Evenimentele Zilei de 10 martie în Istorie: 10 martie 1950 – Transporturile morții; 10 martie 1974 – Echipa de handbal masculin a României a devenit pentru a patra oară campioană mondială

Grup de partizani din Dobrogea. Fotografie făcută de Securitate după arestarea lor (arhiva CNSAS) - foto preluat de pe: memorialsighet.ro

Grup de partizani din Dobrogea. Fotografie făcută de Securitate după arestarea lor (arhiva CNSAS)

foto preluat de pe memorialsighet.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

10 martie este a 69-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 10 martie

(BOR) Sfintii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie, Pavel, Anecton si Crescent

Sfântul Mucenic Codrat. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la data de 10 martie - Icoană sec. XX, Grecia, Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) -  foto: basilica.ro

Sfântul Mucenic Codrat - Icoană sec. XX, Grecia, Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: basilica.ro

 

(BRU) Ss. Quadrat, Ciprian și însoțitorii († 258)

 

(BRC) Ss. 40 de soldați, martiri

Cei 40 de mucenici din Sevastia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Ziua Mondială a Rinichiului

 

Astăzi în istorie pentru 10 martie

 

10 martie 241 i.Hr. - Primul Război Punic: Victoria decisiva a romanilor asupra Cartaginei în Bătălia de la Insulele Aegates, pune capat primului razboi punic.

Primul război punic (264-241 î.Hr.) a fost primul dintre Războaiele Punice care au avut loc între Roma și Cartagina. Timp de 23 de ani cele două puteri și-au disputat supremația în bazinul vestic al Mării Mediterane. Cartagina, aflată în Tunisia de azi, era cea mai puternică putere maritimă din vestul Mării Mediterane la începutul conflictului. De asemenea, Roma domina Peninsula Italică și își dorea victoria, dar era greu de obținut o victorie decisivă. Cele două state au avut trei războaie unul contra celuilalt, războaie care le-au marcat existența. Aceste războaie au fost numite Războaiele punice, după numele de „puni” pe care romanii îl dădeau cartaginezilor - in imagine, Vestul Mării Mediterane, 264 î.Hr. Roma este indicată în roșu, Cartagina în gri și Siracuza în verde - foto: ro.wikipedia.org

Primul război punic (264-241 î.Hr.) Vestul Mării Mediterane, 264 î.Hr. Roma este indicată în roșu, Cartagina în gri și Siracuza în verde – foto: ro.wikipedia.org

Primul război punic (264-241 î.Hr.) a fost primul dintre Războaiele Punice care au avut loc între Roma și Cartagina. Timp de 23 de ani cele două puteri și-au disputat supremația în bazinul vestic al Mării Mediterane. Cartagina, aflată în Tunisia de azi, era cea mai puternică putere maritimă din vestul Mării Mediterane la începutul conflictului. De asemenea, Roma domina Peninsula Italică și își dorea victoria, dar era greu de obținut o victorie decisivă. Cele două state au avut trei războaie unul contra celuilalt, războaie care le-au marcat existența. Aceste războaie au fost numite Războaiele punice, după numele de „puni” pe care romanii îl dădeau cartaginezilor.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 martie 298 - Împăratul roman Maximian încheie victorios campania din Africa de Nord împotriva berberilor și isi face o intrare triumfală în Cartagina.

Galerius Maximianus (cca. 250 - 5 mai 311), sau Gaius Galerius Valerius Maximianus, împărat roman în perioada 305-311 - foto: ro.wikipedia.org

Galerius Maximianus – foto: ro.wikipedia.org

Galerius Maximianus (cca. 250 – 5 mai 311), sau Gaius Galerius Valerius Maximianus, împărat roman în perioada 305-311.

 

10 martie 483 - Moare Papa Simpliciu. A condus Biserica Apuseana din 3 Martie 468, până la moartea sa.

Papa Simpliciu a fost Papă al Romei din 3 Martie 468 până la 10 Martie 483. Papa Simpliciu s-a născut la Tivoli, Italia, fiul unui cetățean numit Castinus. Tot ce se cunoaște despre acest papă provine din Liber Pontificalis. Simpliciu a apărat destul de slab biserica în fața ereziei monofizite care câștiga destul de mare teren în est, lucru care a dus mai apoi la pierderea supremației sale asupra bisericilor răsăritene. În timpul ponticatului său, la 28 august 476, Romulus Augustulus, ultimul împărat roman apusean, este îndepărtat de la tron de către Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților), care se proclamă apoi rege al Italiei. Odată ce Imperiul Roman de Apus se dezintegrează în mai multe principate, Biserica va rămâne singura moștenitoare a prestigiului imperial roman, lucru discutabil, având în vedere că insignele imperiale au fost trimise de la Roma la Constantinopol, după înlăturarea lui Romulus Augustus. Se crede că Papa Simpliciu a dispus construirea unei biserici, numită după o fecioră martiră, Sfânta Bibiana. Papa Simpliciu este celebrat ca sfânt pe 10 Martie, data morții sale - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Papa Simpliciu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

In timpul sau erezia monofizita a câștigat teren în Est, lucru care a dus mai apoi la pierderea supremației sale asupra bisericilor răsăritene. Tot in timpul pontificatului său, la 28 august 476, Romulus Augustulus, ultimul împărat roman apusean, este îndepărtat de pe tron de către Odoacru căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților), care s-a proclamat rege al Italiei. Odată ce Imperiul Roman de Apus s-a dezintegrat în mai multe principate, Biserica a rămas singura moștenitoare a pestigiului Imperial Roman.

 

10 martie 1291 - Românii din Transilvania sunt menţionaţi pentru prima dată ca participanţi la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea (1290-1301), care a convocat la Alba-Iulia o adunare „cu toți prelații, baronii, nobilii, secuii, sașii, românii din toate părțile Transilvaniei“ … „pentru îndreptarea stării acestora“.

 

10 martie 1391 - A murit cneazul Stjepan (Stephen) Tvrtko I al Bosniei (n. 1338)

Seal of Tvrtko I of Bosnia, dated 14 March 1356 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Seal of Tvrtko I of Bosnia, dated 14 March 1356 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Stephen Tvrtko I (1338 – 10 martie 1391), a fost Ban al Bosniei (1353-1377), rege al Bosniei si Serbiei în perioada 1377-1391, și rege al Croatiei si Dalmatiei după 1390. Facea parte din dinastia Kotomanic care a condus Bosnia, si un conducător politic și religios tolerant sub a carui conducere Bosnia a atins apogeul și a devenit o mare putere în Balcani, cucerind teritorii din ceea ce este astăzi Serbia, Croatia si Muntenegru.

 

10 martie 1452 - S-a nascut Ferdinand al II-lea de Aragon,rege al Castiliei; (d.1516) .

Ferdinand al II-lea de Aragon (10 martie 1452 – 23 ianuarie 1516), rege al Aragonului (1479–1516), al Siciliei (1468–1516), al Neapolelui (1504–1516), Valenciei, Sardiniei și al Navarei, Conte de Barcelona, rege al Castiliei (1474-1504) și apoi regent al acestei țări din 1508 până la moartea sa -  foto: ro.wikipedia.org

Ferdinand al II-lea de Aragon – foto: ro.wikipedia.org

Ferdinand al II-lea de Aragon (10 martie 1452 – 23 ianuarie 1516), rege al Aragonului (1479–1516), al Siciliei (1468–1516), al Neapolelui (1504–1516), Valenciei, Sardiniei și al Navarei, Conte de Barcelona, rege al Castiliei (1474-1504) și apoi regent al acestei țări din 1508 până la moartea sa.

A ramas in istorie pentru rolul său în descoperirea Lumii Noi dupa ce a sustinut prima călătorie a lui Cristofor Columb în 1492 spre continentul american. In acel an el a luptat, de asemenea, ultimul razboi cu emiratul arab al Granadei in urna caruia a fost înlăturat ultimul stat islamic pe teritoriul spaniol, incheind astfel Reconquista, razboiul de eliberare dus timp de cateva secole de spanioli impotriva invadatorilor arabi.

 

10 martie 1482 - A avut loc Asediul cetăţii Crăciuna, incheiat cu victoria Voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare, asupra garnizoanei muntene. În Letopiseţul de la Putna nr. I stă scris că „În anul 6990 [1482], martie 10, a luat Ştefan voievod cetatea Crăciuna.” Cetatea Crăciuna din Ţara Vrancei a fost construită de Radu cel Frumos şi până la 1482 a fost teritoriu al Munteniei. După ce Ştefan cel Mare l-a învins pe Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş) şi a alipit cetatea Crăciuna, hotarul Moldovei a fost mutat pe Milcov.

 

10 martie 1628 - S-a născut Marcello Malpighi, medic şi fiziolog italian, inventatorul anatomiei microscopice. A utilizat printre primii microscopul, descoperind astfel vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele; (m.29.11.1694).

Marcello Malpighi (n. 10 martie, 1628, Crevalcore - d. 29 noiembrie, 1694, Roma), medic italian, fondatorul anatomiei microscopice, histologiei, anatomiei vegetale și fiziologiei comparative - foto: ro.wikipedia.org

Marcello Malpighi - foto: ro.wikipedia.org

Marcello Malpighi (n. 10 martie, 1628, Crevalcore – d. 29 noiembrie, 1694, Roma), medic italian, fondatorul anatomiei microscopice, histologiei, anatomiei vegetale și fiziologiei comparative.

 

10 martie 1629 - Carol I al Angliei a disolvat Parlamentul; începutul celor “11 ani de tiranie” în care n-a existat parlament.

Carol I al Angliei (engleză Charles I of England) (n. 19 noiembrie 1600 – d. 30 ianuarie 1649) a fost rege al Angliei, Scoţiei şi Irlandei din 27 martie 1625 până la execuţia sa din ianuarie 1649 - in imagine, Carol I al Angliei (Daniel Mytens) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Carol I al Angliei (Daniel Mytens) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Carol I al Angliei (engleză Charles I of England) (n. 19 noiembrie 1600 – d. 30 ianuarie 1649) a fost rege al Angliei, Scoției și Irlandei din 27 martie 1625 până la execuția sa din ianuarie 1649. În ianuarie 1629 Carol I a deschis a doua sesiune a Parlamentului englez, care fusese prorogat în iunie 1628, cu un discurs moderat cu privire la tonnage and poundage.

Membrii Camerei Comunelor și-au exprimat dezaprobarea față de politica dusă de Carol, în lumina cazului lui John Role, un membru al Parlamentului, a cărui bunuri au fost confiscate din cauza incapacității de a plătii taxa tonnage and poundage.

Numeroși membrii ai Parlamentului erau de părere că impunerea impozitului era o încălcare a Petiției dreptului, care împiedica confiscarea bunurilor fără acordul Parlamentului. Când speaker-ul Camerei Comunelor , sir John Finch, la ordinul regelui, a amânat următoarea sesiune până în luna martie, numeroși deputați l-au atacat verbal și amenințat, iar alții au închis aula, forțându-l pe acesta să continue sesiunea.

Un deputat a citit o scrisoare, în care condamna politica suveranului în privința arminianismului, colectarea taxelor și a catolicismului. Acesta a declarat că cine plătea impozitele fără acordul Parlamentului, era un dușman și un trădător al patriei. Pentru Carol I, (care deja amenințase că va guverna singur, fără ședințele indisciplinate ale Parlamentului), era prea mult și a decis dizolvarea parlamentului.

Puțin mai târziu a început tratativele de pace cu Franța cardinalului Richelieu și cu Spania contelui Olivares. Perioada de unsprezece ani care a urmat dizolvării Parlamentului, a fost numită Tirania celor unsprezece ani sau Personal Rule. Carol I a guvernat fără sprijin parlamentar ca suveran absolut.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 martie 1804 - În St.Louis, Missouri are loc ceremonia oficială a transferului dreptului de proprietate asupra teritoriului Louisiana de la Franța la Statele Unite ale Americii.

 

10 martie 1813 - Mitropolitul Chişinăului şi Hotinului Gavriil Bănulescu-Bodoni “dă blagoslovenie ca să se deschidă biserica de la schitul Mana spre a fi biserica de mir “.

 

10 martie 1814 - NapoleonI al Frantei este invins în Bătălia de la Laon de generalul prusac Blucher.

Napoleon and his staff are returning from Soissons after the battle of Laon - foto: en.wikipedia.org

Napoleon and his staff are returning from Soissons after the battle of Laon – foto: en.wikipedia.org

 

10 martie 1832 - A murit Muzio Clementi, compozitor, pianist şi teoretician italian; (n.23.01.1752).

Muzio Clementi - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Muzio Clementi – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

10 martie 1833 - S-a născut Dimitrie Alexandru Sturdza Miclăuşanu, academician si om politic român, de 4 ori prim-ministru al României.

Dimitrie A. Sturdza (pe numele complet Dimitrie Alexandru Sturdza-Miclăușanu, n. 10 martie 1833, Miclăușeni, județul Iași – d. 8 octombrie 1914, București), academician, om politic român și de 4 ori prim-ministru al României între anii 1895 - 1909. A fost, de asemenea, președintele Academiei Române, între anii 1882 și 1884 - foto: ro.wikipedia.org

Dimitrie A. Sturdza – foto: ro.wikipedia.org

La 10 martie 1833 la Miclăuşeni, judeţul Iaşi, Moldova, s-a născut Dimitrie Alexandru Sturdza Miclăuşanu, academician, om politic român, de 4 ori prim-ministru al României (între anii 1895-1909), preşedintele Academiei Române (1882-1884). Dimitrie Alexandru Sturdza a jucat un rol important în politica României începînd din perioada de preunificare a principatelor Moldovei şi Valahiei pînă la Răscoala ţărănească din 1907.

Descendent al unei mari familii boiereşti din Moldova, Sturza, a participat în anii 1857-1858 la în calitate de secretar la organizarea Divanului ad-hoc în Moldova şi apoi al căimăcămiei în trei, pregătind fundalul pentru unificarea principatelor Moldovei şi Valahiei. Deşi după Unire domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl alege ca secretar personal al său, în scurt timp Sturdza îi va deveni adversar.

În 1866 a făcut parte din monstruoasa coaliţie înlăturîndu-l de la putere pe Alexandru Ioan Cuza şi instalîdu-l ulterior pe Carol de Hohenzollern-Singmaringen, primul rege al României. În cabinetele Ion Ghica şi Ion Brătianu a deţinut cîteva ministere precum ministerul de externe în 1883, semnînd tratatul secret între Austro-Ungaria şi Germania.

Din 1892 a fost preşedintele Partidului Liberal din România fiind prim-ministru în anii 1895-1896, 1897-1899, 1901-1904 şi 1907-1908. Ultimul său mandat de prim-ministru a fost marcat de Răscoala ţărănească din 1907, soldată cu o mare cruzime şi mii de vieţi omeneşti.

Mulţi ani consecuv, Dimitrie Alexandru Sturdza a fost secretar general al Academiei Române şi a publicat numeroase studii de istorie. Dimitrie Alexandru Sturdza s-a stins din viaţă la 21 octombrie 1914 (8 octombrie 1914, stil vechi) in Bucureşti, România, la vîrsta de 81 ani.

 

10 martie 1835 - Teodor Diamant, socialist utopic, pune bazele primului falanster de tip fourierist din România, la Scăieni, Județul Prahova, intitulat Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu.

Teodor Diamant (n. Teodor Mehtupciu, 1810 - 1841), a fost un reprezentant al socialismului utopic în Țara Românească. În 1835 a înființat, la Scăeni, județul Săcueni, un falanster, intitulat Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. A preconizat lichidarea analfabetismului și a superstițiilor, dezrobirea țiganilor, precum și ideea unirii instrucției copiilor cu munca productivă - (Statuia lui Teodor Diamant din Boldeşti-Scăieni) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Teodor Diamant (n. Teodor Mehtupciu, 1810 – 1841), a fost un reprezentant al socialismului utopic în Țara Românească. În 1835 a înființat, la Scăeni, județul Săcueni, un falanster, intitulat Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. A preconizat lichidarea analfabetismului și a superstițiilor, dezrobirea țiganilor, precum și ideea unirii instrucției copiilor cu munca productivă – (Statuia lui Teodor Diamant din Boldeşti-Scăieni) cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Conceptul de falanster a fost adus în Țările Române de Teodor Diamant, care a studiat matematica la München și la Paris, unde a intrat în contact cu ideile socialismului utopic și a devenit discipol al lui Charles Fourier. Reîntors în țară, și-a expus concepțiile social-economice.

A fost bine primit în cercurile liberale din București, reușind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiești, care moștenise o avere însemnată, ce cuprindea și moșia Scăeni, aflată pe teritoriul actualului oraș prahovean Boldești-Scăeni.

Bălăceanu își arendase dezavantajos moșia unui anume Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic.

Vedere în perspectivă a unui falanster, așa cum și-l imaginase Fourier. Zona rurală nu este văzută pe desen - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Vedere în perspectivă a unui falanster, așa cum și-l imaginase Fourier. Zona rurală nu este văzută pe desen – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Falansterul de la Scăieni a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui Bălăceanu față de proiect.
cititi mai mult pe www.historia.ro

 

10 martie 1845 - S-a născut Țarul Alexandru al III-lea al Rusiei (d. 1894)

Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 10 martie 1845 - d. 1 noiembrie 1894) a fost împărat al Rusiei din 14 martie 1881 până la decesul său în 1894 - foto: ro.wikipedia.org

Alexandru al III-lea al Rusiei – foto: ro.wikipedia.org

Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 10 martie 1845 – d. 1 noiembrie 1894) a fost împărat al Rusiei din 14 martie 1881 până la decesul său în 1894. Spre deosebire de tatăl său, Alexandru al III-lea a fost de-a lungul întregii sale domnii un împărat conservator care a dus pe culmi noi principiul „Autocrație, ortodoxie și naționalism” al lui Nicolae I. Un slavofil convins, Alexandru al III-lea a crezut că Rusia poate fi salvată de la haos prin îndepărtarea rușilor (în frunte chiar cu el) de influența ocidentală subversivă.

Cel mai important sfătuitor al țarului a fost Constantin Petrovici Pobedonosțev, profesor particular al lui Alexandru al III-lea și al fiului acestuia, Nicolae al II-lea, și conducătorul Sfântului Sinod din 1880 până în 1895. El îi învățase pe elevii lui imperiali să se teamă de libertatea cuvântului și de presă și să urască democrația, constituția și sistemul parlamentar.

În timpul lui Pobedonosțev, revoluționarii au fost persecutați, iar politica de rusificare a căpătat o dezvoltare copleșitoare în tot imperiul. În timpul domniei lui Alexandru al III-lea, s-a consfințit alianța cu Franța republicană, Rusia bucurându-se de credite importante din această țară pentru dezvoltarea industriei naționale.

 

10 martie 1847 - Sunt stabilite drepturile mazililor şi ruptașilor (care deţineau în proprietate loturi de pământ cu dreptul de proprietate ereditară) in Basarabia ţaristă, cărora le-au fost acordate unele privilegii.

Harta Basarabiei ţariste 1826-1878 - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Harta Basarabiei ţariste 1826-1878 – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Mazilii erau descendenţii vechilor boieri destituiţi din funcţiile lor si constituiau, după originea şi tradiţiile lor, adevărata nobilime moldovenească. Ei au păstrat din cele mai vechi timpuri privilegiile şi organizarea clasei lor, avându-şi propriul căpitan, iar ruşii, după anexarea Basarabiei, nu au putut decât să confirme aceste privilegii în anii 1818 şi 1847.

Mazilii au conservat vechile statorniciri ale voievozilor moldoveni. Nimeni din lumea satelor nu ştia mai bine decât ei să relateze diferitele legende şi episoade din viaţa marilor voievozi moldoveni, în special din viaţa şi faptele lui Ştefan cel Mare.

Ei au păstrat mai bine decât orice altă clasă socială conştiinţa naţională şi orgoliul naţional. Astfel, ei nu îşi căsătoreau niciodată fetele sau feciorii cu oameni de origine străină, nemoldoveni, şi mai ales nu cu ruşi, considerând aceasta ca o pângărire a demnităţii lor naţionale.

Până în 1905 ruşii au încercat să restrângă drepturile organizaţiei mazililor, tinzând să le impună organizarea ţărănească comună, dar în anii aceia de frământări, 1905-1906, satele de mazili din volostele Corneşti, Chişcăreni sau Teleneşti s-au ridicat ca un singur om impotriva acestor tentative.

Poliţia locală şi jandarmii regionali nu au fost capabili să restabilească ordinea, ba chiar au fost făcuţi prizonieri de răsculaţi. A fost necesar ca însuşi guvernatorul Basarabiei, Haruzin, să trimită un regiment de dragoni, care să procedeze după toate regulile strategiei de război, pentru a învinge.

Represiunea a fost cruntă: instigatorii şi liderii mazililor au fost condamnaţi la muncă forţată şi deportaţi în Siberia. Abia după multe proteste şi intervenţii, drepturile mazililor au fost totuşi restabilite.

Ruptaşii erau o categorie socială privilegiată; descendenţi din familii de preoţi, protoierei şi diaconi . Nu puteau fi supuşi pedepselor corporale fără decizia unui judecator, plăteau un impozit numit dajdie, câte 15 lei de la fiecare familie şi achitau plata pentru prestaţii deopotrivă cu mazilii.

Ruptaşii se împărţeau în trei grupuri: ruptaşi (descendenţi ai clerului), ruptaşi de vistierie şi ruptaşi de cămară. Pentru a li se recunoaşte apartenenţa la categoria respectivă de contribuabili, ruptaşii din Basarabia, la fel ca şi mazilii, au prezentat actele doveditoare instituţiilor autorizate atât în 1816, cât şi în 1834.

Din alte surse aflăm că ruptaşii constituiau ultima categorie privilegiată a populaţiei din Basarabia. Această categorie era inferioară ca cea a mazililor. Potrivit Regulamentului organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818, ei

„…proveneau din rândurile preoţimii…, nu puteau fi supuşi pedepselor corporale fără sentinţă judecătorească…, achitau în folosul statului impozitul numit dajdia, iar la îndeplinirea prestaţiilor locale participau de rând cu mazilii. Desetina era încasată de la ei cu anumite facilităţi, în bază dispoziţiilor guvernului moldovenesc; cât priveşte încasarea goştinii, vădrăritului şi pogonăritului, ruptaşii erau egalaţi cu ţăranii”.

Statistica cu referire la ruptaşi atestă că ei nu constituiau o categorie socială destul de numeroasă: în 1823 – 667 familii, în 1824 – 669, în 1825 – 1226, în 1826 – 1226, în 1827 – 1140, în 1828 – 1126, în 1829 – 1071, în 1830 – 1078, în 1831 – 1079, în 1832 – 1084, în 1833 – 1103, în 1834 – 1156 şi în 1835 – 1159 familii .

Majoritatea ruptaşilor erau concentraţi în ţinuturile Orhei, Iaşi şi Hotin. Spre exemplu, în 1826 în ţinutul Orhei erau atestate 596 (48,6%) familii de ruptaşi, în ţinutul Iaşi – 466 (38%), în ţinutul Hotin – 105 (8,6%), în ţinutul Bender – 35 (2,9%), în ţinutul Ismail – 22 (1,8%) şi în ţinutul Akkerman – 6 familii (0,5%). Ruptaşii, ca şi mazilii, plăteau în vistieria statului dajdia, ce constituia 9 rub. 35 kop. De la 10 februarie 1847, descendenţi din familii de clerici devin odnodvorţi razesi , împreună cu mazilii.

 

10 martie 1855 - A fost inaugurează linia telegrafică Bucureşti-Giurgiu.

 

10 martie 1857 - A aparut, la Paris, apoi la Bucureşti, săptămânalul “Buciumul”, sub direcţia lui Cezar Bolliac.

 

10 martie 1861 - A murit poetul ucrainean Taras Sevcenko;

Taras Șevcenko (n. 25 februarie/9 martie 1814,Morînți, Imperiul Rus – d. 26 februarie/10 martie 1861, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un pictor și poet romantic ucrainean, considerat poetul național al Ucrainei - in imagine, Shevchenko in the mid-1800 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Shevchenko in the mid-1800 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Taras Șevcenko (n. 9 martie 1814 – d. 10 martie 1861) a fost un pictor și poet romantic ucrainean, considerat poetul național al Ucrainei. Opera sa literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii și literaturii ucrainene moderne. A scris și în limba rusă și a creat opere valoroase ca pictor și ilustrator

 

10 martie 1871 - Faţă de continuarea manifestarilor antigermane, domnitorul Carol I convoaca guvernul si ia hotararea de a parasi tara chiar a doua zi. Renunţa la ideea abdicarii, cu conditia constituirii unui guvern care sa obtina votarea bugetului si sa rezolve problema concesionarii cailor ferate. Guvernul liberal condus de Ion Ghica demisionează. Lascar Catargiu își ia raspunderea formarii noului guvern. Catargiu a format, pentru prima dată în istoria română, un cabinet conservator stabil, care a rezistat până în 1876.

Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (n. 1 noiembrie 1823, Iași - d. 30 martie 1899, București), om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate - foto: ro.wikipedia.org

Lascăr Catargiu – foto: ro.wikipedia.org

Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (n. 1 noiembrie 1823, Iași – d. 30 martie 1899, București), a fost un om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate. În 1866 a devenit unul dintre cei trei membri ai Locotenenței Domnești care a condus statul român de la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la înscăunarea lui Carol I. După ascensiunea Prințului Carol I al României, în mai 1866, Lascăr Catargiu devine președintele consiliului de miniștri (prim-ministru), dar neputând coopera cu colegii săi liberali, Ion Brătianu și C.A. Rosetti, demisionează în iulie.

După încă opt funcții ministeriale, culminând cu agitația anti-dinastică din 1870 – 1871, Catargiu a format, pentru prima dată în istoria română, la 22 martie 1871 un cabinet conservator stabil, care va rămâne la putere până în aprilie 1876. La 12 aprilie 1876 Catargiu a demisionat, fiind urmat în funcție la 9 mai de către Manolache Costache Epureanu.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 martie 1872 - A murit omul politic italian Giuseppe Mazzini un jurist italian, luptător în mișcarea nationala de unire a Italiei „Risorgimento” (în traducere „Renașterea Italiei”) ; (n.22.06.1805).

Giuseppe Mazzini (n. 22 iunie 1805, Genova – d. 10 martie 1872, Pisa) a fost un jurist, democrat și luptător italian în mișcarea „Risorgimento” (în traducere „Renașterea Italiei”) (1815-1870) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Giuseppe Mazzini - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Giuseppe Mazzini (n. 22 iunie 1805, Genova – d. 10 martie 1872, Pisa) a fost un jurist, democrat și luptător italian în mișcarea „Risorgimento” (în traducere „Renașterea Italiei”) (1815-1870)

 

10 martie 1876 - Alexander Graham Bell a făcut cu succes primul apel telefonic, spunând “Domnule Watson, vino aici; am nevoie de tine“.

Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția - d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent - in imagine: Alexander Graham Bell vorbind la telefon foto: ro.wikipedia.org

Alexander Graham Bell vorbind la telefon - foto: ro.wikipedia.org

S-a întamplat în Boston, Massachusetts, cand inventatorul a purtat o convorbire cu asistentul sau, Thomas Watson – aflat intr-o incapere alaturata. Cand legatura telefonica a fost stabilita, Bell a rostit celebrele cuvinte care au ramas in istorie ca primele fraze comunicate intr-o convorbire telefonica:

Mister Watson, come here! I want you!” (Domnule Watson, vino aici! Am nevoie de tine!). Aparatul folosit era confectionat din lemn si cateva fire care aveau la capat o palnie. Bell a reusit sa isi testeze inventia cu putin timp inainte de concurentul sau, Elisha Gray, care, de asemenea, dorea sa patenteze inventia.

Succesul a fost astfel asigurat, pentru ca dupa trei saptamani a reusit sa perfectioneze aparatul si sa il inregistreze sub numele sau. Totusi, se prezuma ca inventatorul italian Antonio Meucci a fost cel care a inventat aparatul in 1849, iar in septembrie 2001, acesta a fost creditat in mod oficial de Congresul american cu inventarea telefonului, in locul lui Alexander Graham Bell.

Denumirea telefonului este derivata din cuvintele grecesti “tele”, care inseamna “departe” si “phon” care inseamna “voce”. Alexander Graham Bell s-a nascut in 1847 in Edinburgh, in Scotia. S-a mutat in Ontario (Canada), apoi in Statele Unite, unde si-a inceput activitatea ca inventator.

 

10 martie 1879 - S-a născut Dimitrie Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist, membru al Academiei Române (“Poezia tradiţională română”); (m.02.06.1964).

Dumitru Caracostea (n. 10 martie 1879, Slatina – d. 2 iunie 1964, București), critic, istoric literar și folclorist român. Este considerat a fi, alături de Tudor Vianu, unul dintre cei mai mari stilisticieni ai literaturii române. În pofida vârstei sale înaintate a fost arestat de autoritățile comuniste în anul 1950 și ținut la închisoare timp de cinci ani ca deținut politic - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Dumitru Caracostea – foto – cersipamantromanesc.wordpress.com

Dumitru Caracostea (n. 10 martie 1879, Slatina – d. 2 iunie 1964, București), a fost un critic, istoric literar și folclorist român. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din București, unde își ia licența în 1908. A fost elevul lui Titu Maiorescu, Ion Bianu și Ovid Densusianu. În 1909 obține o bursă la Viena, unde va lucra sub îndrumarea lingvistului Wilhelm Meyer-Lübke.

A susținut două doctorate, în 1913, unul în filosofie, altul în filologie romanică. Din 1920, devine docent la Universitate, iar în anul 1930 profesor la catedra de istorie a literaturii române moderne de la Universitatea din București. În același an a fost primit ca membru corespondent al Academiei Române, iar în 1938 a devenit membru titular .

Datorită strădaniilor sale, în 1933 ia ființă Institutul de Istorie Literară și Folclor. A fost Ministrul educației naționale în Guvernul Ion Gigurtu (4 iulie – 4 septembrie 1940) și Guvernul Ion Antonescu (4 – 14 septembrie 1940). În perioada 1941 – 1944 a fost director al Fundațiilor Regale pentru Literatură și Artă. Este considerat a fi, alături de Tudor Vianu, unul dintre cei mai mari stilisti ai literaturii române.

În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România, a fost exclus din învățământ. Pe 5 mai 1950, in pofida vârstei sale înaintate a fost arestat de autoritățile comuniste în anul 1950 și ținut la închisoare timp de cinci ani ca deținut politic,  fără a fi judecat.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 martie 1901 - A decedat la Bucureşti, publicistul, istoricul, scriitorul, avocatul şi deputatul, Vasile Maniu (n. 1824).

Vasile Maniu (n. 24 decembrie 1824, Lugoj, Imperiul Austriac – d. 10 martie 1901, București, România) a fost un publicist, istoric, scriitor și avocat român, deputat, participant la Revoluția română de la 1848 și membru al Academiei Române - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Vasile Maniu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Vasile Maniu (n. 24 decembrie 1824, Lugoj, Imperiul Austriac – d. 10 martie 1901, București, România) a fost un publicist, istoric, scriitor și avocat român, deputat, participant la Revoluția română de la 1848 și membru al Academiei Române. În timpul Revoluţiei de la 1848, Maniu s-a implicat în activitatea cercurilor revoluţionare şi a fost în contact direct cu societăţile secrete bucureştene.

A îndeplinit chiar rolul de om de legătură între Eftimie Murgu şi Nicolae Bălcescu. Alături de alţi intelectuali bănăţeni precum Andrei Mocioni, Ioan Mocioni sau Iulian Dobran, luptă pentru cauza Banatului. A făcut parte din Comitetul Naţional Român de la Sibiu, ocupând funcţia de notar districtual al Făgăraşului.

La momentul înfrângerii revoluţiei în Banat îl regăsim pe post de comisar districtual al Maidanului, post pe care îl menţine până în 1851. Apoi a avut sarcina de „împuternicit” pe lângă tribunalul de la Oraviţa.

Convins că ideile revoluţionare trebuiau puse în practică şi constatând că situaţia din Principate era mai favorabilă decât cea din Banat sau Transilvania, la 8 noiembrie 1858 Vasile Maniu a părăsit Banatul pentru a se stabili definitiv la Bucureşti. În 1859 a depus cerere de cetăţenie, discutată la Adunarea Electivă în 1864 şi eliberată în 1869.

Pe plan publicistic a fost deosebit de activ, colaborând la numeroase ziare ale vremii: „Buciumul român”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Trompeta Carpaţilor” etc. În anul 1876 Vasile Maniu a fost ales membru al Parlamentului ca deputat în colegiul IV Ialomiţa. În acelaşi an era ales membru titular al Academiei Române, secretar al secţiei de istorie. A fost apoi senator în colegiul II Brăila. A funcţionat în Parlament neîntrerupt până în 1888.

 

10 martie 1906 - A avut loc catastrofa minieră de la Courrieres, Lens (Franța), soldată cu moartea a 1099 de mineri.

Le Petit Journal illustration of the Courrières mine disaster - foto: en.wikipedia.org

Le Petit Journal illustration of the Courrières mine disaster – foto: en.wikipedia.org

Courrieres, Franţa, 1906. Pe 10 martie a avut loc o explozie catastrofală provocată de nişte flăcări într-unul din puţuri, închis în ziua precedentă dar în zadar. Focul nu s-a stins şi a ţâşnit la suprafaţă, omorând 1099 de oameni. Probabil fisurile din pereţii puţului au permis pătrunderea unor gaze inflamabile, dar scânteile iniţiale s-au produs ori din cauza proastei manevrări a explozibilului ori de la o flacără de lampă care a aprins metanul.
www.historia.ro; cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

10 martie 1920 - Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște ca în Ziua Înalțării Domnului să se oficieze slujba parastasului și pomenirea eroilor în toată țara. Pomenirea eroilor a fost interzisă incepand cu anul 1948 pana la prabusirea regimului comunist.

 

10 martie 1920 - S-a născut Traian Lalescu, poet simbolist, fiul matematicianului Traian Lalescu; A decedat la 15 octombrie 1976.

 

10 martie 1921 - S-a născut soprana Arta Florescu; (m.06.07.1998).

Arta Florescu (n. 10 martie 1921, București – d. 6 iulie 1998, București) a fost o cântăreață de operă și profesoară de canto română. A studiat la Conservatorul din București, între 1939 și 1942, cu Elena Saghin (canto), Ioan D. Chirescu, Constantin Brăiloiu, Mihail Jora sau M. Vulpescu, la Geneva cu Anna Maria Guglielmetti (1946) și la Viena cu Kurt Nasor, Balzer și Josef Krips (1947). Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, solistei lirice Arta Florescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice” - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Arta Florescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Arta Florescu (n. 10 martie 1921, București – d. 6 iulie 1998, București) a fost o cântăreață de operă și profesoară de canto română. A studiat la Conservatorul din București, între 1939 și 1942, cu Elena Saghin (canto), Ioan D. Chirescu, Constantin Brăiloiu, Mihail Jora sau M. Vulpescu, la Geneva cu Anna Maria Guglielmetti (1946) și la Viena cu Kurt Nasor, Balzer și Josef Krips (1947).

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, solistei lirice Arta Florescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice

A activat ca solistă la Societatea Corală „România” din Bucureşti (1937 – 1942), solistă (1942 – 1945) şi prim solistă (1945 – 1968) la Opera Română din capitală, conferenţiar, profesor şi şef al Catedrei de Canto de la Conservatorul din Bucureşti, între 1950 – 1980, şi profesor invitat la Opera din Istanbul (1976).

A interpretat de-a lungul carierei solistice peste 70 de roluri, în Lucia di Lammermoor, de G. Donizetti, Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, de Wolfgang Amadeus Mozart, Ifigenia în Aulida, de Christoph Willibald Gluck, Wilhelm Tell, de Gioachino Rossini, Trubadurul, Traviata, Aida, Rigoletto, Forţa destinului, Don Carlos, Othello, de Giuseppe Verdi ş.a.

A cântat pe scenele teatrelor „Balşoi” din Moscova, „Staatsoper” din Berlin, «Royal de La Monnaie» din Bruxelles, „Municipal” din Rio de Janeiro, „Staatsoper” din Leipzig, «Champs Élysées» din Paris, „Kirov” din Sankt-Petersburg etc.

A întreprins zeci de turnee artistice în Franţa, Japonia, Austria, Ungaria, U.R.S.S., Polonia, Cehoslovacia, Italia, Anglia, Bulgaria, China, Brazilia, Germania, Belgia, Israel, Iugoslavia, Elveţia, Albania, Turcia. Cântăreaţă cu largi disponibilităţi vocale în toate genurile şi formele muzicale, nu a cunoscut graniţe între creaţia clasică şi contemporană, între muzica universală şi muzica românească, între operă şi operetă, între lied şi oratoriu.

 

10 martie 1927 - A fost înființată Societatea de Chimie. Până la această dată, a funcționat ca secție a Societății Române de Știință.

 

10 martie 1929 - Se constituie la Bucureşti, România, Partidul Liga Agrară, din iniţiativa marilor proprietari pe pămînt şi a unei părţi a intelectualităţii. Preşedinte este ales Constantin Garoflid. Partidul editează ziarul “Agricultorul ” (1929-1941) şi îşi încetează activitatea la 30 martie 1938.

 

10 martie 1930 - S-a nascut Octavian Șchiau, filolog român, profesor la Leipzig, Tübingen și Cluj, întemeietorul studiilor filologice la Universitatea din Alba Iulia. (d. 2013)

Octavian Șchiau (n. 10 martie 1930, Coroisânmărtin, județul Târnava Mică — d. 22 noiembrie 2013, Cluj-Napoca) a fost un filolog și istoric literar român, fost profesor la universitățile din Cluj, Alba Iulia, Leipzig și Tübingen - foto preluat de pe ilierad.ro

Octavian Șchiau – foto preluat de pe ilierad.ro

Octavian Șchiau (n. 10 martie 1930, Coroisânmărtin, județul Târnava Mică — d. 22 noiembrie 2013, Cluj-Napoca) a fost un filolog și istoric literar român, fost profesor la universitățile din Cluj, Alba Iulia, Leipzig și Tübingen.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si ilierad.ro

 

10 martie 1931 - Un incendiu de proporții a distrus Teatrul Principal din capitala Ciudad de Mexico.

 

10 martie 1936 - A murit dramaturgul A. de Herz, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (n.15.12.1887). A fondat, împreună cu Constantin Stere, revista de cultura “Viaţa Românească”; (n. 23 mai 1871).

 

10 martie 1940  - A murit Mihail Bulgakov, prozator şi dramaturg rus (romanul “Maestrul şi Margareta”); (n.14.05.1891).

Mihail Afanasievici Bulgakov (n. 3/15 mai 1891, Kiev, Imperiul Rus – d. 10 martie 1940, Moscova, URSS) a fost un romancier şi dramaturg sovietic de origine ucraineană - in imagine, Mihail Bulgakov în 1926 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mihail Bulgakov în 1926 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mihail Afanasievici Bulgakov (n. 15 mai 1891 – d. 10 martie 1940) a fost un romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană.

 

10 martie 1940 - S-a născut actorul american Chuck Norris.

Carlos Ray “Chuck” Norris (n. 10 martie 1940, Ryan, SUA) este un actor american, expert în arte marțiale. După ce a servit în Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, el a devenit un foarte popular expert în arte marțiale și și-a fondat propria școală numită Chun Kuk Do.

Chuck Norris a jucat în numeroase filme de acțiune, cum ar fi Way of the Dragon, în care a apărut alături de Bruce Lee, fiind unul din principalii actori ai anilor 1980. El a fost personajul principal în serialul televizat Walker, Texas Ranger între 1993 și 2001. Chuck Norris este un devotat conservator și creștin, scriind câteva cărți pe tema creștinismului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; chucknorris.com

 

10 martie 1941 - S-a născut omul politic liberal roman Teodor Meleşcanu, fost ministru de externe si director al SRI.

Teodor Viorel Meleșcanu (n. 10 martie 1941, Brad, județul Hunedoara) este un diplomat și om politic român, ministru de externe în perioada 1992-1996 în guvernul Văcăroiu din partea FDSN, din nou ministru de externe din 10 noiembrie 2014 până în 18 noiembrie 2014, în guvernul Ponta.

În perioada aprilie 2007–decembrie 2008 a fost ministru al apărării naționale în Guvernul Tăriceanu (PNL). A fost senator de Prahova, ales în colegiul al treilea al acestei circumscripții, pe listele Partidul Național Liberal. Membru al senatului în legislatura 1996-2000, a fost ales atunci pe listele PDSR, iar în 2004 a fost ales pe listele Alianței D.A.

În 27 februarie 2012 președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Teodor Meleșcanu drept director al Serviciului de Informații Externe. A fost validat în funcție de Parlamentul României în data de 28 februarie 2012. Pe 22 septembrie 2014 a demisionat din funcție și și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2014.

 

10 martie 1950 - ”Transporturile morții”. În anii 1949 şi 1950 au avut loc o serie de crime comise de Securitate împotriva unor deţinuţi politic, deja condamnați de instanțele de judecată, dar ale căror pedepse erau considerate ”prea mici” de către autoritățile comuniste.

Grup de partizani din Dobrogea. Fotografie făcută de Securitate după arestarea lor (arhiva CNSAS) - foto preluat de pe: memorialsighet.ro

Grup de partizani din Dobrogea. Fotografie făcută de Securitate după arestarea lor (arhiva CNSAS) – foto preluat de pe: memorialsighet.ro

Pădurea Verde (Timișoara) a fost locul asasinării unor partizani din lotul „Babadag”, trimişi în decembrie 1949 să-şi ispăşească pedeapsa la penitenciarele Gherla şi Aiud. Cazul este mult mai complex şi, după investigaţii migăloase, inginerul Teodor Stanca, preşedintele AFDP Timiş, a reuşit să descopere amănunte lămuritoare.

Se ştia iniţial că „dobrogenii” au fost transferaţi din cele două închisori şi executaţi cu toţii în Pădurea Verde. Asta se întâmplase însă doar cu o parte dintre ei, omorâți în 10 martie 1950. Alţii au fost transferaţi în februarie 1950 la Piteşti, fiind asasinaţi, unii la 20 martie, iar alţii la 23 martie 1950.

În evidenţele Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cea care dăduse ordinele de transfer spre şi dinspre Aiud şi Gherla, este consemnat decesul fiecărui deţinut şi data acestuia, însă nu se vorbeşte nimic despre împuşcare: la rubrica „Motivul morţii” apar, ca de obicei, diagnostice cardiace, digestive sau, în câteva cazuri, pur şi simplu, „moartea naturală”. cititi mai mult pe: memorialsighet.ro

 

10 martie 1953 - A murit Gheorghe Baba, zugrav de biserici, tatăl pictorului Corneliu Baba; (n.14.12.1863).

 

10 martie 1955 - S-a născut Mihaela Miroiu, teoreticiană și militantă feministă din România.

Mihaela Miroiu (n. 10 martie 1955, Hunedoara) este o teoreticiană și militantă feministă din România. Este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen - foto: ro.wikipedia.org

Mihaela Miroiu – foto: ro.wikipedia.org

Este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), conducătoare de doctorat în Științe Mihaela Miroiu (n. 10 martie 1955, Hunedoara) este o teoreticiană și militantă feministă din România. Este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 martie 1957 - S-a născut la Riad in Arabia Saudita, Osama Ben Laden sau Usama bin Laden, seful gruparii teroriste “Al Quaida”, considerat autorul moral al atentatului terorist din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii.

Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin (n. 10 martie 1957, Riyadh, Arabia Saudită - d. 2 mai 2011, Abbottabad, Pakistan), cunoscut în mod uzual ca Osama bin Laden, liderul și capul al-Qaidei, recunoscută la nivel mondial ca cea mai mare organizație teroristă din lume- in imagine - (Osama Bin Laden in 1988  - foto: AFP Source: AFP -  news.com.au

Osama Bin Laden in 1988 – foto: AFP Source: AFP – news.com.au

S-a nascut in Riad, Arabia Saudita. Tatal sau, Muhammed Awad bin Laden, a fost un om de afaceri prosper, apropiat de familia regala. Parintii sai au divortat imediat dupa nasterea lui Osama, iar copilul a ramas cu mama, traind alaturi de trei frati vitregi si o sora vitrega. S-a alaturat de tanar gruparilor radicale islamiste si a format apoi organizatia terorista Al-Qaeda.

Este acuzat ca a orchestrat mai multe atacuri sangeroase, dar mai ales cel asupra SUA, cand Turnurile Gemene si Pentagonul au fost lovite de trei avioane de pasageri. A fost condamnat in lipsa pentru mai multe fapte, inclusiv bombardarea ambasadelor americane din Tanzania si Kenya.

A figurat pe lista celor mai cautati infractori din lume (Ten Most Wanted Fugitives list), pana in anul 2011, cand a fost lichidat in ziua de 2 mai de o unitate a fortelor speciale americane, in timpul unui atac fulger asupra locuintei sale clandestine din Pakistan.

 

10 martie 1958 - S-a născut Sharon Stone, actrita americana, in Meadville, Pennsylvania.

Sharon Stone (n. 10 martie 1958 în Meadville, Pennsylvania) este o actriță și producătoare americană de film. Fiica unui muncitor, a studiat la Universitatea Edinboro University, iar dupa absolvire a concurat la un concurs de frumusete si a obtinut titlul Miss Pennsylvania, ceea ce a determinat-o sa urmeze o cariera de model in New York.

A semnat un contract cu agentia Ford, dar la sfarsitul anilor ’70 a renuntat la cariera in modelling ca sa se dedice actoriei. A devenit celebra cu rolul din ”Instinct primar” (Basic Instinct), unde a jucat alaturi de un alt actor celbru, Michael Douglas.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com; www.instagram.com; www.facebook.com

 

10 martie 1966 - Căsătoria prințesei Beatrix (viitoare regină) a Olandei cu diplomatul german Claus von Amsberg.

Beatrix Wilhelmina Armgard de Orania-Nassau (n. 31 ianuarie 1938, Baarn) este fiica cea mare a reginei Juliana și a soțului acesteia, Prințul Bernhard. A fost regină a Regatului Țărilor de Jos care cuprinde: Țările de Jos, Curaçao, Sint Maarten și Aruba, din 1980 până în 2013. În urma abdicării ea este numită Prințesa Beatrix - in imagine, Regina Beatrix în mai 2008 - foto: ro.wikipedia.org

Regina Beatrix în mai 2008 – foto: ro.wikipedia.org

Beatrix Wilhelmina Armgard de Orania-Nassau (n. 31 ianuarie 1938, Baarn) este fiica cea mare a reginei Juliana și a soțului acesteia, Prințul Bernhard. A fost regină a Regatului Țărilor de Jos care cuprinde: Țările de Jos, Curaçao, Sint Maarten și Aruba, din 1980 până în 2013. În urma abdicării ea este numită Prințesa Beatrix.

 

10 martie 1969 - A murit la Bucuresti, compozitorul Emil Scarlat Skeletti; (n.28 septembrie 1888, Galati).

 

10 martie 1974 - Echipa de handbal masculin a României a învins în finală echipa RDG-ului cu scorul de 14– 12 și a devenit pentru a patra oară campioană mondială.

Sosirea pe aeroport a echipei naționale de handbal a României, după câștigarea celei de-a VIII-a ediții a Campionatului Mondial de Handbal Masculin desfășurat în RDG - foto: (c) Cornel Mocanu/ AgerpresArhiva

Sosirea pe aeroport a echipei naționale de handbal a României, după câștigarea celei de-a VIII-a ediții a Campionatului Mondial de Handbal Masculin desfășurat în RDG – foto: (c) Cornel Mocanu/ AgerpresArhiva

A opta ediție a Campionatului Mondial de handbal masculin s-a desfășurat în perioada 28 februarie — 10 martie 1974 în Republica Democrată Germană. Echipa României a câștigat titlul mondial după ce a învins în finală, după un meci viu disputat, echipa gazdă, RDG, cu scorul de 14-12.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

10 martie 1988 - A decedat muzicianul englez Andy Gibb ;(n. 1958). Andrew Roy “Andy” Gibb ( 5 martie 1958) a fost fratele mai mic al membrilor trupei Bee Gees, Barry, Robin și Maurice Gibb.

 

10 martie 1993 - Regizorului român Dan Piţa i-a fost decernată de către guvernul francez distincţia „Officier de l’ordre des arts et des lettres”, pentru merite în domeniul culturii.

Dan Pița (n. 11 octombrie 1938, Dorohoi, județul Dorohoi) este un regizor și scenarist român. În 1992, la Festivalul de Film de la Veneția, a obținut Leul de Argint cu Hotel de lux. În 2004 a montat la Teatrul Național din București piesa Apus de soare de Barbu Delavrancea. A fost căsătorit cu actrița Carmen Galin - foto: cinemagia.ro

Dan Pița – foto: cinemagia.ro

Dan Pița (n. 11 octombrie 1938, Dorohoi, județul Dorohoi) este un regizor și scenarist român. În 1992, la Festivalul de Film de la Veneția, a obținut Leul de Argint cu Hotel de lux. În 2004 a montat la Teatrul Național din București piesa Apus de soare de Barbu Delavrancea. A fost căsătorit cu actrița Carmen Galin.

 

10 martie 2004 - A încetat din viaţă poetul Mihai Ursachi, un adversar declarat al regimului totalitarist din România; (n.17 februarie 1941, Băile Strunga, județul Iași).

Mihai Ursachi (n. 17 februarie 1941, Băile Struga, județul Iași - d. 10 martie 2004) a fost un poet și traducător român - foto: yorick.ro

Mihai Ursachi - foto: yorick.ro

Mihai Ursachi (n. 17 februarie 1941, Băile Struga, județul Iași – d. 10 martie 2004) a fost un poet și traducător român. S-a născut la 17 februarie 1941, în comuna Strunga din judeţul Iaşi. După absolvirea prestigiosului liceu „August Treboniu Laurian” din Botoşani, în 1957, devine, la numai şaisprezece ani, student al Facultăţii de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi.

În 1961 este arestat pentru încercarea de a trece înot Dunărea lângă Porțile de Fier şi condamnat la patru ani de temniţă grea. În 1964, pe baza unui decret de amnistie, părăseşte închisoarea Jilava. Între 1965-1970 a urmat cursurile Facultăţii de Germanistică a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care o absolvă, ca şef de promoţie.

Până în 1981, când a emigrat în SUA, nu a avut nici un fel de loc de muncă stabil. Vara lucra ca salvamar la Lacul Ciric, lângă Iași, activitatea sa literară însumând mai multe volume de poezie, eseuri și traduceri din limba germană. A tradus în limba română creațiile unor scriitori ca Hölderlin, Schiller și Paul Celan.

În Statele Unite a intrat în viața universitară, fiind pe rând, asistent de limba germană la Universitatea Statului Texas din Fort Worth, apoi doctorand și lector la Universitatea Statului California.

A revenit în România după Revoluție, când a obținut și primul său contract de muncă în țara natală, fiind numit director al Teatrului Vasile Alecsandri din Iași. După ce în 1992 a fost demis, printr-un decret al ministrului culturii, a preferat să trăiască cât mai discret, având puțini prieteni.

În 1998, a publicat un volum retrospectiv al carierei din România, intitulat Nebunie și lumină. Autorul locuia în Iași, România, unde preda la universitate și era secretar al Uniunii Scriitorilor. A facut eforturi să recupereze casa părintească din Ţicău, confiscată de autorităţile româneşti după expatrierea sa, dar nu reuşeşte.

Îşi construieşte o casă în zona numită „La doi peri”, cu intenţia de-a o lăsa Uniunii Scriitorilor. Moare în noaptea de 9 spre 10 martie 2004, din cauza unui cancer pulmonar nedescoperit la timp.

 

10 martie 2007 - Miliardarul român Ion Ţiriac a devenit primul român aflat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume; el figurează pe locul 840 în clasamentul pe 2007, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari.

Ion Țiriac (n. 9 mai 1939, Brașov), este un fost jucător profesionist de tenis român, jucător de hochei, și actualmente un influent om de afaceri în Germania și România - foto: ro.wikipedia.org

Ion Țiriac - foto: ro.wikipedia.org

Ion Țiriac (n. 9 mai 1939, Brașov), este un fost jucător profesionist de tenis român, jucător de hochei, și actualmente un influent om de afaceri în Germania și România.

 

10 martie 2010 - A încetat din viaţă părintele profesor Dumitru Popescu membru de onoare al Academiei Române (din 2001); (n.29 iunie 1929, Calugareni).

Dumitru Popescu (n. 29 iunie 1929, Călugăreni, Giurgiu d. 10 martie 2010, București) a fost un preot, teolog român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române (din 2001) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Dumitru Popescu - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Dumitru Popescu (n. 29 iunie 1929, Călugăreni, Giurgiu d. 10 martie 2010, București) a fost un preot, teolog român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române (din 2001). A studiat la Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul“ din București (1940-1948). A satisfacut stagiul militar, timp de trei ani, la Șinca-Veche, în jud. Brașov, într-un detașament de muncă forțată.

Continua studiul la cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1959-1962). În anul 1972 devine doctor în teologie dogmatică ortodoxă prin susținerea tezei de doctorat cu titlul Eclesiologia romano-catolică după cel de-al doilea Conciliu de la Vatican și ecourile ei în teologia contemporană. Rector al Institutului Teologic din București (1972-1980; 1988-1992) și decan (1992-1996).

Din 1980 devine director de studii în cadrul Conferinței Bisericilor Europene (KEK), cu sediul la Geneva. A avut o bogată activitate didactică la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București. Din 1998 a ținut cursuri de dogmatică ortodoxă la Institutul Ecumenic și Patristic din Bari, de pe lângă Universitatea San Tomaso din Roma. A fost membru de onoare al Academiei Române și doctor honoris causa al mai multor universități.

 

10 martie 2012 - A decedat Frank Sherwood Rowland (n. 28 iunie 1927 ), chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1995).

Frank Sherwood Rowland (n. 28 iunie 1927 – d. 10 martie 2012) a fost un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1995) - foto: ro.wikipedia.org

Frank Sherwood Rowland - foto: ro.wikipedia.org

Frank Sherwood Rowland (n. 28 iunie 1927 – d. 10 martie 2012) a fost un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1995).

 

10 Martie 2019 - Un avion cu 157 de persoane la bord, cu destinația Nairobi, s-a prăbușit la scurt timp după decolarea din Addis Abeba. Nu au fost supraviețuitori.

Tragedie aviatică în Africa. Un avion cu 157 de oameni la bord s-a prăbuşit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din capitala Etiopiei. Aparatul efectua o cursă regulată spre Nairobi, Kenya. La doar 6 minute după decolare, turnul de control a pierdut legătura cu avionul, care s-a prăbuşit la 60 de kilometri de capitala Addis Abeba.
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.orgyoutube.com