Holzindustrie Schweighofer
foto preluat de pe riseproject.ro
articol preluat de pe stiri.tvr.ro
În plin scandal politic iscat în jurul Codului Silvic, firma Schweighofer, care ar fi cumpărat lemn tăiat ilegal, a trimis o scrisoare deschisă către membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Compania avertizează că România riscă să încalce reglementările europene, şi că, dacă acest lucru se va întâmpla, se va adresa instanţelor de judecată. Ministrul Economiei crede că dacă forma actuală a Codului Silvic va fi aprobată, austriecii nu vor renunţa la afacerile din România.
În scrisoarea către membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), austriecii avertizează că proiectul noului Cod Silvic ar putea încălca unele acorduri comerciale şi reglementările europene de liberă concurenţă. În plus, s-ar pierde şi mii de locuri de muncă.
Iar dacă lucrurile vor rămâne aşa, orice investitor străin din domeniul forestier nu va avea altă soluţie decât aceea de a se adresa justiţiei, arată reprezentanţii firmei austriece.
Un răspuns pentru firma austriacă a venit astăzi de la ministrul Economiei, membru în CSAT.
Holzindustrie este cel mai mare procesator de lemn din România. Aproape 3 milioane de metri cubi ajung anual în fabricile firmei austriece. Cea mai mare parte este lemn tăiat din pădurile româneşti. O organizaţie neguvernamentală a realizat de curând o investigaţie din care a reieşit că reprezentanţii companiei ar cumpăra lemn tăiat ilegal.
Experţii în silvicultură susţin că introducerea unei cote de 30% pentru exploatarea lemnului ar putea salva firmele mici din domeniu. Deşi Consiliul Concurenţei a recomandat eliminarea acestui prag.
Silvicultorii nu susţin însă interzicerea exporturilor de buşteni sau cherestea. Motivul: ar provoca mari probleme societăţilor din domeniu.
Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei, a anunţat premierul Victor Ponta.
El a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, în şedinţa de miercuri a Guvernului, să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrat, îşi pot găsi de lucru “în altă parte”.
Ponta a precizat totodată că în Parlament este susţinută foarte de Cod Silvic adoptată de Guvern, după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins acest proiect.
Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.
Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.
La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.
Şeful statului a mers la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino. “Nu am venit mai devreme pentru că am vrut să văd dacă se rezolvă problema. Am văzut că nu se clarifică lucrurile şi atunci am vrut să vin personal să discut cu conducerea, să găsim soluţii. Este inadmisibil sau exclus să dispară institutul”, le-a spus şeful statului angajaţilor.
“Am fost astăzi la Institutul Cantacuzino. Mă îngrijorează că un simbol al excelenței românești a ajuns într-o situație atât de gravă. Mutarea Institutului dintr-o parte în alta, fără o gândire pe termen lung, nu rezolvă niciun fel de problemă. Voi discuta despre aceste lucruri cu toate autoritățile responsabile. Nu ne putem preface că vrem să avem un asemenea Institut, în timp ce de fapt îl lăsăm să moară”, a scris preşedintele Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.
Angajaţii institutului s-au plâns că nu şi-au primit salariile.
Institutul Cantacuzino, unde lucrează 486 de persoane, a trecut din toamna anului trecut de la Ministerul Sănătăţii în coordonarea Ministerului Educaţiei.
Situaţia institutului este critică: are datorii de aproximativ 5 milioane de euro, conturile blocate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Producţia de vaccinuri a fost sistată.
Premierul Victor Ponta declara în urmă cu o lună că se caută soluţii.
“În perioada imediat următoare încercăm să găsim soluţii prin care să îndreptăm ce s-a făcut greşit în trecut. E o preocupare extrem de serioasă. Încercăm să găsim soluţii în măsura în care nu avem voie să dăm bani direct de la buget, pentru că este ajutor de stat şi în măsura în care, din păcate, acolo nu s-au produs, deşi sau investit bani publici, nu s-au produs vaccinuri omologate”, a declarat şeful executivului, citat de Agerpres.
La începutul lunii aprilie, sute de studenţi la Medicină au ieşit în stradă ca să ceară salvarea Institutului Cantacuzino.
Pe 18 martie, peste 300 de angajaţi ai institutului au protestat în faţa guvernului, nemulţumiţi că nu îşi primiseră o parte din salariile pe 3 luni.
Klaus Iohannis şi Victor Ponta FOTO Mediafax (preluat de pe adevarul.ro)
articol – Iulia Marin – adevarul.ro
Cu 35 de voturi „împotrivă” şi 21 „pentru”, varianta „Iohannis” de modificare a Codului Silvic a picat astăzi în comisiile parlamentare (UDMR a înclinat votul pro-Ponta). Activiştii de mediu au rămas nemulţumiţi, „Nu am fost lăsaţi, deşi ni s-a primis că vom vorbi. Tocmai am fost în stradă pe 9 mai, vom mai fi în stradă cât de curând. Nu ni s-a dat posibilitatea de a susţine nişte principii; noi nu susţineam o industrie, ci nişte principii”, a spus Liviu Mihaiu, cu promisunea unor noi proteste.
De pe scaunul de preşedinte al şedinţei, Ciprian Nica a strigat după Liviu Mihaiu la ieşirea din sală: „Vă spun acum „Hristos a înviat” şi să ştiţi că n-am mai dat cuvântul pentru că colegii mei mi-au făcut semn la ceas, că nu mai era timp”, s-a justificat deputatul PSD. Replica din partea ONG-urilor a venit imediat: „Da, dar pentru 10 minute pierdem 500.000 de hectare!”
Raportul comisiilor reunite va ajunge în plen, unde coaliţia de guvernare are o majoritate detaşată.
(…)
Noul Cod şi „uscăciunile”. În ce direcţii trag PSD şi PNL
Două sunt punctele nevralgice ale acestei legi. Cea mai criticată modificare adusă Codului Silvic prin proiectul iniţiat PSD în iulie 2014 şi votat initial în februarie, este aceea că „întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 hectare“. Mai exact, proprietarii de păduri mai mici de 10 hectare vor putea să taie după bunul plac. În prezent, există aproximativ 540.000 de hectare de păduri proprietate a persoanelor fizice, cu suprafaţă sub 10 hectare, având peste 300.000 de proprietari.
A doua problemă este impunerea unui prag maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasădin fondul forestier naţional. Mai exact, la articolul 60 din Codul Silvic (46/2008), se introduc două noi alineate (4 şi 5), iar la litera f) de la alineatul 5 se prevede că „un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional“. Iar la litera g) a alineatului 5 se prevede „asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare“.
În cererea de reexaminare trimisă Parlamentului în luna martie, Iohannis arată că „introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene“.
PSD acuză însă, pe mai multe voci, inclusive cea a premierului Victor Ponta, la rândul său autor al legii, că şeful statului nu face decât să răspundă lobby-ului unei companii austriece cu cele mai mari interese în industria de prelucrare a lemului din România: Holzindustrie Schweighofer.
Documentele oficiale arată că România nu e afectată de defrişări.Autorităţile au cosmetizat situaţia
articol preluat de pe stiri.tvr.ro
În ultimii ani, sute de mii de hectare împădurite au fost defrişate ilegal, dar datele oficiale arată că avem mai multe păduri decât acum 25 de ani. Organizaţiile neguvernamentale acuză autoritatile că au cosmetizat situaţia pentru a da bine în rapoarte si că ar fi trecut si paşunile sau vârfurile de munte care au câtiva copaci pe hectar.
România avea acum 200 de ani peste opt milioane de hectare de pădure. Defrişările din perioada comunistă, care aveau ca scop mărirea suprafeţei de teren agricol, dar şi exploatarea masivă, au redus suprafaţa împădurită.
Aşa s-a ajuns ca în 1989 România să aibă 6,3 milioane de hectare de pădure. După revoluţie, defrişările au continuat, însă situaţia nu se reflectă şi în actele oficiale.
Un raport al Curţii de Conturi arată că România are acum 6,5 milioane de hectare de pădure, mai mult decât acum 25 de ani. Reprezentanţii organizaţiilor de mediu sunt de altă părere.
Tot Curtea de Conturi constată că în 25 de ani au fost defrişate peste 360 de mii de hectare. Asta înseamnă peste 5 la sută din suprafaţa împădurită.
Romsilva, care deţine jumătate din pădurile României, arată cu degetul către proprietari privaţi, pe care îi acuză de tăierile ilegale.
Romsilva susţine că anual are bani pentru împădurirea unei suprafeţe de cel mult zece mii de hecatre. În cazul proprietarilor privaţi, mijloacele de control sunt limitate.
Hărţile din satelit arată că problemele cele mai mari legate de defrişări sunt în Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita şi Argeş. Raportul Curţii de conturi arata ca valoarea lemnului taiat ilegal depaseste 5 miliarde de euro.
- See more at: http://stiri.tvr.ro/documentele-oficiale-arata-ca-romania-nu-e-afectata-de-defrisari-autoritatile-au-cosmetizat-situatia_60297.html#sthash.mj0U1T1b.dpuf
un articol de Gabriel Ferugean
exclusiv pentru Uniti Schimbam
8 mai 2015
Povestea e așa: un ONG a lansat un proiect – The Interesting Times Bureau – al cărui scop este să susțină proiecte artistice și culturale locale, legate de viața urbana și de mediu. Iar primul proiect pe care l-au susținut a fost ăsta: http://interestingtimes.ro/17-support-the-locals/our-first-street-art-project/
Rezultatul cel mai notabil a fost că enoriașii din Consiliul Parohial al Bisericii Sfântul Gheorghe, au mers fuguța la proprietarul clădirii și i-au cerut să șteargă pictura respectivă. Aparent, proprietarul clădirii a acceptat.
Nu mă miră absolut deloc, avînd în vedere cîte voci românești s-au ridicat la vremea respectivă împotriva jurnaliștilor francezi, explicînd semidoct limitele libertății de exprimare și cum ar trebui să se procedeze oamenii liberi ca să își expună opiniile. Evident, toate regulile alea din manualul micilor democrați care nu s-au dezbărat încă de comunism se aplică și artei. Adică arta trebuie să stea cuminte în banca ei, în salile ei, să nu deranjeze, să nu provoace, să nu sperie cumva creierul amețit de tămîie și prostie al credinciosului de serviciu. Pentru că, nu e așa, și slujbele duminicale stau cuminți în cutiile lor atîrnate la exteriorul bisericii și nu aude nimeni prin ele, cale de cinșpe blocuri, cum preotul își ține slujba, în ciuda unei legi care se presupune că protejează liniștea publică și nu permite deranjarea cetățeanului prin producerea de zgomote, larma sau strigate prin orice fel de aparat.
Cum am zis, nu mă miră. Pentru că romania este condusă de o majoritate habotnică și adînc pervertită de comunism (ce paradox, comunism și ortodoxie la un loc!) încît libertatea și drepturile omului sînt o necunoscută imensă inclusiv pentru cei care se cred deschiși la minte. De la idei de genul: “am prieteni gay dar nu vreau să îi văd pe stradă” pînă la înscrierea propriilor copii la orele de propagandă religioasă lipsită de orice fel de valoare educativă viitorul copiilor într-o societate demult desprinsă de superstițiile propagate de preoți cel mai adesea ei înșiși insuficient educați ca să înțeleagă lumea din jur, nu mai vorbesc de știință, societatea românească este adînc scufundată într-o ipocrizie distrugătoare dar se minte curajos că este avansată, deschisă și modernă.
În concluzie, după atacul din paris, extremismul religios se repede la un perete pictat de niște artiști. Ce durere pe Sf. Gheorghe: el s-a luptat cu balaurul ca să elibereze lumea de spaimă și acum se pregătește să fie șters de pe un perete pentru că unor idioți le e frică de o imagine care nu seamănă cu ideea lor de artă. Ce nu înțeleg ei e că arta care le place se află pe pereții bisericii unde se închină. Pe pereții orașului trebuie sa fie loc pentru orice fel de artă. Dacă ei se simt confortabil cu ce au, norocul lor. Rolul artei e să provoace, să oblige oamenii să gîndească. Arta trebuie văzută, discutată, disputată. Din păcate, românii se gîndesc cum să explice mai bine de ce nu e corect să îi superi pe habotnici, indiferent de religia lor.