I.

 

10 octombrie 1659 - A murit exploratorul olandez Abel Tasman; (n. 1603).

Abel Janszoon Tasman (1603, Lutjegast, Groningen, Olanda – 10 octombrie 1659, Batavia, insula Djawa) a fost navigator și comerciant olandez, explorator al Australiei și Oceaniei. Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 și 1644, aflat în serviciul United East India Company, fiind primul european cunoscut care a ajuns în insulele Tasmania și Noua Zeelandă. Tasman a zărit la 24 noiembrie 1642 coasta vestică a unei insule, căreia î-a dat numele “Pământul lui Van Diemen”, în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est.

Ulterior, colonialiștii englezi îi vor da numeleTasmania. Pe 13 decembrie, in acelasi an, echipajul zărește țărmul sudic al Noii Zeelande. Tasman a considerat că a ajuns pe coasta Americii de Sud, in Tierra del Fuego, și o numește Staten Landt. Numele lui Tasman este purtat de mai multe entități geografice (Tasmania, Marea Tasmaniei, golful Tasmaniei, râul Tasmania).

 

10 octombrie 1684 - S-a născut pictorul francez Jean Antoine Watteau; (d. 18 iulie 1721). Watteau a jucat un rol fundamental în înnoirea picturii baroce aflate in declin, devenind creatorul unui nou gen, intitulat „serbări galante” ((fêtes galantes), cu scene de un farmec bucolic , idilice , saturate de un aer de teatralitate popular.

 

10 octombrie 1700 - S-a născut Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez; (d. 12 mai 1759)

Lambert-Sigisbert Adam (n. 10 octombrie 1700 Paris – d. 12 mai 1759 Nancy) a fost un sculptor francez . Împreună cu fratele său, Nicolas Sébastien Adam, este creatorul celebrei Fântâni a lui Neptun din parcul de la Versailles. În special grupul central al Fântânii, reprezentând pe Neptun și Amfitrita, se distinge printr‑o impetuozitate a mișcărilor ce întrece chiar dinamismul din lucrările campionului sculpturii baroce care a fost Bernini.

Compoziția în care figurează numeroase personaje în atitudini contorsionate, în plin efort fizic, este totuși în general armonioasă și lizibilă, în ciuda unor părți mai confuze. A avut o activitate prodigioasă cantitativ, fiind foarte apreciat de comanditari, care l‑au solicitat în mod copleșitor.

 

10 octombrie 1731 - S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interactiunea sarcinilor electrice (d.24.02.1810).

 

10 octombrie 1813 - S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenti reprezentanti ai teatrului liric.

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole — d. 27 ianuarie 1901, Milano), compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă. In copilarie a invatat sa cante la diverse instrumente. La sapte ani a devenit organist in biserica de la San Michele Arcangelo. A fost respins la examenul de intrare la Conservatorul din Milano, unul dintre profesori sfatuindu-l sa se orienteze spre altceva.

Cu toate acestea, el a perseverat si a inceput sa studieze compozitia cu Vincenzo Lavigna, maestru la Opera Scala din Milano. In 1836, Verdi a fost numit sa conduca filarmonica din Busseto. in acelasi an s-a casatorit, iar la cativa ani s-a reintors la Milano si a inceput sa compuna. A scris aproape 30 de opere, printre care celebrele “Aida”, “Nabucodonosor”, “Traviata”, “Othello”, precum si lucrari vocal-simfonice.A decedat la 27 ianuarie 1901.

 

10 octombrie 1825 - S-a născut Paul Kruger, om politic sud-african și președinte de stat

Stephanus Johannes Paulus Kruger (n. 10 octombrie 1825 în Vaalbank la Colesberg, Africa de Sud – d. 14 iulie 1904 în Clarens, Elveția) a fost un politician sud african.

 

10 octombrie 1830 - S-a născut Regina Isabella a II–a a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).

Isabela a II–a a Spaniei (n. 10 octombrie 1830, Madrid — d. 9 aprilie 1904, Londra) A fost regina a Spaniei intre anii 1833 – 1868 si a fost fiica cea mare a regelui Ferdinand al VI-lea al Spaniei, cu a patra soție aacestuia, Maria Cristina de Bourbon. Isabela, a devenit la moartea tatalui sau, la varsta de numai trei ani, regina, sub regenta mamei sale.

A moștenit tronul pentru că Ferdinand a convins Curțile (Cortes) să elimine Legea salica, introdusă de Bourboni la începutul secolului al XVII-lea și să restabilească vechea regula de succesiune în Spania. Fratele lui Ferdinand, Carol, a luptat timp de șapte ani impotriva sa , pentru a accede la tron, pe când Isabela era minoră. Susținătorii lui Carol erau cunoscuți drept „carliști” și disputa privind succesiunea a dus la mai multe razboaie carliste de-a lungul secolului al XIX-lea.

Drepturile Isabelei au fost apărate de armata, Curțile Generale (Cortes Generales), alături de liberali și progresiști, care atunci au instituit guvernul constituțional și parlamentar, au dizolvat ordinele religioase, au confiscat proprietățile lor (inclusiv ale iezuiților) și au încercat să pună ordine în finanțe.

In 1868 izbucneste o insurecție la Cadix, condusă de generalul Juan Prim si regina se exileaza. Isabela a fost obligată să abdice în Paris, pe 25 iunie 1870, în favoarea fiului ei Alfonso al XII-lea în vârstă de 13 ani. Isabela divorțase de soțul ei în luna martie a anului precedent, și a locuit la Paris pentru restul vieții. A murit pe 10 aprilie 1904 și este înmormântată în Spania, la El Escorial.

 

10 octombrie 1837 - A murit filosoful socialist utopic și economistul francez Charles Fourier (”Tratat despre asociaţia domestică şi agricolă”, ”Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale”); (n.07.04.1772).

 

10 octombrie 1841 - S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).

Ion I. Câmpineanu (n. 10 octombrie 1841, București; d. 15 noiembrie 1888, București) a fost un politician român, membru al Partidului Național Liberal. A fost fiul lui Ion Cîmpineanu. A îndeplinit mai multe funcții guvernamentale și publice, printre care cele mai importante sunt: ministru de justiție (27 ianuarie – 23 septembrie 1877); ministru de finanțe (23 septembrie 1877 – 25 noiembrie 1878; 25 februarie – 15 iulie 1880); ministru de externe (în 1878 – 1879 și 1885); ministru de domenii (1 aprilie 1883 – 2 februarie 1885); primar al Bucureștiului (1887)

 

10 octombrie 1846 - S-a născut Dimitrie Brândză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895)

Dimitrie (Demetrius) Brândză (n. 10/22 octombrie 1846, Bivolu, Bivolu, Botoșani, România – d. 3/15 august 1895, Slănic-Moldova, România) a fost un medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române. A contribuit la crearea terminologiei botanice românesti. În 1884 a pus bazele Gradinii Botanice din București, care astăzi îi poartă numele, iar în 1891 ale Institutului de Botanica din Bucuresti (“Flora Dobrogei”, “Despre vegetatia României si exploatatorii ei”)
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

10 octombrie 1857 - A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativa. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecţia numismatică a Academiei Române.

Clădirea a fost ridicată în urma unui concurs, în timpul căruia au fost analizate mai multe oferte. Cîştigătorul acestei competiţii a adus 70 de constructori austrieci. Piatra şi marmura au fost aduse depeste Dunăre de la Pesta ( din capitala Ungariei de azi – Budapesta) la Giurgiu, iar apoi cu carutele la Bucureşti, deoarece calea ferată dinspre Bucureşti spre Giurgiu (port la Dunăre) a fost construită abia în 1869.

Din cauza lipsei de resurse financiare, clădirea a fost inaugurată după doisprezece ani, în anul 1869. Clădirea de atunci avea două etaje şi era constituită numai din aripa care se întinde spre Bulevardul Carol.Faţada are un peristil cu stîlpi în stil ionic şi reliefuri realizate de Karl Storck. Din nefericire, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, lucrările lui Karl Storck au fost distruse.

La început, edificiul găzduia şi alte instituţii, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul Istoric, Şcoala de Arte etc. Celelalte aripi ale Universităţii au fost cunstruite sub coordonarea lui Nicolae Ghica – Budeşti între anii 1912 – 1926. Între secolul al 17 -lea şi prima decadă a secolului al 19-lea, chiar pe locul unde esta astăzi Piaţa Universităţii, se aflau clădirile şi grădina mănăstirii Sfîntul Sava.

Acolo a funcţionat “Şcoala înaltei Societăţi“, care a devenit în 1709 “Academia Domnească“, întemeiată de Constantin Brîncuşi. Aceasta era un centru cultural renumit în Sud-Estul Europei. La începutul secolului al 19-lea, după 1817, Mănăstirea Sfîntul Sava a găzduit Colegiul Sf. Sava, prima facultate cu predare în limba română. Predarea în limba franceză a durat pentru un scurt timp în anul 1847, dar Revoluţia din 1848 a reintrodus limba română.

Deoarece în vremea aceea nu exista o distincţie clară între şcoala secundară (liceu) şi facultate, acest colegiu reprezenta ambele niveluri. Universitatea a fost întemeiată ca şcoală superioară în anul 1864, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Primul doctorat a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie.

Universitatea a cunoscut “epoca de aur” între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15.700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea “Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York. În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist.

După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte. Astăzi universitatea are aproximativ 20.000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

 

10 octombrie 1859 - S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).

Generalul Ioan Boeriu, baron de Polichna (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea, Comitatul Făgăraş, azi Recea, judeţul Braşov – d. 2 aprilie 1949, Sibiu) a fost un Feldmarschalleutnant al Armatei Imperiale Austro-Ungare, ridicat la rangul de baron, comandant al regimentului de infanterie 76, decorat cu Ordinul Maria Terezia, apoi general de corp de armată în România Mare.

A fost ridicat la rangul de baron, decorat pe 17 august 1918 cu Ordinul Maria Terezia în grad de cavaler și numit feldmareșal, pentru cucerirea satului Polichna in ziua de 23 august 1914 actiune care a creat premiza victoriei austriece în bătălia de la Krasnik. A fost înnobilat primind titlul Boeriu de Polichna, după numele amplasamentului pe care l-a cucerit.

În 1915 a fost grav rănit, rămânând infirm. A activat în continuare ca expert militar în Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război. Totodată, a fost președintele Consiliului de Onoare din Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război.

 

10 octombrie 1861 - S-a născut Fridtjof Nansen, explorator și om de știință norvegian, laureat al Premiul Nobel pentru Pace; (d. 1930).

 

10 octombrie 1865 - John Wesley Hyatt obtine brevetul pentru inventarea celuloidului .O companie americana a oferit 10 000 USD pentru inventarea unei bile de biliard care sa fie la fel de rezistenta ca fildeşul, dar care sa coste mult mai puţin. John Wesley Hyatta reuşit să faca o astfel de bila, o breveteaza si obtine premiul. Această cercetare a dus la inventarea celuloidului.

 

10 octombrie 1866 - S-a născut pictorul român Nicolae Vermont; (d. 1932).

 

10 octombrie 1870 - S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).

Ivan Alekseievici Bunin (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.

 

10 octombrie 1872 - Ion Creangă a fost exclus definitiv din randurile clerului ortodox.

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași), scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

 

10 octombrie 1876 - A fost înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania.

 

10 octombrie 1896 - La Bucureşti apare săptămînal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 pînă în 4 mai 1897.

 

10 octombrie 1901 - Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).

Santos-Dumont se considera ca fiind primul sportiv al aerului. Pentru a învăţa cum să piloteze un balon, iniţial a angajat un pilot profesionist. A învăţat foarte rapid cum se pilotează un balon apoi, la scurt timp, chiar a început sa proiecteze primele sale modele de baloane. În 1898, Santos-Dumont a pilotat pentru prima dată propriul model de balon numit Brésil.

După numeroase zboruri cu balonul, Alberto şi-a întors atenţia asupra baloanelor dirijate (sau “dirijabile” = un tip de balon care mai degrabă înaintează prin curenţii de aer decât să se lase purtat de aceştia). Între 1898 şi 1905, a construit şi a pilotat 11 dirijabile. Dirijabilul cu care Santos a înconjurat turnul Eiffel a fost Dirijabilul Nr. 6. În data de 8 august 1901, în timpul uneia dintre încercările de a înconjura turnul Eiffel, dirijabilul a pierdut hidrogen iar Santos-Dumont nu l-a mai putut controla, oprindu-se pe acoperişul Hotelului Trocadero.

O explozie nemaipomenită s-a auzit însă în mod miraculos, Alberto a trăit. Competiţia pentru titlul “Deutsch de la Meurthe” a avut următoarele reguli: Piloţii trebuiau să zboare de la parcul Saint Cloud până la turnul Eiffel şi înapoi în mai puţin de 30 de minute, de asemenea trebuiau să menţină o viteza medie de cel puţin 22 km/h şi să acopere o distanţă de aproximativ 11 km în timpul alocat.

Caracteristicile unice ale proiectelor lui Santos-Dumont l-au făcut celebru atât în Europa cât şi în lumea întreaga. Câştigând diverse competiţii, el a devenit milionar în acest mod intrând în contact cu diverse clase sociale precum regalitatea. În 1904, Dumont a fost invitat la Casa Albă pentru a se întâlni cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt.

 

10 octombrie 1901 - S-a născut sculptorul elvetian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).

 

10 octombrie 1903 - Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).

Emmeline Pankhurst (n. 14 iulie 1858, Manchester – d. 14 iunie 1928 , Londra) născută Emmeline Goulden, reprezentantă a mișcării radicale feministe, o militantă (sufragetă) care a luptat pentru drepturile femeii.

 

10 octombrie 1903 - Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obţinut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obţine prin sinteză.

 

10 octombrie 1908 - S-a născut Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; (d. 1983).

 

10 octombrie 1913 - A fost deschis Canalul Panama.

Canalul Panama (spaniolă: Canal de Panamá) este un canal important care traversează istmul Panama în America Centrală, legând oceanele Atlantic și Pacific.

 

10 octombrie 1914 - A încetat din viaţă regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii fauritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Sinaia castelul Peles care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După razboiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei).. Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunare, între Fetesti si Cernavoda, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării.

 

10 octombrie 1914 - Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.

Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

La 10 octombrie 1914 stil nou (28 septembrie 1914, stil vechi), printul Ferdinand I succede la tron regelui Carol I, al carui nepot era. Acesta jura credinţă României şi promite că va fi “un bun român“. Majestatea Sa Ferdinand al României a devenit protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române. Ferdinand s-a căsătorit în decembrie 1892 cu principesa Maria (1875-1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, avînd şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea.

În timpul războiului mondial, regele Ferdinand s-a alăturat curentului favorabil Antantei, și, în 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe câmpul de luptă nu a fost favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele Puterilor Centrale.

Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în noiembrie 1916, la Iasi. Pentru rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie. În plus, în 1917, a murit de febra tifoida, la numai 4 ani, principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Deși familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu, Ferdinand nu și-a pierdut speranțele.

Astfel, el a refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România. În cele din urmă, situația avea să se schimbe. În cursul anului 1918, anul de naștere al României Mari, Ferdinand s-a întors la București în fruntea armatei, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populația entuziastă. Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari printr-o ceremonie grandioasă, în ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia. Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927, data la care a decedat.

 

10 octombrie 1916 - Începe prima bătălie de la Tîrgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.

Ioan Dragalina, uneori ortografiat Ion Dragalina (n. 16 decembrie 1860, orașul Caransebeș, Imperiul Austriac- d. 24 octombrie 1916, București) a fost un general român, care a murit eroic în luptele care au avut loc pe Valea Jiului în primul război mondial.

 

10 octombrie 1918 - Ştefan Ciobanu şi Ion Inculeţ au fost aleşi membri titulari ai Academiei Române.

 

10 octombrie 1920 - În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit graniţa dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu oraşul Dravograd, au fost ataşate la Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).

Aceste zone sunt astăzi parte a Republicii Slovenia . O alta regiune din Carinthia, Kanaltal (în italiană: Val Canale), cu oraşul de graniţă din Tarvisio ( germană : Tarvis ) şi locul sfânt de pelerinaj din Maria Luschari ( cu o suprafata de 445 km ²), a fost cedată Italiaei şi inclusa în provincia Udine . Frontiera a rămas neschimbată după al doilea război mondial, deşi la sfârşitul războiului trupele iugoslave au ocupat pentru scurt timp zona, inclusiv capitala Klagenfurt . Dupa dezintegrarea Iugoslaviei, frontiera separa Austria şi Slovenia .

 

10 octombrie 1921 - S-a născut Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre; (d.25.11.1999).

 

10 octombrie 1923 - A avut loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti de la Moscova, la care se constituie Internaţionala Ţărănească (activează ulterior pînă în 1933).

 

10 octombrie 1924 - S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de razboi in al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.

 

10 octombrie 1926 - A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) din Romania, prin fuziunea Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cu acest prilej s-a adoptat programul de guvernare al noului partid, care îmbină doctrinele celor două partide componente: “ţărănistă” şi “naţională”.

Prima apropiere între Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc s-a produs în urma celor dintâi alegeri, din noiembrie 1919, de după Marea Unire, în care voturile unui electorat încă neorientat nu au scos din urne un câştigător cu majoritate absolută. Ca urmare, ambele partide au colaborat la guvernarea „Blocului Parlamentar”, ceea ce a creat o atmosferă favorabilă unificării ulterioare.

În perioada guvernării lui Averescu (13 martie 1920-17 decembrie 1921), ambele partide s-au situat pe poziţii apropiate, atât în Parlament, la dezbaterea legii agrare, cât şi faţă de evenimentele social-politice din ţară. Colaborarea în opoziţie a continuat şi sub guvernul liberal Brătianu. La 10 februarie 1924, Partidul Ţărănesc a propus, într-o scrisoare adresată partidelor de opoziţie, crearea unui front unic.

Partidul Naţional Român a acceptat propunerea „cu vie satisfacţie”. La 1 iunie 1924, „Aurora”, oficiosul Partidului Ţărănesc, a anunţat că Delegaţia Permanentă a partidului, „găsind că principiile asupra cărora s-a convenit sunt potrivite pentru o bază de înţelegere între cele două partide”, a stabilit să înceapă contacte oficiale. Discuţiile au fost purtate în două etape: Mihai Popovici – Virgil Madgearu; Iuliu Maniu – Ion Mihalache.

S-a convenit un acord de fuziune (programul în 10 puncte) în baza următoarelor principii: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, apărarea ţărănimii contra exploatării, dezvoltarea industriei alimentare, atragerea capitalului străin, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale clasei muncitoare, cooperarea internaţională.

Dorind intens perfectarea fuziunii, Partidul Ţărănesc a fost de acord cu paritatea în conducere (câte 6 reprezentanţi) şi cu preşedinţia lui Iuliu Maniu. Totuşi, în calea unirii au apărut noi piedici care vor fi depăşite cu multe eforturi. La sfârşitul lui ianuarie 1926, sub presiunea alegerilor comunale organizate de liberali (18-19 februarie 1926), între cele două partide s-a perfectat un acord de guvernare.

Victoria la limită a liberalilor în alegerile comunale şi apropierea terminării mandatului acestora au determinat demisia guvernului liberal (27 martie 1926), după elaborarea unei legi electorale viu criticată de opoziţie, deoarece prevedea o primă electorală pentru partidul care obţinea majoritatea relativă de peste 40% din voturi. În pofida aşteptărilor opoziţiei, Regele Ferdinand a învestit cu mandatul de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe Alexandru Averescu. În aceste împrejurări, conducerile Partidului Ţărănesc şi a Partidului Naţional Român au ajuns la concluzia că nu au altă cale de urmat decât în direcţia unificării.

Într-un congres extraordinar ţinut la 18 aprilie 1926, Partidul Naţional Român a adoptat „un călduros apel” adresat Partidului Ţărănesc pentru fuziune sau pentru încheierea unui cartel electoral. Delegaţia Permanentă a Partidului Ţărănesc a hotărât (24 aprilie 1926) începerea urgentă a tratativelor pentru încheierea unui cartel electoral şi a amânat, după alegeri, discuţiile în vederea fuziunii, acceptată în principiu. În preambulul cartelului electoral se menţiona că fuziunea a rămas „o problemă a viitorului dorit apropiat”.

În alegeri (mai 1926), Blocul Naţional Ţărănesc, alcătuit de cele două partide, a obţinut 27,72% din voturi şi 69 mandate, liberalii 7,34% şi 16 mandate, Liga Apărării Naţional Creştine 4,76% şi 10 mandate, faţă de Partidul Poporului (de guvernământ) 52,09%, cu 292 mandate. Mandatele obţinute de Blocul Naţional Ţărănesc aparţineau 38 ţărăniştilor şi 31 naţionalilor.

În şedinţa sa din 10-11 iulie 1926, Comitetul Central Executiv al Partidului Ţărănesc a apreciat că este momentul ca fuziunea propusă de Partidul Naţional Român să fie realizată. La 12 iulie 1926, Ion Mihalache a făcut cunoscută această hotărâre lui Iuliu Maniu, cu care a început tratativele încheiate printr-un acord deplin.

În ziua de 26 septembrie 1926, Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Român şi Comitetul Central Executiv al Partidului Ţărănesc au aprobat, în şedinţe separate, unificarea. Ostili fuziunii, Nicolae Iorga, la 28 septembrie, şi Constantin Argetoianu, la 6 octombrie, s-au retras din partid.

La 10 octombrie 1926, s-au ţinut în Bucureşti congresele partidelor: Partidul Naţional Român în sala „Transilvania”, iar Partidul Ţărănesc în sala „Amiciţia”. Ambele congrese au ratificat în unanimitate FUZIUNEA, ceea ce a constituit actul de naştere al noului partid: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). Imediat după fuziune a fost adoptat şi programul partidului.
cititi mai mult pe taranista.wordpress.com

 

10 octombrie 1928 - Chiang Kai-Shi devine preşedinte al Republicii China.

 

10 octombrie 1930 - S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).

 

10 octombrie 1930 - Demisia guvernului naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

 

10 octombrie 1931 - S-a constituit Federatia Româna de Handbal.

 

10 octombrie 1931 - A murit inginerul roman Elie Radu, unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România, membru de onoare al Academiei Române (n.20.04.1835).

 

10 octombrie 1933 - Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.

 

10 octombrie 1933 - Waldo L. Semon a inventat vinilul.

 

10 octombrie 1933 - Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.

 

10 octombrie 1935 - La New York a avut loc premiera operei „Porgy și Bess”, de George Gershwin.

George Gershwin, cu numele real Jacob Gershowitz, (n. 26 septembrie 1898, New York – d. 11 iulie 1937, Los Angeles) a fost unul din cei mai populari compozitori americani din prima jumătate a secolului al XX-lea. Reușind să reunească elementele de jazz simfonic cu muzica ușoară, Gershwin a compus atât pentru teatrele muzicale de pe Broadway cât și pentru sălile de concert clasic. S-a bucurat de mult succes prin compunerea unor melodii interpretate de cei mai cunoscuți instrumentiști și cântăreți americani ca Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock și mulți alții.

 

10 octombrie 1935 - O lovitură de stat regalista e4ste data de armate greaca . Este răsturnat guvernul lui Panagis Tsaldaris şi se stabileşte o regenţă , care pune capat efectiv celei de-a doua Republici Elene.

 

10 octombrie 1938 - În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.

 

10 octombrie 1942 - S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.

 

10 octombrie 1946 - Conferinţa de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.

 

10 octombrie 1954 - A început procesul torţionarilor de la Piteşti în frunte cu Eugen Ţurcanu.

 

10 octombrie 1957 - Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.

 

10 octombrie 1963 - A murit populara cantareata franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).

Édith Piaf (n. 19 decembrie 1915, Paris, Franţa – d. 10 octombrie 1963, Grasse, Franţa) a fost o actriţă, cântăreaţă şi textieră franceză de mare succes, care a consacrat, atât în Franţa cât şi în întreaga lume, genul “chanson réaliste” (cunoscut cel mai adesea doar ca chanson). În cultura franceză şi europeană a secolului 20, şansonetista franceză, cunoscută şi sub numele de alint de Privighetoarea, ocupă un loc unic, exprimând prin vocea şi interpretările sale deosebite, angoasa şi frământările unei întregi generaţii de francezi şi vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participanţi ulteriori ai reconstrucţiei post-belice a democraţiilor europene.

Numele său adevărat era Édith Giovanna Gassion. Și-a luat pseudonimul “Piaf” (în argot-ul parizian = vrabie), cu ocazia debutului, în anul 1935. De origine socială modestă, a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroană a unui bordel.

După sfârșitul primului război mondial, tatăl său este angajat de un circ ambulant și o ia cu el pe Édith, cu care împarte rulota ce-i servea de locuință. Pentru a-și ajuta tatăl, Édith începe să cânte la colțuri de stradă, câștigând astfel câțiva bani. În anul 1935, Édith îl cunoaște pe Louis Leplée, proprietarul cabaretului “Le Gerny’s” de pe “Champs-Élysées”, care o invită să cânte în localul său câteva melodii, printre care și compoziții ale lui Vincent Scotto.

Această apariție în public pe scena unui local marchează debutul carierei sale artistice. Maurice Chevalier, în plină glorie, și Jacques Canetti, impresar la radio, sunt subjugați de interpretările lui Édith Piaf. Canetti îi asigură o emisiune la radio și, la sfârșitul anului 1935, îi înregistrează un disc cu melodia “La foule”. Primul său mare succes datează din ianuarie 1937, când obține un angajament la teatrul “ABC” din Paris cu numele artistic de Édith Piaf, iar impresarul Raymond Asso îi înregistrează discul cu “Mon légionnaire”.

 

10 octombrie 1964 - A decedat Jacques Byck, lingvist şi filolog român. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea “Studii de gramatică”; (n. 19.10.1897).

 

10 octombrie 1964 - La cea de–a XVIII–a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obţinut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).

 

10 octombrie 1966 - Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme.

 

10 octombrie 1967 - A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.

 

10 octombrie 1967 - S-a născut la Targoviste cântăreaţa Laura Stoica. În perioada 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului. A decedat în urma unui accident de circulaţie alături de viitorul ei soţ, bateristul Cristi Mărgescu, în data de 9 martie 2006, pe când se întorcea de la un concert susţinut la Urziceni. Discografie: “Un actor grăbit”, “Focul”, “Nici o stea”, “S-a schimbat”, “Dă, Doamne, cântec”, “Vino”.

 

10 octombrie 1970 - Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.

 

10 octombrie 1973 - Vicepresedintele american Spiro Agnew a demisionat din functie dupa ce a fost implicat intr-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepresedinte SUA care a renuntat la post, insa primul care a fost fortat de imprejurari sa plece din post. A facut echipa cu presedintele Richard Nixon.

Nascut intr-o familie de imigranti greci, Spiro Agnew, pe numele de nastere Anagnostopoulos, a fost un personaj politic controversat. Cariera sa politica a fost curmata brusc in urma punerii sale sub acuzare pentru evaziune fiscala si deturnare de fonduri in perioada cat a fost guvernator al statului Maryland. Vicepresedintele a declarat ca este nevinovat, insa a fost nevoit sa demisioneze. Pe locul lasat vacant a fost numit Gerald Ford.

 

10 octombrie 1980 - Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.

 

10 octombrie 1985 - A murit Orson Welles, regizor american de film și teatru, scenarist, actor . Intre creatiile sale memorabile amintim “Cetăţeanul Kane”, “Macbeth”, “Othello”, „Procesul”; (n.6.05.1915).

 

10 octombrie 1985 - A murit popularul actor american de origine rusă, Yul Brynner. Intre filmele sale memorabile se numara „Fratii Karamazov”, „Cei sapte magnifici”, „Taras Bulba”; n.12.07.1915.

 

10 octombrie 1986 - Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit San Salvador, El Salvador, omorând în jur de 1 500 de oameni.

 

10 octombrie 1986 - A decedat Mansi Barberis, compozitoare, soprană şi violonistă de origine română; (n. 12.03.1899).

 

10 octombrie 1989 - Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, caruia i–a oferit un interviu ad–hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce–ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto–ceaușist.

Începînd din 1988, ca urmare a atitudinii deschis anticomuniste și anticeaușiste, după ce a trimis Europei libere o scrisoare de protest împotriva modului în care erau anchetați și tratați scriitorii români, scriitorul Dan Petrescu a fost concediat din postul de bibliotecar la B.C.U. “M. Eminescu” Iași, iar în octombrie 1989 a intrat în greva foamei și arest la domiciliu.

O serie de personalități culturale, din România și din diaspora, l-au susținut, printre acestea s-au numărat și Mariana Marin, Monica Lovinescu sau Paul Goma. După Revoluția din 1989 a activat în Grupul pentru dialog social, a fost implicat în viața civică a urbei sale natale, dar și în activități editoriale, la Editura Nemira, și a desfășurat o intensă activitate publicistică.

 

10 octombrie 1992 - A fost constituită in Romania, Liga Profesională din Divizia Naţională de Fotbal.

 

10 octombrie 1999 - A încetat din viaţă scriitorul australian Morris West, autorul romanelor “Avocatul diavolului”, “Copiii soarelui”, “Mâna maestrului”, “Bufonii Domnului”, “Lazăr” şi “Amanţii”. (n. 26 aprilie 1916).

 

10 octombrie 1999 - A fost ridicată „Roata din Londra“, la acel timp cea mai mare roată din Europa.

 

10 octombrie 2000 - A decedat Sirimavo Bandaranaike, prima femeie prim–ministru din lume în Sri Lanka (în 1960); (n.17.04.1916).

 

10 octombrie 2001 - Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i–a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le–a cerut să atace „interesele americane din lume”.

 

10 octombrie 2004 - A încetat din viaţă actorul Christopher Reeve, interpret principal în filmul “Superman” (n. 25 septembrie 1952).

 

10 octombrie 2008 - A aparut noul canal TVR 3.

 

10 octombrie 2010 - Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.

 

10 octombrie 2019 - Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.

Guvernul Viorica Dăncilă a fost cel de-al 129-lea guvern al României, condus de Viorica Dăncilă, care a guvernat țara de la 29 ianuarie 2018 până la 10 octombrie 2019, când a fost demis prin moțiune de cenzură. A avut 27 de membri, iar unii dintre miniștri au făcut parte și din guvernul Mihai Tudose, demisionat în 16 ianuarie 2018 în urma unui conflict între premier și Liviu Dragnea, liderul PSD. Analiștii politici consideră acest guvern ca fiind cel mai prost guvern postdecembrist din România.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 octombrie 2019 - Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,

iar pentru anul 2019 scriitorului Peter Handke, „pentru influenta creație care, cu ingeniozitate artistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”.
cititi mai mult pe: www.digi24.ro; www.edupedu.ro

 

10 octombrie 2020 - La Ordinea Zilei