Arhiva tag-ul pentru: Evenimentele Zilei în Istorie

Protocolul de la Montreal (16 septembrie 1987)
Top (l to r): Wayne Evans, Gordon Harris, Steve Hart, Georges Mezetta, ?, Jim Kerr, Nicole Jasmin, Tom McElroy, Vic Buxton, Roy Begin, Jon Allen, Peter Serafini, Tim Leah, Lewis Poulin, Margit Doneit, Ben Stafford.
Bottom: Lise Hyde, Elizabeth May, Lorette Goulet, Peter Higgins, Thomas McMillan, Clifford Lincoln, Julyan Reid, Alex Chisholm, Jean Cinq-Mars

foto preluat de pe cmosarchives.ca
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți. 106 zile rămase până la sfârșitul anului.

Sărbătorile Zilei de 16 septembrie

(BOR) Sfânta Mare Muceniță Eufimia; Sfintele Mucenițe Meletina şi Ludmila

Sfânta Muceniță Ludmila – foto: doxologia.ro

Sfânta Muceniță Ludmila, (nascuta cca 860), este o sfânta și martira venerata de ortodocși și romano-catolici, fiind considerata patroana Boemiei. Era fiica prințului slav Slavibor si bunica Sfantului Wenceslaus, duce (cneaz) al Bohemiei. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 16 septembrie.

(BRU) Sf. Eufemia, martiră († 304)

Sfânta, slăvita, Marea Muceniță Eufimia din Calcedon – foto: .doxologia.ro

Sfânta, slăvita, Marea Muceniță Eufimia din Calcedon, numită „prealăudată” în Biserica Ortodoxă, a mucenicit pentru credința ei în Calcedon, la anul 304. Prăznuirea muceniciei ei se face pe 16 septembrie, iar pe 11 iulie se prăznuiește minunea săvârșită de ea la Sinodul de la Calcedon (451).

(BRC) Sf. Corneliu, papă, martir; Sf. Ciprian, episcop, martir; Sf. Ludmila

Sfântul Corneliu, papă. Pontificatul Papei Corneliu a fost în perioada martie 251 – iunie 253 – foto: en.wikipedia.org

Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, marcată pe baza unei rezoluții a Adunării Generale a ONU; la 16 septembrie 1987 a fost semnat, la Montreal, Protocolul privind substanțele care subțiază stratul de ozon, protocol la care a aderat și România.

Astăzi în istorie pentru 16 septembrie

Evenimentele Zilei de 16 septembrie în Istorie:

- 16 septembrie 1987 – Protocolul de la Montreal

16 septembrie 307 - A murit imparatul roman Severus al II-lea (Flavius Valerius Severus Augustus). A domnit in Imperiul Roman de Apus, intre anii 306-307.

16 septembrie 655 - A murit Martin I, Papa al Romei din anul 649. În același an a întrunit un Conciliu la Lateran, în care a fost condamnată erezia monotelită, care afirma că în persoana lui Iisus nu există decât voința divină, nu ceea umană, ceea ce punea în dubiu natura umană a lui Isus. A fost arestat în anul 653 din ordinul împăratului Constant (care susținea cauza ereticilor) și dus la Constantinopol, unde i s-a înscenat un proces de înaltă trădare. Papa Martin I a fost condamnat la moarte, dar ulterior pedeapsa a fost comutată și a fost exilat în Chersones (Crimeea), unde a decedat în 655. In Biserica Catolica este venerat ca martir si sfânt.

16 septembrie 1087 - A murit Papa Victor al III-lea (n. 1026)

Papa Victor al III-lea a fost un papă al Romei. A fost beatificat (declarat fericit) – foto: en.wikipedia.org

16 septembrie 1380 - A murit regele Carol al V-lea al Franței, supranumit „Inteleptul”; (n. 1338). A fost rege al Frantei în perioada 1364 -1380, ca fiu și succesor al lui Ioan al II-lea.Domnia sa marcheaza sfârșitul primei faze a Razboiului de 100 de ani. Carol al V-lea s-a remarcat ca unul dintre marii regi din perioada acestui lung conflict, datorită faptului că a pus accent pe consolidarea militara a Frantei, actiune in care a fost ajutat de generalii săi, conteabilii DuGuesclin si Clison , care au reușit să realizeze o strategie de succes împotriva englezilor, construind pe teritoriul francez mai multe fortificații care aveau rolul de a evita lupta și de a-i obliga inamicul să își irosească forțele. Planul a funcționat atât de bine încât s-au recuperat aproape toate teritoriile pierdute in fața englezilor.

16 septembrie 1382 - Maria de Anjou a fost proclamată regina Ungariei.

Maria de Anjou - foto: ro.wikipedia.org

Maria de Anjou (14 octombrie 1404 – 29 noiembrie 1463) a fost regină consort a Franței în perioada 1422 – 1461 prin căsătoria cu regele Carol al VII-lea al Franței. Mama ei, Iolanda de Aragon, a jucat un rol principal în ultima fază a Războiului de O Sută de Ani.

16 septembrie 1408 - Prima menţionare documentară a unui ţinut din Moldova – ţinutul Romanului, unitate administrativ-teritoriala echivalenta cu “judetul” din Muntenia.

16 septembrie 1437 - S-a încheiat, la Căpâlna, aflata pe atunci in comitatul Dabâca din Transilvania, “Uniunea Frăţească” (Fraterna Unio), cunoscută în istorie sub numele de “Unio Trium Nationum” (în latină, în traducere „uniunea celor trei naţiuni”). A fost o înţelegere încheiată la 16 septembrie 1437 între nobili, saşi şi secui.

„Înţelegerea frăţească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei s-a făcut în timpul răscoalei de la Bobâlna şi presupunea ca cele trei „naţiuni” astfel definite, să se ajute reciproc împotriva duşmanului extern. Pe termen scurt urmărea zdrobirea răzvrătiţilor.

Cu timpul însă această înţelegere a dus la excludea de la viaţa politică din Transilvania, a populaţiei româneşti, care forma majoritatea locuitorilor. Înţelegerea a fost în mod succesiv reînnoită. Sintagma „unio trium nationum” a început să fie folosită în documente de pe la 1500, cu referire la starea juridică a naţiunilor transilvane instaurată prin „înţelegerea frăţească”.

De remarcat că „nobili”, deşi erau în marea lor majoritate unguri, nu erau acelaşi lucru cu populaţia ungurească. Ţăranii unguri nu erau consideraţi parte din naţiune şi ca atare erau supuşi aceluiaşi tratament cu ţăranii români, majoritatea dintre ei fiind iobagi. O stare mai privilegiată a tuturor ungurilor din Transilvania s-a instaurat treptat, mai târziu.

Părțile semnatare au fost in fapt patru, pactul de alianță mutuală militară și politică fiind încheiat între marea nobilime maghiară din Transilvania, clerul catolic si orășenii sasi si secui. Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială.

Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune „tolerată”, acest statut fiind menținut până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval în timpul împăratului Iosif al II-lea.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

16 septembrie 1498 - A murit Tomás de Torquemada, primul Mare Inchizitor al Spaniei, rămas celebru prin cruzimea lui și metodele diabolice de tortură folosite; (n. 1420). Torquemada a fost, duhovnicul reginei Isabella I de Castilia. A ramas in istorie pentru campania sa împotriva asa zisilor “cripto-evrei” si “cripto-musulmani” din Spania.

A fost unul dintre susținătorii principali ai Decretului Alhambra in urma caruia au fost expulzati in 1492 evreii din Spania. Intre 1480 și 1530 au fost arsi pe rug in Spania de Inchizitia spaniola, aproximativ 2000 de oameni.. În timpurile moderne, numele Inchiziției a devenit sinonim cu bigotismul, și fanatismul crud.

16 septembrie 1507 - S-a nascut imparatul chinez Jiajing ; (d. 1567). A fost al unsprezecelea imparat al dinastiei Ming si i-a succedat la tron vbarului sau Zengde mort fara urmasi. A murit la 60 de ani, posibil in urma unei otraviri cu mercurul pe care-l folosea in ritualurile taoiste. A fost urmat la tron de fiul sau Longqing.

16 septembrie 1557 - S-a nascut compozitorul francez renascentist Jacques Mauduit; (d. 21 august 1627). Este autorul faimosului Requiem, compus pentru funeraliile marelui poet Pierre Ronsard, mort la 27 decembrie 1585.

16 septembrie 1620 - Vasul englez Mayflower cu 102 pelerini persecutati religios in Anglia isi incepe calatoria spre America.

16 septembrie 1630 - Este fondat oraşul Boston, în statul Massachusetts din America de Nord.

16 septembrie 1701 - A murit regele Iacob al II-lea al Angliei ; (n. 1633).

16 septembrie 1736 - A încetat din viaţă fizicianul Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714), precum şi scara termometrică ce-i poartă numele; (n. 24 mai 1686).

16 septembrie 1745 - S-a nascut mareşalul rus Mikhail Ilarionovici Kutuzov, erou al razboaielor antinapoleoniene; (d.1813).

16 septembrie 1776 - Razboiul american de independenta. Armata americană a obținut o importanta victorie împotriva celei britanice în batalia de la Harlem Heights.

Battle of Harlem (16 septembrie 1776), J.R. Armytage, after Chappel – foto: mountvernon.org

Bătălia de la Harlem Heights a avut loc în timpul campaniei din New York și New Jersey din cadrul Războiului de Independență al SUA. Ea s-a desfășurat în zona care astăzi reprezintă cartierele Morningside Heights și Harlem (partea de vest) din districtul Manhattan din New York City în ziua de 16 septembrie 1776.

Armata Continentală, condusă de generalul George Washington, general-maiorul Nathanael Greene și general-maiorul Israel Putnam, totlizând circa 1.800 de oameni, a păstrat mai multe poziții înalte în Manhattanul superior împotriva atacurilor unei divizii britanice cu 5.000 de oameni condusă de general-maiorul Alexander Leslie.

Trupele britanice au făcut o greșeală tactică prin aceea că au pus, în timpul urmăririi, pe gorniști să sune un acord specific vânătorii de vulpi. Intenția a fost aceea de a-l insulta pe Washington, cunoscut vânător de vulpi, care învățase acest sport de la lordul Fairfax în timpul Războiului Francez și Indian. Sunetul din goarnă era unul care se cânta atunci când vulpea este fugărită de câinii de vânătoare aflați pe urmele ei.

Armata Continentală, aflată într-o retragere ordonată, s-a înfuriat și a devenit hotărâtă să păstreze pozițiile. După ce i-au învăluit pe atacatorii britanici, americanii i-au împins pe aceștia încet înapoi. După retragerea britanicilor, Washington a oprit înaintarea. Bătălia a avut ca efect recâștigarea încrederii Armatei Continentale după o serie de înfrângeri. A fost prima victorie pe câmpul de luptă obținută de Washington în tot războiul.

După o lună fără lupte majore între cele două armate, Washington a fost obligat să-și retragă armata la White Plains când britanicii au ocupat comitatul Westchester și amenințau să-l încercuiască pe Washington în Manhattan. Washington a mai suferit apoi două înfrângeri, la White Plains și Fort Washington. După aceste înfrângeri, Washington și armata sa s-au retras, traversând New Jersey, în Pennsylvania. Campania din New York și New Jersey a luat sfârșit după victoriile americane de la Trenton și Princeton.

16 septembrie 1804 - Fizicianul francez Joseph-Louis Gay-Lussac s-a ridicat la o inaltime de 7.016 m cu un balon cu hidrogen, stabilind un record mondial. Împreună cu astronomul si fizicianul Jean-Baptiste Biot , a primit de la Institut de France (Institutul Francez) misiunea de a verifica observațiile lui Horace-Bénédict de Saussure asupra scăderii magnetismlui din atmosfera , efectând in acest scop un zbor cu balonul. După prima încercare, nereușită, Lussac va reîncerca experimentul, de data aceasta singur, urcând până la altitudinea de 7016 metri (acesta fiind un record la acea vreme) și dezmințând astfel afirmațiile naturalistului.

16 septembrie 1824 - A încetat din viaţă Ludovic al XVIII-lea, rege al Franţei între anii 1814 şi 1824, a carui domnie a marcat restauraţia Burbonilor în Franţa; (n. 17 februarie 1755).

Ludovic al XVIII-lea – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic al XVIII-lea (17 noiembrie 1755 – 16 septembrie 1824), regele Franței și al Navarei în 1814 și apoi în perioada 1815 – 1824. După căderea lui Napoleon în 1814, a fost reinstaurat în Franţa regimul monarhic care a existat înaintea Revoluţiei. Ludovic al XVIII-lea a dus o politică internă conformă intereselor aristocraţiei funciare emigrate în timpul Revoluţiei peste hotare şi care a revenit în urma Restauraţiei.

Deşi a încercat să aducă reconcilierea între francezi, s-a confruntat deseori cu opoziţia fanatică a ultraregaliştilor, nostalgici ai Vechiului Regim, care au triumfat în 1824, o dată cu venirea pe tronul Franţei a regelui Carol al X-lea. Ludovic al XVIII-lea a fost supranumit Regele emigranţilor. În 1823 a intervenit în Spania şi a înăbuşit revoluţia care izbucnise in aceasta tara.

16 septembrie 1836 - Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

1 Leu romanesc – foto: ampress.ro

10 bani din 1867 – foto: ro.wikipedia.org

În secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau ca monedă taleri olandezi („Lowenthaler”) care aveau gravat pe revers un leu rampant (ridicat în două labe).

Löwenthaler (Taler-leu) olandez emis în 1660 – foto: ro.wikipedia.org

Chiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750) numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani.

5 lei din 1883 – foto: ro.wikipedia.org

16 septembrie 1848 - O delegatie a românilor ardeleni a înaintat Curtii vieneze “Memoriul poporului român din Transilvania” – document adoptat de cea de-a III-a Adunare nationala de la Blaj.

16 septembrie 1852 - S-a născut episcopul Friedrich Teutsch, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural).  (m. 1933).

Friedrich Teutsch – foto: ro.wikipedia.org

Friedrich Teutsch (n. 16 septembrie 1852, Sighişoara – d. 11 februarie 1933, Sibiu) a fost un episcop şi istoric sas din România, membru de onoare (1919) al Academiei Române.

16 septembrie 1853 - S-a nascut Albrecht Kossel, medic german, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (d. 1927)

Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel- foto: ro.wikipedia.org

Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel (16 septembrie, 1853 – 5 iulie, 1927) a fost un medic german născut în Rostock, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1910.

16 septembrie 1858 - S-a născut Andrew Bonar Law, politician canadiano-scoțian, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1923)

Andrew Bonar Law - foto: ro.wikipedia.org

Andrew Bonar Law (n. 16 septembrie 1858, New Brunswick, Canada – d. 30 octombrie 1923, Londra) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii în perioada 1922-1923.

16 septembrie 1863 - Christopher Robert, un filantrop american, fondeaza Robert College din Istanbul – Turcia,prima instituţie de învăţământ american din afara Statelor Unite.

16 septembrie 1867 - S-a născut la Bucuresti, Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930, unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”, membru de onoare al Academiei Române din 1928.

Vintilă I.C. Brătianu - foto: ro.wikipedia.org

Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București – d. 22 decembrie 1930, București) a fost prim-ministru al României în perioada 1927-1928. A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, frații săi fiind Ionel Brătianu și Dinu Brătianu. În 1886 a început studiile în Franța. Întors în țară cu diploma de inginer a participat la lucrările de construcții ale podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcție a podurilor de pe Siret, Argeș și Vădeni.
Și-a început cariera în administrația de stat în anul 1897, fiind numit director al Regiei Monopolurilor Statului.

În anul 1901 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales de mai multe ori senator, deputat sau consilier comunal pe listele acestuia. Între 1927 și 1930 a ocupat funcția de președinte al Partidului Național Liberal.
În cariera sa a mai ocupat următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul Finanțelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de război în timpul Primului Război Mondial și ministru de finanțe (1922 -1926).

După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu a ocupat funcția de prim-ministru, între 1927 și 1928. Vintilă Brătianu a mai fost de asemenea director al Băncii Românești, membru al Consiliului Centralei Băncilor Populare și a Cooperativelor Sătești, cenzor și director la Banca Nationala a României. Printre funcțiile deținute a fost si aceea de primar al Bucureștilor S-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; (m. 22 decembrie 1930, Bucuresti).

16 septembrie 1868 - Se deschide, la Sibiu, primul “Congres național-bisericesc al românilor ortodocși” din Transilvania și Ungaria; se adoptă “Statutul organic“, care consfințește principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.

16 septembrie 1868 - A avut loc cea dintâi alegere de membri ai Societatii Academice Române. Sunt propusi si alesi în unanimitate: Gheorghe Sion, Mihail Kogalniceanu si Alexandru Papiu Ilarian (16/28).

16 septembrie 1880 - Ia fiinta Societatea farmaciștilor din România.

16 septembrie 1886 - S-a născut la Brașov, Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar; (m. 1954). Este nepot al lui Ion Bran-Lemeny, doctor în Drept, cel dintâi avocat român din Brașov, unul din organizatorii Adunării românilor în 3/15 mai 1848, pe Câmpul Libertății de la Blaj și din 1861 comite al districtului Făgăraș pe teritoriul căruia erau incluse și localitățile Bran, Zârnești, Poiana Mărului, Vlădeni, Țânțari (azi Dumbrăvița), apoi deputat în Dieta Transilvaniei de la Sibiu. În anul 1906, după absolvirea liceului, începe facultatea de Drept la Budapesta, apoi se transferă la cea din Cluj, luându-și licența în 1911. În paralel studiază la Viena limba germană și filozofia.

În toamna anului 1911 se întoarce acasă, la Brașov, pentru a efectua practica de avocat. Cu puțin înainte de izbucnirea primului război mondial, trece Carpații și rămâne până la terminarea războiului în Vechiul Regat. Aici începe o activitate susținută de publicist și poet, pe care o continuă toată viața. În 1919 revine la Brașov, unde este numit notar public.
În scurt timp este obligat să demisioneze, urmare a scandalului declanșat de articolul său Anarhia din justiția brașoveană, publicat în ziarul Adevărul.

Devine apoi translator al primăriei municipiului Brașov pentru limbile maghiară și germană.
A publicat mai multe volume de versuri: Poezii (!914), Lacrimi și clocot (1916), Ancore (1926), Taler (1933), Traista mea -antologie (1941). În proză a publicat Deutschlands Wiedergeburt, lucrare în limba germană, prefațată de scriitorul Heinrich Mann. A înființat la Brașov periodicele: Ritmuri (1929 – 1930) și Prometeu (1934 – 1939).

A fost unul din redactorii revistei Brașovul literar și artistic, condusă de Cincinat Pavelescu. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, România Viitoare, Adevărul, Dimineața, Patria, Românul, Cele trei Crișuri, Lanuri, Societatea de mâine, Țara Bârsei, Klingsor și Kronstädter Zeitung. A fost, până în anul 1946, unul dintre animatorii vieții culturale locale. În ultimii ani ai vieții a suferit datorită privațiunilor la care a fost supus de noua „putere populară”.

16 septembrie 1887 - S-a născut Nadia Boulanger, compozitoroare şi profesoară franceză; (d. 1979).

16 septembrie 1888 - S-a născut Frans Eemil Sillanpää, scriitor finlandez, laureat Nobel (d. 1964)

Frans Eemil Sillanpää- foto: ro.wikipedia.org

Frans Eemil Sillanpää (n. 16 septembrie 1888, Hämeenkyrö — d. 3 iunie 1964) a fost cel mai mare scriitor finlandez din secolul XX. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1939 “pentru înțelegerea profundă a țărănimii din patria sa și pentru arta desăvârșită cu care i-a descris modul de viață și relația cu Natura.”

16 septembrie 1891 - S-a nascut Karl Dönitz, amiral şi om politic german, preşedinte al Germaniei dupa sinuciderea lui Hitler în perioada 30 aprilie – 23 mai 1945. În decursul celui de-al Doilea Război Mondial, Dönitz a fost comandatul flotei militare germane.Tribunalul international de la Nürnberg l-a gasit pe Dönitz vinovat de crime de război și la condamnat la zece ani de închisoare; A decedat la 24 decembrie 1980).

16 septembrie 1902 - (16/28 septembrie) A decedat la Bucuresti, Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar (n. ~1844,Timișoara).

Iosif Ivanovici - foto: ro.wikipedia.org

Iosif Ivanovici, cunoscut și ca Ion sau Ivan Ivanovici (n. Jovan Ivanović în 1845, Timișoara – d. 16/28 septembrie 1902, București) a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară. Creația lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri.

Creația lui cuprinde peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. . Multe piese compuse de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți”, fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.

16 septembrie 1904 - S-a născut scriitorul rus Nikolai Ostrovski; (d. 1936).

16 septembrie 1908 - William Crapo ‘Billy’ Durant fondează in orașul Flint, din statul american Michigan,compania “General Motor Co.” În anul 2010, compania era pe locul doi mondial, cu 8,39 milioane de vehicule vândute, după Toyota (cu 8,41 milioane) și înaintea Volkswagen (cu 7,14 milioane).

16 septembrie 1910 - S-a nascut Lucia Demetrius scriitoare, poeta si traducatoare romanca; (d. 29.07.1992).

Lucia Demetrius – foto – ro.wikipedia.org

Lucia Demetrius (n. 16 februarie 1910 – d. 29 iulie 1992) a fost o prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică română. A fost fiica scriitorului Vasile Demetrius (coleg de clasă la liceul Sfântul Sava cu Gala Galaction, care l-a convins să-și schimbe numele din Dumitrescu în Demetrius[1]) și a Antigonei (născută Rabinovici). A luat parte la ședințele cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu.

16 septembrie 1910 - S-a născut la Craiova, Victor V. Martinescu, poet şi prozator, condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara.

Victor Valeriu Martinescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Victor Valeriu Martinescu (n. 16 sept. 1910, Craiova – m. 12 dec. 1994, Bucuresti) poet si prozator. A fost deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc); (m. 12 dec. 1994, Bucuresti).

Dupa executarea pedepsei, a refuzat angajarea ca redactor la Fundatia Romania, unde fusese „recuperat” N. Crainic. A debutat cu versuri in Revista invatatoarelor si invatatorilor (Caracal, 1924). A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, dupa care a fost Redactor sef, in 1930, la revista Limba romana (director: VI. Corbasca), redactor (1934-1935) la saptaminalul Reporter.

Cunsocut, in mediile cafenelei literare bucurestene a epocii, sub porecla „Marele Contemporan”, pe care si-a dat-o el insusi. A editat revista de avangarda Sis (1932-l935, 3 nr.). Dupa razboi, a fost o vreme administrator al mosiei Marghioalei Cantacuzino, care, plecata dupa 6 martie 1945 la Paris, ar fi intervenit ca poetul sa fie inclus in lotul celor ce urmau sa paraseasca clandestin tara in 1947. A dus, pina la sfirsit, o existenta marginala si boema. (Victor Valeriu Martinescu – M-a aprins din temelii un dor)

16 septembrie 1916 - A avut loc, în timpul Primului Război Mondial, Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a armatei române de pe frontul din Transilvania. (16-20 septembrie).

16 septembrie 1923 - S-a născut omul politic Lee Kuan Yew, primul conducator al statului Singapore.

16 septembrie 1924 - S-a născut Lauren Bacal, actriță americană de film (d. 2014)

Lauren Bacall – foto: ro.wikipedia.org

16 septembrie 1925 - S-a născut marele muzician de blues american B.B. King. B.B. King (n. Riley B. King) a început să înregistreze muzică în anul 1940 și a lansat de-a lungul timpului peste 50 de materiale discografice, majoritatea fiind albume de muzica blues. În cei 62 de ani de activitate, B.B King a susținut peste 15.000 de concerte pe plan internațional, clasându-se pe poziția cu numărul trei în clasamentul celor mai buni chitariști din istoria modernă, ierarhie întocmită de revista de specialitate Rolling Stone. A primit 14 premii Grammy și numeroase alte distincții din partea unor instituțiilor naționale din SUA.

16 septembrie 1925 - A murit Alexander Friedman, astronom, cosmolog și matematician rus (n. 1888)

Alexander Alexandrovici Friedman – foto: ro.wikipedia.org

Alexander Alexandrovici Friedman (sau Friedmann; de asemenea Fridman)(n. 16 iunie 1888, Sankt-Petersburg – d. 16 septembrie 1925, Leningrad) a fost un astronom, cosmolog și matematician rus. A descoperit în 1922 o soluție a ecuațiilor teoriei relativității generalizate care respectă modelul universului în expansiune. Confirmarea astronomică a soluției a venit în 1929, odată cu observațiile lui Edwin Hubble.

16 septembrie 1927 - S-a născut Peter Falk, actor american de cinema, devenit celebru in rolul detectivului din serialul Colombo. (d.23 iunie 2011).

16 septembrie 1932 - A încetat din viaţă Ronald Ross, medic si parazitolog. A descoperit ca transmiterea malariei la om se face prin intermediul tântarului anofel. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina în 1903; (n. 13.05.1857).

16 septembrie 1936 - A încetat din viaţă Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot, explorator şi oceanograf francez al Antarcticii; (n. 1867).

16 septembrie 1938 - Adolf Hitler îl primeşte la reşedinţa sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care îşi exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani.

16 septembrie 1945 - Al Doilea Război Mondial - Trupele japoneze în Hong Kong se predau in fata amiralul britanic sir Cecil Harcourt.

16 septembrie 1954 - S-a născut actorul american de film Mickey Rourke.

16 septembrie 1955 - Presedintele argentinian Juan Domingo Perón este demis. Perón (n.8 octombrie 1895 – d. 1 iulie 1974), a fost de 2 ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974. Primul său mandat ca președinte al Argentinei s-a încheiat dezastruos, fiind exilat în urma unei lovituri de stat. Se reîntoarce în Argentina în 1973, fiind reales ca președinte, însă mandatul său a durat mai puțin de 9 luni, murind în 1974.

16 septembrie 1956 - S-a nascut iluzionistul american David Copperfield. David Copperfield (născut David Seth Kotkin) este un iluzionist american, descris de revista Forbes ca cel fiind magicianul cu cel mai mare succes comercial din istorie. Show-urile sale de televiziune au câștigat 21 de Premii Emmy , dintr-un total de 38 de nominalizări.

Cariera de peste 30 de ani a lui Copperfield i-a adus 11 Guiness World Record,o stea pe Hollywood Walk of Fame, rangul de cavaler din partea Guvernului Francez si a fost numit Legendă Vie a Bibliotecii Congresului din SUA. Copperfield a vândut până acum peste 40 milioane bilete la spectacolele sale și a avut încasări care au depașit 4 miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt entertainer din istorie.

16 septembrie 1957 - S-a născut la Campulung-Moldovenesc Anca Parghel, cântăreaţă şi profesoară de jazz din România.

Anca Parghel în Belgia, la sfârșitul anilor ’90 – foto: ro.wikipedia.org

Anca Parghel (n. 16 septembrie 1957, Câmpulung Moldovenesc — d. 5 decembrie 2008, Timișoara) a fost o cântăreață și profesoară de jazz, fosta soție a pictorului Virgiliu Parghel. Până în 1989, a predat canto, pian si improvizatie la Liceul de Muzică din Suceava, în Bucuresti la Conservatorul de Muzică, în Belgia la Bruges si Namur (La Marlagne), la Hanovra,Ravensburg, la Conservatorul din Leipzig, Munchen, Oldenburg , în Germania, si Cleolaine Workshops în Marea Britanie si la Chisinau.

A cântat la mari festivaluri de jazz începînd cu 1984 din Europa dar și în cluburi de jazz din Romania,Bulgaria, Germania, Belgia, Austria si Elvetia. La 28 iunie 2008, Anca Parghel a fost internată în spital, fiind diagnosticată cu un un cancer ovarian, care se pare că era ereditar. a decedat la 5 decembrie 2008 2008 la Spitalul Județean din Timișoara și a fost înmormântată pe aleea Artiștilor din cimitirul Bellu din București.

16 septembrie 1963 - Malaya, Singapore, Borneo de Nord (Sabahul de astăzi) și Sarawak s-au unit pentru a forma statul independent Malaezia.

16 septembrie 1966 - A avut loc inaugurarea noii Opere Metropolitan din New York.

16 septembrie 1975 - Papua Noua Guinee își câștigă independența față de Australia.

16 septembrie 1976 - A intrat în funcțiune in Marea Neagra prima platformă românească de foraj marin,numita “Gloria”. Prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, a fost amplasata la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975.

Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează astazi doar cu platforma “Gloria”.

16 septembrie 1977 - Soprana Maria Callas (Maria Anna Sofia Cecilia Kalogeropoulos) s-a stins din viata la Paris, la varsta de 53 de ani.

Maria Callas în rolul Violettei din opera Traviata – foto: ro.wikipedia.org

S-a nascut in New York, in 2 decembrie 1923, parintii sai fiind imigranti greci. Despre ea se poate spune ca este cea mai cunoscuta cantareata de opera din perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial. Callas a demonstrat ca are talent de mica, la 13 ani plecand in Atena sa studieze impreuna cu o soprana celebra, Elvira de Hidalgo. Solista a obtinut primul rol major intr-o opera in 1947, cand a aparut in “La Gioconda” pe scena din Verona. Aclamata la scena deschisa pentru calitatile ei vocale, Maria Callas a fost solicitata sa cante in intreaga lume.

Talentul ei a facut posibil ca opere care nu mai fusesera interpretate de decenii, sa fie prezentate din nou publicului, creatiile lui Bellini numarandu-se printre acestea In 1954, “Divina Callas” a debutat pe pamantul american, la Chicago, cu rolul principal din “Norma”. Pe plan personal, soprana nu a avut la fel de mare succes.

Dupa divortul de primul sot si dupa cateva aventuri, Maria Callas s-a implicat intr-o relatie sentimentala cu magnatul grec Aristoteles Onassis. Miliardarul a parasit-o pe artista dupa o relatie de noua ani, el indragostindu-se de vaduva presedintelui SUA J.F. Kennedy, Jackie. In anii ‘70, cariera lui Callas a intrat intr-un declin accentuat, soprana preferand izolarea in ultimii ani de viata.

16 septembrie 1977 - A decedat Marc Bolan (n. Mark Feld la 30 septembrie 1947), renumit cântăreț, compozitor și chitarist britanic care a cântat, printre altele grupurile John’s Children si și cu formația glam rock T.Rex.

16 septembrie 1978 - S-a născut Alina-Stefania Gorghiu, om politic, deputat liberal in Parlamentul Romaniei.

Alina-Ștefania Gorghiu

Alina-Ștefania Gorghiu (n. 16 septembrie 1978, Tecuci), este un avocat și om politic român, copreședinte al Partidului Național Liberal. Până în anul 2004 a îndeplinit funcția de consilier local pentru București, sector 5. La alegerile legislative din 2008 a obținut un loc de parlamentar în Camera Deputaților în colegiul 22 din București. La alegerile din 9 decembrie 2012 a obținut un nou mandat în Parlament, fiind reprezentant al colegiului uninominal 22, București. La 18 decembrie 2014 a fost aleasă președinte al Partidului Național Liberal.

16 septembrie 1980 - A încetat din viaţă Jean Piaget, epistemolog şi psihopedagog; este fondatorul epistemologiei genetice (lucrări: “Naşterea inteligenţei”, “Introducere în epistemologia genetică”); (n. 9 august 1896).

16 septembrie 1983 - A decedat la Bucuresti, marele actor român de origine elvețiană Fory Etterle (Cristofor Etterle); (n. 24 mai 1908, Ploiești).

Cristofor Etterle - foto: cinemagia.ro

Cristofor Etterle, cunoscut și sub numele de Fory Etterle (n. 24 mai 1908, Ploiești – d. 16 septembrie 1983, București) a fost un actor român de origine elvețiană. A fost absolvent al Conservatorului de artă dramatică din București. A avut o remarcabilă și îndelungată activitate teatrală (Teatrul Municipal/Bulandra). Pe ecran a interpretat numeroase roluri de compoziție.

16 septembrie 1983 - A murit dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu; (n. 1917).

Horia Lovinescu – foto – cinemagia.ro

Horia Lovinescu (n. 28 august 1917, Fălticeni – d. 16 septembrie 1983, București) dramaturg român contemporan, recunoscut pentru piesele sale de teatru de idei.

16 septembrie 1987 - S-a definitivat protocolul de la Montreal, un tratat internațional pentru protejarea stratului de ozon prin interzicerea fabricării unor substanțe dăunătoare acestuia.

Protocolul de la Montreal (16 septembrie 1987)
Top (l to r): Wayne Evans, Gordon Harris, Steve Hart, Georges Mezetta, ?, Jim Kerr, Nicole Jasmin, Tom McElroy, Vic Buxton, Roy Begin, Jon Allen, Peter Serafini, Tim Leah, Lewis Poulin, Margit Doneit, Ben Stafford.
Bottom: Lise Hyde, Elizabeth May, Lorette Goulet, Peter Higgins, Thomas McMillan, Clifford Lincoln, Julyan Reid, Alex Chisholm, Jean Cinq-Mars – foto: cmosarchives.ca

Protocolul de la Montreal asupra Substanțelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenției de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon) este un tratat internațional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției mai multor substanțe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989, după care a avut loc, în mai 1989, o primă întâlnire de evaluare a sa la Helsinki.

De atunci, el a fost revizuit de șapte ori, în 1990 (Londra), 1991 (Nairobi), 1992 (Copenhaga), 1993 (Bangkok), 1995 (Viena), 1997 (Montreal) și 1999 (Beijing). Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. Datorită adopției și punerii sale în aplicare pe scară largă, protocolul a devenit un exemplu excepțional de cooperare internațională, despre care Kofi Annan a afirmat că este „poate cel mai de succes acord internațional de până azi”. El a fost ratificat de 196 de state.

Cea mai mare gaură în stratul de ozon de deasupra Antarcticii înregistrată în septembrie 2006 – foto: ro.wikipedia.org

16 septembrie 1989 - Omul politic reformist Imre Pozsgay a fost ales preşedinte al Ungariei.

16 septembrie 1993 - A murit actrita romanca de teatru si film Silvia Popovici; (n.7 mai 1933 la Fundata, Brasov).

Silvia Popovici – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Silvia Popovici (n. 7 mai 1933, Fundata, Brașov – d. 16 septembrie 1993, București) a fost o actriță română. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

16 septembrie 1996 - Miniştrii de externe ai României şi Ungariei, Theodor Meleşcanu şi László Kovács, semnează la Timişoara, Tratatul bilateral de prietenie şi bună vecinătate (Tratatul de la Timişoara).

16 septembrie 1996 - Dezvăluirile privind aurul naziştilor determină Elveţia să renunţe la un tabu internaţional : secretul bancar, datând din 1934.

16 septembrie 1999 - A încetat din viaţă istoricul şi profesorul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria evului mediu românesc (“Ţara Românească”, “Continuitatea românilor”, “Istoricul problemei, dovezile continuităţii”, “Unitatea românilor în evul mediu”, “Continuitatea daco-romanilor în istoria română şi străină”); (n. 1924).

Nicolae Stoicescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Nicolae Stoicescu (n. 30 noiembrie 1924, Slatina – d. 1999) a fost un medievist român, membru de onoare al Academiei Române. Este autorul unor instrumente de lucru și al unor studii privitoare la organizarea administrativă a țărilor române. A fost preocupat de organizarea administrativă a Ţărilor Române şi a colaborat în epocă la Istoria României, vol. II şi III (1962; 1964).

Numele său este legat însă, în chip cu totul special,m de Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961, de Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I – Ţara Românească, vol. I şi II, Bucureşti, 1970, de Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974.

A obţinut în 1970 titlul ştiinţific de doctor în istorie, urcând apoi şi treapta de cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române. Din 12 noiembrie 1993, recunoscându-i-se meritele ştiinţifice, a devenit Membru de onoare al Academiei Române. Nicolae Stoicescu a devenit ministrul cultelor imediat dupa revolutia din 1989. (18 ianuarie – 28 iunie 1990).

16 septembrie 2000 - A încetat din viaţă poetul Ioan Alexandru (Ion Şandor). (n. 25 decembrie 1941).

Ioan Alexandru – foto: alchetron.com

Ioan Alexandru (n. Ion Șandor 25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj – d. 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) a fost poet, publicist, eseist și om politic român. După 1989 s-a implicat în politică. A fost membru fondator și vicepreședinte al PNȚCD, deputat în legislatura 1990-1992 și senator PNȚCD de Arad în legislatura 1992-1996. În legislatura 1990-1992 a fost membru în grupul de prietenie cu Polonia. Volume: “Viaţa deocamdată”, “Infernul discutabil”, “Vămile pustiei”, “Imne”.

16 septembrie 2000 - A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock; (n. 1952).

Valeriu Octavian Sterian – foto: naitimp3.ru

Valeriu Octavian Sterian (n. 21 septembrie 1952, Știubei, jud. Buzău – d. 16 septembrie 2000, București), cunoscut ca Vali Sterian, a fost un muzician, cântăreț și compozitor român de muzică folk și rock.

16 septembrie 2001 - Anchetatorii americani au arestat primii doi suspecţi, în cazul atentatelor de la 11 septembrie de la World Trade Center din New York.

16 septembrie 2002 - A încetat din viaţă James Gregory, actor american de film (seriale de televiziune: “Bonanza”, “Star Trek”); (n. 23 decembrie 1911).

16 septembrie 2004 - Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului Şerban Cantacuzino şi ale câtorva dintre urmaşii săi, au fost reînhumate în pronaosul bisericii mănăstirii Cotroceni.

Șerban Cantacuzino – foto: ro.wikipedia.org

Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 29 octombrie/8 noiembrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino. În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683.

A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de păgâni. După moarte a fost succedat în domnie de Constantin Brâncoveanu.

16 septembrie 2007 - Unsprezece state, printre care şi România, au semnat, la Viena, “Parteneriatul global pentru energie nucleară” (GNEP), din care fac parte deja Statele Unite şi alte patru puteri nucleare şi care promovează utilizarea energiei atomice în scopuri paşnice.

16 septembrie 2008 - A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei); (n. 1943).

16 septembrie 2008 - A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1925).

16 septembrie 2010 - A decedat prințul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, seful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen din Germania; (n. 3 februarie 1924). A fost urmat la conducerea Casei de Hohenzollern – Sigmaringen, de fiul lui, Carol Frederic, Prinț de Hohenzollern -Sigmaringen.

16 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, București) Parte a Revoluției de la 1848

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
13 septembrie este a 256-a zi a calendarului gregorian și a 257-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 13 septembrie

(BOR) Înainteprăznuirea Înălțării Sfintei Cruci; ✝ Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sfinții Sfințiti Mucenici Corneliu Sutașul și Ciprian, Episcopul Cartaginei; ✝ Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop; Sfinţii Mucenici din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian.

(BRU) Sf. Corneliu, centurionul, martir († secolul I); Sfințirea Bisericii sf. Învieri din Ierusalim (în 335)

Biserica Sfântului Mormânt – foto: en.wikipedia.org

(BRC) Sf. Ioan Gură de Aur, episcop, învățător al Bisericii

Ioan Gură de Aur. Mozaic bizantin din sec. al XII-lea, Hagia Sofia, Constantinopol – foto: ro.wikipedia.org

Ioan Gură de Aur, cunoscut și ca Ioan Chrysostom (n. 347 în Antiohia – d. 407), a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. A adoptat o poziție împotriva creștinilor iudaizați cu opt predici în acest sens, având astfel un rol în dezvoltarea antisemitismului creștin.

Ziua Internaţională a Ciocolatei

Despre care aztecii spuneau că ar fi născută din sângele unei prinţese, moartă pentru că nu a divulgat nimănui secretul unei comori legendare. Seminţele plantei de cacao reprezentau în acest caz amărăciunea şi suferinţa, forţa şi determinare tinerei. În timp ce indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”.

Şi unii şi ceilalţi îl foloseau ca monedă de schimb (cu 100 de boabe se putea cumpăra un sclav) şi ca ingredient pentru o băutură energizantă. Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

România - Ziua Pompierilor (la 13 septembrie 1848, a avut loc Bătălia din Dealul Spirii între pompierii conduși de Pavel Zăgănescu și trupele otomane conduse de Kerim Pașa)

Ziua pompierilor, marcată an de an la 13 septembrie, aminteşte de actul eroic al pompierilor militari, conduşi de locotenentul Pavel Zăgănescu în lupta din Dealul Spirii, împotriva trupelor otomane, pentru apărarea Revoluţiei de la 1848. Spiritul revoluţionar care a cuprins Franţa la începutul anului 1848 a declanşat fenomene similare în restul Europei, inclusiv în Principatele Române. În Ţara Românească, Revoluţia s-a declanşat în iunie 1848.

Pentru a înăbuşi Revoluţia, trei luni mai târziu, mai exact la 13 septembrie 1848, trupele otomane conduse de generalul Fuad Paşa au intrat în Bucureşti, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003). Cu o zi înainte, respectiv la 12 septembrie 1848, Locotenenţa Domnească dăduse ordin colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie şi şef al garnizoanei Capitalei, să deplaseze, în ziua următoare, subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de ostaşi, se arată pe site-ul www.isualba.ro.

Tot la 13 septembrie, înainte de sosirea trupelor otomane, avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, moment ce a influenţat moralul şi dăruirea ostaşilor români. Convinşi fiind de iminenţa unui conflict armat cu otomanii, ostaşii Companiei de Pompieri, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu, au insistat să se alăture şi ei trupelor la cazarma din Dealul Spirii.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Astăzi în istorie pentru 13 septembrie

Evenimentele Zilei de 13 septembrie în Istorie:

- 13 septembrie 1848 – Bătălia din Dealul Spirii;

- 13 septembrie 1916 – Bătălia de la Sibiu;

- 13/14 septembrie 1940 – Masacrul din Ip

13 septembrie 585 i.I.Chr. - Lucius Tarquinius Priscus, regele Romei, sărbătorește Triumful victoriei sale asupra sabinilor, și predarea cetatii Collatia. Sabinii au fost in perioada antica un trib care popula Italia centrală si de nord-est, cu care latinii au avut numeroase conflicte.

Lucius Tarquinius Priscus - foto: ro.wikipedia.org

Lucius Tarquinius Priscus, de asemenea numit Tarquin cel Bătrân sau Tarquin I, a fost al cincilea rege legendar al Romei din 616 î.Hr. până în 579 î.Hr.. Soția lui a fost Tanaquil.

Tanaquil – foto; ro.wikipedia.org

13 septembrie 509 i.I.Chr. - A fost inaugurat Templul lui Jupiter Optimus Maximus pe Colina Capitoliului din Roma. Templul lui Jupiter Optimus Maximus, cunoscut si sub numele de Templul lui Jupiter Capitolinus, a fost cel mai important templu din Roma antică.

Fanciful 19th century depiction of the temple above the Tiber River during the Roman Republic – foto: en.wikipedia.org

13 septembrie 81 - A murit imparatul roman Titus (Titus Flavius Vespasianus); ( n.30 decembrie 39).

Bust of Emperor Titus, in the Capitoline Museum, Rome – foto: en.wikipedia.org

Titus Flavius Vespasianus (30 decembrie 39 – 13 septembrie 81) a fost împărat roman în perioada 79-81. Născut la Roma, fiul lui Vespasian este proclamat în 69 caesar, devenind din 71, în calitate de prefect al pretoriului, coregent al imperiului. Se remarcă în războiul din Iudeea cucerind în august 70, după un îndelungat asediu, Ierusalimul, centrul răscoalei antiromane a iudeilor. Ponderat, în relații bune cu Senatul, va fi prezentat de tradiția istorică ca unul dintre cei mai buni împărați (Amor et deliciae generis humani).

A sprijinit înflorirea literaturii și artelor, contribuind la îmbogățirea Cetății Eterne cu monumente de o deosebită trăinicie și frumusețe –Flavium amphiteatrum, cel mai mare amfiteatru roman, cu o capacitate de cca. 50.000 de locuri, inaugurat în 80, cunoscut din evul mediu sub denumirea de Colloseum, termele și arcul lui Titus. În timpul domniei sale o puternică erupție a Vezuviului acoperă sub un strat de lavă și cenușă trei orașe din Campania – Pompei, Herculaneum și Stabiae (august 79) –calamitate în care își găsesc moartea cca. 15.000 de oameni. Îi urmează la tron fratele său, Domițian, desemnat de Titus la 23 iunie caesar și succesor. Tradiția istorică il va prezenta drept unul dintre cei mai buni împărați (Amor et deliciae generis humani).

13 septembrie 335 - A fost sfintita, in timpul domniei imparatului Constantin cel Mare, Biserca Sfantului Mormant (denumită și Biserica Sfântului Sepulcru sau Biserica Sfintei Învieri), din Ierusalim.

Biserca Sfantului Mormant - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

În afară de loc considerat de către tradiție a fi cel al execuției și al mormântului lui Isus, mai târziu complexului i-au fost adăugate de către legendele creștine noi și noi semnificații istorice și teologice: a devenit astfel noul centru (sau buric) al lumii , dislocând tradiția evreiască care desemna drept centru al lumii înălțimea Moria, contrazicând chiar Biblia (Facere 22:2). Locul ales de Constantin pentru Biserica Sfântului Mormânt a devenit în tradiția creștină și decorul în care Avraam a vrut să-l sacrifice pe Isaac.

O curte din interiorul complexului constantinian a început să fie considerată de tradiția creștină a fi și locul unde Isus a alungat comercianții din împrejurimile Templului. Iar mormântul (craniului) lui Adam, primul om creat și alungat de Dumnezeu din Rai, va fi și el considerat de către tradițiile creștine a se afla sub Golgota, relocalizat fiind din Hebron sau muntele Moria, unde-l punea de obicei tradiția evreiască Biserica Sfantului Mormant a devenit un important loc de pelerinaj pentru creștini si in fiecare an pe 13 septembrie este celebrata sfintirea sa.

13 septembrie 379 - Yax nuun Ayiin I a fost încoronat rege al regatului mayas Tikal (Guatemala de azi).

13 septembrie 533 - În bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantin Belizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer și începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini.

Battle of Ad Decimum. Third phase, the final clash between Belisarius and Gelimer – foto: en.wikipedia.org

13 septembrie 1087 - S-a nascut Ioan II Comnen, imparat bizantin intre anii 1118 – 1143; (d. 8 aprilie 1143). Domnia sa corespunde ultimei perioade de expansiune a Imperiului Bizantin. Continuand opera tatalui sau Alexios I,el a luptat activ impotriva turcilor selgiucizi in Asia Mica, a zdrobit definitiv pecenegii care atacau imperiul si a pacificat Balcanii.

13 septembrie 1229 - Ogodai han, fiul lui Genghiz han (mort in 1227), se incoroneaza han suprem al mongolilor. S-a nascut aprox. in 1189 si a murit in anul 1241. A fost al doilea han suprem al mongolilor si a domnit intre anii 1227 – 1241.

13 septembrie 1501 - Michelangelo a început lucrul la statuia lui David.

“David” de Michelangelo – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

David este o sculptură, capodoperă a Renașterii, creată între 1501 și 1504 de artistul italian Michelangelo. Este o statuie de marmură albă care măsoară 4,34 metri (5,17 metri împreună cu soclul) a unui bărbat nud. Statuia îl reprezintă pe eroul biblic David. Statuia a fost realizată dintr-un bloc de marmură albă de Carrara, abandonată după eșecul altor sculptori.

Michelangelo a știut să profite din plin de strâmtimea blocului de marmură și să forțeze unul din defecte (o spărtură în care artistul a săpat spațiul dintre brațul drept și tors) în favoarea sa. Michelangelo l-a reprezentat pe David cu praștia în mână, chiar înainte de lupta cu Goliat. Inițial plasat în fața clădirii Palazzo Vecchio, în Piazza della Signoria, originalul se află, din 1873, expus la Galleria dell’Accademia din Florența.

Pentru a fi ferită de intemperii și acte de vandalism, statuia a fost îndepărtată din piață în 1873, și relocată în Galleria dell’Accademia. O replică a statuii a fost amplasată în 1910 în Piazza della Signoria.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

13 septembrie 1515 - Batalia de la Marignano, in Italia. Armata franceza provoaca o grea înfrângere armatei cantoanelor elvetiene.

Battle of Marignano – Part of the War of the League of Cambrai – Francis I Orders His Troops to Stop Pursuing the Swiss, a Romantic 19th century work by Alexandre-Évariste Fragonard (Galerie des Batailles, Palace of  Versailles) – foto; en.wikipedia.org

13 septembrie 1541 - După trei ani de exil Jean Calvin se întoarce la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.

John Calvin – Portrait attributed to Hans Holbein the Younger – fotol: en.wikipedia.org

Jean Calvin, sau pur și simplu Calvin (n. 10 iulie 1509, Noyon — d. 27 mai 1564, Geneva) a fost un reformator religios francez. Alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii Reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și rituri ale Bisericii Catolice romane. Calvin a dezvoltat o doctrină – Calvinismul – relativ diferită de aceea a lui Luther, în special în ceea ce privește practicarea cultului, considerată o radicalizare a luteranismului.

13 septembrie 1584 - În Spania se finalizează cea mai mare construcție a Renasterii mondiale mondiale, El Escorial.

Mănăstirea El Escorial – foto: ro.wikipedia.org

Mânăstirea El Escorial din Spania a fost construită din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul șef Juan Bautista de Toledo si de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în batalia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563 și terminată în 1584. În interior cuprinde: Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica.

13 septembrie 1592 - A decedat scriitorul și moralistul francez Michel de Montaigne (n. 28 februarie 1533).

Portrait of Michel de Montaigne by Dumonstier around 1578 – foto: ro.wikipedia.org

Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix (n. 28 februarie 1533 – d. 13 septembrie 1592) a fost unul din cei mai importanți scriitori francezi ai Renașterii. Este cunoscut ca fiind cel care a popularizat eseul ca specie literară și pentru ușurința cu care trecea de la speculații intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic.

Colecția sa voluminoasă de „Essais” (cuvânt ce însemna propriu-zis „Încercări”) conține unele din cele mai influente eseuri din istoria literaturii occidentale. Scrierile lui Montaigne au influențat în mod direct scriitori variind de la William Shakespeare la Ralph Waldo Emerson, sau de la Jean-Jacques Rousseau la Friedrich Nietzsche.

Michel de Montaigne – foto: ro.wikipedia.org

Pe timpul vieții, Montaigne a fost apreciat mai mult pentru calitățile sale ca om de stat decât pentru cele de scriitor. Tendința afișată în eseurile sale de a divaga spre anecdote și meditații personale era văzută pe atunci ca un defect mai degrabă decât o inovație, iar moto-ul său „Eu însumi sunt tema cărții mele” a fost privit de către scriitorii contemporani ca o formă de „răsfăț”. Cu timpul, însă, Montaigne va fi recunoscut ca cel care a exprimat, poate mai bine ca oricare alt autor din timpul său, gândurile și îndoielile care îi frământau pe oamenii din epoca sa.

Rămânând, într-o măsură remarcabilă, modern și în ziua de astăzi, încercarea lui Montaigne de a analiza lumea prin intermediul unicului filtru implicit al său, propria judecată, a făcut ca scrierile sale să fie mai accesibile decât cele ale oricărui alt scriitor renascentist. Literatura non-ficțională modernă își datorează în mare parte nașterea lui Montaigne, iar scriitori de toate orientările continuă să se inspire din opera lui Montaigne, datorită îmbinării reușite a culturii și a autobiografiei.

13 septembrie 1598 - A murit regele Filip al II-lea, iar fiul sau Filip al III-lea, urca pe tronul Spaniei si Portugaliei.

Portret al regelui Filip al II-lea de Titian, ca.1554 – foto; ro.wikipedia.org

Filip al II-lea (spaniolă Felipe II de Habsburgo; portugheză Filipe I; n. 21 mai 1527 – d. 13 septembrie 1598) a fost rege al Spaniei în perioada 1556 – 1598, rege al Neapolelui și al Siciliei în perioada 1554 – 1598, rege al Angliei și Irlandei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 – 1558, rege al Portugaliei și al Algarvelor (ca Filip I) în perioada 1580 – 1598 și rege al Capitanatului general Chile (Regatul Chile) în perioada 1554 – 1556. A fost prinț suveran al Celor Șaptesprezece Provincii din 1556 până în 1581 și a deținut numeroase titluri de duce și conte pentru anumite teritorii.

Filip al III-lea al Spaniei - foto: ro.wikipedia.org

Filip al III-lea al Spaniei (spaniolă: Felipe III de España; 14 aprilie 1578 – 31 martie 1621) a fost rege al Spaniei (ca Filip al III-lea în Castilia și Filip al II-lea în Aragon) și rege al Portugaliei (portugheză Filipe II) din anul 1598 până la moartea sa.

13 septembrie 1601 - S-a nascut pictorul flamand Jan Brueghel cel Tânăr, primul născut în familia marelui pictor Jan Breughel cel Batranl; (d. 1678).

Jan Brueghel cel Tânăr - foto: ro.wikipedia.org

Jan Brueghel cel Tânăr (n. 13 septembrie 1601, Antwerpen – d. 1 septembrie 1678, Antwerpen) a fost un pictor flamand care a pictat în general peisaje și natură moartă. an a fost primul născut în familia lui Jan Brueghel cel Bătrân. La doi ani după nașterea lui, în 1603, moare Isabella de Jode, mama pictorului.

În 1605 tatăl lui se recăsătorește cu Katharina van Marienburg, cu care va avea 8 copii. Jan are dificultăți cu mama sa vitregă, lucru pe care tatăl lui îl va povesti cardinalului Borromeo. Destinul primului născut este de la bun început hotărât de a continua pictura, tradiția familiei. Tatăl lui era împreună cu Rubens unul din pictorii cei mai renumiți din secolul XVII. Jan a început să învețe pictura în atelierul tatălui său de la vârsta de 10 ani.

Jan Brueghel II Flora Seated in a Wooded Landscape and Surrounded by Flowers, oil on panel – foto preluat de pe en.wikipedia.org

13 septembrie 1724 - A fost sfintita Mănăstirea Văcărești din Bucuresti, ctitorie a familiei Mavrocordat – cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, cea mai mare mânăstire din Balcani.

Mănăstirea Văcărești - foto preluat de pe www.crestinortodox.ro

Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, In timpul regimului comunist, ca urmare a “sistematizarii teritoriale urbană și rurale” inițiate în 1974, in baza Legii nr. 58, întregul ansamblu al Mănăstirii Văcărești a fost dărâmat în luna decembrie 1986.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

13 septembrie 1739 - Fiul lui Antioh Cantemir, Constantin, care lupta împreună cu fratele său, Dumitraşco, în armata rusă, intră în Iaşi. În Moldova, sub domnia lui Grigore Ghica (1726-1733), fiii lui Antioh Cantemir, Constantin şi Dimitrie sau Dumitraşcu, ajunsesera cel dintâi ban, iar cel de-al doilea mare comis. În jurul lor se grupase un partid puternic, care considera ca uzurpatori pe domnii trimişi direct de la Constantinopol.

În 1736, Constantin şi Dimitrie, descendenti ai fostelor familii domnitoare Cantacuzino din Ţara Românească si Cantemir din Moldova, au fost chemaţi în Rusia, Constantin a fost numit general de brigadă, indiciu că guvernul rus avea de gând să-i facă domni, pe cel dintâi în Moldova şi pe cel de-al doilea în Ţara Românească. Amândoi au luat o parte activă în război, în fruntea corpurilor de voluntari români care se constituiseră pentru a lupta împotriva turcilor.

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

La mijlocul lunii iulie 1739, armata rusă se îndreaptă spre Nistru şi, la 17 august, nimiceşte oastea turco-tătară la Stăuceni. Hotinul capitulează la simpla somaţie a comandantului rus; o parte din trupele turceşti se retrag spre Bender, iar alta trece Dunărea. Detaşamentul lui Constantin Antioh Cantemir, format din trei mii de oameni, intră în Iaşi, de unde Grigore Ghica se retrăsese în Ţara de Jos.

Comandantii rusi sunt primiti cu toate onorurile în capitala Moldovei, si se încheie cu „deputaţii stărilor” o „convenţie” prin care Moldova era declarată independentă sub ocrotirea Rusiei, care garanta boierilor şi clerului menţinerea privilegiilor lor. Ţara trebuia să întreţină o armată permanentă de 20.000 de oameni, să înfiinţeze un corp de salahori pentru a lucra la fortificaţii şi să plătească o contribuţie de război.

Constantin și Antioh Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

După bătălia de la Stăuceni şi capitularea Hotinului, generalul rus Constantin Cantemir, rânduit să formeze cu „cazacii, ruşii şi valahii săi” aripa dreaptă a armatei ruse, l-a trimis pe fratele său Dumitraşcu să urmărească pe domnul Grigore Ghica până la graniţa Ţării Româneşti, iar el a intrat în Iaşi, unde a fost primit cu onoruri domneşti.

„I-au ieşiţii înainte mitropolitul şi cu caimacami şi cu alţ boieri care să mai tâmplase şi călugări şi neguţitori den latura târgului despre muntenime, şi i-au închinat cheile ţărâi şi steagurile slujitorilor. Şi s-au împreunat cu mare bucurie ş-au purces pen Ieşu”. Curentul antiotoman era atât de puternic, încât pana şi icioglanii lui Ghica, călăraşii şi servitorii boierilor, au trecut de partea fraţilor Cantemir.

13 septembrie 1745 - A fost elaborat “Atlasul geografic al Rusiei” – prima culegere de hărţi ale întregului teritoriu rusesc.

13 septembrie 1745 - Francisc I a devinit împărat al Sfântului Imperiu Roman.

Francisc I de Martin van Meytens – foto: ro.wikipedia.org

Francisc I Ștefan de Lorena (în germană Franz I. Stephan von Lothringen), (n. 8 decembrie 1708, Nancy – d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1745 până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al V-lea de Lorena. Prin căsătoria sa cu Maria Terezia a fost întemeiată linia de Habsburg-Lorena a Casei de Habsburg. – in imagine, Francisc I de Martin van Meytens

13 septembrie 1759 - În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City, fapt care a pus capat dominatiei Franceze in America de Nord. In lupta, generalii care au condus armatele britanice si franceze, James Wolfe respectiv Joseph de Montcalm, au fost raniti mortal.

Bătălia de la Câmpul lui Abraham (13 septembrie 1759) – Parte a “Războiului de Șapte Ani” (1756 – 1763) – (“Moartea Generalului Wolfe” de Benjamin West. Ulei pe pânză, 1770) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Câmpul lui Abraham, denumită și Prima bătălie de la Quebec, a fost o bătălie din Războiul de Șapte Ani (denumit în SUA și Războiul Francez și Indian). Bătălia, ce a avut loc la 13 septembrie 1759, s-a dat între marina și armata britanică pe de o parte și armata franceză pe de altă parte, pe un platou în afara zidurilor orașului Québec, pe un teren inițial aflat în proprietatea unui fermier pe nume Abraham Martin, de la care se trage numele bătăliei. În bătălie au fost implicați mai puțin de 10.000 de combatanți în total, dar s-a dovedit un moment decisiv în conflictul dintre Franța și Marea Britanie pentru soarta Noii Franțe, influențând înființarea ulterioară a Canadei.

Punct culminant al unui asediu britanic de trei luni, bătălia a durat circa 15 minute. Trupele britanice comandate de generalul James Wolfe au rezistat cu succes înaintării în coloană a trupelor franceze și canadiene conduse de Louis-Joseph, marchiz de Montcalm, folosind tactici ce s-au dovedit extrem de eficiente împotriva formațiunilor militare folosite în epocă în marile conflicte europene. Ambii generali au fost răniți mortal în timpul bătăliei; Wolfe a suferit o lovitură ce avea să ducă la moartea sa la doar câteva minute de la începutul bătăliei, iar Montcalm a murit a doua zi dimineață din cauza unui glonț care l-a nimerit sub coaste.

În urma bătăliei, restul trupelor franceze din Canada și din restul Americii de Nord au fost puse sub presiune crescândă de către forțele britanice. Deși trupele franceze au continuat să lupte și au și câștigat câteva bătălii după căderea Quebecului, britanicii au păstrat permanent controlul asupra cetății. În decurs de patru ani, majoritatea posesiunilor franceze din estul Americii de Nord aveau să fie anexate de Imperiul colonial Britanic.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

13 septembrie 1788 - Oraşul New York a devinit prima capitală a Statelor Unite.

13 septembrie 1791 - Regele Frantei, Ludovic al XVI-lea acceptă noua Constituție a tarii.

Ludovic XVI de Joseph Siffred Duplessis – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles – d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.

13 septembrie 1819 - S-a născut Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană (d. 1896)

Clara Josephine Schumann – foto: ro.wikipedia.org

Clara Josephine Schumann (născută Clara Josephine Wieck) (13 septembrie 1819 la Leipzig – 20 mai 1896 la Frankfurt pe Main) a fost o pianistă, compozitoare germană și din anul 1840 soția compozitorului Robert Schumann.

13 septembrie 1830 - S-a născut Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (d. 1916)

13 septembrie 1838 - S-a născut Otto Friedrich August Benndorf, arheolog german, membru de onoare străin al Academie Române ; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea  “Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani ”; (d.02.01.1907).

13 septembrie 1848 - O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în Bătălia din Dealul Spirii.

Litografie reprezentând lupta pompierilor din București cu Armata Turca a lui Kerim Pașa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848 – foto: ro.wikipedia.org

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

13 septembrie 1850 - Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistențiiu săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.

Coaz and the Tscharner brothers on the summit of Piz Bernina during the first ascent, 13 September 1850 – foto: en.wikipedia.org

13 septembrie 1860 - S-a nascut Thoma Ionescu, medic, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru al Academiei Române (d. 1926). A fondat în 1897, Societatea de chirurgie şi “Revista de Chirurgie” (d.28 martie 1926).

13 septembrie 1871 - Din initiativa unui grup de studenti ai Universitatii din Cernauti, s-a constituit Societatea “Arboroasa”, care a dezvoltat o activitate cultural-artistica menita a intari sentimentul unitatii nationale a romanilor.

13 septembrie 1872 - Gara București Nord – A fost inaugurarea oficială a Găra de Nord din Bucureşti (cladire construi tă între anii 1868 şi 1870 pe moşia boierului Dinicu Golescu; până la 24 mai 1884 s-a numit Gara Târgoviştii), o dată cu deschiderea liniei ferate din Bucureşti – Ploieşti şi inaugurarea oficială a liniilor ferate Piteşti-Bucureşti-Buzău şi Galaţi-Tecuci-Roman.

Gara de Nord, la inaugurarea din 25 septembrie 1872 FOTO Muzeul CFR (preluat de pe: historia.ro)

Tot acum îşi încep ac ti vitatea Ate-lierele Căilor Ferate din Bucureşti, amplasate în faţa Gării de Nord (desfiinţate în 1931, pe locul lor fiind construită actuala clădire a Palatului CFR, azi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei).Constructia ei a durat 4 ani.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

13 septembrie 1872 - A încetat din viaţă filosoful Ludwig Feuerbach: “Esenţa creştinismului”; (n. 28 iulie 1804).

Ludwig Andreas Feuerbach (1804 - 1872)  - foto: ro.wikipedia.org

Ludwig Andreas Feuerbach (n. 28 iulie 1804, d. 13 septembrie 1872) a fost un filosof german, al patrulea fiu al juristului Paul Johann Anselm Ritter Feuerbach. Feuerbach a fost un critic al idealismul hegelian, dominant în acea vreme în Germania. In scrierile sale a restaurat materialismul, afirmand că natura e primordială în raport cu gîndirea si a pus în centrul filozofiei natura şi omul, conceput ca o parte a naturii.

Materialismul antropologic, concepţia despre om a lui Feuerbach au avut însă un caracter abstract şi contemplativ, întrucît Feuerbach nu a putut înţelege esenţa socială a omului, precum şi însemnătatea practicii, a activităţii materiale prin care omul transformă natura, transformîndu-se pe sine însuşi.

13 septembrie 1874 - S-a născut la Viena, Arnold Schonberg ; (d. 13 iulie 1951, Los Angeles ). A fost un compozitor și teoretician muzical austriac de orgine evreiască, elev al lui Gustav Mahler, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice.

13 septembrie 1875 - Mihai Eminescu îl duce, pentru prima dată, pe Ion Creangă la “Junimea”, unde acesta citeşte povestea “Soacra cu trei nurori”.

13 septembrie 1876 - S-a născut scriitorul Sherwood Anderson, unul dintre creatorii prozei americane moderne (romanul “Râs amar”); (d. 8.03.1941).

13 septembrie 1882 - S-a născut Ramón Grau, politician cubanez, al 6-lea președinte al Cubei (d. 1969)

13 septembrie 1886 - S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1947) (d. 1975)

Sir Robert Robinson - foto: ro.wikipedia.org

Sir Robert Robinson (n. 13 septembrie 1886; d. 8 februarie 1975) a fost un chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1947).

13 septembrie 1887 - S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1939) (d. 1976)

13 septembrie 1892 - S-a născut Prințesa Victoria Luise a Prusiei, ducesă de Brunswick (d. 1980)

13 septembrie 1899 - S-a născut Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul şi conducătorul Mişcării legionare din Romania; (d. 1938).

Corneliu Zelea Codreanu – foto – ro.wikipedia.org

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși – d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail din România interbelică, cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”. Codreanu a avut controlul absolut al organizației. Legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul. A fost asasinat în timpul detenției din ordnul regelui Carol al II-lea.

13 septembrie 1901 - Pe Calea 13 Septembrie din Bucureşti a fost inaugurat Monumentul Pompierilor, în prezenţa prim-ministrului Dimitrie Sturdza, în memoria celor căzuţi la 13 septembrie 1848, in lupta cu trupele turceşti. Grupul statuar realizat de E. Hegel, o reprezintă pe Nike, personificarea Victoriei, care anunţă cu trompeta biruinţa, iar cu celălalt braţ sprijină un ostaş rănit.

Monumentul Eroilor Pompieri din București – foto: ro.wikipedia.org

Pe latura din față a monumentului este fixată o placă de bronz cu inscripția: “Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)“. Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: “În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa“.

13 septembrie 1902 - Intră în vigoare “Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 05.03.1902.

13 septembrie 1903 - S-a născut Claudette Colbert, actriță americană, laureată Oscar (d. 1996)

Claudette Colbert – foto: en.wikipedia.org

Claudette Colbert, pe numele său real Lily Claudette Chauchoin, (n. 13 septembrie 1903, Saint-Mandé, Franța – d. 30 iulie 1996, Speightstown, Barbados) a fost o legendară actriță de film de origine franceză, laureată cu Premiul Oscar.

13 septembrie 1908 - S-a născut Edgar Papu, specialist în literatură comparată și filosof al culturii; (d. 1993).

13 septembrie 1913 - Aurel Vlaicu, pionier al aviatiei, inginer si constructor de avioane (n.1882), a incetat din viata, prabusindu-se cu avionul sau, in timpul unei incercari de trecere peste Muntii Carpati.

Aurel Vlaicu la bordul avionului Vlaicu II – foto: ro.wikipedia.org

Inginer si constructor de avioane, a fost unul dintre pionierii aviatiei mondiale. Primul avion construit si pilotat de Aurel Vlaicu a zburat pe data de 17 iunie 1910. Evenimentul a avut loc pe campul Cotrocenilor, avionul ridicandu-se la o inaltime de 3-4 m si zburand pe o distanta de circa 40 m. La 23 iulie acelasi an, Vlaicu mai face o incercare, iar de aceasta data parcurge o distanta de 400 m, la o inaltime de 4 m.

Al treilea zbor, care a avut loc pe 10 august, a fost un adevarat succes, pentru ca aeroplanul a parcurs 4 km. In 27 septembrie 1910, la propunerea Ministerului de Razboi, Vlaicu a dus, in zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt. Din acel moment, Romania a devenit a doua tara, dupa Franta, care a folosit avionul in scopuri militare. In 1910, a obtinut brevetul RO 2258 pentru “Masina de zburat ca un corp in forma de sageata”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

13 septembrie 1916 - A început Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie cu participarea României în timpul Primului Război Mondial. Sub puternica presiune a ofensivei inamice, germano-austro-ungare, armata română este nevoită să se retragă. Bătălia a durat pînă pe 15 septembrie.

13 septembrie 1917 - La Fatima, in Portugalia, Sfânta Fecioară se arată pentru a cincea oară celor trei copii.

Lúcia Santos (left) with her cousins Jacinta and Francisco Marto, 1917 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Peste 20 000 de oameni s-au strâns la locul apariţiilor. Maica Domnului i-a îndeamnat pe copii la rugăciune şi i-a anunţat că va avea loc o mare minune pe 13 octombrie, “pentru ca toţi să creadă”.

13 septembrie 1918 - S+a oficiat la Biserica ortodoxă din Odesa căsătoria dintre prinţul moştenitor al României Carol cu Zizi Lambrino, înregistrată în aceeaşi zi la Consulatul român din oraş.

Carol al II-lea şi Zizi Lambrino – foto: adevarul.ro

Printul Carol si Ioana LambrinoIoana Maria Valentina Lambrino (foto, impreuna cu printul Carol), cunoscută ca Zizi Lambrino (n.3 octombrie 1898, Roman – d. 27 martie 1953, Neuilly, Franta a fost prima soție a principelui Carol al II-lea, viitorul rege al României. Zizi era fiica generalului român Constantin Lambrino și a Euphrosinei Alcaz.

În timpul primului razboi mondial, Carol al II-lea, în uniformă de ofițer rus , a părăsit la 27 august/9 septembrie 1918 unitatea militară (aflată la Târgu Neamț), al cărei comandant era, și, patru zile mai târziu, a plecat la Odessa împreună cu Zizi Lambrino, incalcand astfel Statutul Casei regale a Romaniei, care prevedea căsătoria membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale.

Zizi Lambrino cu fiul ei Mircea Carol – foto: ro.wikipedia.org

Regele Ferdinand a dispus la 9/22 septembrie ținerea lui Carol timp de 75 de zile în stare de arest la manastirea Horaita, jud. Neamt. Printr-o sentință data in 8 ianuarie 1919, Tribunalulk Ilfov a anulat căsătoria. Relația lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino (nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei și nerecunoscut de Carol).

Principele Carol a fost trimis de tatăl său, regele Ferdinand într-o călătorie în jurul lumii, pentru „a o uita” pe Zizi. Zizi Lambrino fost creditată de Familia Regală română cu o rentă anuală de 110.000 franci francezi. Dupa abolirea monarhiei în România, fără susținerea financiară din partea Casei Regale, situația lui Zizi Lambrino s-a înrăutățit. S-a stins din viață la 11 martie 1953 la Neuilly, cu o săptămană înainte de moartea lui Carol al II-lea.

13 septembrie 1922 - La Al’Aziziyah, în Libia, se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.

13 septembrie 1924 - S-a nascut compozitorul francez Maurice Jarre ; (d. 29 martie 2009).

13 septembrie 1925 - A aparut prima publicatie radiofonica de la noi – „Radio-Român”; Isi propunea „raspândirea telegrafiei si telefoniei fara fir în România”. În martie 1925 prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Emil Giurgea, ing. Emil Petraşcu şi alţii au înfiinţat asociaţia „Prietenii radiofoniei”, care avea drept scop grăbirea înfiinţării unei societăţi de radiodifuziune romane, prin susţinerea de conferinţe, iniţierea de publicaţii specializate etc. Aceste activităţi promovau diminuarea restricţiilor impuse persoanelor particulare care doreau să-şi cumpere radioreceptoare, încurajau dezvoltarea activităţii radioamatorilor şi popularizau beneficiile aduse de radio în ţările vestice.

Emil Petraşcu (n. 1894; d. 1967), inginer, specialist în domeniul radiocomunicaţiilor – foto: enciclopediaromaniei.ro

Sub îndrumarea asociaţiei au apărut revistele „Radio Român” (din 13 septembrie 1925) şi „Radiofonia” (din 15 octombrie 1925). „Radio Român” conţinea diverse rubrici de specialitate: interviuri, cursuri T.F.F., extrase din regulamente, detalierea principiilor transmisiunii radio etc. Şi-a încetat apariţia după 47 de numere, în aprilie 1928, din motive financiare.„Radiofonia” a beneficiat de colaborarea unor personalităţi ştiinţifice precum prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, gen. G. Negrei, ing. Sergiu Condrea, Emil Petraşcu, Ion C. Constantinescu şi Mihai Konteschweller etc. Revista şi-a întrerupt apariţia în iulie 1926, fiind reînfiinţată la 9 noiembrie 1928, ca „Organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică”.

13 septembrie 1939 - Al doilea război mondial: Canada intră în războiul impotriva AXEI.

13 septembrie 1940 - Masacrul din Ip (13/14 septembrie 1940) – trupe maghiare împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii („Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.

Armata horthystă intrând într-un sat din Transilvania, septembrie 1940 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Masacrul din Ip se înscrie în seria masacrelor antiromânești desfășurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii („Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

13 septembrie 1940 - S-a născut Oscar Arias Sánchez, fost președinte al Republicii Costa Rica, laureat al Premiului Nobel.

Óscar Rafael de Jesús Arias Sánchez- foto: ro.wikipedia.org

Óscar Rafael de Jesús Arias Sánchez (n. 13 septembrie 1940, Heredia, Costa Rica) este fostul președinte al Republicii Costa Rica și primul laureat al premiului Nobel din istorie care a fost nominalizat în timp ce era președintele unui stat. Arias Sánchez fost președinte în perioada 1986 – 1990 și a fost reales după o strânsă luptă electorală la alegerile din 2006. În 1987 i-a fost acordat premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a încheia revoltele civile din America Centrală. Óscar Rafael de Jesús Arias Sánchez este jurist de profesie și a primit un mare număr de doctorate onorifice de la diferite universități din lume, inclusiv de la Universitatea Harvard. El este, de asemenea detinator al Premiului Albert Schweitzer.

13 septembrie 1940 - Al doilea război mondial - Italia invadează Egiptul.

13 septembrie 1941 - S-a născut Ahmet Necdet Sezer, preşedinte al Turciei intre anii 2000 – 2007.

13 septembrie 1943 - S-a născut Felicia Brad, elevă din Sighetu Marmației, condamnată politic de regimul comunist la 3 ani închisoare corecțională pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

Felicia Brad – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Cu o lună înainte să împlinească 16 ani, în august 1959, a fost arestată, împreună cu mama sa, Maria, care făcea parte din organizația religioasă „Martorii lui Iehova”. Felicia Brad a primit o condamnare de 3 ani închisoare corecțională pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Încarcerată la Cluj, Jilava, Botoşani şi Arad.

A fost eliberată în august 1962. Mama sa, Maria Brad (n. 25.08.1919, Zlotina), croitoreasă, a fost arestată la 19 august 1959 fiind acuzată că ”a desfășurat activitate dușmăn oasă”, de fapt pentru că era membră a organizației religioase ”Martorii lui Iehova”. Tribunalul Militar Cluj, prin sentința nr. 381/1960, a condamnat-o la 15 ani muncă silnică pentru ”uneltire contra ordinii sociale”. A trecut prin închisorile Cluj, Arad,

”Tata era în spital (…) M-o ridicat pe mine și pe mama. Și frate-meu (fratele avea 10 ani, n.n.) o rămas urlând, plângând în poartă… Și acum îmi vine să plâng. Și mama o zis ”Dacă nu o să ai ce să mănânci, să mergi să cerșești. Că de fapt cine să-i dea. Că tata era bolnav grav. În noiembrie a și murit. (…) Ne-o dus în beciul Securității din Sighet.

În 19 august ne-o trimis la Cluj… O venit un avion după noi…Din 19 august 1959 până în 1960, septembrie am stat acolo, la Cluj. Iar procesul a fost în 15-16 aprilie 1960. (…) În celulă eram și opt femei… Gruia Manea, un maior, m-o bătut…. Odată m-o așezat pe un birou și mi-o tras până mi-o învinețit fundu…”
Fragment din interviul cu Felicia Moldovan n. Brad, realizat de Robert Fürtös la Sighet, în 2013 (AIOCIMS, interviul nr. 3455)
preluat de pe www.memorialsighet.ro

13 septembrie 1944 - S-a născut actrita franceză Jacqueline Bisset.

13 septembrie 1956 - S-a nascut fotbalistul roman Ilie Balaci.

13-18 septembrie 1965 - A avut loc vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria. (Discuții cu Jivkov; Semnarea unui acord pt. schimburile de mărfuri)

13 septembrie 1968 - Albania părăsește Pactul de la Varsovia.

Statele membre ale Tratatului de la Varșovia – foto: ro.wikipedia.org

13 septembrie 1971 - S-a nascut tenismenul croat Goran Ivanišević.

13 septembrie 1977 - A murit Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză; (n. 1882).

13 septembrie 1987 - Accidentul de la Goiânia, Brazilia: un echipament de radioterapie scos din uz este furat dintr-un spital abandonat din Goiânia, Brazilia; în următoarele săptămâni, patru oameni mor din cauza efectelor iradierii, 28 de persoane au fost rănite, părți ale orașului sunt contaminate.

13 septembrie 1992 - La Festivalul internaţional al filmului Mostra Internaţionala de la Veneţia, filmului “Hotel de Lux” al regizorului roman Dan Piţa i-a fost decernat “Leul de argint”.

13 septembrie 1993 - Israelul şi OEP au semnat la Washington DC, acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza şi Ierihon, după mai multe runde de negocieri incepute in 1991 la Madrid si continuate in secret în Norvegia, la Oslo (incheiate la 20 august).

13 septembrie 1994 - Sonda spațială Ulysses trece pe lângă Polul Sud al Soarelui.

Sonda spaţială Ulysses – foto: ro.wikipedia.org

Ulysses este o sondă spațială dezvoltată conjunct de NASA și de Agenția Spațială Europeană care avea drept obiectiv studiul in situ al regiunilor vecine Soareui (heliosfera) de la ecuator la cei doi poli pe durata unui ciclu solar. Măsurările efectuate erau îndreptate îndeosebi spre vântul solar, câmpul magnetic al Soarelui și mediul interstelar local. Lansată în 1990, cu ajutorul Navetei spațiale Discovery, sonda Ulysses a folosit asistența gravitațională a lui Jupiter pentru a reuși să părăsească ecliptica și să se plaseze pe o orbită heliocentrică polară.

Ulysses a fost primul instrument științific care a reușit să culeagă date la nivelul latitudinilor înalte ale Soarelui. Misiunea, prelungită în două rânduri, s-a încheiat în iunie 2009, după ce sonda a încheiat trei orbite în jurul Soarelui. Cele douăsprezece instrumente științifice au furnizat numeroase date și au modificat unele ipoteze până atunci comun împărtășite despre caracteristicile vântului solar și ale câmpului magnetic în regiunea latitudinilor înalte ale Soarelui.

13 septembrie 1995 - A încetat din viaţă Francesco Messina, unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori moderni ai Italie, creatorul Statuii Papei Pius al XII-lea din Basilica Sf. Petru de la Roma şi al monumentalului bronz, reprezentând un cal, amplasat în faţa sediului televiziunii naţionale RAI; (n. 1900).

13 septembrie 1996 - Partidul România Mare a fuzionat cu Partidul Tânăra Democraţie, condus de Florea Preda.

13 septembrie 1996 - A murit interpretul american de muzica rap, Tupac Shakur; (n. 1971).

Tupac Amaru Shakur – foto: en.wikipedia.org

Majoritatea cântecelor lui Tupac sunt despre viața grea din ghetouri, rasism, problemele din societate, și, uneori, insulte adresate altor rapperi. Tupac este cunoscut pentru susținerea egalității rasei și egalitatea economică, cunoscut de asemenea și pentru descrierea în detaliu a violenței, abuzul de droguri și conflicte cu legea. Mulți îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor.

13 septembrie 1997 -  Au avut loc primele alegeri municipale organizate de OSCE. după încheierea războiului din Bosnia, în virtutea principiilor ale căror baze au fost puse de Acordul de pace de la Dayton, semnat în 1995. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.

13 septembrie 1998 - Regizorului roman Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, pentru filmul “Terminus Paradis”.

13 septembrie 1998 - Participanţii la Forumul Secuiesc pentru Reînnoirea UDMR desfăşurat la Cernat, judeţul Covasna, au cerut acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii din România, autonomia Ţinutului Secuiesc, înfiinţarea universităţii maghiare la Cluj şi retrocedarea integrală a bunurilor comunităţii şi bisericilor maghiare.

13 septembrie 1999 - Partidele de opoziţie au protestat faţă de decizia Guvernului de a nu acorda Bisericii Ortodoxe Române (BOR) statutul de biserică naţională şi se pronunţă în favoarea modificării proiectului legii cultelor pentru acordarea acestui statut.

13 septembrie 2000 - A avut loc, la Staples Center din Los Angeles, SUA, prima ediție a „Latin Grammy Awards”, organizată de „Latin Academy Of Recording Arts and Sciences”.

13 septembrie 2001 - Autorităţile americane l-au indicat pe Osama ben Laden, refugiat în Afganistan, drept principalul suspect în organizarea atentatelor teroriste comise la 11 septembrie, in Washington şi New York.

13 septembrie 2010 - A murit compozitorul roman Anton Șuteu; (n. 1947).

Destrămarea Austro-Ungariei în 1918

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

10 septembrie este a 253-a zi a calendarului gregorian și a 254-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 10 septembrie

(BOR) Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora

(BRU) Ss. Minodora, Mitrodora și Nimfodora, martire († secolul al IV-lea)

(BRC) Sf. Nicolae din Tolentino, preot

Ziua mondială pentru prevenirea suicidului

Ziua mondială pentru prevenirea suicidului este marcată, în fiecare an, la 10 septembrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la gravitatea acestui fenomen, dar şi pentru a promova o serie de măsuri de prevenire pentru a-l combate.

Iniţiată în anul 2003, de către Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Suicidului, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Ziua mondială pentru prevenirea suicidului este marcată printr-o serie de evenimente, conferinţe, campanii şi activităţi publice, menite să atragă atenţia asupra suicidului, una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate prematură. Pentru organizarea acestora, Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Suicidului necesită sprijinul instituţiilor de stat, al agenţiilor guvernamentale, al organizaţiilor non-guvernamentale, al asociaţiilor naţionale şi internaţionale, al comunităţilor locale, al cercetătorilor, al medicilor şi al voluntarilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Astăzi în istorie pentru 10 septembrie

Evenimentele Zilei de 10 septembrie în Istorie:

- 10 septembrie 1919 – Austria a semnat tratatul de la Saint Germain, prin care a recunoscut și apartenența Bucovinei la România, confirmându-se astfel pe plan international unirea Bucovinei cu România

10 septembrie 506 - A avut loc Conciliul bisericesc de la Agde, în Languedoc, sub președinția lui Chesarie de Arles. Au participat episcopi, reprezentanți ai celor opt provincii ale Galiei aflate sub controlul vizigotilor. În ciuda unor absențe importante, Conciliul poate fi considerat reprezentativ pentru clerul din perioada galo-romană. Au fost elaborate 49 de canoane. Unul dintre acestea (al șaptelea), a interzis clerului sa vânda sau sa dispuna de activele bisericii. La final, sfintii părinți au decis să se reîntâlnească dupa un an în Toulouse.

10 septembrie 920 - S-a născut Ludovic al IV-lea „d’Outremere”, rege al Franței între anii 936 – 954, membru al dinastiei Carolingiene, (m.30 septembrie 954), fiul lui Carol al III-lea si al printesei Eadgifu, o fiică a regelui Edward cel Bătrân. După moartea regelui Raoul, în 936, Ludovic a fost chemat în Franţa de către nobili si a fost încoronat rege al Franţei la 19 iunie 936 la Laon, de catre Artand, arhiepiscopul de Reims, care a devenit mai târziu principalul sau susţinator.

10 septembrie 1167 - A decedat Împărăteasa Matilda (n.cca 7 februarie 1102 ), cunoscută ca Matilda a Angliei sau Maude, fiica regelui Henric I al Angliei. Decesul fratelui ei în 1120 a lăsat-o pe Matilda singura moştenitoare. Prin căsătoriile ei a devenit împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, apoi contesă d’Anjou, ducesă de Normandia şi aspirantă la coroana Angliei.

După moartea regelui Henric I în 1135, vărul ei Ştefan de Blois, nepotul regelui William I, a deposedat-o de moştenire şi a uzurpat tronul Angliei, fiind proclamat rege de locuitorii Londrei şi o parte din baroni. Anglia s-a împărţit între partizanii Matildei şi partizanii lui Ştefan, eveniment care a condus la un război civil în Anglia numit uneori Anarhie.

10 septembrie 1169 - S-a nascut imparatul bizantin Alexios al II-lea Comnenul; (m.in octombrie 1183), fiul lui Manuel I Comnenul si al Mariei, fiica lui Raymond, prinț al Antiohiei. A domnit intre anii 1180-1183.

10 septembrie 1547 - S-a desfasurat in apropierea raului Esk din Scotia, Batalia de la Pinkie Cleugh, ultima lupta intre armatele regale scotiene si cele engleze si prima confruntare armata „moderna” care a avut loc in Insulele Britanice, in care au cooperat activ infanteria, artileria si cavaleria. Scotienii au suferit o infrangere catastrofala, dupa ce englezii au utilizat pentru prima data intr-o confruntare terestra, artileria navala. In Scotia acest episod este cunoscut sub numele de „Sambata neagra”.

10 septembrie 1709 - S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limba rusa şi diplomat rus, el a fost unul din iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; (m.11.04.1744). Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir și al doamnei Casandra , fiica domnitorului Munteniei, Serban Cantacuzino. Nu trebuie confundat cu Antioh Cantemir, fratele domnitorului Dimitrie Cantemir.

10 septembrie 1769 – S-a incheiat Asediul Hotinului (aprilie – 10 septembrie 1769) – parte din Războiul Ruso-Turc din 1768–1774. Asediul Hotinului a avut loc în timpul războiului Ruso-Turc din 1768–1774, după ce trupele ruse conduse de Aleksandr Golițîn au încercuit cetatea, provocând câteva luni mai târziu capitularea trupelor otomane aflate sub comanda pașei Ali Moldavanji.

10 septembrie 1797 - S–a născut Carl Gustaf Mosander, chimist şi mineralog suedez, descoperitorul lanthanului, erbiumului si terbiumului; (m.15.10.1858). A fost ales in 1833 membru al Academiei Regale suedeze, iar in 1836 i-a succedat savantului Berzelius ca profesor la catedra de chimie si farmacie a Institutului Karolinska.

10 septembrie 1806 - A încetat din viaţă filologul Johann Cristoph Adelung, iniţiatorul unui catalog al tuturor limbilor de pe glob (“Mithridates sau Lingvistică generală”); (n. 8 august 1732). Nu a putut termina decat primul volum al acestei lucrari monumentale, urmatoarele doua volume fiind scrise si publicate de Johann Severin Vater in 1809 si 1817.

10 septembrie 1823 - Revolutionarul latino-american Simon Bolivar, devine președinte al statului Peru.

10 septembrie 1868 - A început construirea Garii de Nord din Bucuresti, inaugurata la 13.09.1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României.

Ea a fost concepută în formă de U, formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite.

10 septembrie 1870 - Scriitorul şi istoricul român Alexandru Odobescu (n. 23 iunie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost ales membru Societatii Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.

Alexandru Odobescu – foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost un scriitor, arheolog si om politic român. La 14 februarie 1851 a înființat impreuna cu alti studenti Junimea Româaneasca , societate politică și culturală a studenților români din Franța. A fost ministru monumentelor și profesor de arheologie la Universitatea Bucuresti . Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei,1877) și a unei monografii dedicate Tezaurului de la Pietroasat, descoperit în perioada profesoratului său. (Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l’orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschchild, Paris, 1877-1900). Alexandru Odobescu a murit, sinucigându-se în urma unor tragice evenimente de ordin familial și public.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

10 septembrie 1872 - A murit la Baia de Cris, in Muntii Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munţilor“), conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania. (n.1824 la Vidra de sus). A fost un avocat transilvănean român , care a jucat un rol important în Revolutia de la 1848 din Transilvania . A condus armata romanilor transilvăneni, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut într-o familie de iobagi moţi înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui Avram Iancu este Gheorghe Iancu, preot ortodox în satul Vidra de Sus, participant la răscoala lui Horea și rudă cu acesta. Horea a fost fratele bunicului lui Avram Iancu.

Avram Iancu, pictură de Barbu Iscovescu, primăvara lui 1849 – foto: ro.wikipedia.org

In Testamentul său („Ultima Voinţă”) scris la 22 decembrie 1850 spunea : „Unicul dor al vieţii mele fiind să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care, după puteri am şi lucrat pînă acuma, durere fără mult succes, ba togma acuma cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa aduse să prefec în nimic. Nu ştiu cîte zile mai pot avea, un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că, viitorul este nesigur; voiesc dară şi, hotărît dispun, ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare crezînd că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele!”

La 13 septembrie 1872, jelit de popor,de prefecţii şi tribunii săi, în frunte cu 36 de preoţi, trupul lui Iancu cobora în pămîntul de la Ţebea, aproape de gorunul celuilalt Crăişor, Horea, al carui nepot era. In revista Familia, Iosif Vulcan scria : “Cine a fost Iancu? Expresia unei idei înalte, unei dorinţe străbune, care nu se va stinge niciodată din sînul naţiunii române…” „Tu, Iancule şi Moţii tăi, aţi trăit şi aţi murit pentru libertate. Idealul acesta rămîne la temelia vieţii noastre naţionale. Pentru izbîndirea şi desăvîrşirea acestui ideal vor trăi şi vor muri generaţiile, cari te urmează. Ci tu dormi liniştit, Iancule, acolo la pragul bisericuţei din Ţebea, în umbra gorunului lui Horia: geniul tău veghează deasupra naţiunii române”.- Vasile Goldiş –

10 septembrie 1892 - S-a născut fizicianul Arthur Holly Compton, laureat al Premiului Nobel în anul 1927; (m.15 martie 1962).

10 septembrie 1898 - A fost asasinata împarateasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, sotia lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de « Sissi » (n. 1837)

Elisabeta, împărateasa Austriei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sisi, (n. 24 decembrie 1837, München – d. 10 septembrie 1898, Geneva) a fost soția împăratului Franz Joseph al Austriei. Pe 10 septembrie 1898 în timp ce Elisabeta era în trecere prin Geneva a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Lucheni. Luigi Lucheni a urmărit-o și a înjunghiat-o tocmai când se pregătea să urce impreună cu doamna sa de onoare, contesa unguroaică Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux.

Nimeni nu a realizat faptul că a fost înjunghiată. După ce s-a ridicat și a urcat pe vapor, a leșinat. Vaporul s-a întors imediat, pilotul aflând ca era împărăteasa Austriei. A fost transportată la hotelul la care a fost cazată unde a murit după circa o oră. Ultimele ei cuvinte au fost:”Ce mi s-a întâmplat?” A fost înmormântată cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

10 septembrie 1914 - Trupele generalului francez Joseph Joffre obtin victoria de la Marna, în fata trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminenta.

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Batalia de pe Marna, desfasurata între 5 si 14 septembrie, a fost una dintre cele mai mari confruntari din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.În această bătălie s-a dovedit eşecul Planului Schlieffen, care a stat la originea strategiei Germaniei pentru obţinerea unei victorii rapide în războiul contra Frantei, dupa care a început perioada sângeroasă a „războiului tranşeelor”. A doua batalie de la Marna, începuta la 15 iulie 1918, a reprezentat ultima mare ofensiva a armatei germane, blocata de contraofensiva fortelor Antantei.

10 septembrie 1916 - A încetat din viaţă publicistul Vintilă C.A.Rosetti, al treilea fiu al lui C.A.Rosetti, născut în Franţa, la 11/23 ianuarie 1853. A fost director al “Monitorului Oficial” (1901), membru fondator al Ligii culturale, editor al unor lucrări semnate de C.A.Rosetti şi al scrierilor literare ale Mariei Rosetti, mama sa.

10 septembrie 1918 - Razboiul Civil din Rusia - Armata Rosie bolsevica cucereste orasul Kazan.

10 septembrie 1919 -  S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de Pace între Puterile aliate si asociate si Austria, prin care a fost recunoscuta independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei si Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la Romaniei si a Tirolului de Sud la Italia. Articolul 59 din acest tratat stipula ca Austria renunta în favoarea României la toate drepturile asupra fostului Ducat al Bucovinei, recunoscându-se astfel pe plan international unirea Bucovinei cu România.

Judeţele şi regiunile istorice ale României Mari după 1926 – foto: ro.wikipedia.org

Tratatul este divizat în 14 părți. Secțiunea a patra (articolele 59-61) consacră renunțarea Austriei în favoarea României la orice drepturi și titluri asupra părților fostului Ducat al Bucovinei aflate în componența României. Formularea este ambiguă și a fost utilizată deoarece frontierele dintre România, Cehoslovacia și Polonia a fost stabilită ulterior încheierii tratatului de pace de la Saint Germain însă constituie recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

10 septembrie 1923 - A avut loc primul zbor de noapte internaţional din lume, pe ruta Belgrad-Bucureşti, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigaţie aeriană. 70 de ani de la primul zbor international de noapte din lume – Belgrad – Bucuresti (hartie inchisa la culoare)

10 septembrie 1930 - Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor. Figura marcanta a diplomatiei europene in perioada interbelica si orator deosebit, Nicoale Titulescu a studiat Dreptul in Franta, iar mai apoi a devenit profesor universitar in Iasi si Bucuresti. Dupa ce a ocupat postul de ministru de Finante in Guvernul Ion Bratianu-Take Ionescu, in 1920 si-a inceput activitatea diplomatica ca delegat la Conferinta de Pace de la Paris.

Un an mai tarziu a fost numit trimis extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Londra, post pe care l-a ocupat, cu o mica intrerupere, pana in 1932. A fost ales, de doua ori consecutiv (1930 si 1931) presedinte al Ligii Natiunilor, fapt nemaintalnit pana atunci. A luptat pentru securitatea si integritatea Romaniei, precum si pentru mentinerea pacii in lume. Spre sfarsitul vietii a emigrat in Franta.

10 septembrie 1939 - Al doilea razboi mondial – Guvernul german atrage atentia guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralitatii”. Cu asentimentul primului-ministru, Grigore Gafencu, ministru de Externe, respinge aceasta interpretare, declarând: “obligatiunile noastre de neutralitate nu ne-ar împiedica sa acordam azil unor refugiati politici izolati, daca acestia s-ar abtine de la orice activitate politica pe teritoriul nostru.

10 septembrie 1939 - Al Doilea Razboi Mondial – Canada declara razboi Germaniei naziste, alaturandu-se Aliatilor-Franta, Australia, Noua Zeelanda si Marii Britanii.

10-17 septembrie - A avut loc „procesul unui grup de spioni în slujba Vaticanului”, format din şase prelaţi greco-catolici şi patru laici, acuzaţi de „trădare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian”.

10 septembrie, 1944 - S-a născut Eugen Evu, scriitor român (d. 2017)

Eugen Evu – foto preluat de pe www.referatele.com

Eugen Evu (n. 10 septembrie, 1944, Hunedoara – d. 20 octombrie 2017) a fost un poet, publicist și prozator român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala din Timișoara.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; adevarul.ro

10 septembrie 1946 - Comisia pentru România a Conferinţei de Pace de la Paris adoptă propunerea delegatului britanic ca în tratatul de pace cu ţara noastră să se asigure, în mod expres, proprietatea şi drepturile evreilor.

10 septembrie 1957 - Presedintele Consiliului de Ministri al României adreseaza mesaje sefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei în legatura cu dezvoltarea colaborarii si prieteniei între tarile din zona Balcanilor.
În mesaj se propune convocarea unei Conferinte la nivel înalt a acestor state în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zona a pacii si prieteniei.

10 septembrie 1960 - La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta romanca Iolanda Balas, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total Romania a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).

Iolanda Balaș – foto p-reluat de pe ro.wikipedia.org

10-13 septembrie 1973 - A avut loc vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Columbia.

Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu in Columbia (1973); in planul al -II-lea generalul Ion Mihai Pacepa – foto preluat de pe foto.agerpres.ro

10 septembrie 1977 - Detinutul tunisian Hamida Djandoubi, incarcerat intr-o inchisoare franceza, a fost ultima persoana condamnata la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobandit o trista faima in perioada Revolutiei Franceze, cand Joseph-Ignace Guillotin a propus in locul arderilor pe rug sau spanzurarilor decapitarea cu ajutorul unei “masinarii”.
Peste 10.000 de persoane au fost ghilotinate in timpul Revolutiei din Franta, printre acestea regele Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta. Pedeapsa capitala a fost aborogata in Franta in septembrie 1981.

10 septembrie 1979 - A murit, la Moscova, Agostinho Neto, primul presedinte al Republicii Angola (1975 – 1979); a fost si un important poet de limba portugheza; (n.17 septembrie 1922). A condus Mişcarea Populară de Eliberare a Angolei în lupta pentru eliberarea Angolei de sub dominaţia portugheză.

10 septembrie 1983 - A decedat la Manresa, in Spania, campionul român de şah Victor Ciocâltea; (n. 16 ianuarie 1932, Bucureşti). Una din partidele sale memorabilea fost cea de la a XVI-a Olimpiade de şah, de la Varna, Bulgaria, din 1962, în care l-a învins pe fostul campion mondial Bobby Fischer. Victor Ciocâltea a câştigat Campionatul naţional de şah al României în 1952, 1961, 1969, 1970, 1971, 1975 şi 1979 si a reprezentat România la 11 Olimpiade de şah între 1956-1982. A decedat la masa de şah în timpul unei partide din cadrul unui turneu de şah din Spania în 1983.

10 septembrie 1996 - România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din ţara, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt şi El Greco.

10 septembrie 1998 - A avut loc prima întâlnire a traducatorilor de limba româna din Europa, organizata de Uniunea Scriitorilor din România.

10 septembrie 2002 - Elvetia a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizatiei ca membru cu drepturi depline (Elvetia avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).

10 septembrie 2003 - Ylva Anna Maria Lindh (n.19 iunie 1957), ministrul de externe al Suediei, este înjunghiata în timp ce se afla la cumpărături, și moare a doua zi. In momentul atacului, Lindh nu era protejata de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac. La locul crimei, poliția a obținut o amprentă considerata a fi criminalului si imagini ale suspectului dinregistrate de sistemul de supraveghere al magazinului au fost publicate pe 13 și 14 Septembrie.

La 24 septembrie Poliția a anunțat că un suspect, Mijailo Mijailovic (născut în Suedia din părinți sârbi), a fost reținut și arestat, iar la 25 septembrie s-a anunțat că ADN-ul prelevat la locul crimei,apartine lui Mijailovic, care fusese filmat în magazinul de unde Lindh a fost atacata. După ce a negat orice implicare, Mijailovic a mărturisit crima la 6 ianuarie 2004.. El a fost găsit vinovat și după o evaluare psihiatrică a fost condamnat la închisoare pe viață la 23 martie. La 8 iulie o curte de apel a anulat sentința (după ce s-a concluzionat ca el ar fi fost bolnav psihic, la momentul crimei), și Mijailovic a fost transferat la un spital de psihiatrie securizat. Criminalul a renunțat la cetățenia suedeza și a solicitat, fără succes, să fie transferat în Serbia.

10 septembrie 2008 - A inceput in Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare experiment pentru cautarea ”particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particula inca nedescoperita – prezisa de teoria fizicii particulelor. (A fost oprit pe 19 septembrie. Este o zi istorica in care Large Hadron Collider (LHC) este pus in functiune, la granita dintre Franta si Elvetia – la CERN – organizatia europeana de cercetare nucleara. Cu ajutorul uriasei instalatii, oamenii de stiinta au incercat sa descopere cele mai mici particule existente in Univers pentru a afla lucruri noi despre materie si nasterea sa.

10 septembrie 2008: Acceleratorul de particule Large Hadron Collider a fost pus în funcțiune la Geneva, Elveția – foto: ro.wikipedia.org

10 septembrie 2011 - A murit actorul american Cliff Robertson; (n.9 septembrie 1925). A câștigat in 1968 premiul Academiei americane de film, pentru cel mai bun actor pentru rolul sau din filmul Charly.

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

Brasov 8 septembrie 1990, prima întrunire a Rezistenţei Române, Zeci de mii de braşoveni aşteaptă un mesaj de reconstrucţie a speranţei

foto preluat de pe vasilegogea.wordpress.com
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org, youtube.com

8 septembrie este a 251-a zi a calendarului gregorian și a 252-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 8 septembrie

(BOR) (†) Nașterea Maicii Domnului

“Nașterea Maicii Domnului” de Jusepe Leonardo – foto: ro.wikipedia.org

Nașterea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, care este sărbătorit în 8 septembrie. Preasfânta Fecioară, Născătoarea de Dumnezeu Maria s-a născut din părinți în vârstă, care mai înainte fuseseră fără copii, pe nume Ioachim și Ana, ca răspuns la rugăciunile lor.

Creștinii ortodocși nu mărturisesc doctrina romano-catolică a Imaculatei Concepții a Mariei, prin care se presupune că Maria a fost ferită de păcatul strămoșesc pe care noi toți îl purtăm ca urmare a descendenței din Adam și Eva, anticipând astfel nașterea lui Hristos cel fără de păcat.

Biserica Ortodoxă mărturisește, bineînțeles, că Maica Domnului a primit păcatul strămoșesc, fiind concepută la fel ca întreaga omenire și astfel a avut nevoie de mântuire ca și noi. Credința ortodoxă nu tratează subiectul foarte clar, reținând doar mărturisirea că Maica Domnului ar fi primit păcatul originar și că Maria a devenit Preacurată în momentul Bunei Vestiri.

(BRU) (†) Nașterea Maicii Domnului

The Birth of the Blessed Virgin Mary by Giotto, in the Scrovegni Chapel Padua, Italy (circa 1305) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

(BRC) Nașterea sf. Fecioare Maria

Ziua mondială pentru terapie fizică – kinetoterapie

Ziua mondială pentru terapie fizică – kinetoterapie este marcată în fiecare an la 8 septembrie pentru a creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte rolul profesiei în menţinerea şi îmbunătăţirea mobilităţii şi independenţei individului. Această zi a fost stabilită de Confederaţia Mondială pentru Terapie Fizică (WCPT), în anul 1951, anul fondării organizaţiei. Dacă la înfiinţare WCPT avea 11 organizaţii membre, în prezent numără 120 de organizaţii ce cuprind peste 450.000 de terapeuţi fizici din întreaga lume, potrivit www.wcpt.org şi colegiulfizioterapeutilor.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua internaţională pentru alfabetizare (ONU)

Ziua internaţională pentru alfabetizare este sărbătorită la data de 8 septembrie, reprezentând o oportunitate de evidenţiere atât a progresului obţinut în rata de alfabetizare la nivel mondial, cât şi a provocărilor cu care se confruntă încă acest sector.

Ziua internaţională pentru alfabetizare a fost iniţiată cu ocazia Conferinţei mondiale a miniştrilor educaţiei privind eradicarea analfabetismului, desfăşurată la Teheran, în perioada 8-19 septembrie 1965. În acest sens, a fost propusă data de 8 septembrie, aceasta fiind ziua inaugurală a Conferinţei. Ziua a fost proclamată însă un an mai târziu, mai exact la 26 octombrie 1966, în cadrul celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinţei Generale UNESCO.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

România – Ziua petrolistului

foto: agerpres.ro

Ziua petrolistului este sărbătorită începând cu anul 1990, la data de 8 septembrie, la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom. Desfăşurându-se sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor, această zi este dedicată personalului din industria petrolului, celor care lucrează în foraj, extracţie, prelucrarea şi cercetarea petrolului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Astăzi în istorie pentru 8 septembrie

Evenimentele Zilei de 8 septembrie în Istorie:

- 8 septembrie 1951 – Tratatul de la San Francisco;

- 8 septembrie 1990 – Prima întrunire a “Rezistenţei Române”

14 aprilie – 8 septembrie Anul 70 - S-a incheiat Asediul Ierusalimului (70) – Parte din Războaiele Iudaico-Romane.

Asediul Ierusalimului (70) – “Masacrul” - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În luna august a anului 70 d.Hr. legionarii romani și-au înălțat drapelele în zona sacră a evreilor și au adus jertfe în fața lor. Deși jumătate de Ierusalim se află în mâinile dușmanului, deși – asemenea unor semne prevestitoare de rău -din Templul arzând se ridică sumbre coloane de fum, zeloții nu se predau. Ioan din Ghisala scapă, cu o ceată mai mare, din zona Templului în Orașul de Sus de pe colina vestică. Alții se refugiază în palatul lui Irod, cel cu turnuri puternice.

Încă o dată Titus trebuie să introducă în luptă geniștii, artileria, mașinăriile-berbece, toată strălucita sa tehnică de asediu. În septembrie sunt trecute și aceste ziduri, cucerite ultimele bastioane; rezistența este înfrântă definitiv. Pierderile umane ale iudeilor sunt inimaginabil de mari. În timpul asediului s-au aflat în cetate, conform datelor lui Tacit, 600 000 de oameni. Josephus notează ca număr al prizonierilor, fără a socoti și crucificații și spintecații, 97.000 și adaugă că pe o singură poartă iudeii au scos într-un interval de trei luni 115.800 de cadavre.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

8 septembrie 701 – A decedat papa Sergiu I.

Papa Sergiu I – foto: en.wikipedia.org

Papa Sergiu I (* ? la Palermo; + 8 septembrie 701) a fost un papă al Romei. A ajuns în această funcție probabil la data de 15 decembrie 687. Toată viața s-a implicat puternic în opera de creștinizare a Angliei . Regele vest-saxon (Sf.) Caedwalla a fost botezat de el. De asemenea l-a sprijinit pe Sf. Aldhelm (starețul de la Malmesbury) și l-a numit episcop pe englezul Sf. Willibrord, trimițându-l să predice în Frisonia. În jurul anului 693 a intrat în conflict cu împăratul Bizantului Iustinian al II-lea dupa ce a refuzat să semneze actele Conciliului „Quinisext”.

Din chestiunile de conflict au făcut parte mult discutata egalitate protocolară a Patriarhului de la Coinstantinopol cu Papa de la Roma, precum și interzicerea de a se ține post în zilele de sâmbătă șau înfățișarea lui Iisus ca Agnus Dei. Efortul împăratului de a-l aresta pe papă și de a-l transporta la Constantinopol, a eșuat datorită rezistenței milițiilor cetățenilor din Roma și a exarhului de la Ravenna. Papa Sergiu a îmbogățit slujba liturghiei, adăugând de pildă cântarea Agnus Dei la aceasta. Biserica Catolică îl sărbătorește pe 8 septembrie (prima lui mențiune s-a făcut în calendarul festiv al lui Willibrord).

8 septembrie 780 - Este încoronat împaratul bizantin Constantin al VI-lea (Orbul).

Constantin al VI-lea – foto: ro.wikipedia.org

Constantin VI Orbul (Konstantinos Typhlos) (n. 14 ianuarie 771 e.n., Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit – d. 797 e.n.) a fost împărat bizantin între 780 şi 797, fiul lui Leon IV şi al Irinei. A domnit pana in anul 797. La 18 august 797 a fost inlaturat de la conducerea Imperiului in urma unui complot. Conjuratii l-au orbit, l-au deportat departe de Constantinopol si l-au inchis intr-o manastire , unde probabil a murit la putin timp datorita ranilor, pe tron ramanand in urmatorii cinci ani mama sa, Irina Ateniana cunoscutǎ și ca Sfânta Irina.

8 septembrie 1157 - S-a născut Richard I Inimă de Leu, rege al Angliei (d. 6 aprilie 1199).

Efigie (c. 1199) a lui Richard I la mănăstirea Fontevraud, Anjou – foto: ro.wikipedia.org

Richard I (n. 8 septembrie 1157, d. 6 aprilie 1199) a fost rege al Angliei în perioada 1189-1199. Era cunoscut și sub numele de Richard Inimă-de-Leu datorită reputației sale de mare lider militar.

8 septembrie 1209 - S-a născut Sancho al II-lea al Portugaliei (d. 1248)

Sancho al II-lea al Portugaliei - foto: ro.wikipedia.org

Sancho al II-lea al Portugaliei, supranumit Călugăr (n. 8 septembrie 1207, Coimbra – d. 4 ianuarie 1248, Toledo), a fost cel de-al patrulea rege al Portugaliei, fiul cel mare al lui Afonso al II-lea al Portugaliei cu soția sa, Prințesa Urraca de Castilia. Sancho a devenit rege în 1223 și a fost urmat de fratele său, Afonso al III-lea, în 1247. A murit în exil la Toledo, pe 4 ianuarie 1248.

8 septembrie 1331 - Stefan Uroš al IV-lea Dušan se declara rege al Serbiei.

Ștefan Dușan - foto: ro.wikipedia.org

Ștefan Uroș IV Dușan (1308 – 20 decembrie 1355), a fost regele Serbiei (din 8 septembrie 1331) și țar al sârbilor și grecilor (din 16 aprilie 1345). Sub conducerea sa, Serbia și-a atins apogeul extinderii teritoriale, Țaratul Sârb fiind unul dintre cele mai mari state din Europa în acea vreme. Stefan Uroš IV Dušan și Ioan Alexandru al Bulgariei au realizat o alianță, consfințită prin căsătoria regelui sârb cu Elena a Bulgariei, soră a lui Ioan Alexandru, în ziua de Paști din anul 1332. Coroana sa este păstrată la mănăstirea Cetinje din Muntenegru.

8 septembrie 1474 - S-a născut poetul renascentist Ludovico Ariosto (d. 6 iulie 1533)

Ludovico Ariosto – foto: ro.wikipedia.org

Ludovico Ariosto (n. 8 septembrie 1474, Reggio Emilia – d. †6 iulie 1533, Ferrara) a fost un poet italian din epoca Renaşterii, cunoscut mai ales ca autor al poemului eroic “Orlando furioso” (1516). Capodopera sa, poemul epic “Orlando furioso”, a fost una dintre sursele de inspiraţie pentru Ion Budai-Deleanu, autorul “Ţiganiadei”.

8 septembrie 1495 - A început domnia lui Radu cel Mare în Țara Românească.

Radu IV the Great and his wife, Catalina Crnojević of Zeta – foto: en.wikipedia.org

Radu cel Mare a fost domn al Țării Românești din anul 1495 până în anul 1508. Născut în 1467, fiu al lui Vlad Călugărul, a domnit împreună cu tatăl sau în 1492 și apoi l-a succedat începând din 15 aprilie 1495 și până la moartea lui, în aprilie 1508.Cinci dintre fiii lui au fost domni ai Țării Românești. A avut 5 copii din căsătoria sa cu domnița Cătălina din Sărata:

- Vlad Vintilă

- Radu Paisie

- Mircea Ciobanul

- Cărstina, se căsătorește cu Stanciul din Bratovoești mare spătar 1559, mort în 1577

- Ana

- Boba, se căsătorește cu Monce, jupân și logofăt, omorât de către Vintilă

A mai avut și doi fii nelegitimi:

- Radu de la Afumați

- Radu Bădica

În timpul domniei sale a fost tipărit Liturghierul slavon al lui Macarie (1508) în spațiul românesc, reprezentând prima carte românească în istoria literaturii române, finalizat la data de 10 noiembrie 1508. Este înmormântat la Mănăstirea Dealu din Târgoviște.

8 septembrie 1504 - David, o sculptură realizată de Michelangelo Buonarotti care îl înfățișează pe eroul biblic David, a fost dezvelită la Florenta (Italia).

David de Michelangelo – foto: ro.wikipedia.org

David este o sculptură, capodoperă a Renaşterii, creată între 1501 şi 1504 de artistul italian Michelangelo. Este o statuie de marmură albă care măsoară 4,34 metri (5,17 metri împreună cu soclul) a unui bărbat nud. Statuia îl reprezintă pe eroul biblic David. Statuia a fost realizată dintr-un bloc de marmură albă de Carrara, abandonată după eşecul altor sculptori.

Michelangelo a ştiut să profite din plin de strâmtimea blocului de marmură şi să forţeze unul din defecte (o spărtură în care artistul a săpat spaţiul dintre braţul drept şi tors) în favoarea sa. Michelangelo l-a reprezentat pe David cu praştia în mână, chiar înainte de lupta cu Goliat.

Iniţial plasat în faţa clădirii Palazzo Vecchio, în Piazza della Signoria, originalul se află, din 1873, expus la Galleria dell’Accademia din Florenţa. Pentru a fi ferită de intemperii şi acte de vandalism, statuia a fost îndepărtată din piaţă în 1873, şi relocată în Galleria dell’Accademia. O replică a statuii a fost amplasată în 1910 în Piazza della Signoria

8 septembrie 1613 - A murit compozitorul italian Carlo Gesualdo (Gesualdo da Venosa) ; (n. 1566).

Gesualdo da Venosa – foto: ro.wikipedia.org

Gesualdo da Venosa (sau Carlo Gesualdo), compozitor italian renascentist, s-a născut la Napoli în 1560 şi a murit în Avellino în 1613. A aparţinut unei familii nobiliare foarte bogate din sudul Italiei. De mic şi-a manifestat înclinaţia către muzică şi a urmat studii de specialitate foarte temeinice. Încă din adolescenţă compune cu o mare uşurinţă şi cântă cu virtuozitate la lăută. După anul 1590, biografia sa devine controversată.

Opera sa se remarcă printr-o expresivitate ieşită din comun şi prin folosirea îndrăzneaţă a armoniilor cromatice, într-un mod nemaiîntâlnit până la el. Creaţii: Muzică laică: 7 volume de madrigale (ultimul, publicat postum în 1694).; Muzică religioasă: două cărţi de Sacrae cantiones.

8 septembrie 1636 - A fost fondată Universitatea Harvard.

Engraving of Harvard College by Paul Revere, 1767 – foto: en.wikipedia.org

Universitatea Harvard (engleză Harvard University) este o universitate privată, aflată în orașul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite. A fost întemeiată la 8 septembrie 1636, prin votul Înaltei Curți a coloniei britanice din golful Massachusetts, Province of Massachusetts Bay, fiind cea mai veche universitate din Statele Unite.

În topul „Times Higher Education” este considerată a doua universitate din lume. Instituția a fost denumită Colegiul Harvard pe 13 martie 1639, după cel care a investit cei mai mulți bani în universitate, un tânăr preot numit John Harvard. Absolvent al Colegiului Emmanuel, din Cambridge, John Harvard a lăsat prin testament câteva sute de cărți care să formeze baza de carte a bibliotecii universității și câteva sute de lire sterline.

La Harvard, la 5 iunie 1947, secretarul de stat George Marshall a rostit discursul despre Programul pentru redresarea economică a Europei (European Recovery Program (ERP)) cunoscut sub numele de „Planul Marshall”. 75 de laureați ai Premiului Nobel sunt asociați, într-un fel sau altul, cu această universitate.

Din 1974, 19 câștigători ai Premiului Nobel și 15 laureați ai premiului Pulitzer au fost cadre didactice la celebra universitate. În prezent, universitatea Harvard are un buget mai mare decât orice altă instituție de învățământ din lume. Una dintre instituțiile cele mai importante ale Universității Harvard este Centrul de astrofizică Smithsonian și baza de date Astrophysics Data System, care stochează сele mai importante date astronomice din lume.

8 septembrie 1761 - A avut loc căsătoria regelui George al III-lea al Regatului Unit cu ducesa Charlotte de Mecklenburg-Strelitz.

George al III-lea, portret de Allan Ramsay, 1762 – foto: ro.wikipedia.org

George al III-lea (George William Frederick; 4 iunie 1738 – 29 ianuarie 1820) a fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa – in imagine, George al III-lea, Rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei; Rege al Hanovrei.

Princess Charlotte by Johann Georg Ziesenis, c. 1761- foto: en.wikipedia.org

Charlotte de Mecklenburg-Strelitz (19 mai 1744 – 17 noiembrie 1818) a fost regină a Marii Britanii, soţia regelui George al III-lea al Regatului Unit. Regina Charlotte a fost patroană a artelor, printre alţii susţinându-i pe Johann Christian Bach şi Wolfgang Amadeus Mozart. Era botanist amator şi a ajutat la fondarea Kew Gardens. George al III-lea şi regina Charlotte au avut 15 copii.

8 septembrie 1779 - S-a născut sultanul otoman Mustafa al IV-lea; (d.1808). A domnit din 29 mai 1807 pana la 15 noiembrie 1808, cand a fost inlaturat de la tron de fratele sau vitreg Mahmud al II-lea.

8 septembrie 1793 - Se desfășoară Bătălia de la Hondschoote dintre trupele Republicii franceze si cele ale Primei Coalitii.

The Battle of Hondschoote 1793 Original typogravure by Boussod & Valadon after a painting by Eugène Lami. 1890 – foto: en.wikipedia.org

Trupele generalului francez Houchard inving armata ducelui de York si Albany si elibereaza orasul port Dunquerque.

8 septembrie 1830 - S-a născut Frédéric Mistral, poet francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1914)

Frédéric Mistral – foto: ro.wikipedia.org

Frédéric Mistral (n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône – d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez de limbă provensală, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904 (împreună cu dramaturgul spaniol José Echegaray). Motivația Juriului Nobel:

“ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal”

În anul 1854 a fondat în Provence o grupare literară, numită a „felibrilor”, care viza independența culturală a Provenței, reînvierea și promovarea limbii, literaturii și tradițiilor provensale, după modelul unui clasicism meridional. A fost prieten cu Vasile Alecsandri.

8 septembrie 1831 - William al IV-lea este încoronat rege al Marii Britanii și al Hanovrei.

William IV, pictură de Sir Martin Archer Shee, 1833 – foto: ro.wikipedia.org

William IV (William Henry; 21 august 1765 – 20 iunie 1837) a fost rege al Hanovrei și al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de la 26 iunie 1830 până la moartea sa. William, cel de-al treilea fiul a lui George III și fratele mai mic al regelui George IV, a fost ultimul rege și penultimul monarh din Casa de Hanovra.

8 septembrie 1841 - S-a născut Antonín Dvořák, compozitor ceh, împreuna cu Bedrich Smetana, a pus bazele școlii muzicale naționale cehe (d. 1 mai 1904).

Antonín Dvořák - foto: ro.wikipedia.org

Antonín Leopold Dvořák (n. 8 septembrie 1841, Nelahozeves – d. 1 mai 1904, Praga; numele său se pronunță aproximativ ‘dvo-jac) a fost un compozitor de muzică clasică originar din regiunea Boemia din Cehia.

8 septembrie 1873 - S-a născut Alfred Jarry, dramaturg şi prozator, precursor al suprarealismului („Ubu rege”, 1896); (m. 1 noiembrie 1907).

Portrait of Alfred Jarry in 1896 -
foto: ro.wikipedia.org

Alfred Jarry (n. 8 septembrie 1873, Laval, Franţa – d. 1 noiembrie 1907, Paris, Franţa) a fost un scriitor francez. Opera sa literară, care se înscrie în domeniul absurdului, grotescului, este considerată ca precursoare a suprarealismului.

8 septembrie 1888 - La Londra este găsit corpul celei de-a doua victime a lui Jack Spintecătorul, Annie Chapman.

1869 photograph of Annie Chapman, a victim of Jack the Ripper – foto: en.wikipedia.org

8 septembrie 1894 - A încetat din viaţă Hermann von Helmholtz, medic și fiziolog german (n. 31 august 1821).

Hermann von Helmholtz - foto: ro.wikipedia.org

Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz (31 august 1821 – 8 septembrie 1894) a fost un medic şi fizician german. A formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul; Enciclopedia Britannica din 1911, scria: „viața sa a fost de la început până la sfârșit una dedicată științei, și el trebuie considerat unul din cei mai de seamă intelectuali ai secolului al XIX-lea.”

8 septembrie 1900 - Un uragan care a lovit orașul Galveston, Texas a făcut mai mult de 8 000 de victime umane.

8 septembrie 1907 - A încetat din viaţă Iosif Vulcan, poet, prozator şi dramaturg, coordonator al revistelor „Familia” şi „Şezătoarea”; (n. 31 martie 1841).

Iosif Vulcan – foto: ro.wikipedia.org

Iosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, Bihor – d. 8 septembrie 1907, Oradea) publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române. În februarie 1866, Iosif Vulcan a primit la sediul redacției revistei „Familia” de la un „privatist” de la Gimanziul din Cernauti , o scrisoare însoțită de o poezie, „De-aș avea”, semnată Mihai Eminovici. Este încântat de poezia primită, permițându-și însă o modificare, și anume, romanizarea numelui tânărului poet, transformându-l din Eminovici în Eminescu. Din acest motiv, Iosif Vulcan este considerat „nașul literar” al celui mai mare poet român.

8 septembrie 1910 - S-a nascut actorul francez de teatru și film, mim, regizor și director de teatru Jean Louis Barrault ; (d. 1994).

8 septembrie 1926 - A încetat din viaţă Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, specialist în limbile clasice. A pus împreună cu Sextil Puşcariu, bazele Muzeului Limbii Române. A fost membru corespondent al Academiei Române; (n. 6 octombrie 1881)

8 septembrie 1930 - S-a născut Petre Salcudeanu, scriitor, scenarist şi om politic roman (ministru al Culturii între 28 august şi 5 noiembrie 1993). A absolvit Facultatea de Critică și Literatură din Moscova și Facultatea de Filozofie din București. Romanul „Biblioteca din Alexandria” i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române); (d. 6 noiembrie 2005). A ocupat funcția de ministru al Culturii din România în 1993 și a fost membru fondator al Uniunii Scriitorilor din Romania.

8 septembrie 1940 - Masacrul de la Ciumărna.

Masacrul de la Treznea (9 septembrie 1940) – Trupele maghiare mărșăluiesc în Zalău in ajunul masacrului – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

La 8 septembrie 1940 în Ciumărna trupele ungare au ucis 11 români: Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Țiriac și soția sa Ana, N. Rati, Teodor Țiriac, Rozalia Țiriac, Gavrilă Oprea Ticău, Gavrilă Ortelecan, Florea Ciglăneanu, Niculae Barburaș și un țăran din Trăznea.

În 1940, pe lângă cei 873 de români, locuiau aici doar 22 de maghiari și 11 evrei. Pentru a evita deportarea, evreii s-au declarat etnici maghiari, renunțând la numele evreiești și adoptând nume de rezonanță maghiară. După masacru, autoritățile ungare au adus alți 21 de maghiari, jandarmi și alți funcționari, crescând astfel la 54 numărul maghiarilor din sat.
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

8 septembrie 1940 - Masacrul de la Nușfalău – La 8 septembrie 1940, în comuna Nușfalău-Sălaj, trupe ale armatei maghiare cu sprijinul unor localnici comit un masacru împotriva civililor români. Au fost torturați și uciși 11 oameni din satul bihorean Almașu Mare (două femei și 9 bărbați), aflați în trecere prin Nușfalău.

8 septembrie 1941 - Începe blocadei Leningradului de catre trupele germane, in timpul celui de-al doilera razboi mondial. Se va incheia la data de 27 ianuarie 1944.

8 septembrie 1944 - Al doilea război mondial – Londra a fost lovită pentru prima dată de rachetele germane V-2.

Replica unei rachete V-2 în muzeul Peenemünde – foto: ro.wikipedia.org

V-2 (în germană: Vergeltungswaffe 2 – “Arma Răzbunării 2“; menționată în literatura sovietică/rusă ca Fau-2 (Фау-2), după pronunția germană a literei ”V”), al cărei nume tehnic este Aggregat-4 (A4), a fost prima rachetă balistică cu rază lungă de acțiune dezvoltată în timpului celui de-al Doilea Război Mondial în Germania, cu scopul expres de a fi folosită împotriva Londrei, iar mai târziu a Antwerpenului.

8 septembrie 1949 - A încetat din viaţă Richard Strauss, compozitor şi dirijor, reprezentant al post-romantismului („Aşa grăit-a Zarathustra”, „Don Juan”; „Salomeea”, „Electra”) ; (n. 11 iunie 1864).

8 septembrie 1951 - A fost semnat oficial de 48 de țări Tratatul de la San Francisco.

Yoshida şi membrii delegaţiei japoneze semnează Tratatul de la San Francisco (8 septembrie 1951) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tratatul de la San Francisco, între Japonia și o parte a Puterilor Aliate, a fost semnat oficial de 48 de țări la 8 septembrie 1951, la War Memorial Opera House din San Francisco, California și a intrat în vigoare la 28 aprilie 1952. Scopul tratatului a fost de a pune capăt oficial celui de al Doilea Război Mondial, de a pune capăt poziției Japoniei ca putere imperială și de a aloca despăgubiri civililor și foștilor prizonieri de război din țările aliate, care suferiseră din cauza crimelor de război comise de japonezi. Acest tratat a invocat Carta Organizației Națiunilor Unite și Declarația Universală a Drepturilor Omului.

O delegatie a Uniunii Sovietice condusa de viceministrul de externe Andrei Gromiko a luat parte la conferința de la San Francisco, dar incă de la începutul conferinței, și-a exprimat opoziția față de textul tratatului pregătit de Statele Unite și de Regatul Unit. Delegația sovietică a făcut mai multe tentative procedurale nereușite de a tergiversa conferința, pretinzand printre altele că tratatul încalcă Acordul de la Yalta nerecunoscând suveranitatea Uniunii Sovietice asupra Sahalinului de Sud și asupra Insulelor Kurile. Abia la 19 octombrie 1956, Japonia și URSS au semnat o Declaratie Comuna prin care au pus capăt războiului și au restabilit relațiile diplomatice.

Împreună cu Tratatul de Securitate semnat în același an, Tratatul de la San Francisco a marcat începutul „Sistemului San Francisco”, termen introdus de istoricul John W. Dower, care însumează efectele relației Japoniei cu Statele Unite și rolul său în arena internațională așa cum a fost trasat de aceste tratate.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

8 septembrie 1951 - S-a nascut Bela Marko, politician român de etnie maghiară, lider al formatiunii Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania.

8 septembrie 1954 - Microbiologul american Jonas Edward a realizat primul vaccin împotriva poliomielitei; la 12 aprilie 1955, vaccinul a început să fie comercializat pe piața americană.

Magazine photo of Jonas Salk to O’Neill, “the most elaborate program of its kind in history, involving 20,000 physicians and public health officers, 64,000 school personnel, and 220,000 volunteers,” with over 1,800,000 school children participating in the trial. A 1954 Gallup poll showed that more Americans knew about the polio field trials than could give the full name of the President – foto: en.wikipedia.org

8 septembrie 1959 - România a fost inclusă în componența Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, URSS); Comitetul era format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România și Cehoslovacia (își va începe lucrările la Geneva, în martie 1960).

8 septembrie 1965 - A încetat din viaţă chimistul Hermann Staudinger, (Premiul Nobel, 1953),considerat întemeietorul chimiei macromoleculare; a descoperit şi a explicat fenomenul polimerizării ; (n. 23 martie 1881).

8 septembrie 1966 - Televiziunea americana NBC difuzeaza primul episod al serialului stiintifico-fantastic Star Trek .

8 septembrie 1975 - Ia ființă compania de transport aerian LAR (Liniile Aeriene Române).

8 septembrie 1979 - S-a născut Pink, cântăreață americană.

Alecia Beth Moore (n. 8 septembrie, 1979), cunoscută sub numele de scenă Pink (uneori scris P!nk), este o cântăreață câștigătoare a două premii Grammy care a devenit celebră în 2000 datorită albumului Can’t Take Me Home. Al doilea ei album, Missundaztood a devenit cel mai bine vândut din cariera sa. Spre deosebire de primul, care a avut influențe R&B, Missundaztood a fost orientat mai mult spre pop rock.

Al treilea material discografic, Try This, nu s-a bucurat de un succes la fel de mare ca anteriorul. După o pauză, Pink s-a reîntors pe scena muzicală cu albumul I’m Not Dead (2006) care s-a comercializat în peste 1,5 milioane de exemplare numai în Statele Unite. În total, Pink a vândut peste 29 de milioane de unități ale albumelor ei în toată lumea. Al cincilea album, Funhouse, a fost lansat în octombrie 2008.

Este recunoscută prin simțul ei vestimentar neconvențional și glasul său puternic. P!nk a fost clasată pe locul 12 în UK Music Hall of Fame pentru primii ani ai secolului al XXI-lea. Calitățile ei vocale au fost comparate cu cele ale lui Janis Joplin, considerată de P!nk unul dintre idolii săi. În septembrie 2013 Pink a fost desemnată Femeia Anului 2013 de către revista Billboard, după ce artista americană a reușit să ajungă în acest an pentru prima oară pe primul loc în topul Billboard al albumelor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; wmh.pinkspage.com

8 septembrie 1981′- A încetat din viaţă fizicianul Hideki Yucawa (Premiul Nobel pentru Fizică, 1949); s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului, particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice ; (n. 23 ianuarie 1907).

8 septembrie 1990 - A avut loc, la Braşov, din iniţiativa „Mişcării 15 noiembrie 1987”, Prima Intrunire a Rezistenţei Române. Au participat Societatea Timişoara, GDS, AFDP, CADA, Asociaţia „21 Decembrie”.

O parte dintre participanţii la prima Întrunire a Rezistenţei Române: Doru Mihiţ („Societatea Timişoara„), Dumitru Iuga (liderul Sindicatului liber din Televiziunea română), Mircea Brenciu (revista ASTRA), Vasile Gogea (Mişcarea 15 Noiembrie, revista ASTRA), Stelian Tănase (revista 22), Marian Muntenu (Liga studenţilor Bucureşti), Mirela Roznoveanu (reporter special România liberă), Smaranda Enache (Liga Pro Europa – Tîrgu Mureş), Ana Şincai (Grupul pentru dialog social – GDS), Mircea Sevaciuc (Liderul Mişcării 15 Noiembrie), Constantin Ticu Dumitrescu (AFDPR), Mihai Gheorghiu (Liga studenţilor), Mihai Şora (filosof, GDS), Adrian Moruzi (Pro Democraţia), Vasile Anghel (preşesinte Asociaţia 15 Noiembrie 1987), Gavrilă Filichi, Dănuţ Iacob, Voinea Stan (Asociaţia 15 Noiembrie 1987) – foto preluat de pe vasilegogea.wordpress.com

„Prima săptămînă a lui septembrie 1990 arată un Braşov prins într-un lanţ de evenimente neliniştitoare pentru putere: Tractorul intră în grevă, Petre Roman este huiduit de muncitorii grevişti, la Combinatul Chimic din Făgăraş se produce o explozie puternică, în pădurile de lîngă Săcele se semnalează începuturi repetate de incendii, Federaţia Sindicală Înfrăţirea, cu Mişcarea 15 Noiembrie ca membru fondator, are la Braşov Conferinţa Extraordinară.

Deci nimic comod pentru cei de la putere. La toate acestea se adaugă începutul Întrunirii Rezistenţei Române, de care presa centrală aservită puterii, ce să mai vorbim de Televiziunea lui Răzvan Theodorescu şi Emanoil Valeriu, nu spune nimic, deşi am avut grijă să trimitem notificări-invitaţii tuturor acestor instituţii.” Astfel descrie Mircea Sevaciuc, în cartea sa de „memorii” 15 NOIEMBRIE 1987 – ZIUA DEMNITĂŢII (Editura Kron-Art, Braşov, 2007), atmosfera generală din Braşov în zilele primei Întruniri a Rezistenţei Române.
cititi mai mult pe vasilegogea.wordpress.com

8 septembrie 1991 - Republica Macedonia și-a declarat in urma unui referendum independența față de Iugoslavia, fiind numita Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). Denumirea oficiala a acestei tari este disputata din cauza neintelegerilor cu Grecia vecina,care respinge aceasta denumire pentru motivul ca ea apartine istoriei sale nationale si unui teritoriu aflat in prezent in componenta sa.

8 septembrie 1994 - Are loc, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice și franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezența președintelui Franței,Francois Mitterand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Cristopher și a cancelarului german, Helmuth Kohl.

8 septembrie 1994 - Un Boeing 737 cu 132 de oameni la bord, s-a prăbușit în apropiere de aeroportul internațional Pittsburgh; n-au fost supraviețuitori.

8 septembrie 2004 - Nava spațială Genesis, care a fost lansată în urmă cu patru ani pentru a explora vântul solar, s-a prăbușit în Utah pentru că nu s-a deschis parașuta de frânare.

8 septembrie 2004 - S-a stins din viata la Bucuresti, popularul interpret roman de muzica usoara Dan Spataru ; (n. 1939).

Dan George Spătaru (n. 2 octombrie 1939, Aliman, Constanța – d. 8 septembrie 2004, București) a fost unul dintre cei mai prolifici cântăreți români de muzică ușoară. Au avut un mare succes de public cantecele sale „Ţărăncuţă, ţărăncuţă„, „Nici o lacrimă„, „Nu-ţi şade bine cînd plîngi„, „Nu m-am gîndit la despărţire„, „Oare, Oare„, „Îţi pare rău”, „În rîndul patru„,”Drumurile noastre„. Dan Spătaru a bătut, în Cuba, recordul la aplauze: 16 minute și 19 secunde: „prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!“ La înmormîntarea sa au venit peste 10 000 de oameni.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

8 septembrie 2005 - Iuri Iehanurov a devenit prim-ministru interimar al Ucrainei.

Iuri Iehanurov (2013) - foto: ro.wikipedia.org

Iuri Ivanovici Iehanurov (n. 23 august 1948) este un politician ucrainean. A fost numit prim-minstru interimar al Ucrainei la 8 septembrie 2005.

8 septembrie 2009 - La 74 de ani de la primele autoturisme Ford produse în România (București, Floreasca), noua uzină de la Craiova a început producția de serie cu o autoutilitară de clasă medie, Ford Connect.

8 septembrie 2009 - A decedat fizicianul danez Aage Niels Bohr ,fiul Margrethei și a marelui fizician Niels Bohr. laureat Nobel , el însuși un important specialist în fizica nucleara , laureat al Premiului Nobel pentru fizica , în 1975 ; (n. 19 iunie 1922).

8 septembrie 2012 - A decedat in California , Bill Moggridge, designer britanic, autor și educator, realizatorul primului laptop din lume, Grid Compass , un computer pliabil care a fost folosit si pe naveta spatiala Discovery in 1985; (n. 25 iunie 1943)

8 septembrie 2019 - Burkina: Cel puţin 20 de morţi în atacuri în nordul ţării (surse de securitate) Cel puţin 20 de persoane au fost ucise duminică în două atacuri, între care unul cu dispozitiv exploziv improvizat (IED), în două localităţi din provincia Sanmatenga, nordul Burkina Faso, au anunţat surse de securitate şi locale, relatează AFP. “Un vehicul de transport mixt – mărfuri şi pasageri – a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat în zona Barsalogho, în urma exploziei fiind înregistraţi cel puţin 12 morţi în rândul pasagerilor, în majoritate comercianţi, duminică după-amiază”, a indicat o sursă de securitate.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

8  septembrie 2019 - Echipa națională de tenis de masă feminin a României a câștigat pentru a cincea oară titlul european.

Tenis de masă – Echipa feminină a României, din nou campioană europeană (8 septembrie 2019) – foto preluat de pe agerpres.ro

Selecţionata feminină a României a cucerit medaliile de aur la Campionatele Europene de tenis de masă pe echipe de la Nantes (Franţa), duminică, după ce a învins Portugalia cu scorul de 3-0 în finală. România şi-a trecut în palmares al cincilea său titlu continental, după cele din 1992, 2002, 2005 şi 2017.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

8 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; .youtube.com

Soldati francezi in transee, in “Prima bătălie de pe Marna” (1914)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 5 septembrie

(BOR) Sf. Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sfântului Ioan Botezătorul

Domenico Ghirlandaio’s fresco Zechariah Writes Down the Name of His Son (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Rabinul Zäbädeus a fost tatăl personajului biblic Ioan Botezătorul. Potrivit Noului Testament, la bătrânețe lui Zaharia i s-ar fi arătat Arhanghelul Gabriel, care a prezis că soția lui, Elisabeta, va naște un copil, proorocire care s-a adeverit. În Biblie , Zaharia (Ζαχαρίας în greacă, Zaharia în KJV , Zachary în Biblia Douay-Rheims ), este tatăl lui Ioan Botezătorul , un preot dintre fiii lui Aaron și profet în Evanghelia după Luca 1:67-79, soțul Elizabetei care este verișoara Mariei, mama lui Isus.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

(BRU) Sf. Zaharia, profet, tatăl sf. Ioan Botezătorul († secolul I)

(BRC) Sf. Laurențiu Iustiniani, episcop

Ziua internaţională a carităţii (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a decis, prin Rezoluţia /RES/ 67/105, marcarea Zilei internaţionale a carităţii în ziua de 5 septembrie a fiecărui an. Potrivit ONU (https://www.un.org), caritatea, la fel ca voluntariatul şi filantropia, susţine legături sociale reale şi contribuie la crearea unor societăţi incluzive şi mai rezistente.

Caritatea poate atenua cele mai grave efecte ale crizelor umanitare, poate completa serviciile publice în îngrijirea sănătăţii, educaţie, locuinţe şi protecţia copilului. Asistă la promovarea culturii, ştiinţei, sportului şi protecţia patrimoniului cultural şi natural. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi răspândeşte mesajul umanităţii în situaţii de conflict.

(…) Data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a carităţii a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, “pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

5 septembrie – Ziua internaţională a carităţii (ONU) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Astăzi în istorie pentru 5 septembrie

Evenimentele Zilei de 5 septembrie în Istorie:

- 5 septembrie 1450 – A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450)

- 5 septembrie 1905 – Tratatul de la Portsmouth;

- 5 septembrie 1914 – Prima Bătălie de pe Marna;

- 5 septembrie 1916 – A început Bătălia de la Dobrici (5 – 7 septembrie 1916)

5 septembrie 590 - A decedat regele longobarzilor Authari (n. cca. 540).

Woodcut vignette of Authari in the 1493 Nuremberg Chronicle – foto: en.wikipedia.org

Authari (n. cca. 540 – d. 5 septembrie 590, Pavia) a fost rege al longobarzilor de la anul 584 până la moarte. Era fiul fostului rege, Cleph al longobarzilor, la moartea căruia (574), nobilimea longobardă a refuzat numirea unui succesorul, situaţie care a condus la interregnum-ul de 10 ani, cunoscut ca „Domnia ducilor”.

Abia in 584, ei l-au ales rege pe printul Authari, căruia i-au cedat nu numai stăpânirea asupra reşedinţei de la Pavia, dar şi jumătate din domeniile lor ducale. El a extins stăpânirea longobardă pe seama unor posesiuni ale Bizanţului din Italia. La 15 mai 589, Authari s-a căsătorit cu Theodelinda, fiică a ducelui Garibald I al bavarezilor. De credinţă catolică, regina a avut o mare influenţă asupra longobarzilor datorită virtuţilor sale. Authari a murit la Pavia în 590, posibil otrăvit.

5 septembrie 699 - S-a născut fondatorul școlii sunnite Hanafi fiqh de jurisprudența islamica, Nu’mān ibn Thabit ibn Zuta ibn Marzubān, cunoscut de asemenea sub numele Imam Abū Hanifah (d.767). El este deseori numit „Marele Imam„. Şcoala hanefită este cea mai veche, fiind intitulată astfel după numele întemeietorul ei Abu Hanifa, care a fost conducătorul corpului de jurişti din localitatea Kufa.

Conform unor surse, acesta ar fi scris în timpul vieţii două cărţi, pierdute, datele din acestea transmiţându-se prin ucenicii săi. Metodologia lui Abu Hanifa a permis dezvoltarea dreptului islamic, iar ideile şcolii hanefite s-au răspândit şi în Khorasan, India de nord şi Transoxania, fiind adoptate şi de către selgiukizi şi otamani. În prezent, ideile acestei şcoli predomină în Turcia.

5 septembrie 1187 - S-a născut Ludovic al VIII-lea al Franței (d. 1226)

Încoronarea regelui Ludovic al VIII-lea și a reginei Blanche a Castiliei la Reims în 1223; pictură din anii 1450 – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic al VIII-lea al Franței (franceză Louis VIII de France) (n. 5 septembrie 1187; d. 8 noiembrie 1226) a fost rege al Franței în perioada 1223-1226. S-a născut la Paris, ca fiu al regelui Filip al II-lea și al Isabellei de Hainaut. Era supranumit Ludovic “Inimă de Leu“.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1450 - A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450), între domnul Moldovei, Bogdan II (1449 – 1451) şi oastea polonă venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel (1448 – 1449, 1452 – 1454, 1455).

Bogdan al II-lea (n. 1409 — d. octombrie 1451) a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 – 17 octombrie 1451 – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Pentru înlăturarea pericolului venit dinspre Polonia, unde se refugiase Alexăndrel, Bogdan a încheiat cu Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei, tratatele de la Roman (11 februarie 1450) şi Suceava (5 iulie 1450). Prin acestea, Bogdan se angaja să nu revendice Chilia, decât cu acordul protectorului său.

La 9 martie 1450, Consiliul de Coroană întrunit la Cracovia a propus organizarea unei expediţii în Moldova, care să o aducă sub ascultarea Poloniei, chiar dacă domnul se arătase dispus să depună omagiu de vasalitate regelui. Erau vizate Chilia şi Cetatea Albă „cele două excelente porturi pentru vasele întregului Orient”, după cum afirmau nobilii polonezi, şi stabilirea graniţelor Poloniei la gurile Dunării (Veniamin Ciobanu). Regele Cazimir IV (1447 – 1492) a aprobat propunerea doar cu condiţia de a reînscăuna pe Alexăndrel.

Armata polonă, condusă de P. Odrowąz şi P. Koniecpolski, porneşte din Liov (24 iunie 1450) spre Cameniţa, unde are loc joncţiunea cu trupele lui Alexăndrel şi ale lui Didrih Buczacki, starostele Podoliei. Pătrunsă pe teritoriul Moldovei, aceasta a fost supusă hărţuirii, prin atacuri dese ce urmăreau atragerea ei într-o zonă păduroasă şi strâmtă.

Bătălia s-a desfăşurat „pe câmpul care era numit Crasna la pârâul Izvorul Crasnei, lângă oraşul Vaslui” (Jan Długosz), la marginea unei păduri. Încă de la început pedestrimea moldoveană, a fost aşezată în centru, acoperită de călăreţii lui Bogdan, pentru a induce în eroare. Asaltul cavaleriei polone s-a dovedit a fi un dezastru, ea a fost prinsă în mijlocul oştenilor moldoveni care au atacat cu arcuri, lănci şi coase (cu care taie venele cailor). Oastea polonă a fost zdrobită, starostele de Liov, P. Odrowąz, a căzut pe câmpul de luptă, retragerea fiind posibilă doar cu ajutorul trupelor lui Alexăndrel.

La luptă a participat şi Ştefan (viitorul Ştefan cel Mare) care va demonstra în bătăliile viitoare că şi-a însuşit strategia folosită de tatăl său, Bogdan II, (bătălia din iarna anului 1475 se va desfăşura în acelaşi loc).
articol preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

5 septembrie 1487 - Prima atestare documentară a localității Horezu.

Strada principală din târgul Horezu în perioada interbelică – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zonă au scos la iveală mărturii arheologice din secolele al IX-lea și al XIIl-lea privind localizarea unor așezări umane. Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-un hristov dat la Râmnic, la 5 septembrie 1487, de către voievodul Vlad Călugărul, care pomenea de satul Hurez.

Satul a fost apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurezi. A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu și s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reședință de plasă. În 1838 s-a deschis prima școală a localității. A fost declarat oraș la 17 februarie 1968
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1568 - S-a născut filosoful, teologul si poetul italian Tommaso Campanella, botezat Giovanni Domenico Campanella;( d.21 mai 1639).

Tommaso Campanella – foto: ro.wikipedia.org

Tommaso Campanella (n. 5 septembrie 1568 – d. 21 mai, 1639), botezat Giovanni Domenico Campanella, a fost un filozof, teolog și poet italian. Lucrările sale „Filosofia democrației prin simțuri”, „Cetatea soarelui” (scrisă împreună cu „Poezii Filozofice” în beciurile Inchiziției unde a fost închis în 1599, și torturat timp de 27 de ani, fără să cedeze), constituie o încercare de a organiza rațional societatea si desființarea proprietății private, fiind astfel, alături de Thomas Morus, unul dintre cei mai importanți precursori ai teoriei comunismului.

5 septembrie 1638 - S-a născut Ludovic al XIV-lea al Franţei. supranumit „Regele Soare”; (D. 1715).

Louis XIV of France – Portrait by Hyacinthe Rigaud, 1701 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare” (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) regele Franței și al Navarei. A condus Franța vreme de 72 de ani – cea mai lungă domnie din istoria europeană. Era doar un copil de aproape cinci ani în momentul în care s-a suit pe tron în 1643 si a condus personal guvernul din 1661 până la moartea sa.

5 septembrie 1661 - Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, a fpst arestat la Nantes de D’Artagnan, căpitan al muschetarilor regelui.

Nicolas Fouquet – (Portrait by Charles Le Brun) foto preluat de pe en.wikipedia.org

Nicolas Fouquet, marchiz de Belle-Île, viconte de Melun și Vaux (27 ianuarie 1615 – 23 martie 1680) a fost ministru de finanțe al Franței din 1653 până în 1661 sub regele Ludovic al XIV-lea. A căzut în dizgrația tânărului rege probabil din cauza afișărilor extravagante ale bogăției sale și regele l-a închis pe viață.

Nicolas Fouquet, marcHiz de Belle-Ile, viconte de Melun et Vauz (1615-1680), era posesorul unei averi considerabile si a avut o mare influenta asupra politicii regatului pana la majoratul regelui Ludovic al XIV-lea, a fost destituit si arestat din ordinul regelui pentru deturnare de fonduri, fiind condamnat la inchisoare pe viata si confiscarea imensei sale averi. Destinul sau tragic a constituit subiectul multor romane si filme, exemplul cel mai faimos fiind „Vicontele de Bragelonne” al lui Alexandre Dumas.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1666 - S-a terminat Marele incendiu din Londra (2-5 septembrie 1666) 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.

Detaliu al unei picturi a Marelui Incendiu din Londra de un pictor anonim, prezentând incendiul aşa cum ar fi apărut în seara de marţi, 4 septembrie de pe o barcă aflată în apropiere deTower Wharf. Turnul Londrei se află pe dreapta, iar Podul Londrei pe stânga, cu Catedrala Sf. Pavel în depărtare, înconjurată de flăcările cele mai înalte – foto: ro.wikipedia.org

Marele Incendiu din Londra a distrus părțile centrale ale Londrei începând cu ziua de duminică, 2 și până în ziua de miercuri, 6 septembrie 1666. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al orașului. A amenințat, dar nu a ajuns la districtul aristocratic Westminster, Palatul Whitehall al lui Carol al II-lea, și mare parte din mahalalele din suburbii. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, și mare parte din clădirile autorităților orășenești.

S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morților în urma incendiului nu este cunoscut și, prin tradiție, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar șase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei idei, pe temeiul că decesul celor săraci și a oamenilor din clasa de mijloc nu s-au înregistrat nicăieri, și pe acela că focul ar fi carbonizat total rămășițele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1698 -  Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, cu excepția clerului și a țărănimii, pentru a-și determina poporul să renunțe la obiceiurile orientale.

5 septembrie 1704 - S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour; (d 17 februarie 1788). Printre portretele sale celebre se numara cele ale unor personalitati ale timpului ca Voltaire,Jean Jaques Rousseau, Ludovic al XV-lea,,madame Pompadour, D’Alembert si altii.

5 septembrie 1725 - Nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franței cu Maria Leszczyńska.

Ludovic al XV-lea, de Hyacinthe Rigaud, 1730 (Palatul Versailles) – foto: ro.wikipedia.org

În 1721, la vârsta de 11 ani, Ludovic al XV-lea a fost logodit cu verișoara sa primară, infanta Mariana Victoria a Spaniei, care avea trei ani. Pentru că regele era fragil și au existat mai multe alerte cu privire la starea sa de sănătate iar Infanta Spaniei era prea mică pentru a produce moștenitori, Cardinalul Fleury, primul ministru al lui Ludovic al XV-lea, a vrut să îi găsească regelui o mireasă care nu ar trage Franța în complicate alianțele politice.

Deoarece puterea regală a lui Stanisław nu mai exista, Maria a fost aleasă pentru căsătoria cu regele francez. Căsătoria prin procură a avut loc la 15 august 1725 la catedrala Strasbourg, Ludovic al XV-lea fiind reprezentat de vărul său, Ducele de Orléans, Ludovic Piosul. Ludovic și Maria s-au întâlnit prima dată în ajunul nunții, care a avut loc la 5 septembrie 1725 la Palatul Fontainebleau. Maria a câștigat popularitate în rândul populației de la început, atunci când a aruncat bani pe drum la nunta ei în Fontainebleau.

Maria Leszczyńska în 1730, de Alexis Simon Belle – foto: ro.wikipedia.org

Maria Karolina Zofia Felicja Leszczyńska[1] (23 iunie 1703 – 24 iunie 1768) a fost soția regelui Ludovic al XV-lea al Franței și bunica regilor Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea. În Franța era numită Marie Leczinska.

5 septembrie 1729 – Inochentie Micu a primit titlul de baron.

Inocenţiu Micu-Klein – foto: ro.wikipedia.org

Ioan Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne. La 5 septemrie 1729 a primit numele „Klein”, traducerea în germană a numelui „Micu”. Totodată, a devenit membru al Dietei Transilvaniei, adunarea legislativă a Principatului Transilvania.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1735 - S-a născut compozitorul Johann Christian Bach, al unsprezecelea și cel mai tânăr fiu al lui Johann Sebastian Bach si al Annei Bach; (m. 1 ianuarie 1782).

Johann Christian Bach – ro.wikipedia.org

Johann Christian Bach (n. 5 septembrie 1735 – d. 1 ianuarie 1782) compozitor și pianist german din perioada clasică – foto (portret pictat de Thomas Gainsborough (National Portrait Gallery) A trăit la Londra O mare parte a vieții. Creația sa caracterizată prin simplitate și spontaneitate, a avut o importanta influența asupra lui .Mozart.

5 septembrie (16 septembrie s.n.) 1745 -S-a născut Mihail Kutuzov, mareșal rus (d. 1813)

Mihail Kutuzov – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (*5 septembrie {s.v.)/ 16 septembrie(s.n.) – 1745 — † 16/28 aprilie 1813 a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812. În 1805, Kutuzov a comandat corpurile de armată care au încercat să oprească înaintarea trupelor lui Napoleon Bonaparte către Viena, câștigând o victorie sângeroasă la Dürrenstein pe 11 noiembrie 1805.

În ajunul Bătăliei de la Austerlitz, Kutuzov a încercat să determine generalii aliați să nu se angajeze în luptă, dar sfaturile sale au fost respinse atât de țar cât și de planificatorul austriac, Feldzeugmeister Weyrother. A participat însă activ la luptă și a fost rănit (2 decembrie 1805). Între 1806 și 1811, Kutuzov a fost guvernator al Lituaniei și Kievului. A fost numit la comanda armatelor ruse care luptau împotriva turcilor în războiului din 1806-1812, după ce predecesorul său obținuse rezultate modeste.

În calitatea sa de comandant de oşti şi comandant suprem al Armatei Dunărene, generalul de infanterie Kutuzov s-a manifestat drept un satrap al ţarismului, care a exploatat la maximum resursele umane şi economice ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Generalul Kutuzov, avea reputaţia de a fi spus infama frază „Nu voi lăsa românilor decât ochii, ca să plângă!”.

A reușit să termine victorios războiul care se prelungise prea mult, fiind conștient de apropierea unui nou război cu Primul Imperiu Francez. A semnat Pacea de la București, prin care Imperiul Rus primea stăpânirea Basarabiei. Pentru acest succes a fost ridicat la rangul de prinț (kniaz). Lui Kutuzov i se atribuie meritul salvării Rusiei în timpul invaziei napoleoniene din 1812.

A încetat din viață în orașul silezian Bunzlau pe 16 aprilie/28 aprilie 1813 .Trupul i-a fost repatriat, fiind înmormântat în noua catedrală a Sfintei Fecioare din Kazan din Sankt Petersburg. Kutuzov a fost înaintat la gradul de feldmareșal și i-a fost decernat titlul onorific Luminăția Sa Cneazul Smolenski – pentru înfrângerea armatelor franceze în retragere de la Smolensk în noiembrie 1812. De asemenea a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa I.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1774 - S-a născut Caspar David Friedrich, pictor german (d. 1840)

Caspar David Friedrich (autoportret din 1810 – 1820) – foto: ro.wikipedia.org

Caspar David Friedrich (n. 5 septembrie 1774, Greifswald – d. 7 mai 1840, Dresda) pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie.

5 septembrie 1791 - S-a născut compozitorul german Giacomo Meyerbeer; (d.1864).

5 septembrie 1795 - S-a înființat un Consulat general francez la București. Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni. În timpul petrecut la București, principala preocupare a lui Gaudin a fost să dezvolte relațiile comerciale franco-române și să obțină maximum de avantaje pentru comercianții francezi.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1803 - A decedat scriitorul francez Choderlos de Laclos, cunoscut mai ales pentru romanul epistolar Legături primejdioase (”Les Liaisons dangereuses”).; (n. 17 octombrie 1741) (Legăturile primejdioase sau scrisori adunate într-o societate și publicate întru instruirea altor câteva), ilustrează psihologia erotica a societății rafinate a marii aristocratii franceze (a vieții „împotriva naturii„) din perioada anterioară Revolutiei franceze.

5 septembrie 1842 - S-a născut Ilarion Pușcariu, pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1922).

Ilarion Puşcariu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilarion (Bucur) Pușcariu (n. 5 septembrie 1842, Sohodolul Branului, Brașov – d. 26 august/8 septembrie 1922, Sibiu) a fost un pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române. Teolog, pedagog și istoric, membru de onoare (din 1916) al Academiei Române.

A urmat Institutul teologic din Sibiu (1861–1864), continuând la Universitatea din Viena, unde a obținut doctoratul în Filosofie (1869). A fost secretar al Arhiepiscopiei Sibiului, diacon necăsătorit și preot, profesor de Studi biblice, Istorie bisericească, Morală și Limba Română la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu; tuns în monahism la Hodoș-Bodrog (1874), cu numele Ilarion, hirotonit protosinghel și arhimandrit, asesor arhiepiscopesc, apoi vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889–1922).

A fost președinte al despărțământului Sibiu al Astrei (1877–1889)), apoi vicepreședinte al Astrei (1889–1901). A publicat manuale școlare, lucrări de istorie laică și bisericească, de pedagogie; a editat documente, a colaborat la o serie de publicații românești din Transilvania, mai ales la Telegraful Român și a lucrat la Enciclopedia Română (3 vol.)
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1857 - A murit Auguste Comte, filosof, matematician, sociolog francez (n. 1798)

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte – foto – ro.wikipedia.org

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte (n. 19 ianuarie 1798, Montpellier – d. 5 septembrie 1857, Paris) sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului.

5 septembrie 1858 - S-a născut scriitorul roman Alexandru Vlahuţă. (d. 1919)

Alexandru Vlahuță – foto preluat de pe www.rador.ro

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

5 septembrie 1879 - S-a născut Nicolae T. Deleanu (n. 5 septembrie 1882, Galați – d. 25 mai 1959). Chimist, farmacist, fitofiziolog și biochimist, profesor universitar. A absolvit Facultatea de medicină din București, secția Farmacie în 1903 și a frecventat cursuri de specializare Universitatea din Geneva, Institutul Imperial de medicină din Petrograd, a lucrat în laboratorul de chimie vegetală al Universității din Marburg și la laboratorul de chimie fiziologică al Școlii superioare tehnice din Zurich.

Întors în țară, a fost șef de lucrări în laboratorul de fiziologie vegetală al Institutului Botanic al Universității din București. După război a fost profesor titular la Facultatea de Farmacie a Universității din Iași. A fost primul cercetător, pe plan mondial, care a semnalat procesul de homeostazie (menținerea în anumite limite a constantelor fiziologice) a ionilor în organismele vegetale.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1905 - Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea Tratatului de la Portsmouth.

Negocierea tratatului de la Portsmouth (1905) — De la stânga la dreapta: rușii din plan îndepărtat sunt Korostoveţ, Nabokov, Vitte, Rosen, Plancon, iar japonezii din plan apropiat sunt Adachi, Ochiai, Komura, Takahira, Satō. Masa de conferințe s-a păstrat și este expusă astăzi în muzeul Meiji Mura din Inuyama, prefectura Aichi, Japonia – foto: ro.wikipedia.org

Tratatul de la Portsmouth a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. A fost semnat la 5 septembrie 1905 după negocieri purtate la Șantierul Naval Portsmouth din Kittery, Maine (și denumit după orașul Portsmouth, New Hampshire din apropiere) din Statele Unite.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1906 - S-a născut Dmitri Dmitrievici Şostakovici, compozitor rus (n. 5/25 septembrie) (m. 9 august 1975).

5 septembrie 1908 - S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian (d. 1973)

Josué de Castro - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Josué de Castro (5 septembrie 1908 – 24 septembrie 1973) a fost un medic, sociolog şi economist brazilian, autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956). Ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964) După lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii . A decedat în 1973.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

5 septembrie 1914 - Primul Război Mondial - A început Prima Bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914), în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) s-a încheiat cu o victorie obținută de forțele franco-engleze împotriva armatei germane. În această bătălie s-a dovedit eșecul Planului Schlieffen, care a stat la originea strategiei Germaniei pentru obținerea victoriei în războiul contra Franței și, în consecință, a început perioada sângeroasă a “războiului tranșeelor“.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

5 septembrie 1916 - A început Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916).

Șarjă a cavaleriei române în luptele de la Bazargic (5 – 7 septembrie 1916) – desen de D. Stoica – foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

Bătălia de la Dobrici sau Bătălia de la Bazargic a fost o bătălie din timpul Primului Razboi Mondial, parte a campaniei armatei romane, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina – kara Omer – Mangalia În ciuda efectivelor reduse Armata a treia bulgara a ieșit victorioasă.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 septembrie 1916 - Trupele române au intrat în Orșova în timpul Primului Război Mondial. După ce au atacat în dimineața zilei de 15/28 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august/1 septembrie, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în 23 august/5 septembrie orașul Orșova.Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1918 (23 august S.V.) - S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia.

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990 – foto preluat de pe istoria.md

Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5 septembrie 1918 la Chișinău. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă. Este important de menționat faptul că denumirea partidului a fost aleasă în ultima minută a adunării.

Inițial, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, optau pentru denumirea de Partidul Național Democrat Moldovenesc. Această denumire a circulat ca o denumire alternativă luni bune după constituirea partidului. O folosea mai ales Daniel Ciugureanu, fostul Prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, autorul articolului “Chemarea Partidului Democrat la Unire“, publicat în ziarul Sfatul Țării, anul III, nr. 493, 29 aprilie 1920, Chișinău. Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918 – 1921) și Ion Inculeț (1921 – 1923).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1920 - A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă. Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iași, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

5 septembrie 1921 - S-a născut Adrian Marino, teoretician și critic literar român (d. 2005)

Adrian Marino – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași – d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1926 - S-a născut Diodor Dure, pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. (d. 2003)

Diodor Dure – foto preluat de pe www.pressalert.ro

Diodor Dure (5 septembrie 1926, Lugoj – 25 mai 2003, Timișoara) a fost un pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. A absolvit Școala de Arte Decorative, având profesori pe Aurel Ciupe, Julius Podlipny și Catul Bogdan. Tinerețea și-a petrecut-o în perioada de transformări dramatice ale României, reușind să rămână un „pictor al câmpiei” într-o vreme când arta devenea tot mai politizată. Prima sa expoziție a avut loc în 1948 la Timișoara. A fost angajat pictor decorator la Opera de Stat din Timișoara, la Teatrul German de Stat sau la Muzeul Banatului. Din 1953 s-a retras din această activitate, dedicându-se muncii de atelier.

A avut peste 150 de expoziții personale doar în perioada 1948–1989, plus participări la peste 30 de saloane oficiale organizate la Timișoara. A participat la numeroase expoziții de grup: Artiștii plastici timișoreni (Belgrad, Novi Sad, 1969), Timișoara la Dalles (București, 1970, 1985), Orientări în arta plastică timișoreană (Modena 1978), precum și numeroase prezențe în Germania – Gottingen, Nordheim, Sylt List, Barsinghaus, Wattenscheid, Jena, Trosidorf etc. La București a expus în cele mai selecte galerii: Sala Dalles, Simeza, Căminul Artei. A fost distins cu ordinul Pro Arte – Meritul Cultural.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com
cititi mai mult pe www.pressalert.ro

5 septembrie 1926 - S-a născut Carmen Petra-Basacopol, compozitoare română.

Carmen Petra Basacopol – foto preluat de pe docplayer.fr

Carmen Petra Basacopol (n. 5 septembrie 1926, Sibiu) este o compozitoare și profesoară de muzică română.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1928 - S-a născut Corneliu Gârbea, actor român (d. 2018)

Corneliu Gârbea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Corneliu Gârbea, cunoscut şi sub numele de Cornel Gârbea, (n. 5 septembrie 1928, Gheorghieni, Feleacu, Judeţul Cluj, România – d. 13 iulie 2018, Bucureşti, România) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune şi voce. A fost actor la Teatrul Mic din Bucureşti. De asemenea, a jucat într-un număr mare de filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Sergiu Nicolaescu. I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1930 - S-a născut Mircea Dobrescu, pugilist român (d. 2015)

Mircea Dobrescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mircea Dobrescu (n. 5 septembrie 1930, Buzău, România – d. 6 august 2015) a fost un pugilist român. A început boxul la vârsta majoratului și a petrecut nu mai puțin de 34 de ani în ringul de box, timp în care a boxat în peste 200 de meciuri. A fost component al unor cluburi din Buzău și Brăila după care, timp de 20 de ani, a activat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. A fost laureat cu argint la Campionatul European din 1955 și 1957 și la Jocurile Olimpice din 1956.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1931 - S-a născut Constantin Codrescu, actor român de teatru și film.

Constantin Codrescu (n. 5 septembrie 1931, Huși) este un actor român de teatru și televiziune. Dintre rolurile memorabile le amintim pe cele din filmul „La moara cu noroc” și pe cel al lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

5 septembrie 1934 - S-a născut Sofia Corradi (Mama Erasmus).

Sofia Corradi (Mamma Erasmus) – foto preluat de pe www.sofiacorradi.eu

Sofia Corradi, cunoscută sub numele de “Mamma Erasmus“, a creat cel mai important program internațional pentru studenți. În timpul studiilor de drept la Sapienza Università di Roma în 1957, ea a primit o bursă în străinătate în cadrul unui masterat în drept comparat. Când s-a întors în Italia, universitatea ei nu a recunoscut aceste studii și nu a lăsat-o să absolve în acel an.

Cu o minte deschisă după experiența ei în afară, Sofia Corradi a transformat un obstacol într-un proiect de viață: de atunci a lucrat pentru ca tinerii să poată studia într-o altă universitate și trăi într-o altă cultură, fără impedimente.
cititi mai mult pe www.sofiacorradi.eu

5 septembrie 1939 - Al Doilea Război Mondial: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în “războiul european”.

5 septembrie 1940 - Regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din februarie 1938 și i-a cedeat generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.

5 septembrie 1940 - S-a născut Raquel Welch, actriță americană.

This promotional still of Welch in the deer-skin bikini became a best-selling poster and turned her into an instant pin-up girl – foto: ro.wikipedia.org

Raquel Welch (n. 5 septembrie 1940, Chicago, Illinois; ca Jo Raquel Tejada) este o actriță americană. Raquel Welch este fiica unui inginer care provine din Bolivia. Copilăria și-o petrece în California. Urmează cursurile de balet la un High School. În anul 1954 câștigă un concurs de frumusețe, după care va lucra ca fotomodel. Raquel va studia teatru la San Diego State College. În 1958 se va căsători cu James Welch, un prieten din școală, cu care va avea doi copii, Damon și Tahnee Welch (care devine și ea actriță).

Familia Welch se va despărți în anul 1964. Din 1963 Welch îl cunoaște pe agentul de presă Patrick Curtis, cu care va întemeia o firmă proprie. Raquel Welch, reușește să încheie un contract cu 20th Century Fox și în 1964 va primi un rol secundar în filmul Regele ritmului fierbinte, în care va juca alături de Elvis Presley.

Nu peste mult îi va crește popularitatea prin filmul One Million Years B.C., în acre a jucat un rol în care este îmbrăcată sumar, numai într-un costum de baie. Se va recăsători în anul 1967 cu agentul ei Patrick Curtis, de care însă se va despărți în anul 1972. Au urmat în viața ei privată o serie de bărbați ca Andre Weinfeld (1980–1990) și, în 1999, restauratorul Richard Palmer, cu care va locui în Beverly Hills.

Raquel Welch a fost între anii 1960 – 1970 un simbol al sexului în filmele americane și europene. La sfârșitul anilor 1970, actrița se retrage din cinematografie. În anul 1979 poate fi văzută aproape goală în reviste playboy, iar prin anii 1980 produce benzi video de aerobic. Prin 1982 încearcă fără succes să fie cântăreață de musical pe Broadway. Ulterior, în 1990, va juca un rol într-un film comic.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

5 septembrie 1941 - Teritoriul Estoniei a fost ocupat de Germania nazista.

5 septembrie 1944 - Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano – ungară din centrul Transilvaniei.

5 septembrie 1944 - A început Masacrul de la Luduș (5 – 13 septembrie 1944). Între 5-13 septembrie 1944, localitățile de frontieră Luduș și Sărmașu, situate în Transilvania de Nord, au fost ocupate de unități ale armatei și jandarmeriei ungare. În marginea comunei Luduș (la hotarul Bogata) în data de 13 septembrie 1944 soldații maghiari au împușcat 13 evrei: Polac Mihai, Polac Vilma și fiicele lor, Rozalia și Maria, Gluck Iosif și fiica lui Rozalia, Fred Mauriciu și Fred Ghizela. Maria Kopstein, Izrael Adelca și surorile Haller (Sarolta, Fani și Rozalia), au fost împușcate în pivnița locuinței familiei Haller, după ce au fost violate.

După eliberarea localității, soldații maghiari care au luat parte la aceste atrocități comise asupra populației evreiești, nu au putut fi identificați. Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. În 1946, Curtea de Apel Cluj a stabilit vinovăția unor localnici care au fost condamnați (Szabo Bela și Bartha Elisabeta din Luduș).

5 septembrie 1944 - A murit Ioanichie Moroi, duhovnic ortodox, stareț al Mănăstirii Sihăstria.

Protosinghelul Ioanichie Moroi (Protosinghel este un titlu distinctiv care se oferă preoților monahi în Biserica Ortodoxă, preot călugăr care a primit de la episcopul său rangul monahal „protosinghel” – primul între singheli, cititi mai mult pe ro.wikipedia.org) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ioanichie Moroi (n. 1859 – d. 5 septembrie 1944, Mănăstirea Sihăstria) a fost un duhovnic ortodox, stareţ al Mănăstirii Sihăstria. Născut în 1859, Ioan Moroi era de prin părţile Braşovului. Deşi era căsătorit şi avea doi copii, a hotărât ca împreună cu întreaga familie să intre în viaţa monahicească.

După mai multe încercări la Schitul Peştera Ialomicioarei, face un pelerinaj la Sf. Mormânt al Domnului de la Ierusalim, apoi îşi îndreaptă paşii spre grădina Maicii Domnului a Ortodoxiei – Muntele Athos. Aici cunoaşte viaţa duhovnicească a călugărilor îmbunătăţiţi, capătă experienţă spirituală, după care revine în ţară la Mănăstirea Neamţ. Ajunge ieromonah, de unde în 1909, cu un grup de monahi, este trimis ca egumen la Schitul Sihăstria, de lângă Mănăstirea Secu.

Noul egumen reface Sihăstria, instituie un set de reguli monahale, care aveau la bază ascultarea duhovnicească, totul făcându-se numai cu binecuvântarea superiorului; toată obştea participa la Utrenie şi Sf. Liturghie; spovedanie pentru întreaga obşte în fiecare vineri; împărtăşania săptămânală pentru schimonahi şi bolnavi, iar pentru restul monahilor la trei săptămâni; masa se lua numai în obşte; la chilie monahii citeau mai ales Psaltirea, Patericul şi Vieţile Sfinţilor. Prin eforturile depuse de părintele Ioanichie, Schitul Sihăstria a înflorit, fiind unul dintre cele mai cercetate aşezăminte monahale din Moldova. La 5 septembrie 1944, părintele Ioanichie Moroi a trecut la Domnul.
articol preluat de pe ziarullumina.ro
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; doxologia.ro

5 septembrie 1946 - Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini. Tratatul Gruber-De Gasperi a fost un tratat bilateral semnat de către Karl Gruber (ministrul de externe al Austriei) și Alcide De Gasperi (prim-ministrul Italiei) la 5 septembrie 1946.

Recunoscut de legislația internațională, tratatul a acordat populației germane a Provinciei Autonome Bolzano dreptul la autonomie și la păstrarea identității și obiceiurilor sale culturale. De asemenea, a recunoscut limba germană și limba italiană ca limbi oficiale. Locuitorilor le-a fost acordat dreptul de a se întoarce la numele inițiale de familie, care au fost abandonate de mulți cetățeni ca urmare a programului de asimilare forțată din timpul fascismului italian.
cititi mai mult si pe en.wikipedia.org

5 septembrie 1946 - S-a născut Freddie Mercury, liderul popularului grup pop- rock britanic „Queen” (m. 1991).

5 septembrie 1953 - A încetat din viaţă, la Paris, dr. Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog şi imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial. (n. 19 iulie 1874).

5 septembrie 1960 - Poetul Léopold Sédar Senghor a fost ales primul președinte al Senegal.

Léopold Sédar Senghor – foto: ro.wikipedia.org

Léopold Sédar Senghor (9 octombrie 1906 – 20 decembrie 2001) a fost un scriitor senegalez, politician și teoritician cultural, poet, critic literar, eseist, autor de texte politice. A fost primul președinte al Senegalului (1960–1980) și primul african care a făcut parte din Academia franceză.

5  septembrie 1972 - Masacrul de la München (5 – 6 septembrie). JO de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.

foto – historia.ro

La dat de 5 septembrie 1972, opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. Rezultatul masacrului a fost moartea a 11 membri ai delegației israeliene și a unui polițist vest-german. 5 din cei 8 teroriști, membri ai grupului Septembrie Negru, au fost și ei uciși de polițiști vest-germani în cadrul unei încercări eșuate de a-i elibera pe ostatecii israelieni.

Cei trei teroriști capturați au fost eliberați de autoritățile vest-germane când Septembrie Negru a deturnat un avion Lufthansa în octombrie 1972. Drept răzbunare, Israelul a efectuat două operațiuni: o infiltrare în Liban în 1973, operațiune cunoscută sub numele de „Primăvara tinereții” și operațiunea „Mânia lui Dumnezeu”, operațiune care se pare că a durat timp de mai mulți ani.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

5 septembrie 1973- A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Venezuela (5-10 septembrie 1973).

5 septembrie 1977 - A început vizita de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria (5-8 septembrie 1977).

5 septembrie 1980 - A fost inaugurat tunelul St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

5 septembrie 1988 - A început vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Kenya (5-7 septembrie 1988).

5 septembrie 1993 - A încetat din viaţă regizorul francez Claude Renoir (Filmografie: Monsieur Vincent, Cleopatra, The Spy Who Loved Me); (n. 1914).

5 septembrie 1995 - A încetat din viaţă academician prof. Eduard Pamfil, întemeietorul şcolii româneşti de psihiatrie antropologică.

5 septembrie 1997 - A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, Maica Tereza

Saint Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxiu), fostă superioară a Congregaţiei romano-catolice „Surorile carităţii”, cu sediul la Calcutta, laureată a Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1979, beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea pe 19 octombrie 2003.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 septembrie 2004 - A decedat renumitul matematician român Grigore Gheba; (n. 1912).

Tânărul Grigore Gheba, înainte de a pleca pe front – foto preluat de pe adevarul.ro

Grigore Gheba (n. 15 august 1912, Poienița, județul Râmnicu-Sărat — d. 6 septembrie 2004) a fost un general de armată și profesor de matematică român. A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie. Strănepotul său, Dan Andrei Geba, a fost de asemenea un matematician valoros.

5 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com