Evenimentele Zilei de 11 aprilie în Istorie
Delegați la convenția sindicală de la Amsterdam, Olanda, 1919. Tobin este așezat pe al 3-lea rând, al 3-lea de la dreapta. Samuel Gompers este pe al 3-lea rând central
foto preluat de pe teamster.org
articole preluate de pe: articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
11 aprilie este a 101-a zi a calendarului gregorian.
Sărbătorile Zilei de 11 aprilie
(BOR) Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului; Sfântul Sfinţit Mucenic Antipa, Episcopul Pergamului Asiei

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (1787 – 1868) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Ierarh Calinic, cunoscut și sub numele de Sfântul Calinic de la Cernica, (n. 7 octombrie, 1787, București – m. 11 aprilie, 1868, Mănăstirea Cernica), a fost stareț (apoi arhimandrit) al Mănăstirii Cernica timp de 32 de ani, formând o aleasă și renumită obște monahală. Mai târziu a fost ales Episcop de Râmnicu-Vâlcea.
A fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XIX-lea.
Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 28 februarie 1950. Prăznuirea lui se face pe data de 11 aprilie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

Sfântul Sfințit Mucenic Antipa, Episcopul Pergamului – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro
Sfântul Sfințit Mucenic Antipa, Episcopul Pergamului, a fost în zilele împăratului Domiţian, într-o vreme cu sfinţii apostoli, de care a şi fost hirotonit episcop al Bisericii Pergamului Asiei, când Cuvântătorul de Dumnezeu şi Evanghelist Ioan era izgonit la Patmos, precum scrie şi în epistola sa, numindu-l pe acesta preot credincios şi mucenic.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
(BRU) Sf. Antipa, episcop, martir († secolul I)
(BRC) Sf. Stanislau, episcop martir (c.1036-1079); Sf. Gemma Galgani, fecioară

Sf. Stanislau (1036 – 1079, Cracovia) – foto: ro.wikipedia.org
Sf. Stanislau (n. cca. 1036, Szczepanów, d. 1079, Cracovia) a fost episcop catolic polonez, martir și sfânt.
Născut în orașul Szczepanów (în apropiere de Cracovia), în Polonia, în jurul anului 1036, și-a făcut studiile la Liège.
După ce a fost hirotonit preot, i-a urmat, în 1072, lui Lambert, episcopul Cracoviei.
Și-a condus dieceza ca un bun păstor, ajutând pe cei săraci și vizitându-și preoții în fiecare an. A trăit în strictă sărăcie; după moartea părinților și-a împărțit moștenirea săracilor.
A fost ucis în 1079 din porunca regelui Boleslav, pe care îl mustrase pentru faptele lui scandaloase și îl amenințase cu excomunicarea.
A fost canonizat în anul 1253. Catedrala din Cracovia se află sub patronajul său. Este sărbătorit în Biserica Catolică la 11 aprilie.
Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste

The Liberation Of Auschwitz, 1945. Photograph by Boris Ignatovich – foto: twitter.com
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

11 aprilie – Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson – foto preluat de pe www.facebook.com/internationalparkinsonandMDS/
„La 11 aprilie, în fiecare an, se marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, aceasta fiind și ziua de naștere a celui care a descris pentru prima dată afecțiunea, medicul James Parkinson. Lalelele roșii reprezintă simbolul internațional adoptat de toate organizațiile ce luptă cu boala Parkinson. Marcată doar la nivel european, Ziua de Luptă Împotriva Bolii Parkinson este o inițiativă a European Parkinson’s Disease Association.
Din 1997, manifestările s-au extins și pe celelalte continente.” Cu ocazia acestei zile, în întreaga lume au loc acțiuni de conștientizare a publicului larg despre această afecțiune, iar în ultimii ani și în România s-au organizat campanii menite să informeze și să educe oamenii despre Boala Parkinson.
cititi mai mult oe www.unitischimbam.ro
Astăzi în istorie pentru 11 aprilie
Evenimentele Zilei de 11 aprilie în Istorie:
- 11 aprilie 1814 – Tratatul de la Fontainbleau;thyyhttythhyttyhhythytyyhyyhyyyttytytyyyyhtyyy
- 11 aprilie 1877 – Trupele țariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani;
- 11 aprilie 1919 – A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva;
- 11 aprilie 1945 – Trupele americane eliberează lagărul de concentrare nazist de la Buchenwald
11 aprilie 146 e.n. – S-a născut Septimius Severus, împarat roman (193–211), fondator al dinastiei Severilor; (d. 4 februarie 211).

Septimius Severus, bust din alabastru aflat la Muzeul Louvre – foto: ro.wikipedia.org
Lucius Septimius Severus, cu numele întreg Lucius Septimius Severus Augustus, (n. 11 aprilie 146, la Leptis Magna, Africa – d. 4 februarie 211, la Eboracum, Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană și dinastia Severilor, al căror eponim este. Este singurul împărat născut în Provincia Africa.
11 aprilie 491 - Flavius Anastasius devine împărat bizantin sub numele de Anastasius I.

Flavius Anastasius - foto: ro.wikipedia.org
Flavius Anastasius (c.430 la Dyrrhachium – 518) cunoscut sub numele de Anastasiu I (lat. „Flavius Anastasius Dicorus Augustus”), a fost împărat bizantin în perioada 491 – 518. El a fost ultimul membru al dinastiei Leonide Principalul război din timpul lui Anastasiu a fost războiul cu perșii (Războaiele Sassadine intre anii 502 -505).
Ambii aadversari au fost nevoiți să facă pace în anul 506. De asemenea,Balcanii au fost pustiiți de slavi si din această cauză Anastasiu a întărit cetățile dunărene și a creat un zid lung de 72 km, la nord de Constantinopol (Zidul Anastasian), care se întindea de la Narea Marmara la Marea Neagra.
11 aprilie 1241 - Mongolii lui Batu Khan, distrug oastea maghiara condusa de regele Bela al IV-lea in batalia de la Muhi, ard si jefuiesc Ungaria.

Bătălia de la Muhi - foto: ro.wikipedia.org
Bătălia de la Muhi sau Bătălia de pe râul Sajó (în 11 aprilie 1241) a fost principala bătălie între Imperiul Mongol și Regatul Ungariei în timpul marii invazii mongole. A avut loc la Muhi, lângă Nyékládháza, la sud-vest de râul Sajó. După invazie Ungaria a rămas în ruine. Aproape jumătate din localități fuseseră distruse de armatele invadatoare. Aproape un sfert din populație a fost masacrată, în special în zonele din Câmpia Panonică (Alföld), unde au rămas foarte puțini supraviețuitori, în Banat și în Transilvania.
11 aprilie 1680 - Apare, la Iaşi, Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română).

Dimitrie Barilă - foto: ro.wikipedia.org
Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. 13 decembrie 1693, la Żółkiew, în Polonia, azi Jovkva, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.
11 aprilie 1689 - William al II-lea si Maria a II-a sunt încoronați suverani ai Angliei și Irlandei.

Engraving of William III and Mary II, 1703 – foto: en.wikipedia.org
William al III-lea al Angliei (engleză William III of England) (n. 14 noiembrie 1650, Den Haag – d. 8 martie 1702, Palatul Kensington, Kensington) a fost rege al Angliei și al Irlandei din 13 februarie 1689 și rege al Scoției din 11 aprilie 1689 până la moartea sa. Era cunoscut și ca William Henric sau William de Orania.
Înainte de a deveni rege al Angliei a fost prinț de Orania, guvernator al provinciilor olandeze Olanda, Zeeland, Utrecht, Geldern și Overijssel (1672-1702).
A deținut și titlul de rege al Franței, ca toți regii Angliei de la Eduard al III-lea până la George al III-lea. Prin mama sa, Maria, Prințesă Regală, era nepotul lui Carol I, iar prin căsătorie soțul fiicei lui Iacob al II-lea.
În 1689 a ratificat împreună cu soția sa Maria Declarația Drepturilor. În ultimul an de domnie William a semnat Act of Settlement care reglementa ordinea succesiunii la tron. A doua fiică a lui Iacob al II lea, Ana, a devenit moștenitoarea tronului.
11 aprilie 1713 - Au fost semnate Tratatele de pace de la Utrecht. Filip al V-lea de Bourbon (1700-1746) a fost recunoscut rege al Spaniei cu conditia ca Franta si Spania sa nu fie unite niciodata sub aceeasi coroana.

Unele dintre primele ediţii tipărite ale tratatului de la Utrecht (martie și aprilie 1713) – foto: ro.wikipedia.org
Tratatul de la Utrecht constă dintr-un șir de mici tratate, nefiind reunit într-un singur document, tratate semnate în orașul olandez Utrecht în martie și aprilie 1713. Tratatele între mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța, Spania, Savoia și Republica Țărilor de Jos, au pus capăt Războiului Succesiunii Spaniole.
Tratatele au fost încheiate între reprezentanții lui Ludovic al XIV-lea al Franței și ai lui Filip al V-lea al Spaniei pe de o parte, și cei ai reginei Ana a Marii Britanii, ai ducatului Savoiei, ai regelui Portugaliei și ai Provinciilor Unite pe de altă parte.
Tratatul a consfințit înfrângerea ambițiilor franceze exprimate în războaiele lui Ludovic al XIV-lea și a păstrat sistemul european bazat pe echilibrul puterilor.

Frontierele din Europa de Vest după tratatele de la Utrecht și Rastatt – foto: ro.wikipedia.org
11 aprilie 1744 - A murit Antioh Dimitrievici Cantemir, poet, fiul lui Dimitrie Cantemir, scriitor iluminist și diplomat rus, inițiator al clasicismului în literatura rusă (n. 1709)

Antioh Dimitrievici Cantemir – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Antioh Dimitrievici Cantemir (sau Kantemir, n. 10 septembrie 1709, Constantinopol, d. 11 aprilie 1744, Paris) a fost un poet de limbă rusă, un scriitor și diplomat rus de origine română, fiul domnitorului român Dimitrie Cantemir. Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir și al doamnei Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino.
11 aprilie 1805 - A fost semnat, la Sankt Petersburg, un tratat de alianta anglo-rus care a constituit baza celei de a II-a coalitii antifranceze la care au participat pe langa Anglia si Rusia, Austria, Suedia, Neapole.
11 aprilie 1814 - Tratatul de la Fontainbleau pune capăt Razboiului celei de-a sasea coalitii împotriva lui Napoleon care e forțat să abdice necondiționat pentru prima dată. Napoleon Bonaparte a fost exilat pe Insula Elba in Mediterana.

“Abdicarea de la Fontainebleau” – (Momentul semnării primei abdicări a Împăratului Napoleon – 6 aprilie 1814) – foto: ro.wikipedia.org
Prima abdicare a lui Napoleon I a avut loc la 6 aprilie 1814 la castelul de la Fontainebleau, pe 11 aprilie semnându-se Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba.
Pe 4 aprilie, în prezența unor generali și oameni de stat francezi, printre care Mareșalii Imperiului Ney, Berthier, Moncey, Lefebvre și foștii miniștri de externe Maret și Caulaincourt, Napoleon scrisese și semnase o primă versiune a abdicării, care transmitea tronul fiului său minor, „Regele Romei”, sub regența Împărătesei Marie-Louise.
Cu toate acestea, aflând despre predarea capitalei în urma defecțiunii lui Marmont de pe 5 aprilie, Împăratului nu îi mai rămâne decât soluția de a abdica necondiționat, lucru pe care îl face pe 6 aprilie.
Pe 11 aprilie, după nenumărate tractațiuni, s-a semnat Tratatul de la Fontainebleau cu Aliații, act ce îi acordă lui Napoleon insula mediteraneană Elba, dreptul de a fi însoțit de 1000 de oameni din Gardă iar Franța urma să îi plătească o indemnizație anuală.
După o tentativă de sinucidere pe 12, pe data de 20 aprilie 1814, Napoleon își ia adio de la Garda sa în curtea castelului de la Fontainebleau și apoi pleacă în exil în insula Elba.
Episodul ultimei cuvântări din marea curte a castelului a rămas cunoscut sub numele de „Les adieux de Fontainebleau”.

Cuvintele de adio ale lui Napoleon către Garda Imperială, în curtea castelului de la Fontainebleau – foto: ro.wikipedia.org
Cuvintele transmise de Napoleon Gărzii au fost consemnate în Manuscrit de 1814 al baronului Fain:
« Soldați din Vechea mea Gardă, vă spun adio. De douăzeci de ani, v-am regăsit în mod constant pe drumul onoarei și al victoriei [...]. Cu oameni ca voi, cauza noastră nu era pierdută. Dar războiul era interminabil; ar fi fost război civil și astfel Franța nu ar fi devenit decât mai nefericită.
Am sacrificat deci toate interesele noastre în fața acelora ale patriei; plec. Voi, prietenii mei, continuați să serviți Franța [...]. Dacă am consimțit să supraviețuiesc, este pentru a servi în continuare gloria noastră: vreau să scriu marile lucruri pe care le-am făcut împreună. La revedere, copiii mei! Aș vrea să vă strâng pe toți la piept; să sărut măcar drapelul vostru. »
11 aprilie 1825 - S-a născut Ferdinand Lassalle, teoretician si activist socialist german; (d. 1864).

Ferdinand Lassalle – foto preluat de pe en.wikipedia.org
11 aprilie 1834 - Se reprezintă, la Iaşi, „Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni”, primul spectacol muzical în limba română.
11 aprilie 1854 - A murit Karl von Basedow, medic german celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Basedow- Graves; (n.28 martie 1799).

Carl von Basedow – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Carl Adolph von Basedow (n. 28 martie 1799 – d. 11 aprilie 1854) a fost medic german, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves.
S-a născut la Dessau. Unchiul său, Johann Bernhard Basedow, a fost un celebru pedagog, teolog și scriitor german. După absolvirea gimnaziului în orașul natal, studiază medicina la universitatea din Halle.
Acolo îl are ca profesor pe celebrul anatomist Johann Friedrich Meckel, unul din fondatorii teratologiei. Sub îndrumarea acestuia, în 1821. Basedow își dă teza de doctorat cu o lucrare despre o nouă metodă de amputare a gambei (Commentationes in novam amputationis cruris panniculatae encheiresin).
În perioada 1821 – 1822, Basedow este medic la Paris. Începând cu 1822, este medic generalist la Merseburg[1]. Participă activ la lupta împotriva epidemiilor de holeră din Merseburg și Magdeburg.
11 aprilie 1858 - La Bucureşti in Muntenia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti.

Barbu Ştefănescu Delavrancea- foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. A fost tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
11 aprilie 1871 - S-a născut la Iasi pictorul roman Theodor Pallady,

Theodor Pallady – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Theodor Pallady (n. 11/23 aprilie 1871, Iaşi – d. 16 august 1956, Bucureşti) a fost un pictor român, fiul lui Ioan sau Iancu Pallady, căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino.
A decedat la 16 august 1956 in București. În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.
Muzeul Theodor Pallady, în care sunt expuse tablouri pictate pe pânză de Pallady precum și peste 800 desene cu peisaje, nuduri, portrete sau interioare, reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady, este gazduit Casa Melik, aflată în București, pe strada Spătarului 22, sector 2, care a fost construită în 1750-1760 de către armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu Clădirea este astăzi cea mai veche casă din București și este inclusă pe lista momumentelor istorice.

Nude – Theodor Pallady – foto preluat de pe en.wikipedia.org
11 aprilie 1875 - A decedat Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roşii de pe Jupiter; (n. 1789).

Samuel Heinrich Schwabe – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Samuel Heinrich Schwabe (* 25 octombrie 1789 în Dessau, † 11 aprilie 1875 în Dessau) a fost un astronom geman. S-a remarcat prin observaţiile privind ciclul solar. Astfel, în 1843 a descoperit variaţia ciclică, cu o perioadă de 10 ani, a numărului de pete solare.
11 aprilie 1877 - Tarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, gubernia Basarabia, iar armatele ruse trec frontiera României în drum spre teatrul de razboi ruso-turc din Balcani (1877-1878).

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) – Ruşii trecând dunărea, Nikolai Dmitriev-Orenburgski, 1883 – foto: ro.wikipedia.org
La 11 aprilie 1877, venind cu trenul dinspre Tighina, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, unde a ieşit penru cîteva clipe pe peronul gării, apoi şi-a continuat calea spre Ungheni, de unde în seara aceleiaşi zile revine la Chişinău.
Această deplesare a împăratului rus marca începutul războiului ruso-turc 1877-1878. Tot la 11 aprilie 1877 trupele ruse trec frontiera României.
11 aprilie 1880 - În România ia fiinţă prima direcţie a Căilor Ferate Române (C.F.R.).

Șantierul căii ferate Bumbești-Livezeni (1948)
Foto: (c) RADOR / Arhiva AGERPRES
‘‘Căile Ferate Române” (CFR), ca instituţie, a fost fondată în anul 1880, iar prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854, potrivit site-ului www.cfr.ro.
Astfel, la 11 aprilie 1880, a luat fiinţă primul organism de conducere centralizată a acestui domeniu de activitate, prin fondarea “Căilor Ferate Române“.
Prin legea pentru răscumpărarea de către statul român a liniilor aparţinând Societăţii Acţionarilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 23 din 29 ianuarie 1880, statul trebuia să preia, până la 1 mai 1880, administrarea şi exploatarea ”drumului de fier”, în acest scop fiind creată ”Direcţiunea Princiară a Căilor Ferate Române”.
Pe baza acestei legi, la 11/23 aprilie 1880, a fost promulgat Decretul Princiar nr. 1.248, prin care se înfiinţa respectiva direcţiune.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
11 aprilie 1888 - Arheologul Ion Suruceanu din Basarabia ţaristă, este ales membru de onoare al Academiei Române. Ion Casian Suruceanu (n. 19 decembrie 1851 la Vadul lui Vodă – d. 19 noiembrie 1897 la Chișinău) a fost un arheolog și istoric basarabean, cetățean rus, membru de onoare (din 1888) al Academiei Române.
A cercetat ruinele antice din Basarabia și Novorusia, îndeosebi cele ale cetății Tyras, publicat nenumărate articole în limbile rusă, română și franceză (era ginerele altui arheolog, amator acesta, francezul Christophe-Charles Sicard, instalat în Basarabia ca viticultor) și întemeiat la Chișinău un muzeu de arheologie („Muzeul antichităților din Pontul scitic”), din păcate jefuit în 1917 de trupele debandate în momentul Revoluției.
Printre publicațiile sale mai cunoscute sunt Încercare de a dovedi situația cetății scitice Alectora și a „Coastei de azur” menționată de Constantin Porfirogenetul și Inscripții grecești și latinești descoperite în anii 1889-1894, publicate respectiv la Odesa în 1888 și la Sankt-Petersburg în 1894.
11 aprilie 1888 - La Amsterdam are loc inaugurarea „clădirii pentru concerte” – Concertgebouw.
11 aprilie 1899 - Spania cedează insula Puerto Rico Statelor Unite.
11 aprilie 1905 - Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, intreprind o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversînd Rusia, Crimeea şi Caucazul.

George-Valentin Bibescu – foto preluat de pe
George-Valentin Bibescu (n. 3 aprilie 1880, București, d. 2 iulie 1941, București), a fost unul dintre cei mai buni piloți români. Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904. A înființat Clubul Aviatic Român în 1909 și Liga Națională Aeriană în 1912. Între anii 1911-1912, George Valentin Bibescu a deținut funcția de comandant al Școlii de pilotaj de la Cotroceni.
De asemenea, în perioada 1920-1923, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român. Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România (1911-1916), și Mare Maestru Onorific al acesteia în anul 1925.
În 1930 este președinte al Federației Internaționale Aeronautice. George-Valentin Bibescu este fondatorul aeroportului Băneasa din București, care a luat naștere pe fosta moșie a mătușii sale, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac (azi cartierul Băneasa). A murit la București la 2 iulie 1941 și este înhumat la Mogoșoaia
11 aprilie 1916 - 11-17 aprilie are loc Conferinţa socialistă internaţională de la Kienthal, Elveţia, cu participarea a 43 de delegaţi reprezentînd 10 partide socialiste. Delegaţia Partidului Social Democrat din România nu a putut fi reprezentată la Conferinţă, dar a aderat la hotărîrile adoptate cu acest prilej.
11 aprilie 1917 - Şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.
11 aprilie 1919 - A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva.
România este membru fondator. Organizația Internațională a Muncii (OIM) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite care se ocupă cu problemele legate de muncă la standarde internaționale de muncă.
A fost înființată în anul 1919 iar sediul se află în Geneva, Elveția.
Organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1969.
Cu toate că România a aderat la Organizația Internațională a Muncii, creată în 1919, aplicarea principiilor acesteia a fost sistematic amânată.
Primele măsuri legislative s-au luat în 1925, prin adoptarea Legii repausului duminical și în sărbătorile legale.
Presiunile internaționale au silit România să adopte legi noi în favoarea muncitorilor, în 1928.
Aceste legi vizau ocrotirea muncii minorilor și a femeilor, fixarea duratei zilei de lucru la 8 ore.
11 aprilie 1924 - S-a nascut Gheorghe Viziru, fost campion national la tenis, personalitate marcantă a tenisului românesc (d. la 6 august 2003 .
Gheorghe Viziru a avut un frate geaman, Marin, si el jucator de tenis. La varsta de 15 ani, cei doi frati Viziru au jucat finala campionatului national de juniori, invingator si campion national fiind Gheorghe Viziru. In anul 1947 a castigat primul sau titlu de campion national la seniori, performanta pe care o va repeta de inca opt ori, egaland, astfel, recordul lui Constantin Tanasescu.
In anul 1949, Gheorghe Viziru a devenit seful sectiei de tenis a Clubului Sportiv al Armatei Steaua, iar doi ani mai tarziu a castigat, alaturi de fratele sau Marin, proba de dublu a Campionatelor Mondiale Universitare. Gheorghe Viziru a fost un component de baza al reprezentativei de Cupa Davis a Romaniei, el facand echipa si cu Ion Tiriac.
11 aprilie 1932 - Este prezentat în România filmul “Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de N. Kiriţescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.
11 aprilie 1944 - A încetat din viaţă in urma unui atac de cord, Ion Minulescu, poet simbolist, prozator şi dramaturg român.

Ion Minulescu în 1934 – foto: ro.wikipedia.org
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București – d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A condus două publicaţii simboliste, Revista celorlalţi şi Insula (1912).
In anul 1922 este numit director general al artelor, iar din 1926 a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, România. Printre cele mai cunoscute dintre volumele sale de versuri citam: Romanțe pentru mai târziu, 1908; De vorbă cu mine însumi, 1913; Spovedanii, 1927;Strofe pentru toată lumea, 1930; Nu sunt ce par a fi, 1936.
11 aprilie 1945 - Al doilea război mondial: trupele americane eliberează lagărul de concentrare nazist de la Buchenwald.

Deţinuţi din lagărul de concentrare Buchenwald în ziua eliberării, 16 aprilie 1945. Elie Wiesel este pe rândul doi de jos, al șaptelea de la stânga – foto: ro.wikipedia.org
11 aprilie 1949 - S-a născut Sheridan (Roger Pritchard), vocalistul britanic al trupei Brotherhood Of Men.
11 aprilie 1954 - S-a născut Teo Peter, basistul trupei „Compact”, decedat intr-un tragic accident in anul 2004.
11 aprilie 1961 - Începe în Israel procesul Eichmann. El este unul dintre organizatorii soluţiei finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31 mai 1962 este executat prin spanzurare, dupa care corpul ii este incinerat, iar cenusa sa este imprastiata.

Otto Adolf Eichmann - foto: en.wikipedia.org
Otto Adolf Eichmann (n. 19 martie 1906, Solingen, Imperiul German – d. 31 mai 1962, închisoarea din Ramla, Israel)
11 aprilie 1963 - Enciclica Papei Ioan al XXIII-lea, intitulata „Pacem in Terris”
11 aprilie 1969 - Are loc, la Teatrul Mic din Bucureşti, premiera piesei Iona, de Marin Sorescu.Tragedia in patru tablouri Iona , a fost montata de regizorul Andrei Serban, in rolul titular fiind interpretat de actorul emerit George Constantin.
11 aprilie 1970 - A fost lansată de la Kennedy Space Center nava spațială americană Apollo 13.

Apollo 13 launches from Kennedy Space Center, April 11, 1970 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Apollo 13 a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A.
Lovell, pilotul modulului de comandă John L. “Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13 CST.
Două zile mai târziu, în timp ce misiunea era în drum spre Lună, o defecțiune a sistemului electric al unuia dintre rezervoarele de oxigen ale modulului de serviciu a produs o explozie ce a cauzat pierderea oxigenului din ambele rezervoare ale modulului de serviciu și implicit pierderea alimentării cu energie electrică, care provenea de la pilele de combustie ce foloseau oxigen.

Echipajul inițial Apollo 13, James A. Lovell – Thomas K. Mattingly – Fred W. Haise, cu însemnele Apollo 13 și un model de sextant și un astrolab, instrumente străvechi de navigație. Mattingly a fost expus rujeolei și a fost înlocuit cu John L. “Jack” Swigert Jr – foto preluat de pe romania.europalibera.org
Modulul de comandă a rămas în funcțiune pe baza bateriilor și a rezervorului propriu de oxigen, dar acestea trebuiau păstrate pentru ultimele ore ale misiunii, la aterizare. Echipajul a oprit modulul de comandă și a utilizat modulul lunar ca „barcă de salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ.
În ciuda dificultăților cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină și rezerva scăzută de apă potabilă (pe parcursul misiunii, apa potabilă ar fi trebuit să provină ca produs secundar al funcționării pilelor de combustie), echipajul a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”.
O transmisiune radio a lui Lovell, Houston, we’ve had a problem (Houston, am avut o problemă), a rămas în cultura populară, citată greșit ca Houston, we have a problem (Houston, avem o problemă).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; romania.europalibera.org; en.wikipedia.org
11 aprilie 1977 - Moare poetul francez Jaques Prévert; (n. 1900).
11 aprilie 1979 - Sangerosul dictator ugandez Idi Amin, autodeclarat imparat al Imperiului Centrafrican, a fost înlăturat de la putere
11 aprilie 1985 - A murit dictatorul comunist al Albaniei Enver Hoxa (Hodja), conducător al Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985 (n. 1908).
11-17 aprilie 1988 – A avut loc vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Australia.
11 aprilie 1992 - S-a înfiinţat Eximbank, bancă specializată în susţinerea comerţului exterior al României prin istrumente financiar-bancare şi de asigurări specifice, atît în nume şi cont propriu, cât şi în numele statului.
11 aprilie 1999 - India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI.
11 aprilie 2005 - India si China au semnat un acord in vederea solutionarii unui diferend frontalier, care dura de peste 40 de ani.
11 aprilie 2005 - A murit André François, grafician și ilustrator de cărți pentru copii francez (n. 1915)
11 aprilie 2007 - A murit Kurt Vonnegut, romancier american (n. 1922)
11 aprilie 2008 - Ministrul de Externe roman Adrian Cioroianu şi-a prezentat demisia de onoare, ca urmare a cazului Crulic. Românul Claudiu Crulic a fost arestat în Polonia şi a decedat la 18 ianuarie 2008, după ce a intrat în greva foamei, protestând faţă de arestarea sa de către autorităţile de la Varşovia.
11 aprilie 2018 - A murit Carmen Stănescu, actriță română (n. 1925)

Carmen Stănescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Carmen Stănescu (n. 29 iulie 1925, București) renumită actriță de teatru și film.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
11 aprilie 2019 - Fondatorul #WikiLeaks a fost arestat în ambasada Ecuadorului la Londra (poliţia britanică)

Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia) este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații. A trăit în mai multe țări și declară că este în continuă mișcare. A avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier”, publicată în 1997 de editura Reed Books Australia – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org - foto preluat de pe www.agerpres.ro
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost arestat de poliţia britanică joi, după ce agenţii au fost invitaţi să intre în ambasada Ecuadorului la Londra, unde Assange se refugiase din 2012, informează Reuters. ”Julian Assange, în vârstă de 47 de ani, a fost arestat astăzi, 11 aprilie, de agenţi ai Serviciului Metropolitan de Poliţie (MPS) la Ambasada Ecuadorului”, a transmis poliţia britanică.
Instituţia menţionată a adăugat că agenţii săi l-au arestat pe Assange după ce aceştia au fost ”invitaţi de către ambasador să intre în ambasadă, ca urmare a retragerii dreptului de azil de către guvernul ecuadorian”.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
cititi si Edward Snowden despre arestarea lui Assange: “O zi tristă pentru libertatea presei”; SUA: Julian Assange, urmărit în justiţie pentru piraterie informatică
11 aprilie 2019 - Lovitura de stat din Sudan din 2019 – Președintele Sudanului, Omar al-Bashir, a fost înlăturat din funcție și arestat în urma unei lovituri de stat a armatei.

Omar Hasan Ahmad al-Bashir (n. 1 ianuarie 1944) este un politician din Sudan care este președintele țării date din 16 octombrie 1993. S-a născut în satul Hosh Bannaga de la nord de capitala Khartoum. A venit la putere în 1989 când a condus o lovitură de stat și a fost prim-ministru în perioada 1989-1993 – foto preluat de pe www.agerpres.ro
În dimineața zilei de 11 aprilie 2019, președintele sudanez Omar al-Bashir a fost înlăturat de la putere de forțele armate sudaneze pe fondul protestelor în curs de desfășurare, după ce s-a aflat în această funcție timp de aproape 30 de ani.
La 11 aprilie, militarii sudanezi l-au îndepărtat pe Omar al-Bashir din funcția de președinte al Sudanului, au dizolvat cabinetul și legislativul național și au anunțat o stare de urgență de trei luni, urmată de o perioadă de tranziție de doi ani.
Generalul-locotenent Ahmed Awad Ibn Auf, care era atât ministrul apărării din Sudan, cât și vicepreședintele Sudanului, s-a declarat șef de stat de facto, a anunțat suspendarea constituției țării și a impus o perioadă de interdicție a prezenței pe străzi de la ora 22 până la ora 4 ordonând dizolvarea protestelor aflate în desfășurare.
Împreună cu Legislativul Național și guvernul național, au fost dizolvate și guvernele de stat și consiliile legislative din Sudan.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
11 aprilie 2019 - Beresheet (Bereşeet), prima sondă israeliană lunară, nu a atins suprafaţa Lunii, satelitulul nostru natural. Astfel prima misiune organizată de această ţară, care a fost şi prima misiune în totalitate privată, s-a încheiat cu un eşec. Premierul Benjamin Netanyahu a anunţat, însă, că în doi ani va fi organizată o nouă misiune pe Lună. Aselenizarea trebuia să aibă loc joi seara, în intervalul 22:05 – 22:25, însă modulul s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii în urma unor defecţiuni tehnice la motorul principal, iar conexiunea cu naveta s-a întrerupt.
cititi mai mult pe www.descopera.ro
cititi si Mii de tardigrade ar fi rămas pe Lună după eşecul misiunii israeliene Beresheet
11 aprilie 2020 - La ordinea zilei