Evenimentele Zilei de 25 iunie în Istorie

Voievodatul Moldovei în 1483 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Voievodatul Moldovei în 1483

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

25 iunie este a 176-a zi a calendarului gregorian și a 177-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 25 iunie

 

(BOR) Sf. Cuv. Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie și frații săi; Sf. Mc. Livia

(BRU) Sf. Febronia, martiră († secolul al IV-lea)

(BRC) Sf. Wilhelm, abate

 

Ziua internaţională a navigatorului (IMO)

Ziua internaţională a navigatorului (“Day of the Seafarer”) se sărbătoreşte, anual, la 25 iunie, în 2020 împlinindu-se zece ani de la instituirea acesteia. Tema campaniei din 2020 este: “Navigatorii sunt lucrători cheie” (“Seafarers are Key Workers”), potrivit site-ului Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO), www.imo.org.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Mozambic: Ziua națională - Aniversarea proclamării independenței – 1975

Croația:Ziua națională - Aniversarea proclamării statalității – 1991

Slovenia:Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței – 1991

 

Astăzi în istorie pentru 25 iunie

 

Evenimentele Zilei de 25 iunie în Istorie:

- 25 iunie 1441 – Prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova

 

25 iunie 635 - A decedat Gāozǔ, primul împărat al dinastiei Tang din China (n. 566).

 

25 iunie 1134 - A murit Niels, rege al Danemarcei (n. 1065)

Kong niels.jpg

Niels (1065 – 25 iunie 1134) a fost rege al Danemarcei din 1104 până în 1134. Niels l-a succedat pe fratele său Eric I al Danemarcei și se crede că a fost fiul cel mai tânăr al regelui Svend al II-lea al Danemarcei. Regele Niels a sprijinit în mod activ canonizarea lui Knut al IV-lea al Danemarcei și l-a susținut pe fiul său, Magnus I al Suediei, să-l ucidă pe potențialul succesor, Knud Lavard.

 

25 iunie 1441 - Prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova; în Ţara Românească va fi menţionată pentru prima dată în 1522.

Voievodatul Moldovei în 1483 - foto: ro.wikipedia.org

Voievodatul Moldovei în 1483 – foto: ro.wikipedia.org

Convocarea acesteia a fost legată de decizia lui Alexandru cel Bun de a acorda fostei sale soţii, lituanianca Rimgailla, târgul Siret şi alte bunuri. Adunările Ţării (din sec. XVII se mai utiliza şi termenul „Sfatul de Obşte”) erau formate dinboieri, clerul înalt şi curteni şi se întruneau atunci când se luau decizii importante pentru ţară (alegerea domnilor şi abdicarea acestora, declaraţii de război şi încheierea păcii, trimitirea de solii importante, judecarea unor cauze de mare importanţă, stabilirea obligaţiilor populaţiei faţă de stat etc.). Adunarea Ţării, convocată de domn, reprezenta un organ consultativ, eventual de confirmare a unor hotărâri domneşti, şi era condusă de Sfatul Domnesc.

 

25 iunie 1533 - A decedat Maria Tudor, a treia soție a regelui Ludovic al XII-lea al Frantei.(n.18 martie 1496). A fost sora mai mică a regelui Henric al VIII-lea al Angliei și regină a Franței După moartea sotului ei, regele Ludovic al XII-lea al Frantei, s-a căsătorit cu Charles Brandon, Primul Duce de Suffolk.

 

25 iunie 1685 - Constantin Cantemir urca pe tronul Moldovei.

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir - foto: ro.wikipedia.org

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

Cantemireştii, conform chiar opiniei lui Dimitrie Cantemir, erau “coborîtori din vechiul neam al Cantemireştilor… de la Crîm”. Această idee este preluată de A.D. Xenopol: “Cantemireştii sunt de origine tătari, după cum arată chiar numele lor: Han Temir”. Constantin Cantemir era dintr-un neam modest de răzeşi, din satul Silişteni, judeţul Fălciului, Moldova.

Conform altei surse C. Cantemir este născut într-o familie de boiernaşi din Ţara de Jos a Moldovei, un strămoş al căreia, Pătru Silişteanu, este menţionat încă în documentele de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Viitorul domn al Ţării Moldovei s-a născut la 8 noiembrie 1612 în localitatea Silişteni. Rămînînd fără părinţi şi cu moşiile pustiite de tătari, tînărul Cantemir se înrolează ca mercenar în armata polonă, ajungînd după 17 ani căpitan de cavalerie.

În 1660 se întoarce acasă din armată devenind ceauş spătăresc, la curtea domnitorului Munteniei Grigore Ghica. După ce în 1664 acesta pierde tronul, C. Cantemir revine în Ţara Moldovei pe timpul lui domnitorului Moldovei – Eustratie Dabija, unde obţine dregătorii importante.

Constantin și Antioh Cantemir - foto: ro.wikipedia.org

Constantin și Antioh Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

Acest domn “îl cinsteşte întâi cu isprăvnicia Codrului” (comandant al oştilor din Codrul Tigheciului, ce avea misiunea, fiind în faţa Bugeacului, să respingă incursiunile tătarilor în Moldova). Tot în această perioadă, C. Cantemir se căsătoreşte cu Ruxanda Gane. Din acest mariaj se naşte Ruxanda. Dar peste trei ani consoarta îi pleacă în lumea celor drepţi.

În 1668 o ia de soţie pe Ana Bantîş, cu care va avea doi copii – Antioh şi Dimitrie. Prin această ultimă căsnicie Constantin “se înrudea cu câteva dintre cele mai însemnate familii boiereşti din Moldova, precum şi cu domnii Eustratie Dabija şi Gheorghe Duca”.

Este de menţionat că adunînd la averea sa zestrea însemnată a soţiilor sale el va deveni unul dintre cei mai bogaţi boieri ai Ţării Moldovei. Cariera militară i-a adus recunoaşterea şi respectul duşmanilor, boierilor locali, dar şi al suzeranului. A deţinut cu precădere mai multe dregătorii: “mai întîi vornic de Bîrlad (1664-1668), apoi armaş (1668-1672), serdar (1672-1681) şi mare clucer (1681-1684)”.

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 şi 1710 - 1711) şi un mare cărturar al umanismului românesc - Portret în prima ediţie a operei Descriptio Moldaviae (1716) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 şi 1710 – 1711) şi un mare cărturar al umanismului românesc – Portret în prima ediţie a operei Descriptio Moldaviae (1716) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cu toate că era fidel Porţii, în domeniul politicii interne s-a manifestat contra domniilor fanariote. Faptul a fost unul din principalele argumente pentru Şerban Cantacuzino, domnul Munteniei, de a-l susţine pe C. Cantemir la domnie. Dar au existat şi alte argumente. Cantemir era un bun militar şi această calitate putea fi folosită de coaliţia cruciată a creştinătăţii, dorită de Şerban Cantacuzino.

De altfel era în vîrstă şi nu mai avea mult de trăit, dar prin intermediul lui, cu o reputaţie înaltă la Poartă, se putea scăpa de domniile fanariote. Cu toate că Şerban Cantacuzino era rudă apropiată cu Dumitraşcu Vodă, domnul Ţării Moldovei, pentru o ură mai veche dorea să-l înlăture pe acesta de la tron. Ţinînd sfat cu boierii refugiaţi, majoritatea fiind din Ţara de Jos, Şerban Cantacuzino a hotărît să-l susţină pe Cantemir la tronul Moldovei, ideie care le plăcu şi boierilor.

La rîndul său C. Cantemir, jura domnului Munteniei să lupte de partea creştinătăţii contra otomanilor, cu atît mai mult că se aflase în serviciul militar al polonilor. Viitorul domn al Ţării Moldovei s-a mai obligat să prindă pe fraţii Iordachi şi Manolachi Ruset şi să-i omoare. Avînd relaţii bune cu Suleyman-paşa, Şerban Cantacuzino a organizat la Obluciţa o întîlnire a acestuia cu boieri moldoveni refugiaţi.

Eforturile lui Dumitraşcu Cantacuzino, care a trimis şi el o delegaţie la Obluciţa au fost zadarnice. La 15/25 iunie 1685, după unele surse – la Babadag, după altele – la Constantinopol, Cantemir este proclamat domn al Ţării Moldovei. Nicolae Costin menţiona că domnul era „foarte viteaz, bun, iară la fire blând şi cu inima milostivă, răbdător, cu puţină mânie întâi, apoi iertător şi nelacom la avere şi îndurător, necărturar şi la toate priceput”.

 

25 iunie 1686 - A murit pictorul rus Semion Ushakov; (n. 1626). Simon Ușakov sau Simon (Pimen) Fiodorovici Ușakov, (n. 1626 – d. 25 iunie 1686, Moscova), a fost un artist grafic rus din secolul al XVII-lea. Împreună cu Fiodor Zubov și cu Fiodor Rojnov, este asociat cu reforma Bisericii Ortodoxe Ruse, întreprinsă de Patriarhul Nikon. Printre picturile sale, amintim Sfânta Față și Hristos pe Tron, ambele expuse în Catedrala Sfânta Treime, situată în Lavra Sfânta Treime – Sfântul Serghei de la Serghiev Posad, aflată la vreo 90 de kilometri, spre nord de Moscova.

Sfânta Faţă (1658) - pictura de Simon Uşakov - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Sfânta Faţă (1658) – pictura de Simon Uşakov – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

25 iunie 1741 – Împarateasa Maria Tereza a Austriei este incoronata regina a Ungariei.

Încoronarea Mariei Tereza ca împărăteasă a Ungariei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Încoronarea Mariei Tereza ca împărăteasă a Ungariei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich) , cunoscută și ca Maria Theresia, (în latină Maria Theresia Augusta, în germană Maria Theresia, în maghiară Mária Terézia), (n. 13 mai 1717, Viena – d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.

A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deși nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ștefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan. De atunci încolo Maria Terezia a purtat titlul de împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

25 iunie 1767 - A decedat compozitorul şi organistul german de muzica baroca Georg Philipp Telemann; (n.14 martie 1681). Deşi a studiat dreptul la Universitatea din Leipzig, în muzică Telemann a urmat calea autodidactă, devenind un multi-instrumentist şi unul dintre compozitorii prolifici din toate vremurile. Considerat un avangardist al timpurilor sale, este cunoscut pentru compozţiile ce reunesc un mix de stiluri împrumutate de la cele mai importante şcoli de compoziţie europene.

 

25 iunie 1786 - Navigatorul rus Gavriil Pribilov descopera Insulele St.George si Insulele Pribilov in Marea Behring.

 

25 iunie 1795 - S-a înfiinţat „Biroul de longitudini”, cu sediul la Paris, având drept scop de a sprijini progresul astronomiei şi aplicaţiile acesteia în navigaţie, geografie şi geodezie.

 

25 iunie 1842 - Se stinge din viaţă Jean Charles Léonard (Simonde) de Sismondi, istoric, economist şi gânditor social elveţian (18 mai 1773). considerat cel dintâi exponent important al romantismului economic. A elaborat o operă vastă. Timp de 23 de ani a lucrat asupra lucrării “Histoire des Français” (în 29 vol.), publicată începând din 1818.

La solicitarea editorilor Enciclopediei Britanice, Sismondi a elaborat studiul despre „Economia politică”. Pornind de aici va pregăti viitoarea sa lucraresemnificativă “Nouveaux principes d’économie politique ou de la richesse dans ses rapports avec la population” (Noi principii de economie politică sau despre bogăţie în raport cu populaţia” (1819).

 

25 iunie 1843 - S-a născut Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mic al regelui Carol I al României (d. 1904)

Prinţul Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen) (25 iunie 1843, Schloss Inzigkofen, Hohenzollern-Sigmaringen[1][2] – 2 decembrie 1904, Munchen, Regatul Bavaria) a fost membru al Casei de Hohenzollern-Sigmaringen şi general de cavalerie în armata prusacă - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Prinţul Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Prințul Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen (germană Friedrich Eugen Ludwig, Prinz von Hohenzollern-Sigmaringen) (25 iunie 1843, Schloss Inzigkofen, Hohenzollern-Sigmaringen – 2 decembrie 1904, Munchen, Regatul Bavaria) a fost membru al Casei de Hohenzollern-Sigmaringen și general de cavalerie în armata prusacă. Frederic a fost al cincilea și cel mai mic copil al lui Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen și a soției acestuia, Prințesa Josephine de Baden.Prințul Frederic a fost fratele mai mic al regelui Carol I al României.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

25 iunie 1861 - A murit sultanul otoman Abdul-Mejid I; (n. 23 aprilie 1823). Marile realizări ale lui Abdul-Medjid sunt reformele (numite Tanzimat) cu caracter liberal pe care le-a promovat (reforme inițiate de tatăl său, Mahmud al II-lea), care au deschis drumul modernizării Turciei și au favorizat mișcări naționaliste de eliberare în cadrul popoarelor subjugate. Pentru reformele sale, a fost considerat un adevărat Ataturk al secolului al XIX-lea.

 

25 iunie 1852 - S-a născut celebrul arhitect catalan spaniol Antoni Gaudi; (d. 1926).

Antoni Gaudí, numele la naştere, Antoni Placid Gaudí i Cornet (n. 25 iunie 1852 – d. 10 iunie 1926) a fost un arhitect catalan faimos atât pentru stilul său unic cât şi pentru proiectele sale puternic individualizate - Gaudí in 1878, by Pau Audouard - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Antoni Gaudí in 1878, by Pau Audouard – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Antoni Gaudí, numele la naștere, Antoni Placid Gaudí i Cornet (n. 25 iunie 1852 – d. 10 iunie 1926) a fost un arhitect catalan faimos atât pentru stilul său unic cât și pentru proiectele sale puternic individualizate. Deși a fost catalogat alături de stilul Art Nouveau, Gaudí a creat un întreg stil original. Antoni Placid Gaudí i Cornet, s-a născut la 25 iunie 1852 la Reus, Catalonia, dar și-a realizat studiile și operele la Barcelona, în Catalonia.

Ca tânăr arhitect, Gaudi a fost inspirat de Eugène Viollet-le-Duc, ajungând să creeze modele gotice și remarcându-se prin originalitatea și fantezia sa. El a fost susținut de către Eusebi Güell, un industriaș bogat, pentru care a creat un palat în 1889 (Palau Güell) – clădire care va fi înscrisă mai târziu în patrimoniul mondial al UNESCO , împreună cu alte opere ale sale: Casa Milà (construită în 1907) sau Parcul Güell (amenajat între 1900 și 1914).

Sagrada Família (Sfânta Familie) este o uriașă biserică din capitala Cataloniei, Barcelona (în nord-estul Spaniei). Imensa clădire este încă neterminată, deși se lucrează la ea din 1882. Aceasta nu este finanțată din bani publici, asa cum se obișnuia în Evul Mediu. Sursele de finanțare sunt donațiile private și încasarile din biletele de intrare. Bugetul pentru anul 2009 se apropie de 20 milioane de euro. Numele oficial este Temple Expiatori de la Sagrada Família (în catalană) - in imagine, Sagrada Familia in 1905 - foto: en.wikipedia.org

Sagrada Família (Sfânta Familie) este o uriașă biserică din capitala Cataloniei, Barcelona (în nord-estul Spaniei). Imensa clădire este încă neterminată, deși se lucrează la ea din 1882. Aceasta nu este finanțată din bani publici, asa cum se obișnuia în Evul Mediu. Sursele de finanțare sunt donațiile private și încasarile din biletele de intrare. Bugetul pentru anul 2009 se apropie de 20 milioane de euro. Numele oficial este Temple Expiatori de la Sagrada Família (în catalană) – in imagine, Sagrada Familia in 1905 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În 1883 a început construcția unei catedrale dedicate Sfintei Familii, Sagrada Família, catedrală finanțată din fonduri publice. El a continuat să lucreze la acest proiect până la moartea sa, survenită la 10 iunie 1926, în urma unui accident (fusese lovit de un tramvai). Acest monument mai este și astăzi în lucru, datorită donațiilor din fonduri publice.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

25 iunie 1867 - Lucien B.Smith, un american din statul Ohio, brevetează sarma ghimpata.

 

25 iunie 1876 - A început Bătălia de la Little Bighorn (25 și 26 iunie 1876)

Bătălia de la Little Bighorn (25 şi 26 iunie 1876) - Parte a Marelui război cu tribul sioux - Lupta lui Custer - pictura lui Charles Marion Russell (1903) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Little Bighorn (25 şi 26 iunie 1876) – Parte a Marelui război cu tribul sioux – Lupta lui Custer – pictura lui Charles Marion Russell (1903) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Little Bighorn a fost o luptă purtată între luptători din triburile sioux de partea amerindienilor împotriva Regimentului 7 Cavalerie a Armatei SUA. Bătălia, care a avut loc în zilele de 25 și 26 iunie 1876 lângă râul Little Bighorn în Montana a fost acțiunea cea mai proeminentă în cadrul Marelui război cu tribul sioux din 1876.

Lupta s-a sfârșit prin victoria zdrobitoare a indienilor, conduși de mari căpetenii ca Gall și Crazy Horse, inspirați de Sitting Bull (Tȟatȟáŋka Íyotake). Regimentului 7 Cavalerie, incluzând Batalionul Custer, o forță condusă de George A. Custer au suferit o înfrângere gravă. Cinci companii ale regimentului au fost anihilate, Custer a fost ucis, împreună cu doi frați ai lui și un cumnat. Pierderile americanilor, incluzându-i pe cercetași au fost 268 morți și 55 răniți.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org

 

25 iunie 1894 - S-a născut la Sibiu fizicianul şi inventatorul Hermann Oberth, unul din fondatorii aeronauticii moderne; (m. decembrie 1989).

Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu - d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. Mama sa a fost fiica lui Friedrich Krasser - foto - ro.wikipedia.org

Hermann Oberth  – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu – d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. Mama sa a fost fiica lui Friedrich Krasser. Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai științei rachetelor și astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind în mod esențial identice, deși cercetarea a avut loc în mod independent.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 iunie 1901 - A decedat Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist și general român (n. 1841)

Alexandru Candiano-Popescu (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Buzău - d. 25 iunie 1901), avocat, ziarist și general al armatei române, a fost fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești - foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Candiano-Popescu – foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Candiano-Popescu (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Buzău – d. 25 iunie 1901), avocat, ziarist și general al armatei române, a fost fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

25 iunie 1903 - S-a născut George Orwell, jurnalist, eseist şi romancier britanic; (d. 1950).

George Orwell (pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist și reporter - fotografia de pe legitimația de ziarist (1933) - foto: ro.wikipedia.org

George Orwell – fotografia de pe legitimația de ziarist (1933) – foto: ro.wikipedia.org

George Orwell (pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, Motihari, statul Bihar, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist și reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniștilor. A scris romane, eseuri și critică literară. George Orwell este autorul a două faimoase romane satiră în care atacă totalitarismul: Ferma Animalelor (1945) și O mie nouă sute optzeci și patru (1949).

 

25 iunie 1907 - S-a născut fizicianul atomist Hans Jensen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în anul 1963; (m. februarie 1973).

 

25 iunie 1910 - A avut loc, la Paris, premiera baletului „Pasărea de foc” al compozitorului Igor Fiodorovici Stravinski.

 

25 iunie 1919 - A aparut la Bucuresti, revista “Ideea europeana”, sub conducerea lui C. Radulescu Motru.

 

25 iunie 1923 - S-a înfiinţat Clubul CFR Bucureşti, care avea sa se numeasca mai tarziu Rapid Bucureşti.

Logo Rapid Bucuresti.png

Fotbal Club Rapid București este un club de fotbal din București, România, care evoluează în Liga I. Clubul a fost fondat în 1923 de către un grup de muncitori de la Atelierele Grivița sub numele de Asociația culturală și sportivă C.F.R.. Rapid a câștigat de 4 ori titlul (de 3 ori Campionatul României — 1967, 1999 și 2003 — și în 1942 un campionat de război a cărui trofeu purta denumirea de “Cupa Basarabia” și de 13 ori Cupa României.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro;

 

25 iunie 1938 - Douglas Hyde a devenit primul președinte al Republicii Irlanda după înființarea acestei instituții prin Constituția din 1937.

 

25 iunie 1940 - Franța capitulează oficial în fața Germaniei naziste la ora 1:35.

 

25 iunie 1941 - A început Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) – Parte din luptele de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial.

Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) Parte din luptelor de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial - Tunuri de asalt finlandeze Sturmgeschütz III - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) – Tunuri de asalt finlandeze Sturmgeschütz III – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Războiul de Continuare a fost un conflict armat între Finlanda și Uniunea Sovietică, parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Conflictul a debutat cu acțiunile agresive purtate de pe teritoriul finlandez împotriva sovieticilor la 21 și 22 iunie și bombardamentele rusești de la 25 iunie 1941 și s-a încheiat cu încetarea focului de partea finlandeză la 4 septembrie și de partea sovietică la 5 septembrie 1944. Marea Britanie a declarat război Finlandei la 6 decembrie 1941, dar nu a participat direct la război. Sprijinul material și cooperarea militară cu Germania nazistă a fost de maximă importanță pentru finlandezi în lupta lor cu mult mai marele lor vecin. Războiul a sfârșit în mod oficial odată cu semnarea Tratatului de pace de la Paris din 1947.

Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) Finnish soldiers at the defensive VT-line during the Soviet Vyborg–Petrozavodsk Offensive in June 1944 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) Finnish soldiers at the defensive VT-line during the Soviet Vyborg–Petrozavodsk Offensive in June 1944 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Finlandezii au folosit acest nume pentru conflictul cu sovieticii pentru a face clară legătura acestuia cu Războiul de Iarnă (30 noiembrie 1939 – 12 martie 1940). Din punctul de vedere sovietic acest război nu este decât cel mult un alt front al Marelui Război pentru Apărarea Patriei împotriva Germaniei naziste și a aliaților ei. Acest război a fost tot timpul considerat de finlandezi ca un conflict separat de cel de-al Doilea Război Mondial, poziție considerată inacceptabilă de conducerea politică a Germaniei, principalul sprijinitor al Finlandei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

25 iunie 1950 - Începutul războiului coreean, încheiat prin semnarea la Panmunjon, la 27 iulie 1953 a armistițiului dintre Republica Populară Democrată Coreeană și Republica Coreea.

 

25 iunie 1955 - A fost înfiinţată la Bucureşti, Bibioteca Centrala de Stat, azi Biblioteca Natională.

 

25 iunie 1958 - Octav Bjoza a fost arestat și condamnat la 15 ani muncă silnică pentru ”uneltire contra ordinii sociale

Octav Bjoza (n. 11 august 1938) arestat la 25 iunie 1958, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru ”uneltire contra ordinii sociale” - foto preluat de pe www.facebook.com

Octav Bjoza – foto preluat de pe www.facebook.com

Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi, fiul lui Ioan şi al Georgetei, de naţionalitate română şi religie ortodoxă. Din anii 1941-42 se stabileşte cu familia în zona Braşov, tatăl fiind CFR-ist. Este absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (1956). Între anii 1957-58 îl găsim student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alţi 14 elevi, studenţi şi muncitori din organizaţia anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Braşov, care avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenţei”.

La Iaşi este anchetat de cpt. David Isidor si de către lt. maj. Gaşparovici Eugen, apoi foarte scurt la Securitatea URANUS din Bucureşti de către cpt. GheorgheEnoiu şi în final la Securitatea din Braşov de către lt. maj. Traian Urzică şi mr. Stelian Alexandrescu.

A fost judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, prin sentinţa nr. 672/10.10.1958 pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale. Preşedintele completului de judecată a fost faimosul maior de justiţie Dragoş Cojocaru, cel care a trimis la moarte loturile de luptători anticomunişti ale maiorului Nicolae Dabija, Ion Gavrilă Ogoranu şi altele.
cititi mai mult pe afdpr.ro

 

25 iunie 1975 - Proclamarea independenţei de stat a Mozambicului.

 

25 iunie 1984 - Au fost inaugurate lucrarile de constructie a Casei Poporului si a Bulevardului ”Victoria Socialismului” din Bucuresti.

Nicolae și Elena Ceaușescu, prezentare de machetă a Casei Poporului — 25 iunie 1984 Foto: (c) Petre DUMITRESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Nicolae și Elena Ceaușescu, prezentare de machetă a Casei Poporului — 25 iunie 1984
Foto: (c) Petre DUMITRESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii si este a doua constructie administrativa din lume ca suprafata, dupa Pentagon, de 64.800 kilometri patrati. Are o forma dreptunghiulara, cu dimensiuni impunatoare: 270 metri la fatada, 240 metri pe lateral, o inaltime de 84 metri si o adancime (sub 0 m) de 92 metri. Cladirea are 12 etaje, 4 niveluri subterane si un buncar nuclear, 1.100 incaperi, doua galerii monumentale de 180 metri lungime si 18 metri inaltime.

Cea mai mare incapere este Sala Unirii, cu o inaltime de 16 metri si o suprafata de 2.200 metri patrati. A fost construita intre 1984 si 1989, pe locul unor manastiri demolate in acest scop si al Dealului Uranus, care a fost nivelat. Lucrarile de proiectare au fost facute de o echipa de arhitecti condusa de Anca Petrescu. Ceausescu a vrut ca aceasta cladire sa devina sediul presidentiei, comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In prezent cladirae este sediul Parlamentului Romaniei.
cititi mai mult pe www1.agerpres.ro

 

25 iunie 1988 - A murit Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar. A fost redactor şef al revistei literare “Viaţa Românească” şi director general al Bibliotecii Academiei Române; (n. 7 septembrie 1902).

Şerban Cioculescu (n. 7 septembrie 1902, Bucureşti - d. 25 iunie 1988, Bucureşti) a fost un caragialeolog, critic şi istoric literar român, profesor la universităţile din Iaşi şi Bucureşti -foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Şerban Cioculescu -foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Şerban Cioculescu (n. 7 septembrie 1902, Bucureşti – d. 25 iunie 1988, Bucureşti) a fost un caragialeolog, critic şi istoric literar român, profesor la universităţile din Iaşi şi Bucureşti.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

25 iunie 1988 - A murit Tudor Bugnariu, sociolog român, membru al Academiei Române (n. 1909).

 

25 iunie 1991 - A început procesul de destrămare a Iugoslaviei odată cu declarația de independență a Croației și a Sloveniei.

 

25 iunie 1997 - A murit oceanograful francez Jacques-Yves Cousteau; (n. 11 iunie 1910).

 

25 iunie 1998 - Reinstituirea Ordinului „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român.

Steaua României, model 1998 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Steaua României, model 1998 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Domnitorul Cuza a cerut reprezentantului României la Paris în 1863, să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii în vederea confecţionării unei decoraţii. Casa Krétly va prezenta un model care este imediat acceptat de domnitor şi, pe baza acordului său, se va efectua o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale ordinului, prevăzut a avea cinci grade (Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer şi Mare Cruce). Cuza hotărâse ca distincţia să se numească “Ordinul Unirii”, urmând să fie instituit şi acordat pe 24 ianuarie 1864, dată la care se împlineau cinci ani de la alegerea sa ca domnitor şi al Ţării Româneşti, moment care marca, de fapt, Unirea celor două principate române.

Steaua României (Unirii), model 1864 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Steaua României (Unirii), model 1864 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Din această cauză şi deviza ordinului a fost concepută pentru a fi adecvată momentului Unirii: “GENERE ET CORDRES FRATRES” (“FRAŢI PRIN ORIGINI ŞI SIMŢIRI”), iar, pe medalionul avers, erau cifrele “5” şi “24”, date care marcau dubla alegere a domnitorului pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti. Neputând institui şi acorda legal ordinul, Cuza se va mulţumi să inmâneze câtorva dintre apropiaţii săi câteva dintre însemne, dar nu ca o decoraţie propriu-zisă, ci mai mult ca un cadou personal, marea majoritate a însemnelor rămânând depozitate în pivniţele palatului domnesc.

În aprilie 1877, o dată cu izbucnirea conflictului cu Imperiul Otoman, discuţiile pentru instituirea unui ordin românesc se vor relua. Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe din cabinetul I.C.Brătianu, se implică (direct şi indirect) în discuţiile purtate în Camera Deputaţilor pe marginea întocmirii proiectului de lege necesar instituirii unui ordin naţional. Dispunându-se, deja, de vechile însemne ale “Ordinului Unirii”, rămase din vremea domniei lui Cuza, se decide ca forma de bază să rămână aceeaşi; se va modifica doar cifra domnească, în locul celei avute de către Cuza aşezându-se cea a regelui Carol I. Deviza ordinului, care nu mai corespundea noului moment istoric, va fi schimbată, alegându-se “IN FIDE SALUS” (“ÎN CREDINŢĂ ESTE SALVAREA”).

În ceea ce priveşte numele ordinului, au fost avute în vedere mai multe variante, Kogălniceanu insistând pentru cel de “Steaua Dunării” (preluând, astfel, numele unei publicaţii unioniste pe care o editase); acesta era şi numele ordinului prevăzut prin proiectul legii de instituire pregătită de către Cameră la 9 mai. Denumirea de “Steaua României” a apărut mai târziu, la 10 mai 1877, o dată cu votarea instituirii ordinelor, ca prim act normativ al noului stat suveran România. Ca toate celelalte decoraţii existente, şi Ordinul “Steaua României” a fost desfiintat de comunisti la începutul anului 1948, după proclamarea Republicii Populare Române. Portul distincţiei a fost interzis, chiar şi păstrarea însemnelor acesteia fiind considerată un delict în primii ani după abrogare.

 

25 iunie 2009 - A murit actrita americana Farrah Fawcett; (n. 1947).

 

25 iunie 2009 - A murit interpretul american de muzica pop Michael Jackson; (n. 1958).

Michael Jackson 2nd June 1988. "Wiener Stadion" venue in Vienna, Austria - foto: ro.wikipedia.org

Michael Jackson 2nd June 1988. “Wiener Stadion” venue in Vienna, Austria – foto: ro.wikipedia.org

Michael Joseph Jackson (n. 29 august 1958 – d. 25 iunie 2009), supranumit Regele muzicii pop, a fost un renumit cântăreț american, care a adus contribuții importante muzicii, dansului și modei. Imensul succes comercial și o viață personală mult prea controversată l-au ținut în cultura muzicii timp de patru decenii. Michael Jackson este potrivit Guiness World Records cel mai de succes artist din toate timpurile . Cel mai bine vândut album al său a fost „Thriller”, care este pe primul loc dintre cele mai vândute albume ale tuturor timpurilor, urmat pe locul 2 de cei de la grupul AC/DC cu „Back In Black”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 iunie 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.orgyoutube.com