Evenimentele Zilei de 8 decembrie în Istorie: 1904 – Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război; 8 decembrie 1920 – Atentatul cu bombă din Senatul României; 8 decembrie 1941 – Canada și Noua Zeelandă declară război României; 8 decembrie 1955 – Crearea drapelului european; 8 decembrie 1991 – A fost aprobată prin referendum național noua Constituție a României; 8 decembrie 1991 – Mircea Snegur este ales Președinte al Republicii Moldova; 8 decembrie 2004 – Uniunea Națiunilor Sud-Americane

Depoziţia lui Max Goldstein privitoare la Atentatul terorist din Senatul României  în presa vremii - foto: en.wikipedia.org

Depoziţia lui Max Goldstein privitoare la Atentatul terorist din Senatul României în presa vremii

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

8 decembrie este a 342-a zi a calendarului gregorian și a 343-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 8 decembrie

(BOR) Sfântul Cuvios Patapie; Sfinții Apostoli Cezar, Tihic şi Onisifor; Sfântul Ierarh Sofronie, episcopul Ciprului

Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Patapie din Teba este un părinte al pustiei care a trăit în deşertul kemetian în Egipt în prima jumătate a secolului al V-lea. Moaștele sale sunt neputrezite până astăzi și pot fi închinate la mănăstirea sfântului din Loutraki (Grecia). Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la data de 8 decembrie - foto: doxologia.ro

Patapie din Teba – foto: doxologia.ro

Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Patapie din Teba este un părinte al pustiei care a trăit în deşertul kemetian în Egipt în prima jumătate a secolului al V-lea. Moaștele sale sunt neputrezite până astăzi și pot fi închinate la mănăstirea sfântului din Loutraki (Grecia). Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la data de 8 decembrie.

 

(BRU) Sf. Patapiu, cuvios († secolul al VI-lea)

 

(BRC) (†) Neprihănita Zămislire; Sf. Leonard; Fer. Constantin

'Concepția Imaculată'. Pictură de Bartolomé Esteban Murillo - foto: ro.wikipedia.org

‘Concepția Imaculată’. Pictură de Bartolomé Esteban Murillo – foto: ro.wikipedia.org

Imaculata Concepţie sau Neprihănita Zămislire este, conform dogmelor romano-catolice, concepţia Mariei, mama lui Isus, în pântecul mamei ei Ana, fără păcatul originar şi că a dus o viaţă complet lipsită de păcat. Sărbătoarea Imaculatei Concepţii, sărbătorită pe 8 decembrie în fiecare an, a fost stabilită de Papa Sixtus IV în 1476, dar această doctrină nu a fost definită atunci ca o dogmă, astfel fiecare catolic avea dreptul să creadă sau nu în ea, fără a fi acuzat de erezie. Imaculata Concepţie a fost definită ca dogmă de către Papa Pius IX în 1854, în constituţia sa din 8 decembrie, intitulată Ineffabilis Deus. Biserica Ortodoxă, precum şi bisericile protestante nu împărtăşesc această doctrină.

 

Ziua Constituției României

Constituţia României - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Constituţia României – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Ziua Constituţiei României se sărbătoreşte la 8 decembrie. Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989. Constituţia din 1991, în forma iniţială, a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua Iluminării lui Buddha (după calendarul japonez)

 

Astazi in istorie pentru 8 decembrie

 

8 decembrie 65 î.Hr.: S-a nascut poetul latin Horaţiu; (d. 27.11.8 î.Hr.).

Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma), unul din cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus") sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus) - foto: ro.wikipedia.org

Quintus Horatius Flaccus – foto: ro.wikipedia.org

Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma), unul din cei mai importanți poeți romani din “perioada de aur” a literaturii romane (“Secolul lui Augustus“) sau “epoca augustană”, cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus). Scrierile sale au avut ecou profund în conștiința artistică a multor poeți moderni, printre care și Mihai Eminescu, admirator entuziast al marelui poet latin.

 

8 decembrie 1542: S-a nascut Regina Maria Stuart a Scoţiei; (d. 8 februarie 1587).

Maria Stuart, cunoscută în literatura engleză de specialitate sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a Scoției) sau de Mary, Queen of Scots (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână. Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie - foto: ro.wikipedia.org

Maria Stuart – foto: ro.wikipedia.org

Maria Stuart, cunoscută în literatura engleză de specialitate sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a Scoției) sau de Mary, Queen of Scots (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână. Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie

 

8 decembrie 1560: In Brazilia satul indienilor Giarus din tribul Guaianases, est fondat de iezuitul Manuel de Paiva cu numele Nossa Senhora da Conceição dos Guarulhos. Avea menirea de a apara orasul Sao Paolo cu care se invecina .Tropicul Capricornului imparte in doua aceasta localitate aflata in apropiere de Sao Paolo. Orasul brazilian Guarulhos a depasit in prezent un milion de locuitori.

 

8 decembrie 1609: La Biblioteca Ambrosiană din Milano, se deschide sala de lectură, a doua din Europa acelei vremi.

 

8 decembrie 1626: S-a născut Regina Christina a Suediei (1644–1654), protectoare a culturii şi ştiinţei; la curtea ei a trăit, în ultimii ani ai vieţii, René Descartes, pe care l-a protejat; în 1645, prin grija ei, a fost tipărit primul ziar suedez.
A abdicat de la tron în favoarea lui Carol X Gustav; (m. 19.04.1689).

 

8 decembrie 1765: Americanul Eli Whitney a inventat daracul pentru bumbac, care a revoluţionat dezvoltarea industriei de prelucrare a acestei materii prime.

 

8 decembrie 1813: La Viena, Ludwig van Beethoven conduce premiera Simfoniei a 7-a.

 

8 decembrie 1830: A murit Benjamin Henry Constant de Rebecque, om politic şi scriitor elveţian, autor al celebrei lucrări „Adolf”; a avut un rol important în dezvoltarea doctrinei liberale în Franţa; (n.25.10.1767).

 

8 decembrie 1832: La Bucuresti,in Muntenia, apare neregulat (1-3 numere pe săptămînă), primul periodic muntean oficial: “Buletin. Gazeta administrativă“, sub conducerea lui Ion Heliade-Radulescu, actualul „Monitor Oficial” al României. Gazeta este editata pînă la 7 februarie 1859 cu unele modificări de titlu, cînd în locul sau apare Monitorul oficial al Ţării Româneşti.

 

8 decembrie 1846: Inaugurarea localului Bibliotecii Române din Paris, care va deveni şi sediul „Societăţii studenţilor români”.

 

8 decembrie 1854: Papa Pius al IX-lea a decretat dogma fundamentală despre Imaculata Conceptiune (Neprihănita Zămislire), referitor la Fecioara Maria.

'Concepția Imaculată'. Pictură de Bartolomé Esteban Murillo - foto: ro.wikipedia.org

‘Concepția Imaculată’. Pictură de Bartolomé Esteban Murillo – foto: ro.wikipedia.org

Imaculata Concepţie sau Neprihănita Zămislire este, conform dogmelor romano-catolice, concepţia Mariei, mama lui Isus, în pântecul mamei ei Ana, fără păcatul originar şi că a dus o viaţă complet lipsită de păcat. Sărbătoarea Imaculatei Concepţii, sărbătorită pe 8 decembrie în fiecare an, a fost stabilită de Papa Sixtus IV în 1476, dar această doctrină nu a fost definită atunci ca o dogmă, astfel fiecare catolic avea dreptul să creadă sau nu în ea, fără a fi acuzat de erezie. Imaculata Concepţie a fost definită ca dogmă de către Papa Pius IX în 1854, în constituţia sa din 8 decembrie, intitulată Ineffabilis Deus. Biserica Ortodoxă, precum şi bisericile protestante nu împărtăşesc această doctrină.

 

8 decembrie 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Leon Jules Marie Feydeau (piesa “Puricele”); (m.5 iunie 1921).

 

8 decembrie 1865: S-a nascut Jan Sibelius, compozitor finlandez, creator al şcolii muzicale naţionale;(d.20.09.1957).

 

8 decembrie 1865: Primul buletin de Bucuresti. La Arhivele Statului se gaseste un document, cu urmatorul text :
„Principatele – Unite – Române, Bilet de legitimatiune. Bun pe un an. Numele si pronumele: Lucsita Petreasca, de caracter si ocupatiune vaduva. Locuinta: mahalaua Silvestru. Etatea: 36 de ani. Dat la 8 decembrie 1865. Orice falsificatiune a biletului de legitimatiune se va pedepsi dupa legile penale, primatul comunei Bucuresti: s.s. indescifrabil”.

 

8 decembrie 1869: Conciliul Vaticanului proclamă dogma infailibilităţii papei şi a inspiraţiei divine incontestabile a Sfintei Scripturi.

 

8 decembrie 1876: S-a nascut Constantin I. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei. În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române; (d. 20.10.1958).

 

8 decembrie 1876: S-a născut scriitoarea românca Hortensia Papadat-Bengescu.

Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie 1876, comuna Ivești, județul Galați - d. 5 martie 1955, București) a fost o mare prozatoare, romancieră și nuvelistă din epoca interbelică - foto: migl.ro

Hortensia Papadat-Bengescu – foto: migl.ro

Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie 1876, comuna Ivești, județul Galați – d. 5 martie 1955, București) a fost o mare prozatoare, romancieră și nuvelistă din epoca interbelică. A avut o contribuţie importantă la modernizarea romanului românesc, în special prin ciclul romanesc al familiei Halippa: “Fecioarele despletite”, “Concert din muzică de Bach”, “Drumul ascuns”, “Rădăcini”; (m. 5 martie 1955).

 

8 decembrie 1904: România semnează, la Haga, alături de alte 24 de state, “Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”.

 

8 decembrie 1905: Papa Pius al X-lea introduce primirea primei Sfinte Împărtășanii la copiii de rit romano-catolic de pretutindeni, ajunși la vârsta înțelegerii (la 7 ani).

Papa Pius al X-lea, născut Giuseppe Melchiorre Sarto, (n. 2 iunie 1835, Riese, Italia - d. 20 august 1914, Vatican) Papă din 1903 până în 1914 - foto - ro.wikipedia.org

Papa Pius al X-lea – foto: ro.wikipedia.org

Papa Pius al X-lea, născut Giuseppe Melchiorre Sarto, (n. 2 iunie 1835, Riese, Italia – d. 20 august 1914, Vatican) Papă din 1903 până în 1914.

 

8 decembrie 1907: Regela Gustaf al V-lea al Suediei accede la tronul Suediei.

Gustav al V-lea (Oscar Gustav Adolf) (16 iunie 1858 – 29 octombrie 1950) rege al Suediei din 1907 până la moartea sa - foto - ro.wikipedia.org

Gustav al V-lea - foto – ro.wikipedia.org

Gustav al V-lea (Oscar Gustav Adolf) (16 iunie 1858 – 29 octombrie 1950) rege al Suediei din 1907 până la moartea sa.

 

8 decembrie 1920: Atentatul cu bombă din Senatul României. In Romania are loc cel dintîi atentat politic terorist, soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt. La 8 decembrie 1920 comuniştii Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau execută cel dintîi atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt din România, făcînd să explodeze o bombă în Senat. Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiţie, Dimitrie Greceanu, decedat la spital şi pe senatorii Demetriu Radu, (Episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) şi Spirea Gheorghiu (decedat la spital). În urma atentatului au fost şi răniţi printre care preşedintele Senatului, Constantin Coandă.

Max Goldstein (1898–1924) a fost un militant comunist şi anarhist român de origine evreiască. care a comis acte de terorism în numele ideologiei stângii radicale - foto: ro.wikipedia.org

Max Goldstein - foto: ro.wikipedia.org

Max Goldstein (1898–1924) a fost şeful unui grup anarhist-terorist format din evrei-comunişti (Vezi Totalitarism de Dreapta în România, origini şi manifestări 1919-1927, Institutul Naţional Pentru Studierea Totalitarismului Bucureşti 1996, pag. 150, şi Istoria României în Date de Dinu C. Giurescu Editura Enciclopedică Bucureşti 2007, pag. 365.). Născut la Bîrlad, România, el s-a mutat mai apoi la Bucureşti, unde a devenit simpatizant al comunismului. După 10 ani de închisoare, el a reuşit să evadeze şi să se refugieze la Odessa (atunci parte a Imperiului Rus), de unde s-a întors cu bani şi instrucţiuni noi. Îşi pierde o mînă, probabil în timpul unor experimente cu explozivi. Şi-a pus ca proteză un cîrlig. Poliţiştii români îi ziceau lui Goldstein „omul cu cîrlig”. Anterior atentatului din Senat, în noiembrie 1920, Goldstein încearcă să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru al afacerilor interne, cel mai înverşunat politician anticomunist din acea perioadă. Tentativa a eşuat, din cauză că bomba plasată sub vagonul ministerial în care se afla Argetoianu a distrus numai jumătatea neocupată de călători. În cadrul atentatului din Senatul României, se bănuia că grupul lui Goldstein nu a acţionat singur, ci i-a avut drept complici şi pe alţii, ca Alecu Constantinescu, conducătorul grupului de extremă stîngă a Partidului Socialist din România, care în 1921 s-a desprins din acesta şi a format Partidul Comunist Român (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist). Atentatul a dus la condamnarea comuniştilor în Procesul din Dealul Spirii şi la interzicerea Partidului Comunist.

Depoziţia lui Max Goldstein privitoare la Atentatul terorist din Senatul României  în presa vremii - foto: en.wikipedia.org

Depoziţia lui Max Goldstein privitoare la Atentatul terorist din Senatul României în presa vremii – foto: en.wikipedia.org

Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzaţie de conspiraţie, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele Cominternului recomandau acţiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susţinut că acţiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism. În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria). La 28 Iunie 1922 Max Goldstein a fost condamnat la muncă forţată pe viaţă pentru aruncarea bombei la senat şi pentru uciderea a două persoane şi rănirea altora. Ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse între o lună şi 10 ani de muncă forţată. Sentinţele au fost pronunţate după 125 de şedinţe. Max Goldstein a murit în 1924 de pneumonie în închisoarea Doftana.

cititi si Primul atac terorist din Romania.Comunistul Max Goldstein si ura sa cumplită pentru tot ce era românesc

 

8 decembrie 1921: A avut loc spectacolul inaugural al Operei Romane din Bucuresti. Inaugurarea Operei Române din Bucureşti cu spectacolul „Lohengrin”, de Richard Wagner, traducerea lui Şt.O.Iosif, dirijor George Enescu, în regia lui Adalbert Markowsky. Sediul de atunci al operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă parcul Cişmigiu; noul local al Operei a fost ridicat în 1953.

 

8 decembrie 1925: Se înfiinţeaza Institutul de Statistică Generală din România.

 

8 decembrie 1927: A încetat din viaţă Paul Gore, istoricul şi omul politic basarabean , membru de onoare al Academiei Române, presedinte al Partidului National Moldovenesc ; (n. 27 iulie 1875, Chişinău).

 

8 decembrie 1928: Este transmisă la Radio România prima conferință adresată femeilor.

 

8 decembrie 1928: S-a nascut Toma George Maiorescu, scriitor si publicist, profesor de filosofie. Este fiul Boriskăi (născută Marosy) şi al lui Ştefan Mayer, funcţionar de bancă. A urmat şcoala primară la Reşiţa, gimnaziul şi liceul la Caransebeş şi Timişoara, luându-şi bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1947-1948) şi Bucureşti (1948-1949), iar ca bursier al statului român, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954). Toma George Maiorescu este autorul a peste 40 de volume de poezie,proza,si eseistica scrierile sale fiind traduse in peste 20 de limbi.

 

8 decembrie 1933 : S-a nascut in comuna Bogza, județul Vrancea, Alecu Croitoru, regizor de teatru si film, membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu–le” (1994), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma .

 

8 decembrie 1936: S-a nascut David Carradine, actor american de film; (d. 03.07.2009).

 

8 decembrie 1941: Al Doilea Război Mondial: Canada şi Noua Zeelandă declară război României.

 

8 decembrie 1941: SUA declară război Japoniei.

 

8 decembrie 1941: S-a înființat lagărul de exterminare Chełmno, în Polonia ocupată de naziști.

Chelmno extermination camp did not have direct rail connections. Jews were delivered by train to Koło, then to nearby Powiercie, and in overcrowded lorries to camp. They were forced to abandon their bundles along the way. At the manor house in Chełmno, they were compelled to undress for transport to a bath, unaware that it was the final stage of their lives. In this photo, loading of victims sent from the ghetto in Łódź – foto: en.wikipedia.org

 

8 decembrie 1941: Wiktor Alter şi Henryk Erlich, politicieni polonezi socialişti cu origini evreieşti, sunt arestaţi şi acuzaţi de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaţilor, vor fi ulterior executaţi.

 

8 decembrie 1941: Forţele japoneze invadeaza simultan Malaiezia , Thailanda , Hong Kong si Filipine.

 

8 decembrie 1943: S-a născut James Douglas “Jim” Morrison, solistul celebrei formaţii “The Doors”; (m. 3 iulie 1971).

 

8 decembrie 1944: S- a nascut George Baker (Johannes Bouwens), cântăreţ şi compozitor olandez (George Baker Selection).

 

8 decembrie 1945: Mark Ethridge, editor la „Luisvill Courier–Journal” și profesorul C.E. Block întocmesc la sugestia Secretarului de stat american Byrnes, un raport referitor la situația politică din România și Bulgaria. Rapoartele, nepublicate în SUA, confirmă că la București, guvernul era dominat de comuniști, contrar mențiunilor înțelegerii de la Ialta.

 

8 decembrie 1946: S-a nascut Virgil Percec, chimist american de origine romana de renume internaţional, stabilit în străinătate din 1981, membru de onoare al Academiei Române.

 

8 decembrie 1953: S-a nascut Mihai Dinu Gheorghiu, critic literar, eseist, traducător; stabilit în Franţa din 1989 („Scena culturii. Elemente pentru o sociologie a culturii”).

 

8 decembrie 1953: S-a nascut Kim Basinger, actriţa americană (Premiul Oscar pentru „L.A. Confidencial”).

 

8 decembrie 1955: A fost creat drapelul european, un cerc format din 12 stele aurii pe un fond albastru, simbol al uniunii popoarelor Europei. Incepand din mai 1986, drapelul european, al Consiliului Europei, a devenit si emblema oficiala a Uniunii Europene.

Drapelului european – foto: ro.wikipedia.org

 

8 decembrie 1957: S-a nascut in Ieud, judetul Maramures, Stefan Hrusca, solist vocal, instrumentist si compozitor roman de muzica folk, cunoscut mai ales pentru colinzile sale.

Ștefan Hrușcă (n. 8 decembrie 1957, Ieud, Maramureș) este un interpret român din Maramureș de muzică folk, cunoscut publicului din România mai ales prin colindele pe care le interpretează. A debutat ca artist în anul 1981 cu Cenaclul Flacăra, până în 1984 a susținut peste 1000 de spetacole împreună cu cenaclul. Începând cu anul 1991 s-a stabilit în Toronto, Canada - in imagine, Ștefan Hrușcă într-un concert la Cluj-Napoca în decembrie 2009

Ștefan Hrușcă într-un concert la Cluj-Napoca în decembrie 2009

 

Ștefan Hrușcă (n. 8 decembrie 1957, Ieud, Maramureș) este un interpret român din Maramureș de muzică folk, cunoscut publicului din România mai ales prin colindele pe care le interpretează. A debutat ca artist în anul 1981 cu Cenaclul Flacăra, până în 1984 a susținut peste 1000 de spetacole împreună cu cenaclul. Începând cu anul 1991 s-a stabilit în Toronto, Canada.

 

Cursurile scolare le-a urmat in Sighetu Marmatiei. Dupa ce a absolvit Liceul Pedagogic, a fost invatator in Borsa vreme de cinci ani. In 1981, s-a produs debutul sau artistic alaturi de cenaclul Flacara, in urmatorii trei ani sustinand sute de concerte si primind premii nationale pentru interpretare si creatie. A plecat din cenaclu in 1984 si a inceput sa sustina spectacole pe scena Teatrului Tandarica din Bucuresti alaturi de solistii Vasile Seicaru si Radu Gheorghe. In acelasi an a lansat si primul sau disc, “Ruga pentru parinti”, urmat de alte trei. A inceput o cariera solo dupa revolutia din decembrie ’89, iar primul album cu colinde, culese din zona sa natala, a aparut in 1990. “Colinde I” a fost recompensat cu “Discul de aur” datorita numarului mare de copii vandute. Cu toate ca era o vedeta in Romania, Stefan Hrusca a decis un an mai tarziu sa se stabileasca in Canada. Nu a incetat insa sa cante. In 1993 a inregistrat al doilea album cu colinde, “La savarsitu’ lumii”, care i-a adus un nou Disc de aur, iar in urmatorii ani altele si altele.

 

8 decembrie 1967: S-a nascut la Dublin cântăreaţa irlandeză Sinead O’Connor. S-a făcut remarcată atât datorită calităților sale artistice cât și declarațiilor polemice și a extravaganței. Are în palmares un premiu Grammy.

 

8 decembrie 1972: A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei “Discobolul” ; (n. 1 decembrie 1911).

 

8 decembrie 1974: Grecia optează, prin referendum, pentru republică şi abolirea monarhiei, care fusese instituită în 1832; la 16 iunie 1975 va fi votată o nouă constituţie .

 

8 decembrie 1976: Formația „The Eagles” lansează unul din cele mai bine vândute albume, Hotel California.

 

8 decembrie 1978: A decedat Golda Meir, fost prim–ministru al Israelului (1968–1974) ; (n.03.05.1898). A demisionat asumându–şi responsabilitatea pentru deciziile sale din timpul Razboiului Arabo–Israelian (1973).

 

8 decembrie 1980: Muzicianul britanic John Lennon, fost component al trupei Beatles, a fost asasinat la New York, de catre Mark David Chapman.

John Lennon and Yoko Ono in 1980 - foto: en.wikipedia.org

John Lennon and Yoko Ono in 1980 – foto: en.wikipedia.org

Liderul celebrei formatii britanice a fost impuscat mortal de un fan cand intra in cladirea in care locuia. Artistul, care avea 40 de ani, a fost atins de patru gloante si a murit in drum spre spital. Ucigasul sau, care obtinuse cu putine ore inainte un autograf de la idolul sau, a fost arestat la locul crimei. Vestea asasinarii muzicianului a socat intreaga lume, in urmatoarele saptamani sute de fani venind in pelerinaj in fata blocului in care a fost impuscat Lennon si organizand demonstratii in numeroase orase de pe glob. Mark David Chapman, in varsta de 25 de ani, a fost diagnosticat cu probleme psihice. Cu toate acestea a refuzat sa invoce acest lucru ca scuza in fata instantei si a pledat vinovat pentru crima. Asasinul a fost condamnat la inchisoare pe viata.

 

8 decembrie 1987: A fost incheiat primul acord pentru reducerea arsenalului nuclear intre SUA si Rusia.

 

8 decembrie 1991: A fost aprobată prin referendum național noua Constituție a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate.

Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, satul Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin - d. 4 octombrie 2007, Viena) jurist român, profesor universitar și senator independent în legislatura 1990-1992, iar mai apoi pe listele PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. De asemenea, între anii 1992-1996, a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României. A fost supranumit „Părintele Cons­tituției” deoarece, fiind singurul senator independent, a îndeplinit funcția de Președinte a Adunării Constituante - foto: gandul.info

Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, satul Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin – d. 4 octombrie 2007, Viena) jurist român, profesor universitar și senator independent în legislatura 1990-1992, iar mai apoi pe listele PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. De asemenea, între anii 1992-1996, a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României. A fost supranumit „Părintele Cons­tituției” deoarece, fiind singurul senator independent, a îndeplinit funcția de Președinte a Adunării Constituante – foto: gandul.info

Comisia constituţională, însărcinată cu elaborarea proiectului legii fundamentale, a fost desemnată în iunie 1990, preşedintele său fiind profesorul universitar Antonie Iorgovan. Deputaţii şi senatorii membri ai Adunării Constituante au dat, după mai multe runde, votul final pentru legea fundamentală la 21 noiembrie 1991: 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotriva. FSN, PUNR. şi reprezentanţii minorităţilor au votat pentru; cu cîteva excepţii, PNŢCD şi PNL au votat “împotrivă”, ca şi totalitatea parlamentarilor UDMR. Dacă ţărăniştii şi liberalii au avut obiecţii ţinând orientarea lor de dreapta, cum ar fi refuzul de a se introduce garantarea proprietăţii în Constituţie, UDMR s-a opus contestând caracterul naţional al statului român. După vot, Adunarea Constituantă a adoptat şi legea privind organizarea referendumului, prin care la 8 decembrie electoratul a fost chemat să răspundă prin “da” sau “nu” întrebării: “Aprobaţi Constituţia României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?”.

FSN, care era la putere, a îndemnat alegătorii să voteze “pentru” la referendum. Aceeași poziție a avut-o și PUNR.
Pentru boicotarea referendumului s-au pronunțat partidele de opoziție PNȚCD și PNL. O parte din susținătorii acestora au mers totuși la vot și au votat împotrivă.

S-au exprimat 10.948.468 (67% ?) de alegători:
pentru 77,3% (FSN, PUNR)
împotrivă 20,4% (UDMR, PNTCD, PNL)
anulate 2,3%

 

8 decembrie 1991: A fost adoptata “Declaratia de constituire a Comunitatii Statelor Independente (CSI)“, care consfintit desfiintarea Uniunii Sovietice. Hotararea a fost luata de presedintii de stat Boris Eltin (Rusia), Leonid Kravciuc (Ucraina) si Stanislav Ciucekievici (Belarus).

 

8 decembrie 1991: Au loc primele alegeri Prezidențiale în Republica Moldova. Președinte al Republicii este ales Mircea Snegur.

 

8 decembrie 1992: A decedat Gabriel Cocora, muzicolog, istoriograf şi preot; (n.01.03.1917).

 

8 decembrie 1994: Instanta Curtii Supreme de Justitie a decis achitarea scriitorului dizident anticomunist Paul Goma.
De asemenea, in urma recursului in anulare formulat de Parchetul General impotriva sentintei prin care Paul Goma a fost condamnat la 8 ani inchisoare, completul a hotarat casarea acestei sentinte.

 

8 decembrie 1995: Premierul rus, Viktor Cernomirdin, şi omologul sau cecen, Doku Zavgaev, au semnat un acord care a consfintit apartenenta Ceceniei la Rusia. Cecenia primește o relativă autonomie în domeniul relațiilor economice și culturale.

 

8 decembrie 1996: A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii “La lilieci”, piese de teatru “Iona”, “A treia ţeapă”); (n. 19 februarie1936 la Bulzești, județul Dolj).

 

8 decembrie 2004: Douăsprezece țări din America de Sud au semnat o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane, o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene.

 

8 decembrie 2007: A murit Ioan Fiscuteanu, actor român cunoscut pentru rolul său în pelicula „Moartea domnului Lăzărescu”(2005), în regia lui Cristi Puiu; (n. 19.11.1937).

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.org;