Plenul reunit al Parlamentului se reuneşte marţi la ora 17,00 pentru a decide asupra nominalizării lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE, au precizat surse parlamentare.
A început o săptămână de foc în Parlament. Zilele acestea se dă testul majorităţii pentru validarea sau invalidarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia Serviciului de Informaţii Externe.
Cele două Camere se reunesc marţi după-amiaza în plen. Social-democraţii au anunţat că nu-l vor vota pe Ungureanu. Nici ALDE nu va vota pentru nominalizarea făcută de preşedinte. În schimb, premierul interimar, Gabriel Oprea, precizează că UNPR susţine propunerea înaintată de şeful statului pentru funcţia de director al SIE.
La rândul lor, PNL şi UDMR vor vota pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea acestui serviciu.
Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că le-a explicat colegilor din PSD că singura soluție pentru rezolvarea problemei nominalizării lui Mihai-Răzvan Ungureanu la șefia SIE era aceea de a se convoca Parlamentul, acesta arătând că lipsa cvorumului în plenul comun de marți îl va obliga pe cel care va conduce ședința să o declare închisă și să anunțe data și locul următoarei reuniuni.
“Când ești într-o situație delicată întotdeauna trebuie să fii limpede, rece în decizie, câteodată colegii tăi se supără pentru asta, dar trebuie să le spună cineva care este adevărul. Mie îmi pare rău că sunt în această situație, dar convocarea plenului este cea mai bună soluție și este decisă de către Biroul permanent, bineînțeles că existau și altele, dar toate până la urmă aveau același final”, a spus luni Zgonea, la finalul ședinței grupurilor parlamentare ale PSD, potrivit Agerpres.
Președintele Camerei a precizat că la ședința de plen comun de marți va participa doar el și probabil un secretar de la PSD, precum și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Candidatul liberal la funcția de primar al Chișinăului, edilul în exercițiu Dorin Chirtoacă a obținut cel de-al treilea mandat la șefia capitalei Republicii Moldova.
,,Să fie clar, Dorin primar! Felicitări și mulțumiri tuturor, am câștigat! Într-un ceas bun și cu Doamne ajută – înainte pentru dezvoltarea europeană a Chișinăului și pentru integrarea europeană completă definitivă a Republicii Moldova!”, a scris Dorin Chirtoacă pe pagina sa de Facebook.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, după procesarea a 94,16% dintre voturi, Chirtoacă a obținut 52,43% din voturi, în timp ce contracandidatul său, socialista Zinaida Greceanîi, a acumulat 47,57% din voturi. Având în vedere că 151379de votanți au pus ștampila pe numele candidatului liberal și 137374 pe numele fostului premier comunist, diferența dintre aceștia, de 14005 de voturi, nu mai poate fi recuperată pentru a răsturna rezultatul final.
foto – romanism.ro
articol – Constantin Codreanu – romanism.ro
27 iunie 2015
BLESTEMUL LUI 28
16/28 mai, 1812 – Rusia anexează Basarabia în urma Tratatului de Pace de la București prin care s-a pus capăt războiului ruso-turc, început cu 6 ani mai devreme.
28 iunie, 1940 – Rusia sovietică ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în urma odiosului Pact Ribbentrop Molotov și a protocolului secret al acestuia
Dacă e să continuăm șirul de evenimente ce au legătură cu acest număr fatidic pentru noi, românii – 28 – am putea aminti și de faptul că pe 28 iunie, 1883, este arestat și eliminat din viața publică Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc și unul dintre cei mai citiți ziariști ai acelor vremuri, care era extrem de vehement în privința demascării pericolului rusesc.
Într-un articol din 1878, întitulat România în luptă cu panslavismul, acesta spunea: „Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român„.
Basarabia-Eminescu – foto – romanism.ro
Duminica aceasta, ne aflăm în fața unui alt moment crucial din istoria noastră și, iarăși, e vorba de o zi de 28. Avem mai multe localități – Briceni, Cahul, Cantemir, Căușeni, Chișinău, Edineț, Leova, Rezina, Ungheni, Soroca și Șoldănești – unde lupta se dă între cei cărora putem să le spunem cu o ușoară ezitare „ai noștri” și cei cărora putem să le spunem fără ezitare „ai lor”. Este o zi decisivă de care depinde viitorul nostru ca neam.
DUMINICĂ, VOT GEOPOLITIC ANTI-PUTIN
În cei aproape 24 de ani de independență, ne-am convins de fiecare dată că alegerile în Republica Moldova, fie că vorbim de cele parlamentare sau locale, nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată doar politice, ci vor avea mereu o încărcătură geopolitică imensă.
Ținând cont de victoriile înregistrate la Bălți și la Orhei de către 2 personaje publice scârboase, unul mai hoț ca altul, unul mai anti-național ca altul, unul mai pușcăriabil ca altul, bătăliile din celelalte localități importante ale Republicii Moldova devin vitale pentru viitorul acestui stat. Ne trezim acum în momentul în care putem alege prin vot dacă mergem în continuare spre Europa sau dacă invităm omuleții verzi să ne calce pragul.
Europa-Rusia – foto – romanism.ro
De departe, cea mai aprinsă luptă se dă în capitală, acolo unde este și cea mai mare miză a acestor alegeri locale și unde sclavii Moscovei nu au fost niciodată victorioși în bătălia pentru primărie. După victoria socialiștilor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, 2014, o victorie în Chișinău ar fi cel mai mare dezastru posibil pentru noi. Suntem obligați să votăm anti-Putin pentru a mai păstra speranța unui viitor civilizat.
REPUBLICA POPULARĂ CHIȘINĂU
Confruntarea în Chișinău se dă între Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanîi. Chiar dacă mulți sunt cei ce se declară nemulțumiți de actualul primar, oricare ar fi motivele, din păcate, nu avem o altă opțiune la îndemână pentru a contracara ofensiva Kremlinului.
Chirtoaca-Greceanii – foto – romanism.ro
Este evident că voturile strânse de către candidatul socialiștilor au un singur argument – Vladimir Putin. Greceanîi e un om politic obscur, fără niciun gram de merit profesional, cu o prezență publică jenantă, castrată din punct de vedere al aptitudinilor de comunicare și cu un episod în CV legat de 7 aprilie pentru care ar fi trebuit să se retragă din viața publică dacă ar fi avut măcar un pic de decență. A fost votată masiv acum 2 săptămâni doar pentru că se știe că e păpușa obedientă a Moscovei, exponenta ambițiilor imperiale rusești.
De cealaltă parte, avem un candidat cu suficiente defecte și o listă extinsă de erori, dar care are, totuși, meritul de a nu își nega identitatea românească și apartenența ideologică la parcursul european al Republicii Moldova. Vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place, Dorin Chirtoacă e singura opțiune posibilă mâine în Chișinău. Nu de alta, dar nu vrem să ne trezim peste noapte cu grupuri de inițiativă care să ceară înființarea Republicii Populare Chișinău, așa cum deja este cazul la Bălți, de exemplu. Nimeni nu vrea repetarea scenariului pus în aplicare în prezent în Donețk și Lugansk.
HAI LA VOT!
Theodore Roosevelt, cel de-al 26-lea președinte al țării cu cea mai avansată democrație, Statele Unite ale Americii, a spus cândva: „Un vot este ca o armă: utilitatea lui depinde de caracterul utilizatorului”.
Duminică, trebuie să ne arătăm caracterul fiecare dintre noi și să ieșim la vot peste tot în Republica Moldova. Este imperios necesar, dincolo de simplul exercițiu de participare, să îi votăm pe candidații care vor însemna fiecare în parte și toți cumulat un DA spus clar opțiunii pentru lumea civilizată, pentru Uniunea Europeană și, în același timp, un NU spus clar unei noi ocupații rusești.
foto – Epoch Times România
articol – Andrei Pricopie – Epoch Times România
Prezentă la forumul anual de dezbateri europene Eurosfat 2015, experta anticorupţie, Laura Ştefan, a avertizat că, cel mai probabil înainte de vacanţa de vară, vor fi adoptate o serie de modificări extrem de periculoase care vizează Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
“Legislaţia românească este un model în regiune şi în UE cu privire la combaterea corupţiei şi cu privire la utilizarea unor mecanisme administrative pentru combaterea acesteia. Aşa că, dacă am făcut ceva bun, haideţi să lăsăm acel ceva în pace. Mă întrebam şi eu de unde au venit aceste idei geniale spre Parlamentul României”, a precizat Laura Ştefan.
Nu mai puţin de şase proiecte de lege problematice, care vizează modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, se discută în această perioadă în Parlament, existând şanse mari ca unele dintre ele să fie adoptate şi să provoace daune iremediabile.
“Mă îngrijorează că sunt aşa multe pentru că atunci când sunt foarte multe riscul ca unul dintre ele să treacă este foarte mare. Şi sper să nu am dreptate, dar eu mă aştept, cunoscând practica Parlamentului României, ca, înainte de vacanţa de vară, unele dintre aceste modificări extrem de periculoase să treacă şi să fie publicate în Monitorul Oficial, şi cum este vorba de penal şi procedură penală, dezastrul este definitiv, adică nu vom mai putea repara nimic după aceea”, a subliniat experta anticorupţie.
Pentru a demonstra cu ce gen de probleme ne putem confrunta în viitor, Laura Ştefan a dat câteva exemple. Unul dintre ele se referă la nivelul de probatoriu cerut, care sună în felul următor – se spune că poţi să arestezi sau poţi să condamni doar dacă eşti convins “dincolo de orice îndoială”.
“Dacă suntem religioşi, numai Dumnezeu ştie dincolo de orice îndoială ce se întâmplă în viaţa omului. Dacă nu suntem religioşi, nimeni nu ştie dincolo de orice îndoială ceea ce se întâmplă în viaţa altcuiva. Şi atunci, de fapt, dacă introducem acest standard de probă, cred că putem în mod onest să închidem justiţia penală, pentru că nu are sens să alergăm după cai verzi pe pereţi. Standardul acesta este excesiv”, a evidenţiat Laura Ştefan.
“Un alt exemplu, această interesantă abordare cu privire la conflictul de interese. Păi cum să scoată din definiţia conflictului de interese angajarea rudelor?! Angajarea rudelor nu poate fi definită de niciun om de pe planeta asta altfel decât prin această sintagmă – conflict de interese”, şi-a continuat discursul experta anticorupţie.
Un alt subiect care ţine paginile ziarelor – faimoasele denunţuri. Soluţia pe care Parlamentul a găsit-o este, în opinia expertei, cel puţin ingenioasă.
“Parlamentarii spun că denunţul, care în esenţă este o formă prin care organele de anchetă află de producerea unor fapte, are un termen de expirare, adică el e bun dacă se face în 6 luni, dacă se face în 7 luni nu mai e bun. Termenul ăsta de expirare există deja în justiţia penală, se numeşte termen de prescripţie. Atâta timp cât eşti încă în termenul de prescripţie ce contează cum ai aflat de fapta aia?”, a afirmat Laura Ştefan.
Alt subiect care ţine prima pagină a ziarelor – arestările şi cătuşele. E bine, nu e bine, să fie arestaţi oamenii, e bine, nu e bine, să poarte cătuşe?
“Cum bine ştiţi, chestiunea aceasta a punerii cătuşelor se reglementează printr-o lege de sine stătătoare, e caraghios să venim cu modificări de Cod de Procedură Penală ca să lămurim când şi cum se pun cătuşele. Trecând peste faptul că este foarte greu să reglementezi printr-o normă de nivel legislativ primar o astfel de chestiune, atâta timp cât trebuie lăsat un pic de spaţiu şi pentru omul ăla care face transportul persoanei arestate.
Că una este dacă mă arestaţi pe mine, şi alta este dacă îl arestaţi pe domnul Passaris (criminalul grec Konstantinos Passaris, supranumit “Fiara din Balcani” – n.r.). S-ar putea ca eu să nu pot să fac prea mult rău în jurul meu pe măsură ce sunt transportată la locul de arest, pe când domnul Passaris s-ar putea să fie extrem de violent. Şi pentru că arestarea ţine de persoană, în principal, s-ar putea să fie complet contra-productiv să limitaţi posibilitatea arestării la anumite infracţiuni, pentru că oamenii pot comite o multitudine de infracţiuni şi să fie în continuare extrem de periculoşi”, a explicat Laura Ştefan.
Experta anticorupţie susţine că nu înţelege cum ar putea să vină astfel de idei dinspre magistraţi, deşi nu exclude să se întâmple asta pentru că a mai văzut “idei năstruşnice” circulând pe această temă.
“Penalul şi procedura penală au această caracteristică, şi anume, că se autodistrug. Deci, dacă modificările respective ajung să se publice în Monitorul Oficial, aceste articole vor exploda pur şi simplu”, a avertizat Laura Ştefan.
Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.
In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.
Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.
Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).
Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.
In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.
Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.
Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.
foto – reporterntv.ro
articol – Marius Vintila – mrvintila.wordpress.com
Marius Vintila – foto – facebook.com
MAY 26, 2015 / MRVINTILA
Declaratiile recente, de dupa alegeri, ale premierului Cameron au ingrijorat acea parte a presei, care, chiar daca e presa mainstream, se simte mai aproape de miscarea pentru drepturile omului. Cameron declara nici mai mult nici mai putin ca UK va intoarce foaia si ii va controla prin masuri exceptionale si pe cetatenii “obedienti”, adica pe majoritatea, desi ei nu ar avea vreun gand sa conteste sistemul prin vreo opozitie oricat de blanda. Un film de Hollywood cu Tom Cruise in rolul principal poate rareori sa constituie un reper pentru orice, totusi declaratiile lui Cameron mi-au amintit de departamentul “Precrime” din Minority Report. Asta in contextul in care “1984” e oricum cea mai citata carte in presa online din ultima vreme. Carte care, cum spunea cineva, nu era menita sa constituie un manual, ci un avertisment. De ce spun asta ? Pai, sa vedem.
Ieri, in Peru, revoltele cetatenilor din doua provincii care voiau oprirea exploatarii aurului prin cianurare au fost intampinate cu munitie de razboi. Un cetatean a fost impuscat mortal.
Fortele de politie din numeroase orase americane primesc de cel putin doi ani echipamente casate din Iraq. Vestele antiglont, castile bej, pustile de asalt M-16 si blindatele (!) constituie acum in multe localitati (din alea cu cate 4-5000 de suflete) echipamente standard pe care se presupune ca politia le va folosi la un moment dat impotriva cetatenilor – altfel, ce sa caute in dotarea politiei ?
Dezvaluirile facute in ultimii ani de diversi cetateni care au avut acces la informatii prin imprastierea a sute de mii de documente secrete online nu au incriminat guvernele si pe nici unul din cei responsabili. Dimpotriva, au fost intoarse impotriva celor care au facut dezvaluirile, ca si cum ei ar fi vinovatii, si nu autorii faptelor. Ce consecinta a avut faptul ca intreaga lume a aflat ca telefonul personal al lui Merkel era urmarit de NSA ? Nici una. Doar Snowden a fost blamat ca lumea a aflat asta.
Acum Cameron, cu declaratiile lui care i-au ingrozit pana si pe jurnalistii din presa “oficiala”.
In Spania s-a votat legea care prevede inchisoare si amenzi de zeci de mii de euro pentru cei care iau parte la orice seamana a demonstratie de strada.
La noi se incearca pentru a patra oara trecerea legii Big Brother, ca sa ne fie foarte clar ca suntem a priori vinovati si nu invers.
Va rog sa imi spuneti ca ce vad eu venind nu e adevarat, astept argumentele voastre. Insa daca e adevarat, regimul lui Ceausescu a fost o intepatura de albina in comparatie cu ce urmeaza.
In primul rand fiindca nu avem alternativa: daca inainte de ‘89 stiam ca exista un loc unde erai liber sa muncesti si sa gandesti ce iti place, si locul ala era aproape oriunde peste granita de vest, acum aceasta posibilitate se va fi inchis. Muncesti – la corporatie – dar numai daca nu te asociezi in sindicate (vezi Codul Muncii de la noi, dar si situatia din majoritatea firmelor americane, cu exceptia sindicatelor “istorice”).
In al doilea rand, majoritatea celor care ar putea sa schimbe aceasta stare de fapt prin reactii dure (adica cetatenii) se tampesc privind la TV emisiuni care fie le spun ce sa gandeasca, cum sa se alinieze la societate, ce trebuie sa isi cumpere ca sa fie “normali”, fie ii indeparteaza de problemele reale ale societatii, care sunt si ale lor. In consecinta, refuza sa ia in considerare orice opinie diferita de ce le livreaza teveul. Pana cand nu e grav afectat la nivel personal din cauza sistemului nimeni nu reactioneaza. In plus, tot din cauza mass media si a succesiunii rapide a informatiei, majoritatea oamenilor nu mai sunt obisnuiti sa citeasca sau macar sa fie atenti la aceeasi sursa de informatie mai mult de zece minute, daca nu e vorba de un meci de fotbal in direct. Stiu ca ceea ce scriu eu acum in 1000 de cuvinte ar trebui spus intr-o carte intreaga, dar, in cazul fericit in care ar fi publicata, cine o va citi ?
In al treilea rand dependenta cetatenilor de sistem se accentueaza pe zi ce trece. Nimeni nu mai poate trai din ce produce singur, poate doar putinii tarani fermieri condamnati sa practice agricultura “de subzistenta” (expresia folosita in media din Romania este definitorie). Si atunci pentru a-si putea hrani copiii omul pleaca capul la corporatie si merge mai departe spunandu-si “ce pot eu sa fac?” Raspunsul este: totul. Doar ca trebuie sa fie constient de asta.
Dar mass media nu ii va spune, sindicat nu are, pe Fb da like la filmulete cu pisici fiindca oricum nu are rabdare sa se documenteze, activistii imbracati funky care ies sa protesteze la fiecare incalcare flagranta a drepturilor cetatenilor nu prezinta destula credibilitate, iar obisnuinta de a iesi in strada cu sutele de mii mai exista doar in cateva tari.
Cine ar vrea sa inceapa o operatiune de constientizare a cetateanului va trebui sa se intoarca la metodele de sfarsit de secol 19. Sa citim din nou cartile lui Panait Istrati ca sa invatam cum sa umblam cu constientizarea din comunitate in comunitate, cu frica de gorilele angajate de corporatie, sperand ca poate copiii nostri se vor bucura de libertatea pentru care luptam noi acum.
Sau sa alegem sa mergem cu gloata. E mai usor. E destul rau in lume pentru ca si raul pe care-l facem noi insine, fie si din pura ignoranta si indiferenta, sa treaca neobservat. Sa ne prefacem ca clima nu se schimba chiar in timp ce eu scriu textul asta si ca e misto sa visam ca intr-o buna zi vom avea sansa sa trecem la cei 1 la suta, care vor fi de fapt 0,5 sau chiar mai putin, dar din ce in ce mai jenant de bogati.
Si sa ne prefacem ca lumea e de fapt libera, chiar daca viata noastra se va transforma sigur (caci de “incet” nu se mai pune problema) intr-un Truman Show. Un Truman Show pe pedepse cu inchisoarea.
Am scris de nenumarate ori despre iesitul in strada ca necesitate si unica solutie pentru schimbare, dar in urma cu o ora am citit un fapt aproape ireal petrecut intr-o tara pe care ne-o dorim – si uneori o credem – aproape de civilizatie, asa incat am trecut iar la scris. Cativa membri ai unui ONG destul de cunoscut, Agent Green, avandu-l drept conducator de grup pe Gabriel Paun, au dus o reporterita din Germania sa filmeze intr-o zona din judetul Hunedoara unde au loc taieri de padure ilegale: Geoparcul Dinozaurilor. Din relatarile Romania Curata am inteles ca la un moment dat au aparut niste … nu, nu dinozauri, ci mult mai nasol, vreo zece localnici, cu “bate si alte arme albe.” L-au batut pe Paun si pe alti membri ai grupului, nemtoaica a fost cuprinsa de isterie, iar in momentul cand batausii s-au urcat pe una din masini a dat panica si in ONG istul care conducea masina incercand sa plece de acolo. Fara sa isi dea seama ca unul din agresori a cazut langa masina, l-a lovit. Si Paun si agresorul lovit de masina sunt la spital. Si, ca sa fie totul cum trebuie, autoritatile incearca, sa dea vina pe grupul de la ONG-ul Agent Green.
Versul “unde esti copilarie cu padurea ta cu tot” capata nuante sinistre. Ca si vorba “se fura ca in codru.” Membrii echipelor jurnalistice de la emisiunea lui Carmen Avram de la Antena si “Romania, te iubesc” de la Pro, singurele care fac reportaje despre taierile ilegale, spun ca uzanta e sa isi gaseasca cazare la aproximativ 50 de kilometri distanta de locurile unde filmeaza, de frica mafiei locale, care se pare ca nu ne mai talhareste IN padure, ci ne talhareste DE padure.
Sigur ca am mai auzit din astea. In urma cu vreo 10 ani rangerii de la Parcul National Piatra Craiului incepusera sa nu mai mearga in patrulare pe partea din judetul Arges, caci fusesera amenintati cu armele de proprietarii de padure care se pregateau sa rada totul si sa vanda. Ceea ce s-a si intamplat. Daca te uiti de la Table spre sud iti vine sa plangi.
Totusi de fiecare data cand mai auzeam cate o intamplare, dupa ce scrasneam din dinti si clatinam din cap injurand din rasputeri pe cei care exploatau dar si pe cei care permiteau asta prin politici corupte de interes strict personal, uitam si ma luam cu ale mele. Asa am facut cu totii, an dupa an. Iar EI au taiat padurea si au vandut-o, tot an dupa an, milion dupa milion de euro.
Acum citim online (unde altundeva?) cum de 15 ani, poate chiar mai mult, s-au depus sesizari peste sesizari peste tot, fara ca politia, justitia, SRI-ul sau mass media sa indrazneasca sa deranjeze tranzactiile mafiei lemnului, pe ale carei ramificatii se ajunge usor la politicieni de rang inalt. O realitate paralela de care nimeni din afara nu era constient si care a golit padurile de copaci, umpland conturile unor zerouri umane cu zerouri aritmetice.
Si totusi viata in Romania isi continua ritmul cotidian, zumzaitul compus din zgomotul motoarelor de M5 cumparate cu banii jos si Clio-uri in leasing, sirene ale ambulantelor amestecate cu claxoanele unei coloane de masini cu nuntasi si comentarii ale meciurilor de liga intai unde joaca echipe de mana a doua, la televizoarele de la nonstopuri de coltul blocului, continua. Iar noi suntem acasa, la terasa, pe munte sau la gratar in loc sa fim in strada cu sutele de mii, pentru pedepsirea vinovatilor cu ani in celule de parnaie (fara foehn).
Daca e vreo consolare (pentru mine nu e), nu suntem singurii. Miscarea OCCUPY de la care ne asteptam la multe avand in vedere ca venea dupa niste abuzuri iesite din comun ale administratiei americane, abia daca a scos in strada cateva sute de mii de oameni odata dintr-un popor de 330 de milioane. Revoltele saracilor din Baltimore, cele mai recente miscari de strada, s-au pierdut si ele in apatia generala, in lipsa cronica de raspuns la incalcarea sistematica a drepturilor cetateanului in majoritatea tarilor lumii. Am vazut de curand un interviu cu Edward Snowden, in timpul caruia acesta a fost rugat sa urmareasca un vox-pop cu intrebarea “cine e Edward Snowden”. Ati ghicit, cetatenii americani nu stiu cine este cel care traieste acum in Rusia fara posibilitatea de a se intoarce in State fiindca s-a simtit dator sa impartaseasca poporului sau adevarul despre deciziile secrete ale conducatorilor de la Washington.
Asa sunt oamenii. Nu e nevoie de dispozitii explicite ale guvernelor catre mass media pentru ca aceasta sa stie exact cum sa spele eficient creierele noilor generatii, iar asta strict in goana dupa rating.
Cat despre noi, care ar fi cel mai important motiv sa fim in strada dintre noua incercare de trecere a legii Big Brother, avizarea de catre o comisie parlamentara a intentiei, sprijinita de Monsanto si Pioneer, de a se relua cultivarea de OMG-uri pentru “export”, dezvaluirile despre mafia lemnului, continuarea pe sestache a proiectelor de exploatare a aurului prin cianurare, abuzurile bisericii si amanarea la nesfarsit a modificarilor la un cod al muncii care aproape ca interzice muncitorilor dreptul de asociere in sindicate. Si asta daca nu stai sa te gandesti mai mult de cinci minute …
Dar oamenii sunt senini, optimisti si aleg sa uite. Sirurile de motociclisti care se bucura de venirea vremii frumoase, planurile de vacanta, party-urile de club si iesirile la mall sunt bucatile de carne in ciorba asteptarii unor linii ale vietii trasate de sus – de la Bucuresti adica, daca el binevoieste.
Ma amarasc scriind, apoi din nou ma amarasc citind ce am scris, dar cu trei activisti care fac tot ce pot inecandu-se in subiecte de protest din ce in ce mai grave, vom ajunge sclavi pe plantatiile imbacsite ale secolului 21, respirand praf si mancand plastic, asteptand inca o zi libera in vreo sarbatoare ortodoxa acordata gratuit de politicieni, dupa metoda “voi produceti o zi libera si noi o distribuim la fraieri”. Ca sa fie bine. Sa nu fie rau. Pentru ei.
Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiță, transmite: Suedia a câștigat concursul Eurovision 2015, care a avut loc sâmbătă seară la Viena.
Suedia a fost reprezentată de Mans Zelmerlow, cu piesa “Heroes”.
Pe locul al doilea s-a clasat Rusia iar pe al treilea, Italia.
România, reprezentată de Voltaj, cu piesa “De la capăt”, s-a clasat pe locul al 15-lea.
În total, 20 de țări au intrat în finala Eurovision în urma a două semifinale, în care au fost selectați câte 10 finaliști. Acestora li s-au alăturat șapte concurenți ai țărilor calificate automat în finală — Australia (invitata ediției jubiliare, a 60-a), Austria — țara gazdă și țările din “Marele 5″ — marile finanțatoare Eurovision — Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Germania.
Câștigătorul Eurovision a fost ales în urma votului juriilor de specialitate din țările participante, cumulat cu votul publicului. Votul juriului și votul publicului au avut ponderi egale.
Finala Eurovision a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Wiener Stadthalle, Viena, în capitala Austriei.
Inegalitatea socială s-a accentuat în ultimele decenii, constată economiștii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Cauzele identificate de aceștia într-un raport prezentat joi, 21 mai, se referă la creșterea numărului de contracte pe perioadă determinată și reducerea personalului calificat din rândul clasei de mijloc.
În țările dezvoltate, 40% din populație a obținut venituri reduse în ultimele decenii, punând în pericol creșterea economică la nivel global.
Situația poate fi îndreptată numai prin programe guvernamentale ample și o impozitare progresivă, arată experții OCDE, citați de Market Watch.
Distribuție inegală a veniturilor
„În ultimele decenii, 40% din populația aflată la capătul inferior al distribuției veniturilor a avut doar beneficii minore în urma creșterii economice din multe țări. În unele cazuri, veniturile lor au scăzut în termeni reali. Când acest fenomen atinge asemenea proporții, structura socială cedează, iar încrederea în instituții se şubrezeşte”, se arată în raportul OCDE.
Experții instituției susțin că prăpastia dintre bogați și săraci s-a accentuat și mai mult în perioada recentei crize financiare.
În timp ce în 1980, 10% din populația cu venituri mari încasa o sumă de doar 7 ori mai mare decât a celor din clasa de jos, raportul a ajuns în 2013 la 9,6.
Între 2007 și 2014, în Statele Unite, raportul dintre veniturile celor săraci și bogați a crescut de la 15,1 la 18,8. Din acest punct de vedere, gradul de inegalitate socială din Statele Unite este depășit doar de cel din Mexic.
Efecte de durată
Experții organizației se arată convinși de faptul că prăpastia creată între păturile sociale are un impact puternic și asupra creșterii economice globale.
În ultimul deceniu, o parte dintre economiile dezvoltate de pe glob s-au confruntat cu slăbiciuni care nu pot fi explicate decât prin acest lucru, consideră reprezentanții OCDE.
Estimările lor arată că inegalitatea veniturilor înregistrată în perioada 1985-2005 a influențat o scădere de 4,7% a creșterii economice cumulate pe perioada 1990-2010.
„Nivelul ridicat și în creștere al inegalității sociale ridică destule îngrijorări din punct de vedere economic. Nu doar pentru cei cu salarii mici, cât pentru sustenabilitatea acestor economii. Spus mai simplu: inegalitatea afectează creșterea economică pe termen lung”, se explică în raport.
Piața muncii, element cheie
Printre măsurile recomandate celor 34 de guverne ale țărilor membre OCDE se numără încurajarea mamelor să revină la locul de muncă, creșterea nivelului de educație și de pregătire în rândul copiilor muncitorilor etc.
Elementul cheie pare să rezide însă în relațiile contractuale existente în prezent pe piața muncii din aceste state.
Crearea unor locuri de muncă mai bune pentru un procent mai mare de persoane ar putea reduce diferența creată în ultimele trei decenii și jumătate.
„Atenția trebuie să fie îndreptată către cantitatea și calitatea locurilor de muncă. Piața are nevoie de joburi care să deschidă drumul spre o carieră și spre alte investiții și nu de locuri de muncă transformate într-un capăt de drum”, susțin analiștii OCDE.
În mare parte experții organizației văd în deteriorarea condițiilor de muncă un efect al globalizării și a tehnologizării rapide înregistrate în ultimele decenii.
Angajații pe perioadă temporară și cei cu contracte part-time reprezintă acum o treime din persoanele active din țările OCDE.
Conferinţă de presă comună a primului-ministru Victor Ponta și a omologului său din Republica Moldova, Chiril Gaburici
Chiril Gaburici: Bună ziua, stimate domnule prim-ministru, onorată asistenţă, în primul rând aş vrea în mod special să salut prezenţa domnului prim-ministru Victor Ponta chiar de sărbătoarea naţională a României, Ziua Eroilor. Vreau să reconfirm nivelul extrem de constructiv al relaţiilor care există între Republica Moldova şi România şi vă mulţumesc că aţi răspuns rapid la invitaţia care a venit din partea mea.
În cadrul întrevederii de astăzi am făcut o trecere în revistă a principalelor proiecte care sunt în derulare, precum şi a celor care urmează să fie lansate între Republica Moldova şi Guvernul de la Bucureşti. Aceste proiecte merită să susţină reformele pe care le-am stabilit drept priorităţi ale guvernului meu şi ale mele personal – este vorba despre unitatea naţională, despre supremaţia legii şi este vorba despre economia sustenabilă. În centrul acestora am plasat cetăţeanul şi interesele acestuia.
Relaţiile comercial-economice între statele noastre continuă să se dezvolte dinamic, ele fiind o prioritate pentru guvern. În anul 2014, România a devenit principalul partener comercial extern al Republicii Moldova. Exportul de produse agricole în România a înregistrat creşteri semnificative.
Prioritatea de astăzi a fost semnarea Memorandumului de înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică dintre Republica Moldova şi România. Odată cu aceasta, se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a UE. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale şi energie electrică, dar asigură diversificarea acestor surse şi securitatea energetică a Republicii Moldova.
Memorandumul semnat astăzi prevede, în primul rând, prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, pe teritoriul Republicii Moldova, şi până la Oneşti, pe teritoriul României. Pe partea de energie electrică, prevede realizarea primei interconexiuni de sud Isaccea-Vulcăneşti, Vulcăneşti-Chişinău. Ulterior urmează să fie făcut un studiu de fezabilitate pentru a începe conexiunea şi numărul doi. Considerăm acest proiect unul de importanţă strategică pentru Republica Moldova.
Am discutat astăzi şi despre agenda europeană a Republicii Moldova, contăm în continuare pe susţinerea României în implementarea Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană şi realizarea obiectivului de integrare europeană al Republicii Moldova.
Am mulţumit colegului meu pentru asistenţa financiară acordată Republicii Moldova. Ţara noastră este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltarea acordată de România. Stimate domnule prim-ministru, îmi exprim convingerea că şi în viitor vom menţine un calendar dens de întrevederi şi consultări bilaterale. Contez pe tot suportul României şi al dumneavoastră personal în realizarea agendei bilaterale şi susţinerea Guvernului Republicii Moldova în toate iniţiativele europene. Vă mulţumesc!
Victor Ponta: Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, stimaţi prieteni, în primul rând, mă bucur să fiu din nou la Chişinău. Am venit, ca de fiecare dată, pe de o parte pentru a reitera un lucru pe care dumneavoastră îl ştiţi foarte bine, şi anume că România rămâne cel mai hotărât susţinător şi un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova, al parteneriatului nostru cu totul şi cu totul special – nu e un parteneriat strategic, ci e un parteneriat special, pentru că parteneriat strategic România are şi cu alte ţări; doar cu Moldova are un parteneriat special, care înseamnă datoria noastră de a lucra împreună pentru ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să aibă o societate democratică, o societate prosperă, lucru extrem de important, şi să reuşim, guvernele celor două ţări, să asigurăm acest drum pe care şi-l doresc oamenii pe care îi reprezentăm.
În mod foarte concret, dincolo de faptul că eu am discutat cu domnul prim-ministru continuarea tuturor proiectelor pe care le-am început cu guvernul anterior, şi aici mă refer la proiectele de infrastructură în educaţie, grădiniţe, microbuze, mă refer la partea culturală şi la sprijinul pe care România îl va acorda în continuare pentru diverse aşezăminte culturale… , ceea ce am considerat – şi suntem amândoi oameni foarte pragmatici – ca fiind cel mai important lucru în anul 2015, şi anume: proiecte concrete şi realizabile pe termen scurt şi mediu privind interconectarea energetică şi privind un lucru pe care cred că orice om din Republica Moldova şi-l doreşte, şi anume să aveţi întotdeauna două surse: şi de gaze, şi de energie electrică şi s-o accesaţi pe cea care este cea mai bună, cea mai ieftină, cea mai sigură. Iar România este capabilă, are, în acest moment resursele necesare, avem creştere economică, companiile noastre din energie au avut în 2014 profituri importante şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoia doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial am discutat în urmă cu câteva săptămâni, într-o întâlnire doar amicală, să punem în practică; din partea României există hotărârea luată la toate nivelurile politice şi există resursele necesare ca să dezvoltăm parteneriatul în zona de energie. Deci, proiecte concrete care se reflectă în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Asta este obligaţia noastră ca prim-miniştri.
Vreau doar să-i urez mult succes domnului prim-ministru, are o sarcină foarte dificilă. Îmi aduc aminte, în urmă cu trei ani, începutul mandatului meu, dânsul are o situaţie şi mai grea decât mine, ca să fiu foarte sincer, sunt convins, însă, că va reuşi să facă ceea ce este bun pentru cetătenii Moldovei şi va avea, şi domnia sa, şi toţi reprezentanţii politici ai Republicii Moldova sprijinul – repet – total al României pentru că este obligaţia noastră şi este un lucru pe care-l facem nu doar cu mintea, ci şi cu inima, şi pe care trebuie să-l facem în continuare. Am discutat toate aceste proiecte. Ca între prieteni am discutat şi unele probleme pe care le avem şi vreau, înainte să mă întrebaţi dumneavoastră, vreau să spun că relaţia noastră specială înseamnă să ne protejăm cetăţenii, să le asigurăm respectarea tuturor drepturilor şi să le cerem să nu abuzeze de aceste drepturi. Aşa încât eu mi-am exprimat speranţa şi rugămintea pentru domnul prim-ministru Gaburici că toţi cetăţenii români care vin în Moldova sunt protejaţi, li se respectă drepturile şi, dacă fac ceva rău, să fie sancţionaţi de către justiţie. Justiţia, şi în România, cred că şi în Moldova, are un grad de independenţă care îi permite să ia decizii fără a se mai specula după aceea că sunt decizii administrative, că guvernele fac şi ceva rău. Cred că ştiţi cu toţii la ce mă refer, la cazul cetăţeanului român George Simion, şi sunt convins că justiţia din Moldova va da decizia corectă, pe care nu o să o conteste nimeni.
Dar 99% din lucruri sunt bune şi putem să avem 100% toate lucrurile bune, iar în ceea ce mă priveşte un obiectiv fundamental al mandatului meu de prim-ministru a fost acela de a arăta că România sprijină Moldova nu doar cu vorbe, ci, mai ales, cu fapte şi asta voi face până în ultima zi a mandatului meu de prim-ministru. Îi doresc mult succes premierului şi îmi exprim convingerea că, aşa cum am făcut în trecut, în viitor putem să facem multe lucruri concrete şi să arătăm că această relaţie specială are într-adevăr un fundament şi un conţinut important. Mulţumesc. Luăm şi întrebări sau ne-am referit noi la tot?
Chiril Gaburici: Am acoperit.
Victor Ponta: Nefiind presa de la Bucureşti, vă rog.
Reporter: O întrebare pentru ambii domni prim-miniştri. Fraza “DNA trece Prutul” este deja un slogan în Republica Moldova. Întrebarea mea este: în condiţiile în care guvernul de la Chişinău nu este susţinut de o majoritate parlamentară clară, în ce măsură reformele din sectorul justiţie demarate de guvernul Gaburici au şanse să fie puse în practică şi în ce măsură putem conta pe experienţa şi pe experţii de la Bucureşti şi, în acelaşi context, cum comentaţi furtul miliardului din cele trei bănci, de aici, din Republica Moldova şi, dacă îmi permiteţi să insist pe cazul George Simion, credeţi că este…
Victor Ponta: Aţi pus trei întrebări, nu una.
Reporter: … o decizie corectă sau nu? Vă mulţumesc.
Victor Ponta: Hai să vă răspund la toate trei. În România, primul-ministru nu are voie să vorbească despre justiţie. Eu am o altă obligaţie, dincolo de “DNA-ul care trece Prutul” din exprimarea dumneavoastră, eu am obligaţia să treacă Prutul gazul, energia electrică, autostrada, să aveţi microbuze ca în România, să aveţi grădiniţe ca în România. Aceasta este obligaţia mea ca prim-ministru şi mi-o voi exercita în continuare în egală măsură.
Al doilea lucru, eu am cerut un singur lucru legitim, ca cetăţenii români să fie protejaţi de legi, de drepturi şi, dacă – mă refer la cazul Simion – se încalcă vreo lege, să stabilească justiţia şi, când stabileşte justiţia, nu mai comentează nimeni.
Care era întrebarea din mijloc, că am uitat-o? A, România a trecut prin aceleaşi lucruri. Cred că în 1998 – 1999, cea mai mare bancă românească, la rândul său, a fost supusă unor fraude şi până la urmă a fost şi desfiinţată. Mă refer la Bancorex. Sunteţi mult prea tânără să vă aduceţi aminte. Chiar şi eu eram foarte tânăr atunci, deci, învăţăm împreună din greşeli şi sunt absolut convins, pe de o parte, sigur, cei vinovaţi să răspundă, dar nu este treaba guvernelor să vorbească despre asta, este justiţia care decide. Care este treaba guvernelor? Este să facă curat şi să ia decizii dureroase – şi când am spus că are o sarcină mai grea decât a mea domnul Gaburici tocmai la asta mă refeream, la faptul că guvernele întotdeauna vin să repare ceea ce au stricat alţii. V-am răspuns la toate trei?
Chiril Gaburici: Da, o să răspund şi eu pe scurt. Deci, despre DNA, ştiţi că suntem în strânsă comunicare şi am suportul şi domnului prim-ministru şi, acum ceva săptămâni în urmă, am discutat şi la acest capitol. Avem schimburi de informaţii, schimburi de e-mail-uri cu domnii de la DNA. Îi aşteptăm în curând să vină la Chişinău, deci este un proces iniţiat, care nu poate să se oprească sau să se întoarcă înapoi, deci noi suntem bine determinaţi şi ştim ce vrem să facem.
Ce ţine de cazul Simion, domnul prim-ministru are promisiunea mea că noi vom analiza şi vom vedea ce putem să facem, dar adevărul este că, da, justiţia trebuie să ia decizia finală în acest caz.
Poziţia mea faţă de miliarde este foarte simplă. Dumneavoastră cunoaşteţi că eu îmi doresc foarte mult să găsim banii, să îi aducem acasă şi vreau cei care se fac vinovaţi să fie pedepsiţi. Vă mulţumim.
Victor Ponta: Vă mulţumim. O zi bună!
Declarații susținute de primul-ministru Victor Ponta și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu
