articol – Marius Vintila – mrvintila.wordpress.com
Marius Vintila – foto – facebook.com
29 iulie 2015
Misecuvinismul e fratele mai mic si mai periculos al miserupismului. Pentru mine termenul dateaza de duminica, cand cineva l-a rostit la masa si i-am cerut voie persoanei sa-l folosesc, cu toate ca uitandu-ma pe net l-am gasit in contexte datand din 2011. Mi-a placut fiindca pune la incercare plasticitatea nu foarte pregnanta a limbii romane si fiindca misecuvinismul mi se pare a fi traducerea directa si fireasca a lui “entitled”, in sensul in care termenul e folosit in jargonul psihoterapeutic american, unde desemneaza unul din cele mai respingatoare defecte sociale ale caracterului uman: aceea de a se comporta ca si cand ar fi permanent pe mosia lu’ tac-su. Misecuvinist e ala care bate din picior la o coada de trei persoane desi vede ca functionarul sau vanzatorul ”da totul pe teren” sau ala de incearca sa sara peste rand la casa de la supermarket aratand spre cele trei produse din cos cand tu ai cinci. Misecuvinismul e ceea ce manifesta marlanii de parlamentari care isi aprind tigarile la iesirea din sala de plen strivind apoi chistoacele pe marmura si varandu-le sub covor, desi semnul cu fumatul interzis e mare in fata ochilor lor. Sau pitzipoanca care isi lasa porschele sau pejoul CC pe avarii paralel cu sirul de masini deja parcate pe marginea strazii, sugrumand singura traficul de la doua la o singura banda, in loc sa isi miste curul doua sute de metri din locul in care ar putea parca legal sau macar fara sa incurce cateva zeci de soferi.
De altfel in trafic misecuvinsimul se manifesta plenar, neingradit si din pacate de cele mai multe ori nesanctionat, dar nu fiindca misecuvinistii nu incalca de fapt regulile ci fiindca politia le inghite manifestarile considerandu-le minore si fara importanta. Exemplu: cu putina vreme in urma stateam la semaforul Tunari cu Stefan cel Mare pe breteaua corecta si semnalizam relaxat stanga sa intru pe Stefan cel Mare la lumina verde. Era noapte si eram singura masina la semafor. Din urma vine un Smart care se inscrie in stanga mea (nu in spate), desi acea banda apartine sensului de circulatie opus. Ma mir, dar in 24 de ani si cateva sute de mii de kilometri pe soselele romanesti am vazut multe, deci nu fac risipa de mirare pe Smartu’ ala. Si bine fac, fiindca iata ce a urmat: in loc sa vireze si el la stanga, cum banuiam, fiindca era in logica lucrurilor – si asa alterata de faptul ca se inscrisese pe sens opus – la lumina verde Smartu’ imi taie calea si face dreapta pe bulevard ! Nu stiu cum am reusit sa pun un singur semn de exclamare dupa fraza precedenta fiindca mirarea mea din seara aia merita mult mai multe. Pariez ca politia nu l-ar fi oprit pentru asta daca nu s-ar fi petrecut o ciocnire ceva, la fel cum nu ii opreste nici pe aia care au mai multe faruri decat e regulamentar, sau pe aia care forteaza depasiri silindu-l pe cel care vine din fata sa franeze. Culmea misecuvinismului si a indolentei o ating insa cei care nu semnalizeaza cand vad ca o alta masina asteapta sa iasa exact de pe strada pe care vor intra ei – fara sa semnalizeze – facandu-l pe cel ce astepta sa mai stea inca vreo zece masini in loc sa poata pleca de pe loc, cum e normal. Atunci cand refuza pur si simplu sa isi vada colegii de trafic si sa faca gestul ce presupune un minim de efort – de a misca UN DEGET (!!!), pe ala care actioneaza semnalizatorul – se poarta exact ca si cand drumul public ar fi al lor. Sigur, mai sunt si cei care trag pe dreapta in fata ta fara un semnal, fara o avarie, cei care pur si simplu se opresc in drum exact ca o vaca – in sensul primar de animal, sau cei care depasesc coada de cateva zeci de masini si intra in fata mimand firescul, doar fiindca ei considera ca la acea coada stau o gramada de fraieri. Acestor soferi le-as aplica pedeapsa pe care am vazut-o aplicata in Khatmandu celor care incurca circulatia netinand seama de partenerii de trafic: indiferent daca erau “soferi” de ricsa, biciclisti, motociclisti sau taximetristi, acestia erau croiti cu bete de bambus de niste politai neinduplecati si destul de solizi pentru rasa lor. Iluzia ca suntem civilizati pentru ca facem parte din UE – de altfel inteleg ca nici nu se stie pentru cat timp de acum inainte – nu trebuie sa ne induca in eroare. Aceasta pedeapsa ar fi ieftina si de efect. Probabil ca in Nepal ea exista fiindca foarte putina lume isi permite sa plateasca amenzi de circulatie si/sau fiindca multi dintre contravenienti nu pot fi gasiti acasa fiindca pur si simplu nu au una. Totusi cred ca acest tip de pedeapsa este unul dintre putinele ce ar functiona in cazul misecuvinistilor de profesie. De curand eram pe bicicleta la un concurs pe langa Tusnad si in fata mea pe poteca ingusta evolua unul din cei mai varstnici concurenti. Pedalam la vale destul de tare dar veteranul tinea la mandrie si nu ma lasa sa depasesc asa ca asteptam ca poteca sa imi scoata in cale un loc mai larg. La un moment dat iese din padure si paseste in poteca la 50 de metri in fata noastra un amarat de localnic cu un cos cu ciuperci. Din inaltimea seii bicicletei de doua mii de euro, ciocoiul nou ii striga “ia, fa-te, ba, mai asa !… “. Iobagul se da “mai asa” sa treaca domnia sa dobitocul de concurent, care trece mai departe invaluit in gloria umilirii inca unui sarac si in blestemele mele prea blande pentru o atare dovada de misecuvinism scarbos. Imi pare rau acum ca nu l-am luat pe mos la palme, macar verbale, cand a ajuns la sosire. Pana la urma in cazuri din astea marlania bate varsta si se cere pedepsita de primul om normal aflat la fata locului. Iertarea nu aduce decat repetarea gestului.
Argumentul celor care ignoră votul negativ este simplu: “Cică să votezi data viitoare pe altcineva sau altceva!”. Aceștia, încearcă să ne manipuleze, să credem că votul acordat unui contracandidat este practic un vot negativ acordat respectivului candidat pe care nu-l preferăm. Nimic mai fals!
Există aici o diferență subtilă pe care voi încerca să o explic.
Lăsând la o parte ipocrizia îndemnului (i.e. “Votează pe altcineva!”), aș dori să explic că VOTUL POZITIV (adică votul acordat altcuiva) este diferit de VOTUL NEGATIV (dat strict, punctual împotriva cuiva sau a ceva – politician, platformă politică, decizie, etc.)
Este diferit în sensul următor:
VOTUL POZITIV - conform legislației – este izvor de legitimitate pentru cel care-l primește. ÎNSĂ, aceeași legislație condamnă mandatul imperativ. Cu alte cuvinte, eu acord votul meu (pozitiv) cuiva (unui politician), iar acesta – în virtutea unei escrocherii (că altfel nu poate fi numită această situație), folosește autoritatea izvorâtă din acel vot pentru a-și impune voința și în chestiuni asupra cărora nu ne-am înțeles când i-am acordat votul (în virtutea unui iluzoriu contract social pe care nu are nici un interes să-l respecte).
VOTUL NEGATIV vine să corecteze această anomalie. El semnalează faptul că, eu ca individ nu (mai) sunt de acord (cu un politician, cu politica dusă de acesta, cu o anumită măsură luată, etc.). Integrate la nivel de societate, toate aceste voturi negative ar trebui să aibă exact aceeași putere juridică ca și votul pozitiv. (Exemplu: Politicianul a fost ales cu 123.555 de voturi? Perfect. Când s-au strâns 123.556 de sms-uri/click-uri/becuri aprinse, etc… gata! Pa. Respectivul politician și-a pierdut legitimitatea.
Dar implicațiile sunt mult mai ample.
Politicienii de obicei își justifică deciziile făcând apel la legitimitatea de care se bucură (cea izvorâtă din votul pozitiv care le-a fost acordat). VOTUL NEGATIV vine să le arate EXACT legitimitatea pe care o au (strict obiectiv) la un moment dat. Nu aia pe care o aveau acu’ 3 ani, după încheierea alegerilor și înainte ca el să fure ca nesimțitul și să angajeze România la împrumuturi împovărătoare. Lipsa implementării votului negativ este cea mai mare înșelătorie a mecanismului democratic. Iar faptul că noua sa aromă, denumită “democrație directă” tinde să îl ignore, de asemenea, denotă faptul că aceasta e doar aceeași Mărie, dar cu altă pălărie.
Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.
Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.
Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.
De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.
Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.
Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.
Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.
Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează
foto – infoprut.ro
„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele RomânieiTinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.
Coloana pe Calea Ieșilor, înAinte de a fi ieșit din Chișinău. Acum unioniștii se află pe jos la câțiva kilometri în afara Chișinăului. SPRIJINIȚI-LE EFORTUL!
Marşul lui Ştefan cel Mare // Mii de tineri dintre participanţii la MAN au plecat pe jos spre Bucureşti pentru Unire
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
5 iulie 2015
Cu ruscacuri în spate, mii de tineri dintre participanţii la Marea Adunare Naţională (MAN), organizată astăzi în centrul Chişinăului, au pornit spre București în Marșul lui Ștefan cel Mare pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Marşul, un veritabil tur de forţă, va dura între 5 şi 11 iulie. Dedicat voievodului simbol al neamului nostru, marșul a pornit din Piața Marii Adunări Naționale, și se va îndrepta către București. Pe teritoriul Republicii Moldova, marșul va urma traseul Strășeni – Călărași – Ungheni. Oamenii care locuiesc în localitățile prin care va trece coloana de manifestanți sunt îndemnați de către organizatori să se alăture Marșului lui Ștefan cel Mare cel puțin o zi, în intervalul menționat.
Dați share, să știe toată Moldova că: Duminică, 5 iulie, ora 14.00, toți urmașii sfântului Ștefan vor fi la MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ!
Marsul lui Stefan cel Mare – Chişinău – 5 iulie 2015 – foto – infoprut.ro
Peste 30.000 de persoane au cerut astăzi, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
5 iulie 2015
Peste 30.000 de persoane cer la acestă oră, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Actriţa emerită Ninela Caranfil a citit Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova.
Oamenii scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”.
„Haideți să refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”, a vorbit mulţimii de pe scena instalată în centrul Chișinăului senatorul liberal de la Bucureşti Dorin Dobra.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro
Manifestația a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.
„Cetățenii Republicii Moldova vor vota Unirea cu România în cadrul Marii Adunări Naționale de la Chișinău. Duminică, 5 iulie, toți cei care consideră că Unirea este unica salvare în contextul crizei economice, politice și sociale interne, dar și în cel regional tensionat, ies în stradă pentru un viitor mai bun”, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012″.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro
Această Mare Adunare Națională este a patra manifestație de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naționale din 1989, 1990 și 1991, anul 2015 este considerat momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti și pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.
Personalități marcante de la Chișinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale (BUN), precum și zeci de asociații ale Diasporei, au lansat ieri către toți cetățenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Națională.
„Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale. Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice”, consideră Anatol Petrencu, Valeriu Saharneanu, Andrei Țurcanu, Val Butnaru, Vasile Bahnaru, Mihai Cimpoi, Tudor Ungureanu, Sandu Grecu, Ion Negrei, Petru Bogatu, Iulian Filip, Alexandru Bantoș, Andrei Sochircă, Sandu Grecu și Iurie Borș.
Semnatarii apelului mai notează că unica șansă de revenire în familia popoarelor europene pentru Republica Moldova este reunificarea cu România.
Chişinău – 5 iulie 2015
,,De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești”, se arată în documentul Consiliului Onorific al BUN.
Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova:
„După 24 de ani de independență la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecință azi avem:
– o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;
– o țară declarată neutră în Constituție cu o armată străină de ocupație și cu depozite enorme de armament aparținând altui stat;
– instituții de stat nefuncționale: procuratura, Banca Națională, SIS-ul, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională de Integritate etc.;
– un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;
– o lipsă totală a securității energetice;
– lipsa strategiilor de dezvoltare a domeniilor social-economice de bază;
– o politică externă inconsecventă, amorfă și docilă față de fosta metropolă;
– nicio perspectivă de viitor prosper;
– lipsa unei elite politice și a unor lideri capabili de rezolvarea problemelor existente.
Ca rezultat al acestei situații, Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale.
Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice.
Noi însă avem o șansă de revenire rapidă în familia popoarelor europene. Este reunificarea pe cale democratică, cu respectarea tuturor normelor legale, a Republicii Moldova cu România, o țară prosperă a Uniunii Europene, cu care ne leagă unitatea de limbă, istorie și tradiții comune. E o șansă, pe care actualul Parlament și actuala clasă politică refuză s-o fructifice printr-o decizie fundamentală.
De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești.
Semnat – Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale:
Anatol Petrencu, profesor universitar, istoric
Valeriu Saharneanu, jurnalist
Andrei Țurcanu, profesor universitar, doctor hab. în filologie
Val Butnaru, publicist, dramaturg
Vasile Bahnaru, directorul institutului de filologie al AȘM
Mihai Cimpoi, academician, critic literar, ex-președinte al Uniunii Scriitorilor
Tudor Ungureanu, artist popular
Sandu Grecu, jurnalist
Ion Negrei, istoric
Petru Bogatu, jurnalist
Iulian Filip, scriitor
Alexandru Bantoș, scriitor, jurnalist, redactor-șef „Limba Română”
Andrei Sochircă, actor
Sandu Grecu, actor
Iurie Borș, creator, om de afaceri de succes”
Consiliul Onorific al BUN este alcătuit din personalități marcante din Republica Moldova – academicieni, istorici, lingviști, scriitori, publiciști, actori, artiști – care susțin reunirea celor două state românești și militează activ pentru înfăptuirea acesteia.
,,Susținem Unirea Republicii Moldova cu România. Ne exprimăm convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cerem parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii”, se precizează într-o declarație a 40 de asociații ale românilor plecați din România și Republica Moldova peste hotare, printre care și Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, Asociația Moldo-Elenă ,,Orfeu” din Atena, Asociația Românilor din Suedia, Asociația Moldovenilor din Marea Britanie, Asociația ,,Dacia” din Roma.
Declarația de susținere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora:
Noi, membrii asociațiilor românești din întreaga lume,
AVÂND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și unitatea de limbă, cultură și credință a românilor de pe cele două maluri ale Prutului,
CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind acte infirmate de evoluția istoriei și ținând cont de voința populației Basarabiei și Bucovinei,
SUBLINIIND că înțelegerea încheiată la 23 august 1939 (pactul Molotov-Ribbentrop), între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei naziste, este nulă ab initio,
RECUNOSCÂND că adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 și recunoașterea statului moldovenesc de către România a fost un pas necesar în acea perioadă spre apropierea celor două state românești,
FIIND CONVINȘI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanță crucială pentru dezvoltarea poporului român,
CONSIDERÂND că semnarea Actului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2014 constituie un pas sigur spre integrarea Republicii Moldova în spațiul economic, cultural și politic european, din care face parte și România,
REAFIRMĂM dreptul popoarelor la determinarea propriului destin și
ADOPTĂM următoarea
DECLARAȚIE:
SALUTĂM participanții la Marea Adunare Națională din Chișinău, 5 iulie 2015.
SUSȚINEM Unirea Republicii Moldova cu România.
NE EXPRIMĂM convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.
CEREM parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii.
DECLARĂM că vom susține plenar, prin activități comune, eforturile societății civile din România și Republica Moldova îndreptate spre atingerea idealului Unirii.
NE ADRESĂM participanților la prezenta Mare Adunare Națională cu îndemnul de a ne uni eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Unirii printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU .“
Declaraţia Diasporei este semnată de către Comunitatea Moldovenilor din Quebec, (Ala Mîndîcanu), Asociația Culturală Română, (Marius Finca), Asociația Scriitorilor de Limbă Romană din Québec, (Adrian Erbiceanu), Asociația Românilor din Laval, (Vania Atudorei), Ziarul Accent de Montréal, (Simona Pogonat), Ziarul ZigZag Român-Canadian, (Răzvan Dupleac), Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, (Alex Cetățeanu), Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, (Livia Nemțeanu-Chiriacescu), Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, (Dorin Dușciac), Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Asociația Culturală „(Re)descoperă România!”, Atena, Asociația Moldo-Elenă „Tyras”, Atena, Asociația Românilor din Suedia, Inițiativa „Solidaritate pentru România”, Asociația „Moldova Vision”, Dublin, Asociatia „La Maison Roumaine”, Paris (Alexandru Herlea), Asociația Moldovenilor din Marea Britanie (Antonela Maioru), Asociatia „Pro-diaspora France” (Ion Ciobanu), Asociatia universitara „Eminescu” din Geneva (Chiril Tîșcic), Asociația „Connect Moldova” din Castelfranco, Veneto, Italia, Asociatia „FC Moldova”, Asociatia „Synergie Franco-Moldave” (Lucretia Barladeanu), Asociatia A.M.I.C.I. (Italia-Venetia) (Iurie Bojonca), Asociatia de Moldoveni din Belgia „NOROC” (Aurica Uscov), Asociația „Neo-Dacii”, Strasbourg (Gheorghe Bobeică), Asociatia „Connexion Moldavie” (Violeta Grițcan), Federația Asociațiilor de Români din Europa (Daniel Țecu), Asociația Românilor „Unirea” din Göteborg, Asociația „Dacia”, Roma, Asociația Femeilor Românce din Italia – Silvia Dumitrache, președinte, Asociația „Dacia Mestre-Venezia” (Eugenia Belibov), Grupul de Inițiativă al Diasporei Unioniste din Germania (Ghenadie Boțoc), Comunitatea Moldovenilor din Chicago (Mariana Berbecaru), Comunitatea Moldovenilor din Arizona (Mariana Lozovanu), Grupul Românilor din Irlanda (Marius Marosan), Fundatia ”DOR”, Montreal, Canada (Nicolae Margineanu), „My Romania Group”, Marea Britanie (Robert Willy Toperțer), Asociația „Pro-Neamul”, Franța, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” si Radio Tv „Unirea”, Austria (Ioan Godja), Asociația Culturală „Mihai Eminescu”, Paris (Margareta Luta).
30.000 de persoane au solicitat, la Chişinău, UNIREA CU ROMÂNIA
articol – stiri.tvr.ro
05 Iulie 2015
La Chişinău s-a cerut unirea cu România. Sute de oameni, membri şi simpatizanţi ai platformelor unioniste, s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De acolo, au plecat în marş spre Bucureşti.
ACTUALIZARE 18:10 Potrivit infoprut.ro, manifestaţia a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.
În cadrul demonstraţiei, senatorul PNL Dorin Dobra i-a îndemnat pe oameni să “refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”
ACTUALIZARE 18:04 Organizatorii au anunţat că la marş au participat aproximativ 30.000 de persoane, iar, de la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, “care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.
În comunicatul organizatorilor se mai menţionează că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).
Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular.
O manifestaţie unionistă de amploare a început în centrul Chişinăului, pe care organizatorii o numesc Marea Adunare Naţională. Sunt oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei au venit tocmai de la Bucureşti ca să ceară unirea, a precizat coresondentul TVR Moldova, Natalia Ciumac, pentru Telejurnal.
Manifestanţii au venit ca să spună că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului şi ne putem bucura de o ţară mare. Un tricolor imens a fost desfăşurat de-a lungul Pieţii Marii Adunări Naţionale. Acţiunea este supravegheată de sute de poliţişti.
Manifestaţia nu se va încheia aici. Oamenii vor merge în marş spre Bucureşti: cinci zile vor merge pe teritoriul Republicii Moldova. Marşul va continua până la Vama Ungheni. Participanţii care vor avea paşapoartele la ei vor trece graniţa şi vor face un tur al Munteniei şi Ardealului cu trenul şi autocarul. Manifestaţia se va încheia la Bucureşti, a conchis corespondentul TVR Moldova.
Marea Adunare Națională de la Chișinău: 30.000 de participanți
articol – AGERPRES/(AS — editor: Angela Sârbu)
5 Iulie 2015
Aproximativ 30.000 de oameni au participat la Marea Adunare Națională care a avut loc duminică în centrul Chișinăului, informează un comunicat al organizatorilor.
”Treizeci de mii de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău au votat Unirea cu România. Din centrul Chișinăului, unioniștii au plecat pe jos, în Marșul lui Ștefan cel Mare, spre București”, se afirmă în comunicat.
De la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, ”care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.
Toată manifestația s-a desfășurat sub efigia lui Ștefan cel Mare. ”Ghidați de memoria și imaginea celui care a fost cel mai mare domnitor din toate timpurile, am pornit în marș spre București. Îi chemăm alături de noi pe toți cei din localitățile în care vom ajunge, pentru a ne face un viitor demn. Vrem să mergem pe jos și să le cerem fraților de peste Prut să ne accepte Unirea. Domnule președinte Iohannis, primiți-ne acasă! ”, a declarat Anatol Ursu, președintele Mișcării Civice Tinerii Moldovei, una dintre asociațiile organizatoare.
Comunicatul informează, de asemenea, că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).
Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular, se precizează în comunicat.
Pregătirile sunt în toi la Chișinău. Banner pregătit pentru azi în marș, va merge până la Prut, alături de tinerii Moldovei. Azi, toți ochii României pe CHIȘINĂU. Pe 11 iulie ne adunăm cu toții la Prut(Ungheni)
Noi suntem pregătiți să plecăm în Marșul lui Ștefan cel Mare. Dar mai întâi ne vedem la 14h la Marea Adunare Națională! https://www.facebook.com/events/449703591846064/
Zeci de mii de moldoveni vor vota, simbolic, Unirea cu ţara mamă
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
05.07.2015
Zeci de mii de cetăţenii ai Moldovei de peste Prut sunt aşteptaţi, duminică, să voteze unirea cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, care va avea loc duminică, ora 14:00, în centrul Chişinăului. Adunarea va fi urmată de un marş pe jos spre Prut.
“După trecerea la grafie latină (Prima Mare Adunare Naţională – 27 august 1989), schimbarea denumirii statului în Republica Moldova (a Doua Mare Adunare Naţională -16 decembrie 1990) şi proclamarea Independenţei faţă de URSS (a Treia Mare Adunare Naţională – 27 august 1991) – a venit momentul să convocăm a Patra Mare Adunare Naţională: 5 iulie 2015.
Vom umple Piaţa şi refacem cele mai importante momente ale istoriei noastre recente. În 2015, ca şi atunci, oamenii nu mai pot suporta regimul existent şi înţeleg că singura soluţie pentru a depăşi situaţia în care ne aflăm este Unirea cu România. Drept dovadă, în ultimele luni în Chişinău au ieşit zeci de mii de persoane şi au cerut UNIREA!
A fost un început bun însă ceea ce urmează să se întâmple în această vară va fi şi mai BUN pentru viitorul nostru. Haideţi să mobilizăm toţi chişinăuienii şi toţi locuitorii satelor şi oraşelor, cu mic, cu mare. Toţi elevii, studenţii, oamenii de afaceri, agricultorii, intelectualii trebuie să fie prezenţi pentru a vota Unirea cu România, aşa cum s-a votat limba română, suveranitatea şi independenţa în perioada formării Republicii Moldova şi începutului desprinderii ei de Moscova.!”, scriu, pe Facebook, reprezentanţii Platformei Unoniste Acţiunea 2012, unul dintre organizatorii evenimentului de astăzi.
Convocată de Blocul Unităţii Naţionale (BUN), format din 22 de entităţi nonguvernamentale, printre care Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Represiunilor din Moldova, Marea Adunare Naţională va fi a patra astfel de manifestaţie din istoria statului format în urma destrămării URSS.
Anterior evenimentului, personalităţi marcante de la Chişinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale, precum şi zeci de asociaţii ale Diasporei, au lansat către toţi cetăţenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Naţională, potrivit infoprut.ro.
“Vă îndemnăm, stimaţi compatrioţi, să ieşim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Naţională, pentru a institui o largă mişcare civică de susţinere a cursului politic al reunificării ca o prioritate naţională a politicii celor două state româneşti”, se arată în apelul Consiliului Onorific al BUN către moldoveni.
La finele adunării, participanţii vor porni în marş, pe jos, spre Prut.
foto (captura) – publika.md
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
Liviu G. Stan – foto – facebook.com
4 iulie 2015
Numai România poate garanta securitatea Republicii Moldova şi numai voinţa populaţiei din Republica Moldova poate face unirea celor două state româneşti. Declaraţia îi aparţine lui George Simion, liderul Platformei Unioniste “Acţiunea 2012”.
„Dacă o să iasă zeci de mii oameni în stradă înseamnă că poporul îşi doreşte unirea. Sondajele arată că trei din patru români acceptă unirea. Numai România poate garanta securitatea Republicii Moldova. Numai voinţa poporului din Moldova poate face unirea”, a declarat George Simion în emisiunea Fabrika de la postul de televiziune Publika.
Liderul “Acţiunii 2012” a intrat în direct din România, deoarece are interdicţie de 5 ani de intrare în Republica Moldova, după ce SIS l-a expulzat, pe 13 mai, abuziv, pe activistul român.
Întrebat în emisiune când va reveni în Republica Moldova, după ce a fost expulzat de autorităţile de la Chişinău, George Simion a răspuns: „Când lucrurile în Moldova vor fi normale şi când ţara va fi condusă de oameni care nu se mai gândesc la trecutul istoric, ci se gândesc la viitorul ţării”.
În timpul unor altercaţii verbale iscată între invitaţii emisiunii, Simion a mai declarat că îi consideră fraţi pe toţi cei care locuiesc în Republica Moldova.
Mâine, 5 iulie, la Chişinău, în PMAN, începând cu ora 14.00, va avea loc Marea Adunare Naţională, eveniment la care sunt aşteptaţi zeci de mii de oameni.
Marea Adunare Naţională este organizată de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Plenul reunit al Parlamentului se reuneşte marţi la ora 17,00 pentru a decide asupra nominalizării lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE, au precizat surse parlamentare.
A început o săptămână de foc în Parlament. Zilele acestea se dă testul majorităţii pentru validarea sau invalidarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia Serviciului de Informaţii Externe.
Cele două Camere se reunesc marţi după-amiaza în plen. Social-democraţii au anunţat că nu-l vor vota pe Ungureanu. Nici ALDE nu va vota pentru nominalizarea făcută de preşedinte. În schimb, premierul interimar, Gabriel Oprea, precizează că UNPR susţine propunerea înaintată de şeful statului pentru funcţia de director al SIE.
La rândul lor, PNL şi UDMR vor vota pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea acestui serviciu.
Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că le-a explicat colegilor din PSD că singura soluție pentru rezolvarea problemei nominalizării lui Mihai-Răzvan Ungureanu la șefia SIE era aceea de a se convoca Parlamentul, acesta arătând că lipsa cvorumului în plenul comun de marți îl va obliga pe cel care va conduce ședința să o declare închisă și să anunțe data și locul următoarei reuniuni.
“Când ești într-o situație delicată întotdeauna trebuie să fii limpede, rece în decizie, câteodată colegii tăi se supără pentru asta, dar trebuie să le spună cineva care este adevărul. Mie îmi pare rău că sunt în această situație, dar convocarea plenului este cea mai bună soluție și este decisă de către Biroul permanent, bineînțeles că existau și altele, dar toate până la urmă aveau același final”, a spus luni Zgonea, la finalul ședinței grupurilor parlamentare ale PSD, potrivit Agerpres.
Președintele Camerei a precizat că la ședința de plen comun de marți va participa doar el și probabil un secretar de la PSD, precum și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Candidatul liberal la funcția de primar al Chișinăului, edilul în exercițiu Dorin Chirtoacă a obținut cel de-al treilea mandat la șefia capitalei Republicii Moldova.
,,Să fie clar, Dorin primar! Felicitări și mulțumiri tuturor, am câștigat! Într-un ceas bun și cu Doamne ajută – înainte pentru dezvoltarea europeană a Chișinăului și pentru integrarea europeană completă definitivă a Republicii Moldova!”, a scris Dorin Chirtoacă pe pagina sa de Facebook.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, după procesarea a 94,16% dintre voturi, Chirtoacă a obținut 52,43% din voturi, în timp ce contracandidatul său, socialista Zinaida Greceanîi, a acumulat 47,57% din voturi. Având în vedere că 151379de votanți au pus ștampila pe numele candidatului liberal și 137374 pe numele fostului premier comunist, diferența dintre aceștia, de 14005 de voturi, nu mai poate fi recuperată pentru a răsturna rezultatul final.
foto – romanism.ro
articol – Constantin Codreanu – romanism.ro
27 iunie 2015
BLESTEMUL LUI 28
16/28 mai, 1812 – Rusia anexează Basarabia în urma Tratatului de Pace de la București prin care s-a pus capăt războiului ruso-turc, început cu 6 ani mai devreme.
28 iunie, 1940 – Rusia sovietică ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în urma odiosului Pact Ribbentrop Molotov și a protocolului secret al acestuia
Dacă e să continuăm șirul de evenimente ce au legătură cu acest număr fatidic pentru noi, românii – 28 – am putea aminti și de faptul că pe 28 iunie, 1883, este arestat și eliminat din viața publică Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc și unul dintre cei mai citiți ziariști ai acelor vremuri, care era extrem de vehement în privința demascării pericolului rusesc.
Într-un articol din 1878, întitulat România în luptă cu panslavismul, acesta spunea: „Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român„.
Basarabia-Eminescu – foto – romanism.ro
Duminica aceasta, ne aflăm în fața unui alt moment crucial din istoria noastră și, iarăși, e vorba de o zi de 28. Avem mai multe localități – Briceni, Cahul, Cantemir, Căușeni, Chișinău, Edineț, Leova, Rezina, Ungheni, Soroca și Șoldănești – unde lupta se dă între cei cărora putem să le spunem cu o ușoară ezitare „ai noștri” și cei cărora putem să le spunem fără ezitare „ai lor”. Este o zi decisivă de care depinde viitorul nostru ca neam.
DUMINICĂ, VOT GEOPOLITIC ANTI-PUTIN
În cei aproape 24 de ani de independență, ne-am convins de fiecare dată că alegerile în Republica Moldova, fie că vorbim de cele parlamentare sau locale, nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată doar politice, ci vor avea mereu o încărcătură geopolitică imensă.
Ținând cont de victoriile înregistrate la Bălți și la Orhei de către 2 personaje publice scârboase, unul mai hoț ca altul, unul mai anti-național ca altul, unul mai pușcăriabil ca altul, bătăliile din celelalte localități importante ale Republicii Moldova devin vitale pentru viitorul acestui stat. Ne trezim acum în momentul în care putem alege prin vot dacă mergem în continuare spre Europa sau dacă invităm omuleții verzi să ne calce pragul.
Europa-Rusia – foto – romanism.ro
De departe, cea mai aprinsă luptă se dă în capitală, acolo unde este și cea mai mare miză a acestor alegeri locale și unde sclavii Moscovei nu au fost niciodată victorioși în bătălia pentru primărie. După victoria socialiștilor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, 2014, o victorie în Chișinău ar fi cel mai mare dezastru posibil pentru noi. Suntem obligați să votăm anti-Putin pentru a mai păstra speranța unui viitor civilizat.
REPUBLICA POPULARĂ CHIȘINĂU
Confruntarea în Chișinău se dă între Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanîi. Chiar dacă mulți sunt cei ce se declară nemulțumiți de actualul primar, oricare ar fi motivele, din păcate, nu avem o altă opțiune la îndemână pentru a contracara ofensiva Kremlinului.
Chirtoaca-Greceanii – foto – romanism.ro
Este evident că voturile strânse de către candidatul socialiștilor au un singur argument – Vladimir Putin. Greceanîi e un om politic obscur, fără niciun gram de merit profesional, cu o prezență publică jenantă, castrată din punct de vedere al aptitudinilor de comunicare și cu un episod în CV legat de 7 aprilie pentru care ar fi trebuit să se retragă din viața publică dacă ar fi avut măcar un pic de decență. A fost votată masiv acum 2 săptămâni doar pentru că se știe că e păpușa obedientă a Moscovei, exponenta ambițiilor imperiale rusești.
De cealaltă parte, avem un candidat cu suficiente defecte și o listă extinsă de erori, dar care are, totuși, meritul de a nu își nega identitatea românească și apartenența ideologică la parcursul european al Republicii Moldova. Vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place, Dorin Chirtoacă e singura opțiune posibilă mâine în Chișinău. Nu de alta, dar nu vrem să ne trezim peste noapte cu grupuri de inițiativă care să ceară înființarea Republicii Populare Chișinău, așa cum deja este cazul la Bălți, de exemplu. Nimeni nu vrea repetarea scenariului pus în aplicare în prezent în Donețk și Lugansk.
HAI LA VOT!
Theodore Roosevelt, cel de-al 26-lea președinte al țării cu cea mai avansată democrație, Statele Unite ale Americii, a spus cândva: „Un vot este ca o armă: utilitatea lui depinde de caracterul utilizatorului”.
Duminică, trebuie să ne arătăm caracterul fiecare dintre noi și să ieșim la vot peste tot în Republica Moldova. Este imperios necesar, dincolo de simplul exercițiu de participare, să îi votăm pe candidații care vor însemna fiecare în parte și toți cumulat un DA spus clar opțiunii pentru lumea civilizată, pentru Uniunea Europeană și, în același timp, un NU spus clar unei noi ocupații rusești.
foto – Epoch Times România
articol – Andrei Pricopie – Epoch Times România
Prezentă la forumul anual de dezbateri europene Eurosfat 2015, experta anticorupţie, Laura Ştefan, a avertizat că, cel mai probabil înainte de vacanţa de vară, vor fi adoptate o serie de modificări extrem de periculoase care vizează Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
“Legislaţia românească este un model în regiune şi în UE cu privire la combaterea corupţiei şi cu privire la utilizarea unor mecanisme administrative pentru combaterea acesteia. Aşa că, dacă am făcut ceva bun, haideţi să lăsăm acel ceva în pace. Mă întrebam şi eu de unde au venit aceste idei geniale spre Parlamentul României”, a precizat Laura Ştefan.
Nu mai puţin de şase proiecte de lege problematice, care vizează modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, se discută în această perioadă în Parlament, existând şanse mari ca unele dintre ele să fie adoptate şi să provoace daune iremediabile.
“Mă îngrijorează că sunt aşa multe pentru că atunci când sunt foarte multe riscul ca unul dintre ele să treacă este foarte mare. Şi sper să nu am dreptate, dar eu mă aştept, cunoscând practica Parlamentului României, ca, înainte de vacanţa de vară, unele dintre aceste modificări extrem de periculoase să treacă şi să fie publicate în Monitorul Oficial, şi cum este vorba de penal şi procedură penală, dezastrul este definitiv, adică nu vom mai putea repara nimic după aceea”, a subliniat experta anticorupţie.
Pentru a demonstra cu ce gen de probleme ne putem confrunta în viitor, Laura Ştefan a dat câteva exemple. Unul dintre ele se referă la nivelul de probatoriu cerut, care sună în felul următor – se spune că poţi să arestezi sau poţi să condamni doar dacă eşti convins “dincolo de orice îndoială”.
“Dacă suntem religioşi, numai Dumnezeu ştie dincolo de orice îndoială ce se întâmplă în viaţa omului. Dacă nu suntem religioşi, nimeni nu ştie dincolo de orice îndoială ceea ce se întâmplă în viaţa altcuiva. Şi atunci, de fapt, dacă introducem acest standard de probă, cred că putem în mod onest să închidem justiţia penală, pentru că nu are sens să alergăm după cai verzi pe pereţi. Standardul acesta este excesiv”, a evidenţiat Laura Ştefan.
“Un alt exemplu, această interesantă abordare cu privire la conflictul de interese. Păi cum să scoată din definiţia conflictului de interese angajarea rudelor?! Angajarea rudelor nu poate fi definită de niciun om de pe planeta asta altfel decât prin această sintagmă – conflict de interese”, şi-a continuat discursul experta anticorupţie.
Un alt subiect care ţine paginile ziarelor – faimoasele denunţuri. Soluţia pe care Parlamentul a găsit-o este, în opinia expertei, cel puţin ingenioasă.
“Parlamentarii spun că denunţul, care în esenţă este o formă prin care organele de anchetă află de producerea unor fapte, are un termen de expirare, adică el e bun dacă se face în 6 luni, dacă se face în 7 luni nu mai e bun. Termenul ăsta de expirare există deja în justiţia penală, se numeşte termen de prescripţie. Atâta timp cât eşti încă în termenul de prescripţie ce contează cum ai aflat de fapta aia?”, a afirmat Laura Ştefan.
Alt subiect care ţine prima pagină a ziarelor – arestările şi cătuşele. E bine, nu e bine, să fie arestaţi oamenii, e bine, nu e bine, să poarte cătuşe?
“Cum bine ştiţi, chestiunea aceasta a punerii cătuşelor se reglementează printr-o lege de sine stătătoare, e caraghios să venim cu modificări de Cod de Procedură Penală ca să lămurim când şi cum se pun cătuşele. Trecând peste faptul că este foarte greu să reglementezi printr-o normă de nivel legislativ primar o astfel de chestiune, atâta timp cât trebuie lăsat un pic de spaţiu şi pentru omul ăla care face transportul persoanei arestate.
Că una este dacă mă arestaţi pe mine, şi alta este dacă îl arestaţi pe domnul Passaris (criminalul grec Konstantinos Passaris, supranumit “Fiara din Balcani” – n.r.). S-ar putea ca eu să nu pot să fac prea mult rău în jurul meu pe măsură ce sunt transportată la locul de arest, pe când domnul Passaris s-ar putea să fie extrem de violent. Şi pentru că arestarea ţine de persoană, în principal, s-ar putea să fie complet contra-productiv să limitaţi posibilitatea arestării la anumite infracţiuni, pentru că oamenii pot comite o multitudine de infracţiuni şi să fie în continuare extrem de periculoşi”, a explicat Laura Ştefan.
Experta anticorupţie susţine că nu înţelege cum ar putea să vină astfel de idei dinspre magistraţi, deşi nu exclude să se întâmple asta pentru că a mai văzut “idei năstruşnice” circulând pe această temă.
“Penalul şi procedura penală au această caracteristică, şi anume, că se autodistrug. Deci, dacă modificările respective ajung să se publice în Monitorul Oficial, aceste articole vor exploda pur şi simplu”, a avertizat Laura Ştefan.
Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.
In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.
Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.
Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).
Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.
In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.
Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.
Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.
