Evenimentele Zilei de 9 aprilie în Istorie: 9 aprilie 1514 – A început Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja (9 aprilie – 15 iulie 1514); 9 aprilie 1865 – S-a încheiat Războiul Civil American; 9 aprilie 1918 – S-a reunit, la Roma, Congresul natiunilor asuprite din Austro-Ungaria; 9 aprilie 1948 – Masacrul de la Deir Yassin; 9 aprilie 2009 – La Tbilisi, Georgia, peste 60.000 de oameni protestează împotriva guvernului lui Miheil Saakașvili

Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja (9 aprilie - 15 iulie 1514) - Pictură de Gyula Derkovits - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja (9 aprilie – 15 iulie 1514) – Pictură de Gyula Derkovits

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

9 aprilie este a 99-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 9 aprilie

(BOR) Sfântul Mucenic Eupsihie din Cezareea Capadociei; Sfântul Cuvios Vadim, arhimandritul

Sfântul Mucenic Eupsihie din Cezareea Capadociei († 362). Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 9 aprilie - foto preluat de pe www.agioskosmas.gr

Sfântul Mucenic Eupsihie din Cezareea Capadociei († 362) - foto preluat de pe www.agioskosmas.gr

Sfântul Mucenic Eupsihie a fost născut şi crescut în Cezareea Capadochiei, din părinţi de bun neam şi cu dregătorie de patrician; şi a petrecut fără prihană anii tinereţilor lui, în întreaga înţelepciune cea creştinească. El a dus o viaţă fără prihană şi s-a însoţit cu femeie după legea nunţii, pe vremea împărăţiei potrivnicului lui Dumnezeu, Iulian Paravatul.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Eupsichiu, martir († 362)

(BRC) Konrad de Salzburg (d. 1147); Sf. Maria a lui Cleofa; Sf. Marcel, episcop

În calendarul luteran și anglican: Dietrich Bonhoeffer (d. 1945)

 

Astăzi în istorie opentru 9 aprilie

 

9 aprilie 585 i.I.Hr - A murit împăratul Jimmu, considerat de tradiția japoneza primul împarat fondator al casei imperiale a Japoniei.

Detail of Emperor Jinmu - Stories from "Nihonki" (Chronicles of Japan), by Ginko Adachi. Woodblock print depicting legendary first emperor Jimmu, who saw a sacred bird flying away while he was in the expedition of the eastern section of Japan - foto: en.wikipedia.org

Detail of Emperor Jinmu – Stories from “Nihonki” (Chronicles of Japan), by Ginko Adachi. Woodblock print depicting legendary first emperor Jimmu, who saw a sacred bird flying away while he was in the expedition of the eastern section of Japan – foto: en.wikipedia.org

Se crede ca s-a născut pe 13 februarie 711i.IHr. si ca a domnit din 18 februarie 660 pana la moartea sa. Potrivit credintei shintoiste, Jimmu este considerat descendent direct al zeiței soarelui, Amaterasu.

 

9 aprilie 193 - Septimius Severus (n. 146- m. 211), este proclamat împărat la Carnuntum de către legiunile de la Dunăre, la vestea asasinării lui Pertinax și a alegerii lui Didius Iulianus.După moartea lui Didius Iulianus este recunoscut de senatul din Roma.

Lucius Septimius Severus, cu numele întreg Lucius Septimius Severus Augustus, (n. 11 aprilie 146, la Leptis Magna, Africa - d. 4 februarie 211, la Eboracum, Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană și dinastia Severilor, al căror eponim este. Este singurul împărat născut în Provincia Africa - in imagine, Lucius Septimius Severus, bust din alabastru aflat la Muzeul Louvre - foto: ro.wikipedia.org

Septimius Severus, bust din alabastru aflat la Muzeul Louvre – foto: ro.wikipedia.org

Lucius Septimius Severus, cu numele întreg Lucius Septimius Severus Augustus, (n. 11 aprilie 146, la Leptis Magna, Africa – d. 4 februarie 211, la Eboracum, Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană și dinastia Severilor (193-235), al căror eponim este. Este singurul împărat născut în Provincia Africa. I-a ridicat pe doi fii ai săi, Caracalla și Geta, la rangul de auguști.

 

9 aprilie 879 - A murit regele Ludovic (Louis) al II-lea cel Gângav (877-879).

Ludovic al II-lea cel Gângav (fr. Louis II le Bègue) (n. 846, Compiègne — d. 10 aprilie 879, Compiègne)a fost regele Franței între 877–879, conte de Autun între 866–867, precum și rege al Aquitaniei între 867–879 - in imagine, 14th-century depiction of Louis's coronation - foto: en.wikipedia.org

14th-century depiction of Louis‘s coronation – foto: en.wikipedia.org

Ludovic al II-lea cel Gângav (fr. Louis II le Bègue) (n. 846, Compiègne — d. 10 aprilie 879, Compiègne) a fost regele Franței între 877–879, conte de Autun între 866–867, precum și rege al Aquitaniei între 867–879. La moartea sa, regatul a fost mostenit de fii sai, Ludovic si Carloman.

 

9 aprilie 1024 - Moare Papa Benedict al VIII-lea.

Papa Benedict al VIII-lea (nume laic: Theophylact al II-lea de Tusculum; + 9 apr. 1024) a fost papă al Romei din 18 mai 1012 până la moartea sa. Numele lui înseamnă "cel binecuvântat" (lat.) - in imagine, This illustration is from The Lives and Times of the Popes by Chevalier Artaud de Montor, New York: The Catholic Publication Society of America, 1911. It was originally published in 1842 - foto: en.wikipedia.org

Papa Benedict al VIII-lea This illustration is from The Lives and Times of the Popes by Chevalier Artaud de Montor, New York: The Catholic Publication Society of America, 1911. It was originally published in 1842 – foto: en.wikipedia.org

Papa Benedict al VIII-lea (nume laic: Theophylact al II-lea de Tusculum; + 9 apr. 1024) a fost papă al Romei din 18 mai 1012 până la moartea sa. Numele lui înseamnă “cel binecuvântat” (lat.)

 

9 aprilie 1241 - Armatele mongole inving forţele germane şi poloneze conduse de regele polonez Henryk al II-lea cel Pios, în batalia de la Liegnitz (Legnica) din Silezia.

"Bătălia de la Liegnitz" -  Imagine din secolul al XV-lea a bãtãliei - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Liegnitz” -
Imagine din secolul al XV-lea a bãtãliei – foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Liegnitz (în polonă Bitwa pod Legnicą, în germană Schlacht bei Liegnitz sau Schlacht bei Wahlstatt) a fost o bătǎlie între forțele mongole și forțele combinate europene (poloneze și germane) sub comanda ducelui silezian Henric al II-lea cel Pios, care a avut loc pe data de 9 aprilie 1241 lângă localitatea Liegnitz din Silezia. Această bǎtǎlie a avut loc cu două zile înaintea Bătăliei de la Mohi, care a deschis calea spre devastarea Regatului Ungariei de către tătari. În bătălia de la Liegnitz europenii au suferit o înfrângere majorǎ, lupta încheindu-se cu distrugerea aproape în întregime a forțelor europene, precum și cu decapitarea ducelui Sileziei, totodată regent al Poloniei. Invazia spre vest a forțelor tătare a fost însă oprită de moartea subită a marelui han tătar, deși tătarii au mai efectuat scurte incursiuni în Polonia în anii 1259, 1286 și 1287.

 

9 aprilie 1413 - Henric al V-lea este încoronat rege al Angliei. Va ocupa tronul timp de nouă ani, domnia fiindu-i marcată de victoria de la Azincourt asupra francezilor, în timpul Războiului de 100 de ani.

Henric al V-lea (9 august sau 16 septembrie 1387 – 31 august 1422) a fost regele Angliei între 1413 și 1422. Henric a fost fiul lui Henric al IV-lea Bolingbroke - foto: ro.wikipedia.org

Henric al V-lea - foto: ro.wikipedia.org

Henric al V-lea (9 august sau 16 septembrie 1387 – 31 august 1422) a fost regele Angliei între 1413 și 1422. Henric a fost fiul lui Henric al IV-lea Bolingbroke.

 

9 aprilie 1454 - Se semnează Tratatul de la Lodi, Tratat încheiat între Veneția şi Milano, încheind războiul de succesiune pentru ducatul milanez în favoarea lui Francesco Sforza. Sforza a fost recunoscut drept conducător al ducatului, iar teritoriile din N Italiei au fost înapoiate Veneției (inclusiv Brescia şi Bergamo). Tratatul a prevăzut şi un pact defensiv reciproc pe 25 de ani, pentru a menține granițele existente, şi a fondat o ligă italiană. Tratatul a creat un echilibru de putere între Veneția, Milano, Napoli, Florența şi Statele Papale, marcând începutul unei perioade de 40 de ani de pace relativă.

 

9 aprilie 1483 - A murit Eduard al IV-lea, rege al Angliei (1461-1470; 1471-1483), intemeietorul dinastiei York.

Eduard al IV-lea (28 aprilie 1442 - 9 aprilie 1483) a fost rege al Angliei de la 4 martie 1461 până la 2 octombrie 1470, și, din nou, de la 11 aprilie 1471 până la moartea sa - foto: ro.wikipedia.org

Eduard al IV-lea - foto: ro.wikipedia.org

Eduard al IV-lea (28 aprilie 1442 – 9 aprilie 1483) a fost rege al Angliei de la 4 martie 1461 până la 2 octombrie 1470, și, din nou, de la 11 aprilie 1471 până la moartea sa.

 

9 aprilie 1492 - A murit Lorenzo de Medici (Magnificul), ilustru senior al orasului Florenta. (n. 1449)

Lorenzo de' Medici (n. 1 ianuarie 1449 - d. 9 aprilie 1492) a fost un politician italian şi conducător al Republicii Florentine în timpul Renaşterii italiene - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lorenzo de’ Medici – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lorenzo de’ Medici (n. 1 ianuarie 1449 – d. 9 aprilie 1492[1]) a fost un politician italian și conducător al Republicii Florentine în timpul Renașterii italiene. Cunoscut și sub numele de Lorenzo Magnificul (Lorenzo il Magnifico) de către florentinii contemporani, a fost diplomat, politician și un cunoscut îndrumător al savanților, artiștilor și poeților. Viața sa poate fi asociată cu apogeul Renașterii italiene timpurii, iar moartea sa a marcat încheierea epocii de aur a Florenței.

 

9 aprilie 1514 – A inceput Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja (9 aprilie – 15 iulie 1514)

Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja (9 aprilie – 15 iulie 1514) a fost una dintre cele mai mari răscoale din istoria teritoriului de azi al României. Datorită amplorii, a programului şi a consecinţelor sale, răscoala este considerată a fi fost un adevărat război ţărănesc. Se încadrează în frământările şi răscoalele ţărăneşti europene, cu aceleaşi caracteristici antifeudale, dar cu un program influenţat de situaţia locală.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

9 aprilie 1553 - A murit François Rabelais, scriitor renascentist francez (n. 1494)

François Rabelais (n. circa 1494 - d. 9 aprilie 1553) a fost un scriitor şi medic francez - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

François Rabelais – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

François Rabelais (n. circa 1494 – d. 9 aprilie 1553) a fost un scriitor și medic francez. Spirit umanist, poliglot, cu largă deschidere culturală, a fost una dintre cele mai reprezentative personalități ale Renașterii. Opera care i-a asigurat nemurirea o constituie romanele Gargantua și Pantagruel, o satiră acidă la adresa moravurilor acelei epoci, prin care critică bigotismul, superstițiile și abuzurile clerului, realizată în maniera grotescului.

 

9 aprilie 1555 - A început pontificatul papei Marcel al II-lea (Marcello Cervini),

Pope Marcellus II (6 May 1501 – 1 May 1555) - foto: en.wikipedia.org

Pope Marcellus II (6 May 1501 – 1 May 1555) – foto: en.wikipedia.org

Papa Marcel al II-lea, (Marcello Cervini, n. 6 mai 1501 – d. 1 mai 1555) a fost al 222-lea papă al Bisericii Catolice A murit după numai 21 de zile de pontificat.

 

9 aprilie 1626 - A murit filosoful englez Francis Bacon;(n. 1561).

Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof englez. A trăit la curtea engleză în timpul domniei lui Elisabeta I a Angliei și apoi în timpul domniei lui Iacob I al Angliei, in imagine, Sir Francis Bacon, portret circa 1618 - foto: ro.wikipedia.org

Sir Francis Bacon, portret circa 1618 – foto: ro.wikipedia.org

Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra – d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof englez. A trăit la curtea engleză în timpul domniei lui Elisabeta I a Angliei și apoi în timpul domniei lui Iacob I al Angliei.

 

9 aprilie 1654 - A murit Matei Basarab, domnul Tarii Romanesti. (n. 1580 localitatea Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654). A fost domnitor al Țării Românești între anii 1632 și 1654.

Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban - foto: ro.wikipedia.org

Matei Basarab – foto: ro.wikipedia.org

Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban.

Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de închegare a unei școli artistice, fără de care “explozia” brâncovenească nu ar fi fost posibilă. A fost un adevarat “Mecena”,un protector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei, militând pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe. Toate aceste însușiri ale sale, vor contribui la consacrarea suveranului ca cel mai mare ctitor ortodox al poporului român, un adevarat patron al bisericii. A ridicat din temelie peste 30 de biserici la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țara, unde l-a depășit cu mult chiar și pe Ștefan cel Mare, cât și la Muntele Athos și la sud de Dunăre, la Vidin și Sistov. Mitropolia Țării Românești beneficiază de danii de sate și imunități fiscale și de sprijinul domniei pentru refacerea bisericilor. În 1645 Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

9 aprilie 1682 - Robert Cavelier de la Salle descoperă vărsarea fluviului Mississippi si pune stapanire pentru Franța pe acest teritoriu din America de Nord, caruia ii pune numele de Louisiana, in onoarea regelui Ludovic al XIV lea.

René-Robert Cavelier, Sieur de La Salle, or Robert de La Salle (November 22, 1643 – March 19, 1687) - in imagine, A 19th-century engraving of Cavelier de La Salle - foto: en.wikipedia.org

René-Robert Cavelier, Sieur de La Salle, or Robert de La Salle (November 22, 1643 – March 19, 1687) –  A 19th-century engraving of Cavelier de La Salle – foto: en.wikipedia.org

Mississippi - foto: en.wikipedia.org

Mississippi – foto: en.wikipedia.org

Mississippi este unul din statele sudice ale Statelor Unite ale Americii, care a devenit cel de-al douăzecilea stat al Uniunii la 10 decembrie 1817. Numele statului provine de la numele fluviului Mississippi, care curge de-a lungul graniţei vestice a statului. Numele Mississippi, care semnifică “râu/fluviu mare”, provine fie din limba Ojibwe, una din limbile nativilor americani, sau dintr-una din limbile apropiate acesteia, Limba Algonquian. Numele de alint ale statului sunt Magnolia State (Statul magnoliei) sau Hospitality State (Statul ospitalităţii).

 

9 aprilie 1721 - Un cutremur de pamant a provocat moartea a 250.000 de oameni in Persia.

 

9 aprilie 1732 - Episcopul Ioan Inochentie Micu Clain (Klein) a adresat primul memoriu Curtii de la Viena, prin care a cerut respectarea drepturilor acordate clerului unit de diplomele leopoldine.

Ioan Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului - d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraş. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” şi mănăstirea cu acelaşi hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice româneşti moderne - foto: ro.wikipedia.org

Ioan Inocenţiu Micu-Klein – foto: ro.wikipedia.org

Ioan Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraş. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” şi mănăstirea cu acelaşi hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice româneşti moderne

 

9 aprilie 1821 - S-a născut Charles Baudelaire, poet francez (d. 1867)

Charles-Pierre Baudelaire (n. 9 aprilie 1821, Paris – d. 31 august 1867) a fost un poet francez - foto: ro.wikipedia.org

Charles Baudelaire – foto: ro.wikipedia.org

Charles-Pierre Baudelaire (n. 9 aprilie 1821, Paris – d. 31 august 1867) a fost un poet francez, a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal („Florile răului”). A avut o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

 

9 aprilie 1835 - S-a nascut regele Leopold al II-lea al Belgiei; (d. 1909).

Leopold, 1844 - foto: ro.wikipedia.org

Leopold, 1844 – foto: ro.wikipedia.org

Leopold al II-lea (franceză Léopold Louis Philippe Marie Victor, neerlandeză Leopold Lodewijk Filips Maria Victor) (9 aprilie 1835 – 17 decembrie 1909) a fost al doilea rege al belgienilor. Născut la Bruxelles, al doilea fiu (însă cel mai mare fiu supraviețuitor) al regelui Leopold I și a reginei Louise-Marie de Orléans, i-a succedat tatălui său la tron la 17 decembrie 1865. A rămas în istorie datorită masacrării a peste 10 milioane de africani din Congo

Leopold al II-lea (franceză Léopold Louis Philippe Marie Victor, neerlandeză Leopold Lodewijk Filips Maria Victor) (9 aprilie 1835 – 17 decembrie 1909) a fost al doilea rege al belgienilor - foto: ro.wikipedia.org

Leopold al II-lea al Belgiei - foto: ro.wikipedia.org

 

9 aprilie 1850 - A avut loc, pe scena Teatrului National din Iasi, premiera comediei ”Coana Chirita la Iasi sau Doua fete s-o neneaca” de Vasile Alecsandri.

 

9 aprilie 1864 - În România este aprobată legea privind interzicerea cumulului de funcţii publice.

 

9 aprilie 1865 - Războiul Civil American – Generalul Robert E. Lee predă armata Virginiei de Nord (26.765 trupe) generalului Ulysses S. Grant la Appomattox Courthouse, Virginia, fapt care duce la sfârșitul războiului început la 12 aprilie 1861.

Lee's surrender 1865. 'Peace in Union.' The surrender of General Lee to General Grant at Appomattox Court House, Virginia, 9 April 1865. Reproduction of a painting by Thomas Nast - foto: en.wikipedia.org

Lee’s surrender 1865. ‘Peace in Union.’ The surrender of General Lee to General Grant at Appomattox Court House, Virginia, 9 April 1865. Reproduction of a painting by Thomas Nast – foto: en.wikipedia.org

Războiul Civil American, deseori denumit Războiul de secesiune (în engleză War of Secession), Războiul dintre state (în engleză War Between the States), sau Războiul dintre Nord și Sud a fost un conflict politic și militar de patru ani (1861–1865) dintre Uniunea sau Statele din Nord ale Statelor Unite ale Americii (care și-a păstrat neschimbată denumirea sa oficială adoptată cu ocazia scrierii Constituției SUA, Statele Unite ale Americii) și Statele din Sud ale acesteia, și anume șapte, mai apoi unsprezece state, care au părăsit pe rând Uniunea în 1860–1861, alcătuind entitatea statală federală denumită Statele Confederate ale Americii (în engleză Confederate States of America).

În timpul alegerilor prezidențiale din anul 1860, Partidul Republican, în frunte cu Abraham Lincoln, a purtat o campanie politică împotriva expansiunii sclaviei în afara statelor în care aceasta exista deja. Victoria republicană în alegeri a avut ca rezultat declarația de secesiune din partea a șapte state din Sud, chiar înainte de învestitura lui Lincoln, care a avut loc la 4 martie 1861. Atât administrația aflată la finalul mandatului, cea a președintelui James Buchanan, cât și cea nouă, a președintelui ales, Abraham Lincoln, au respins secesiunea, privind-o ca pe un act de rebeliune.

Ostilitățile au început la 12 aprilie 1861, când forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat și ordonând mobilizarea generală, ceea ce a condus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță încă din prima perioadă a războiului și a efectuat o severă și eficientă blocadă navală de-a lungul întregului conflict.

În septembrie 1862, Proclamația de emancipare a lui Lincoln a transformat desființarea sclaviei din Sud într-un scop al războiului și i-a determinat pe britanici să nu intervină. Comandantul confederat Robert E. Lee a repurtat câteva victorii pe frontul estic, dar în 1863 înaintarea sa spre nord a fost oprită la Gettysburg, iar pe frontul vestic Uniunea a preluat controlul râului Mississippi după Bătălia de la Vicksburg, separând Confederația în două. Avantajele materiale și numerice ale Nordului s-au concretizat în 1864 când Ulysses S. Grant a măcinat armata lui Lee în mai multe bătălii de uzură, iar generalul unionist William Sherman a ocupat orașul Atlanta, capitala statului Georgia, pentru ca apoi să se deplaseze spre Oceanul Atlantic. Rezistența Confederației s-a prăbușit după ce Lee s-a predat lui Grant la Appomattox pe 9 aprilie 1865.

Războiul, care este conflagrația cu cele mai multe victime din istoria Statelor Unite, s-a soldat cu moartea a peste 620.000 de soldați, a unui număr de peste 325.000 de combatanți dați dispăruți și al unui număr nedeterminat de civili, a pus capăt sclaviei în Statele Unite, a restaurat Uniunea și a întărit rolul guvernului federal în cadrul acesteia. Aspectele sociale, politice, economice și rasiale ale războiului au marcat perioada de reconstrucție care a durat până în 1877 și au continuat să se manifeste și de-a lungul secolului al XX-lea.

 

9 aprilie 1867 - Statele Unite ale Americii cumpară Alaska de la Rusia.

Harta Statelor Unite cu statul Alaska indicat - foto: ro.wikipedia.org

Harta Statelor Unite cu statul Alaska indicat – foto: ro.wikipedia.org

Rusia a vândut acest teritoriu pentru ca se afla într-o situație financiară dificilă și se temea ca-l va pierde într-un viitor conflict cu britanicii, cu care a luptat în Razboiul din Crimeea (1853-1856). Ceremonia de transfer a avut loc pe 18 octombrie 1867. Soldații ruși și americani au defilat în fața casei guvernatorului; steagul rus a fost coborat si steagul american a fost ridicat, în timp ce se trageau salve de artilerie.

 

9 aprilie 1894 - S-a născut scriitorul român Camil Petrescu; (d. 1957).

Camil Petrescu (PseudonimRaul D.) (n. 22 aprilie 1894 – d. 14 mai 1957), romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet - foto: ro.wikipedia.org

Camil Petrescu - foto: ro.wikipedia.org

Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894 – d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română, în special, ca inițiator al romanului modern.

 

9 aprilie 1898 - S-a născut Paul Robeson, cântăreţ american şi activist pentru drepturile populatiei de culoare; (d. 1976).

Paul Leroy Robeson (April 9, 1898 – January 23, 1976) - foto: en.wikipedia.org

Paul Leroy Robeson (April 9, 1898 – January 23, 1976) – foto: en.wikipedia.org

 

9 aprilie 1905 - S-a născut William Fullbright, politician american, fondatorul programului școlar cei poartă numele; (d. 1995).

 

9 aprilie 1914 - La Holborn Empire, Londra, a avut loc premiera primului film artistic color din lume – „The World, the Flesh and the Devil“.

 

9 aprilie 1916 - A avut loc, la Ateneul Roman din Bucuresti, prima auditie a Suitei a II-a de George Enescu.

George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botoșani, România – d. 4 mai 1955, Paris, Franța) a fost un compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român. Este considerat cel mai important muzician român - foto: ro.wikipedia.org

George Enescu - foto: ro.wikipedia.org

George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botoșani, România – d. 4 mai 1955, Paris, Franța) a fost un compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român. Este considerat cel mai important muzician român.

 

9 aprilie 1918 - (27 martie sv) Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România.

Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA„. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar. Condițiile unirii, puse de majoritatea românească, menționate în declarația specifică a Sfatului Țării, au fost următoarele:
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

9 aprilie 1918 - S-a reunit, la Roma, Congresul natiunilor asuprite din Austro-Ungaria, care a decis ca fiecare natiune componenta a imperiului sa se constituie in stat national sau sa se uneasca cu statul sau national.

 

9 aprilie 1924 - S-a născut Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film român (d. 1993)

 

9 aprilie 1926 - S-a născut Hugh Hefner, fondatorul revistei Playboy.

Hugh Marston Hefner (n. 9 aprilie 1926) este un publicist american, fondator și director de creație al Playboy Enterprises - foto: en.wikipedia.org

Hugh Hefner – foto: en.wikipedia.org

Hugh Marston Hefner (n. 9 aprilie 1926) este un publicist american, fondator și director de creație al Playboy Enterprises.

Hefner pozând cu Karissa Shannon, Dasha Astafieva și Kristina Shannon pentru cea de-a 55-a petrecere de aniversare a Playboy, pe One Sunset, West Hollywood, CA din 12 decembrie 2008 - foto: ro.wikipedia.org

Hefner pozând cu Karissa Shannon, Dasha Astafieva și Kristina Shannon pentru cea de-a 55-a petrecere de aniversare a Playboy, pe One Sunset, West Hollywood, CA din 12 decembrie 2008 – foto: ro.wikipedia.org

 

9 aprilie 1933 - S-a nascut actorul francez Jean-Paul Belmondo.

jean-paul-belmondo

 

9 aprilie 1938 - S-a născut Viktor Cernomîrdin, om politic comunist rus; (d. 2010).

 

9 aprilie 1940 - Al doilea război mondial - Germania invadează Danemarca și Norvegia.

 

9 aprilie 1948 - A avut loc Masacrul de la Deir Yassin.

Deir Yassin astăzi, parte a Centrului de Sănătate Mintală Kfar Shaul, un spital de psihiatrie israelian - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Deir Yassin astăzi, parte a Centrului de Sănătate Mintală Kfar Shaul, un spital de psihiatrie israelian – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Deir Yassin a fost un sat arab în apropiere de Ierusalim, pe drumul dinspre Tel Aviv. La 9 aprilie 1948 satul a fost cucerit în luptă de organizațiile militare eveiești extremiste și între 81 – 120 bărbați, femei și copii arabi au fost omorâți. 4 dintre evrei au murit în luptă și zeci evrei au fost răniți. Liderii evrei din Țara Israel l-au etichetat ca fiind o aberație a extremiștilor.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

9 aprilie 1959 - NASA a anunțat oficial terminarea selecției pentru primii astronauți. Printre ei, Alan Shepard – cel de-al cincilea om care a pășit pe Lună și John Glenn – primul american care a orbitat vreodată în jurul Pământului.

Project Mercury Astronauts - foto: ro.wikipedia.org

Project Mercury Astronauts – foto: ro.wikipedia.org

 

9 aprilie 1961 - A murit Alexandru Kiritescu, dramaturg si traducator.

 

9 aprilie 1970 - A fost inaugurat Aeroportul Internațional București–Otopeni.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București (martie 2013) - foto: ro.wikipedia.org

Aeroportul Internațional Henri Coandă București (martie 2013) – foto: ro.wikipedia.org

Aeroportul Internațional Henri Coandă este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (celălalt este Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2015 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 9.274.629 de pasageri. Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopeni.

 

9 aprilie 1974 - A fost inaugurat stadionul de fotbal Steaua din Bucuresti.

Stadionul Steaua este un stadion de fotbal din București, aflat în proprietatea publică a statului și administrarea Clubului Sportiv al Armatei Steaua, inaugurat la 9 aprilie 1974, într-un meci între Steaua și OFK Belgrad (scorul a fost 2-2) - foto: ro.wikipedia.org

Stadionul Steaua - foto: ro.wikipedia.org

Stadionul Steaua este un stadion de fotbal din București, aflat în proprietatea publică a statului și administrarea Clubului Sportiv al Armatei Steaua, inaugurat la 9 aprilie 1974, într-un meci între Steaua și OFK Belgrad (scorul a fost 2-2). Capacitatea oficială a stadionului a fost inițial de 30.000 locuri, dar în 1991, când au fost puse scaunele de plastic, aceasta a scăzut la 28.365. Stadionul a fost renovat în 1996. Pe lângă faptul că este stadionul oficial al echipei Steaua București, Stadionul Ghencea a găzduit anterior și echipa națională de fotbal a României.

 

9 aprilie 1989 - O demonstrație pașnică anti-sovietica in favoarea independenței Georgiei este dispersată in forta de către armata sovietica rezultând în 20 de decese și sute de raniti.

 

9 aprilie 1990 - A fost beatificat de catre Papa Ioan Paul al II-lea,sfantul Juan Diego, indianul mexican caruia i-a aparut Fecioara de Guadalupe.

 

9 aprilie 1991 - Proclamarea independentei de stat a Georgiei fata de URSS.

Localizarea Republicii Democrate Georgia - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Localizarea Republicii Democrate Georgia – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Georgia sau Republica Georgia, denumită uneori și Gruzia, este o țară în Europa Orientală. Delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud de Turcia și Armenia, și la est de Azerbaidjan. Georgia ocupa un teritoriu de 69,700 km ², iar populația sa este de 4.3 milioane de locuitori. În prezent este membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației Mondială a Comerțului, Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea de Alegerea Democrat, și GUAM Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică. Țara dorește să adere la NATO și Uniunea Europeană.

 

9 aprilie 1992 - Fostul conducător al statului Panama, Manuel Noriega, a fost condamnat pentru înşelătorie şi trafic de droguri la 30 de ani inchisoare.

 

9 aprilie 1998 - La Chișinău, in fata Universitatii, a fost dezvelita o statuie a lui Mihai Eminescu. Initiativa a apartinut Uniunii “Vatra Romaneasca” si „Ligii pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni”.

 

9 aprilie 1999 - Președintele Boris Elțân a cerut Occidentului să nu împingă Rusia spre o implicare în conflictul iugoslav, pentru că acest lucru ar însemna declanșarea unui război european sau chiar mondial.

 

Boris Nikolaievici Elțin  (n. 1 februarie 1931 în Sverdlovsk [azi Ekaterinburg], Rusia, URSS - d. 23 aprilie 2007) în 1991, primul președinte al Rusiei, precum și primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct - foto: ro.wikipedia.org

Boris Elțin – foto: ro.wikipedia.org

Boris Nikolaievici Elțin (n. 1 februarie 1931 în Sverdlovsk [azi Ekaterinburg], Rusia, URSS – d. 23 aprilie 2007) în 1991, primul președinte al Rusiei, precum și primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct.

 

9 aprilie 2001 – În cadrul reuniunii ministrilor de externe din tarile membre ale Uniunii Europene, la Luxemburg, UE si FYROM au semnat un Acord de Asociere si Stabilizare.

 

9 aprilie 2002 - La Westminster Abbey au loc funeraliile reginei mamă Elizabeth a Marii Britanii.

Elisabeth Bowes-Lyon (Elizabeth Angela Marguerite; 4 august 1900 – 30 martie 2002) a fost soția regelui George al VI-lea al Regatului Unit. După decesul soțului său, i s-a spus Regina Mamă Elisabeta pentru a evita confuzia cu fiica ei, Elisabeta a II-a - Portret de Richard Stone, 1986 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeth Bowes-Lyon – Portret de Richard Stone, 1986 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeth Bowes-Lyon (Elizabeth Angela Marguerite; 4 august 1900 – 30 martie 2002) a fost soția regelui George al VI-lea al Regatului Unit. După decesul soțului său, i s-a spus Regina Mamă Elisabeta pentru a evita confuzia cu fiica ei, Elisabeta a II-a. Înainte ca soțul ei să devină rege, din 1923 până în 1936, a purtat titlul de Ducesă de York.

Născută într-o familie de nobili scoțieni, ea a devenit cunoscută în 1923, când s-a căsătorit cu Albert, duce de York, cel de al doilea fiu al Regelui George al V-lea și al Reginei Mary. În postura de ducesă de York, împreună cu soțul ei și cu cele două fiice ale lor, Elisabeta și Margaret, Elisabeta a întruchipat ideile tradiționale despre familie. Și-a asumat diverse îndatoriri publice și a fost supranumită „Ducesa Zâmbitoare”, datorită zâmbetului pe care îl afișa mereu în public.

În 1936, soțul Elisabetei a devenit pe neașteptate rege după ce cumnatul ei, Edward al VIII-lea, a abdicat pentru a se căsători cu americanca divorțată Wallis Simpson. Elisabeta, în calitate de regină, l-a însoțit pe soțul său în călătorii diplomatice în Franța și în Statele Unite ale Americii, în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul războiului, a oferit sprijin moral publicului britanic. Recunoscând rolul ei ca instrument de propagandă, Adolf Hitler a descris-o pe Elisabeta ca fiind „cea mai periculoasă femeie din Europa”. În urma războiului, sănătatea soțului ei s-a deteriorat, Elisabeta rămânând văduvă la vârsta de 51 de ani.

La moartea soacrei ei, Regina Mary, în 1953, fiica ei cea mare, Regina Elisabeta a II-a, avea doar 25 de ani, astfel că Regina Mamă Elisabeta a devenit practic capul familiei. De-a lungul anilor, și-a păstrat popularitatea, chiar și atunci când alți membri ai familiei regale au fost implicați în scandaluri. A fost foarte activă până la doar câteva luni înainte de moartea sa, la vârsta de 101 de ani, la șapte săptămâni după moartea celei mai tinere dintre cele două fiice ale sale, Prințesa Margaret.

 

9 aprilie 2004 - Presedintele algerian, Abdelaziz Bouteflika, a fost reales in urma primului tur al alegerilor prezidentiale desfasurat la 8 aprilie, cu 83,49% dintre sufragii.

Abdelaziz Bouteflika (n. 2 martie 1937 în Oujda în Maroc) este un om politic din Algeria. Acesta este al cincilea preşedinte al Republicii Populare Democrate din Algeria începând cu data de 27 aprilie 1999 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Abdelaziz Bouteflika – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Abdelaziz Bouteflika (n. 2 martie 1937 în Oujda în Maroc) este un om politic din Algeria. Acesta este al cincilea președinte al Republicii Populare Democrate din Algeria începând cu data de 27 aprilie 1999. Înalt funcționar de profesie, este ales deputat în Tlemcen în 1962 și reales în 1964. A fost ministru al Tineretului, Sportului și Turismului în primul guvern Ahmed Ben Bella, din septembrie 1962 până în septembrie 1963. Apoi îndeplinește funcția de ministru al Afacerilor Externe din septembrie 1963 până în martie 1979, în cele trei guverne Ahmed Ben Bella și în cele patru guverne Houari Boumedienne. În 1974 Bouteflika a fost președinte al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în 1974. Din martie 1979 până în iulie 1980 el a devenit ministru consilier al Președintelui Republicii în guvernul Abdelghani I.

Candidat independent, Abdelaziz Bouteflika a câștigat alegerile prezidențiale din 1999 cu 73,8% din voturi și a devenit al cincilea președinte al Republicii Algeriene Democrate și Populare pe 27 aprilie 1999 și ministru al Apărării pe 5 mai 2003. El a fost reales la primul tur de scrutin în alegerile prezidențiale din 2004 cu 85 % din voturi, iar în 2009 cu 90,2%. La alegerile din 2009 este candidatul Frontului de Eliberare Națională (FLN), în cadrul căruia este președintele de onoare din 28 ianuarie 2005. Numit candidat FLN pentru alegerile prezidențiale din 2014, el a fost reales pentru un al patrulea mandat cu 81.53 % din voturi

 

9 aprilie 2004 - A fost răsturnată cea mai importantă statuie a fostului lider irakian, Saddam Hussein în centrul Bagdadului.

 

9 aprilie 2005 - Un monument reprezentandu-l pe Papa Ioan Paul al II-lea a fost inaugurat la cimitirul Rakowicki din Cracovia (sudul Poloniei), unde sunt inmormantati parintii Papei, Emilia si Karol Wojtyla, si fratele mai mare al acestuia, Edmund.

Papa Ioan Paul al II-lea

 

9 aprilie 2005 - În Marea Britanie, ls Windsor’s Guildhall, Prințul de Wales se căsătorește cu Camilla Parker Bowles printr-o ceremonie civilă.

Charles si Camilla

Mostenitorul Coroanei britanice, Charles – print de Wales, si Camilla Parker Bowles, viitoare ducesa de Cornwall, s-au casatorit civil la primaria din Windsor, eveniment urmat de o ceremonie religioasa de binecuvantare la capela castelului St. George din Windsor. Nunta a avut loc sambata, 9 aprilie, cu o zi intarziere fata de data programata, pentru ca printul Charles a trebuit sa fie prezent la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Întors de la Vatican, mostenitorul coroanei britanice si-a oficializat relatia cu iubita sa, Camilla Parker Bowles, dupa 34 de ani de asteptare. Ceremonia a fost simpla si deloc fastuoasa, contrastand cu stralucirea mariajului printului cu lady Diana Spencer, in 1981.

 

9 aprilie 2006 - Capsula spațială rusă de pe naveta Soiuz, avandu-i la bord pe primul turist spatial – brazilianul Marcos Pontes, precum si pe astronautul american William MacArthur, si pe cosmonautul rus Valeri Tokarev, de pe Statia Spatiala Internationala (ISS), a aterizat in stepa Kazahstanului.

 

9 aprilie 2009 - La Tbilisi, Georgia, peste 60.000 de oameni protestează împotriva guvernului lui Miheil Saakașvili.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comwikipedia.orgyoutube.com