Evenimentele Zilei de 16 septembrie în Istorie
Protocolul de la Montreal (16 septembrie 1987)
Top (l to r): Wayne Evans, Gordon Harris, Steve Hart, Georges Mezetta, ?, Jim Kerr, Nicole Jasmin, Tom McElroy, Vic Buxton, Roy Begin, Jon Allen, Peter Serafini, Tim Leah, Lewis Poulin, Margit Doneit, Ben Stafford.
Bottom: Lise Hyde, Elizabeth May, Lorette Goulet, Peter Higgins, Thomas McMillan, Clifford Lincoln, Julyan Reid, Alex Chisholm, Jean Cinq-Mars
foto preluat de pe cmosarchives.ca
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți. 106 zile rămase până la sfârșitul anului.
Sărbătorile Zilei de 16 septembrie
(BOR) Sfânta Mare Muceniță Eufimia; Sfintele Mucenițe Meletina şi Ludmila
Sfânta Muceniță Ludmila, (nascuta cca 860), este o sfânta și martira venerata de ortodocși și romano-catolici, fiind considerata patroana Boemiei. Era fiica prințului slav Slavibor si bunica Sfantului Wenceslaus, duce (cneaz) al Bohemiei. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 16 septembrie.
(BRU) Sf. Eufemia, martiră († 304)
Sfânta, slăvita, Marea Muceniță Eufimia din Calcedon, numită „prealăudată” în Biserica Ortodoxă, a mucenicit pentru credința ei în Calcedon, la anul 304. Prăznuirea muceniciei ei se face pe 16 septembrie, iar pe 11 iulie se prăznuiește minunea săvârșită de ea la Sinodul de la Calcedon (451).
(BRC) Sf. Corneliu, papă, martir; Sf. Ciprian, episcop, martir; Sf. Ludmila
Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, marcată pe baza unei rezoluții a Adunării Generale a ONU; la 16 septembrie 1987 a fost semnat, la Montreal, Protocolul privind substanțele care subțiază stratul de ozon, protocol la care a aderat și România.
Astăzi în istorie pentru 16 septembrie
Evenimentele Zilei de 16 septembrie în Istorie:
- 16 septembrie 1987 – Protocolul de la Montreal
16 septembrie 307 - A murit imparatul roman Severus al II-lea (Flavius Valerius Severus Augustus). A domnit in Imperiul Roman de Apus, intre anii 306-307.
16 septembrie 655 - A murit Martin I, Papa al Romei din anul 649. În același an a întrunit un Conciliu la Lateran, în care a fost condamnată erezia monotelită, care afirma că în persoana lui Iisus nu există decât voința divină, nu ceea umană, ceea ce punea în dubiu natura umană a lui Isus. A fost arestat în anul 653 din ordinul împăratului Constant (care susținea cauza ereticilor) și dus la Constantinopol, unde i s-a înscenat un proces de înaltă trădare. Papa Martin I a fost condamnat la moarte, dar ulterior pedeapsa a fost comutată și a fost exilat în Chersones (Crimeea), unde a decedat în 655. In Biserica Catolica este venerat ca martir si sfânt.
16 septembrie 1087 - A murit Papa Victor al III-lea (n. 1026)
16 septembrie 1380 - A murit regele Carol al V-lea al Franței, supranumit „Inteleptul”; (n. 1338). A fost rege al Frantei în perioada 1364 -1380, ca fiu și succesor al lui Ioan al II-lea.Domnia sa marcheaza sfârșitul primei faze a Razboiului de 100 de ani. Carol al V-lea s-a remarcat ca unul dintre marii regi din perioada acestui lung conflict, datorită faptului că a pus accent pe consolidarea militara a Frantei, actiune in care a fost ajutat de generalii săi, conteabilii DuGuesclin si Clison , care au reușit să realizeze o strategie de succes împotriva englezilor, construind pe teritoriul francez mai multe fortificații care aveau rolul de a evita lupta și de a-i obliga inamicul să își irosească forțele. Planul a funcționat atât de bine încât s-au recuperat aproape toate teritoriile pierdute in fața englezilor.
16 septembrie 1382 - Maria de Anjou a fost proclamată regina Ungariei.
Maria de Anjou (14 octombrie 1404 – 29 noiembrie 1463) a fost regină consort a Franței în perioada 1422 – 1461 prin căsătoria cu regele Carol al VII-lea al Franței. Mama ei, Iolanda de Aragon, a jucat un rol principal în ultima fază a Războiului de O Sută de Ani.
16 septembrie 1408 - Prima menţionare documentară a unui ţinut din Moldova – ţinutul Romanului, unitate administrativ-teritoriala echivalenta cu “judetul” din Muntenia.
16 septembrie 1437 - S-a încheiat, la Căpâlna, aflata pe atunci in comitatul Dabâca din Transilvania, “Uniunea Frăţească” (Fraterna Unio), cunoscută în istorie sub numele de “Unio Trium Nationum” (în latină, în traducere „uniunea celor trei naţiuni”). A fost o înţelegere încheiată la 16 septembrie 1437 între nobili, saşi şi secui.
„Înţelegerea frăţească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei s-a făcut în timpul răscoalei de la Bobâlna şi presupunea ca cele trei „naţiuni” astfel definite, să se ajute reciproc împotriva duşmanului extern. Pe termen scurt urmărea zdrobirea răzvrătiţilor.
Cu timpul însă această înţelegere a dus la excludea de la viaţa politică din Transilvania, a populaţiei româneşti, care forma majoritatea locuitorilor. Înţelegerea a fost în mod succesiv reînnoită. Sintagma „unio trium nationum” a început să fie folosită în documente de pe la 1500, cu referire la starea juridică a naţiunilor transilvane instaurată prin „înţelegerea frăţească”.
De remarcat că „nobili”, deşi erau în marea lor majoritate unguri, nu erau acelaşi lucru cu populaţia ungurească. Ţăranii unguri nu erau consideraţi parte din naţiune şi ca atare erau supuşi aceluiaşi tratament cu ţăranii români, majoritatea dintre ei fiind iobagi. O stare mai privilegiată a tuturor ungurilor din Transilvania s-a instaurat treptat, mai târziu.
Părțile semnatare au fost in fapt patru, pactul de alianță mutuală militară și politică fiind încheiat între marea nobilime maghiară din Transilvania, clerul catolic si orășenii sasi si secui. Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială.
Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune „tolerată”, acest statut fiind menținut până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval în timpul împăratului Iosif al II-lea.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 septembrie 1498 - A murit Tomás de Torquemada, primul Mare Inchizitor al Spaniei, rămas celebru prin cruzimea lui și metodele diabolice de tortură folosite; (n. 1420). Torquemada a fost, duhovnicul reginei Isabella I de Castilia. A ramas in istorie pentru campania sa împotriva asa zisilor “cripto-evrei” si “cripto-musulmani” din Spania.
A fost unul dintre susținătorii principali ai Decretului Alhambra in urma caruia au fost expulzati in 1492 evreii din Spania. Intre 1480 și 1530 au fost arsi pe rug in Spania de Inchizitia spaniola, aproximativ 2000 de oameni.. În timpurile moderne, numele Inchiziției a devenit sinonim cu bigotismul, și fanatismul crud.
16 septembrie 1507 - S-a nascut imparatul chinez Jiajing ; (d. 1567). A fost al unsprezecelea imparat al dinastiei Ming si i-a succedat la tron vbarului sau Zengde mort fara urmasi. A murit la 60 de ani, posibil in urma unei otraviri cu mercurul pe care-l folosea in ritualurile taoiste. A fost urmat la tron de fiul sau Longqing.
16 septembrie 1557 - S-a nascut compozitorul francez renascentist Jacques Mauduit; (d. 21 august 1627). Este autorul faimosului Requiem, compus pentru funeraliile marelui poet Pierre Ronsard, mort la 27 decembrie 1585.
16 septembrie 1620 - Vasul englez Mayflower cu 102 pelerini persecutati religios in Anglia isi incepe calatoria spre America.
16 septembrie 1630 - Este fondat oraşul Boston, în statul Massachusetts din America de Nord.
16 septembrie 1701 - A murit regele Iacob al II-lea al Angliei ; (n. 1633).
16 septembrie 1736 - A încetat din viaţă fizicianul Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714), precum şi scara termometrică ce-i poartă numele; (n. 24 mai 1686).
16 septembrie 1745 - S-a nascut mareşalul rus Mikhail Ilarionovici Kutuzov, erou al razboaielor antinapoleoniene; (d.1813).
16 septembrie 1776 - Razboiul american de independenta. Armata americană a obținut o importanta victorie împotriva celei britanice în batalia de la Harlem Heights.
Bătălia de la Harlem Heights a avut loc în timpul campaniei din New York și New Jersey din cadrul Războiului de Independență al SUA. Ea s-a desfășurat în zona care astăzi reprezintă cartierele Morningside Heights și Harlem (partea de vest) din districtul Manhattan din New York City în ziua de 16 septembrie 1776.
Armata Continentală, condusă de generalul George Washington, general-maiorul Nathanael Greene și general-maiorul Israel Putnam, totlizând circa 1.800 de oameni, a păstrat mai multe poziții înalte în Manhattanul superior împotriva atacurilor unei divizii britanice cu 5.000 de oameni condusă de general-maiorul Alexander Leslie.
Trupele britanice au făcut o greșeală tactică prin aceea că au pus, în timpul urmăririi, pe gorniști să sune un acord specific vânătorii de vulpi. Intenția a fost aceea de a-l insulta pe Washington, cunoscut vânător de vulpi, care învățase acest sport de la lordul Fairfax în timpul Războiului Francez și Indian. Sunetul din goarnă era unul care se cânta atunci când vulpea este fugărită de câinii de vânătoare aflați pe urmele ei.
Armata Continentală, aflată într-o retragere ordonată, s-a înfuriat și a devenit hotărâtă să păstreze pozițiile. După ce i-au învăluit pe atacatorii britanici, americanii i-au împins pe aceștia încet înapoi. După retragerea britanicilor, Washington a oprit înaintarea. Bătălia a avut ca efect recâștigarea încrederii Armatei Continentale după o serie de înfrângeri. A fost prima victorie pe câmpul de luptă obținută de Washington în tot războiul.
După o lună fără lupte majore între cele două armate, Washington a fost obligat să-și retragă armata la White Plains când britanicii au ocupat comitatul Westchester și amenințau să-l încercuiască pe Washington în Manhattan. Washington a mai suferit apoi două înfrângeri, la White Plains și Fort Washington. După aceste înfrângeri, Washington și armata sa s-au retras, traversând New Jersey, în Pennsylvania. Campania din New York și New Jersey a luat sfârșit după victoriile americane de la Trenton și Princeton.
16 septembrie 1804 - Fizicianul francez Joseph-Louis Gay-Lussac s-a ridicat la o inaltime de 7.016 m cu un balon cu hidrogen, stabilind un record mondial. Împreună cu astronomul si fizicianul Jean-Baptiste Biot , a primit de la Institut de France (Institutul Francez) misiunea de a verifica observațiile lui Horace-Bénédict de Saussure asupra scăderii magnetismlui din atmosfera , efectând in acest scop un zbor cu balonul. După prima încercare, nereușită, Lussac va reîncerca experimentul, de data aceasta singur, urcând până la altitudinea de 7016 metri (acesta fiind un record la acea vreme) și dezmințând astfel afirmațiile naturalistului.
16 septembrie 1824 - A încetat din viaţă Ludovic al XVIII-lea, rege al Franţei între anii 1814 şi 1824, a carui domnie a marcat restauraţia Burbonilor în Franţa; (n. 17 februarie 1755).
Ludovic al XVIII-lea (17 noiembrie 1755 – 16 septembrie 1824), regele Franței și al Navarei în 1814 și apoi în perioada 1815 – 1824. După căderea lui Napoleon în 1814, a fost reinstaurat în Franţa regimul monarhic care a existat înaintea Revoluţiei. Ludovic al XVIII-lea a dus o politică internă conformă intereselor aristocraţiei funciare emigrate în timpul Revoluţiei peste hotare şi care a revenit în urma Restauraţiei.
Deşi a încercat să aducă reconcilierea între francezi, s-a confruntat deseori cu opoziţia fanatică a ultraregaliştilor, nostalgici ai Vechiului Regim, care au triumfat în 1824, o dată cu venirea pe tronul Franţei a regelui Carol al X-lea. Ludovic al XVIII-lea a fost supranumit Regele emigranţilor. În 1823 a intervenit în Spania şi a înăbuşit revoluţia care izbucnise in aceasta tara.
16 septembrie 1836 - Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.
În secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau ca monedă taleri olandezi („Lowenthaler”) care aveau gravat pe revers un leu rampant (ridicat în două labe).
Chiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750) numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani.
16 septembrie 1848 - O delegatie a românilor ardeleni a înaintat Curtii vieneze “Memoriul poporului român din Transilvania” – document adoptat de cea de-a III-a Adunare nationala de la Blaj.
16 septembrie 1852 - S-a născut episcopul Friedrich Teutsch, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural). (m. 1933).
Friedrich Teutsch (n. 16 septembrie 1852, Sighişoara – d. 11 februarie 1933, Sibiu) a fost un episcop şi istoric sas din România, membru de onoare (1919) al Academiei Române.
16 septembrie 1853 - S-a nascut Albrecht Kossel, medic german, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (d. 1927)
Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel (16 septembrie, 1853 – 5 iulie, 1927) a fost un medic german născut în Rostock, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1910.
16 septembrie 1858 - S-a născut Andrew Bonar Law, politician canadiano-scoțian, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1923)
Andrew Bonar Law (n. 16 septembrie 1858, New Brunswick, Canada – d. 30 octombrie 1923, Londra) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii în perioada 1922-1923.
16 septembrie 1863 - Christopher Robert, un filantrop american, fondeaza Robert College din Istanbul – Turcia,prima instituţie de învăţământ american din afara Statelor Unite.
16 septembrie 1867 - S-a născut la Bucuresti, Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930, unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”, membru de onoare al Academiei Române din 1928.
Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București – d. 22 decembrie 1930, București) a fost prim-ministru al României în perioada 1927-1928. A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, frații săi fiind Ionel Brătianu și Dinu Brătianu. În 1886 a început studiile în Franța. Întors în țară cu diploma de inginer a participat la lucrările de construcții ale podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcție a podurilor de pe Siret, Argeș și Vădeni.
Și-a început cariera în administrația de stat în anul 1897, fiind numit director al Regiei Monopolurilor Statului.
În anul 1901 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales de mai multe ori senator, deputat sau consilier comunal pe listele acestuia. Între 1927 și 1930 a ocupat funcția de președinte al Partidului Național Liberal.
În cariera sa a mai ocupat următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul Finanțelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de război în timpul Primului Război Mondial și ministru de finanțe (1922 -1926).
După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu a ocupat funcția de prim-ministru, între 1927 și 1928. Vintilă Brătianu a mai fost de asemenea director al Băncii Românești, membru al Consiliului Centralei Băncilor Populare și a Cooperativelor Sătești, cenzor și director la Banca Nationala a României. Printre funcțiile deținute a fost si aceea de primar al Bucureștilor S-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; (m. 22 decembrie 1930, Bucuresti).
16 septembrie 1868 - Se deschide, la Sibiu, primul “Congres național-bisericesc al românilor ortodocși” din Transilvania și Ungaria; se adoptă “Statutul organic“, care consfințește principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.
16 septembrie 1868 - A avut loc cea dintâi alegere de membri ai Societatii Academice Române. Sunt propusi si alesi în unanimitate: Gheorghe Sion, Mihail Kogalniceanu si Alexandru Papiu Ilarian (16/28).
16 septembrie 1880 - Ia fiinta Societatea farmaciștilor din România.
16 septembrie 1886 - S-a născut la Brașov, Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar; (m. 1954). Este nepot al lui Ion Bran-Lemeny, doctor în Drept, cel dintâi avocat român din Brașov, unul din organizatorii Adunării românilor în 3/15 mai 1848, pe Câmpul Libertății de la Blaj și din 1861 comite al districtului Făgăraș pe teritoriul căruia erau incluse și localitățile Bran, Zârnești, Poiana Mărului, Vlădeni, Țânțari (azi Dumbrăvița), apoi deputat în Dieta Transilvaniei de la Sibiu. În anul 1906, după absolvirea liceului, începe facultatea de Drept la Budapesta, apoi se transferă la cea din Cluj, luându-și licența în 1911. În paralel studiază la Viena limba germană și filozofia.
În toamna anului 1911 se întoarce acasă, la Brașov, pentru a efectua practica de avocat. Cu puțin înainte de izbucnirea primului război mondial, trece Carpații și rămâne până la terminarea războiului în Vechiul Regat. Aici începe o activitate susținută de publicist și poet, pe care o continuă toată viața. În 1919 revine la Brașov, unde este numit notar public.
În scurt timp este obligat să demisioneze, urmare a scandalului declanșat de articolul său Anarhia din justiția brașoveană, publicat în ziarul Adevărul.
Devine apoi translator al primăriei municipiului Brașov pentru limbile maghiară și germană.
A publicat mai multe volume de versuri: Poezii (!914), Lacrimi și clocot (1916), Ancore (1926), Taler (1933), Traista mea -antologie (1941). În proză a publicat Deutschlands Wiedergeburt, lucrare în limba germană, prefațată de scriitorul Heinrich Mann. A înființat la Brașov periodicele: Ritmuri (1929 – 1930) și Prometeu (1934 – 1939).
A fost unul din redactorii revistei Brașovul literar și artistic, condusă de Cincinat Pavelescu. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, România Viitoare, Adevărul, Dimineața, Patria, Românul, Cele trei Crișuri, Lanuri, Societatea de mâine, Țara Bârsei, Klingsor și Kronstädter Zeitung. A fost, până în anul 1946, unul dintre animatorii vieții culturale locale. În ultimii ani ai vieții a suferit datorită privațiunilor la care a fost supus de noua „putere populară”.
16 septembrie 1887 - S-a născut Nadia Boulanger, compozitoroare şi profesoară franceză; (d. 1979).
16 septembrie 1888 - S-a născut Frans Eemil Sillanpää, scriitor finlandez, laureat Nobel (d. 1964)
Frans Eemil Sillanpää (n. 16 septembrie 1888, Hämeenkyrö — d. 3 iunie 1964) a fost cel mai mare scriitor finlandez din secolul XX. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1939 “pentru înțelegerea profundă a țărănimii din patria sa și pentru arta desăvârșită cu care i-a descris modul de viață și relația cu Natura.”
16 septembrie 1891 - S-a nascut Karl Dönitz, amiral şi om politic german, preşedinte al Germaniei dupa sinuciderea lui Hitler în perioada 30 aprilie – 23 mai 1945. În decursul celui de-al Doilea Război Mondial, Dönitz a fost comandatul flotei militare germane.Tribunalul international de la Nürnberg l-a gasit pe Dönitz vinovat de crime de război și la condamnat la zece ani de închisoare; A decedat la 24 decembrie 1980).
16 septembrie 1902 - (16/28 septembrie) A decedat la Bucuresti, Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar (n. ~1844,Timișoara).
Iosif Ivanovici, cunoscut și ca Ion sau Ivan Ivanovici (n. Jovan Ivanović în 1845, Timișoara – d. 16/28 septembrie 1902, București) a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară. Creația lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri.
Creația lui cuprinde peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. . Multe piese compuse de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți”, fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
16 septembrie 1904 - S-a născut scriitorul rus Nikolai Ostrovski; (d. 1936).
16 septembrie 1908 - William Crapo ‘Billy’ Durant fondează in orașul Flint, din statul american Michigan,compania “General Motor Co.” În anul 2010, compania era pe locul doi mondial, cu 8,39 milioane de vehicule vândute, după Toyota (cu 8,41 milioane) și înaintea Volkswagen (cu 7,14 milioane).
16 septembrie 1910 - S-a nascut Lucia Demetrius scriitoare, poeta si traducatoare romanca; (d. 29.07.1992).
Lucia Demetrius (n. 16 februarie 1910 – d. 29 iulie 1992) a fost o prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică română. A fost fiica scriitorului Vasile Demetrius (coleg de clasă la liceul Sfântul Sava cu Gala Galaction, care l-a convins să-și schimbe numele din Dumitrescu în Demetrius[1]) și a Antigonei (născută Rabinovici). A luat parte la ședințele cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu.
16 septembrie 1910 - S-a născut la Craiova, Victor V. Martinescu, poet şi prozator, condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara.
Victor Valeriu Martinescu (n. 16 sept. 1910, Craiova – m. 12 dec. 1994, Bucuresti) poet si prozator. A fost deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc); (m. 12 dec. 1994, Bucuresti).
Dupa executarea pedepsei, a refuzat angajarea ca redactor la Fundatia Romania, unde fusese „recuperat” N. Crainic. A debutat cu versuri in Revista invatatoarelor si invatatorilor (Caracal, 1924). A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, dupa care a fost Redactor sef, in 1930, la revista Limba romana (director: VI. Corbasca), redactor (1934-1935) la saptaminalul Reporter.
Cunsocut, in mediile cafenelei literare bucurestene a epocii, sub porecla „Marele Contemporan”, pe care si-a dat-o el insusi. A editat revista de avangarda Sis (1932-l935, 3 nr.). Dupa razboi, a fost o vreme administrator al mosiei Marghioalei Cantacuzino, care, plecata dupa 6 martie 1945 la Paris, ar fi intervenit ca poetul sa fie inclus in lotul celor ce urmau sa paraseasca clandestin tara in 1947. A dus, pina la sfirsit, o existenta marginala si boema. (Victor Valeriu Martinescu – M-a aprins din temelii un dor)
16 septembrie 1916 - A avut loc, în timpul Primului Război Mondial, Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a armatei române de pe frontul din Transilvania. (16-20 septembrie).
16 septembrie 1923 - S-a născut omul politic Lee Kuan Yew, primul conducator al statului Singapore.
16 septembrie 1924 - S-a născut Lauren Bacal, actriță americană de film (d. 2014)
Lauren Bacall (născută Betty Joan Perske; n. 16 septembrie 1924, New York City — d. 12 august 2014) a fost o actriță și fotomodel american. Părinții ei erau evrei imigranți, ale căror familii proveneau din Polonia, Franța, România și Germania. A fost căsătorită cu actorul Humphrey Bogart până la moartea prematură a acestuia. A decedat la 12 august 2014, în urma unui accident cerebral.
16 septembrie 1925 - S-a născut marele muzician de blues american B.B. King. B.B. King (n. Riley B. King) a început să înregistreze muzică în anul 1940 și a lansat de-a lungul timpului peste 50 de materiale discografice, majoritatea fiind albume de muzica blues. În cei 62 de ani de activitate, B.B King a susținut peste 15.000 de concerte pe plan internațional, clasându-se pe poziția cu numărul trei în clasamentul celor mai buni chitariști din istoria modernă, ierarhie întocmită de revista de specialitate Rolling Stone. A primit 14 premii Grammy și numeroase alte distincții din partea unor instituțiilor naționale din SUA.
16 septembrie 1925 - A murit Alexander Friedman, astronom, cosmolog și matematician rus (n. 1888)
Alexander Alexandrovici Friedman (sau Friedmann; de asemenea Fridman)(n. 16 iunie 1888, Sankt-Petersburg – d. 16 septembrie 1925, Leningrad) a fost un astronom, cosmolog și matematician rus. A descoperit în 1922 o soluție a ecuațiilor teoriei relativității generalizate care respectă modelul universului în expansiune. Confirmarea astronomică a soluției a venit în 1929, odată cu observațiile lui Edwin Hubble.
16 septembrie 1927 - S-a născut Peter Falk, actor american de cinema, devenit celebru in rolul detectivului din serialul Colombo. (d.23 iunie 2011).
16 septembrie 1932 - A încetat din viaţă Ronald Ross, medic si parazitolog. A descoperit ca transmiterea malariei la om se face prin intermediul tântarului anofel. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina în 1903; (n. 13.05.1857).
16 septembrie 1936 - A încetat din viaţă Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot, explorator şi oceanograf francez al Antarcticii; (n. 1867).
16 septembrie 1938 - Adolf Hitler îl primeşte la reşedinţa sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care îşi exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani.
16 septembrie 1945 - Al Doilea Război Mondial - Trupele japoneze în Hong Kong se predau in fata amiralul britanic sir Cecil Harcourt.
16 septembrie 1954 - S-a născut actorul american de film Mickey Rourke.
16 septembrie 1955 - Presedintele argentinian Juan Domingo Perón este demis. Perón (n.8 octombrie 1895 – d. 1 iulie 1974), a fost de 2 ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974. Primul său mandat ca președinte al Argentinei s-a încheiat dezastruos, fiind exilat în urma unei lovituri de stat. Se reîntoarce în Argentina în 1973, fiind reales ca președinte, însă mandatul său a durat mai puțin de 9 luni, murind în 1974.
16 septembrie 1956 - S-a nascut iluzionistul american David Copperfield. David Copperfield (născut David Seth Kotkin) este un iluzionist american, descris de revista Forbes ca cel fiind magicianul cu cel mai mare succes comercial din istorie. Show-urile sale de televiziune au câștigat 21 de Premii Emmy , dintr-un total de 38 de nominalizări.
Cariera de peste 30 de ani a lui Copperfield i-a adus 11 Guiness World Record,o stea pe Hollywood Walk of Fame, rangul de cavaler din partea Guvernului Francez si a fost numit Legendă Vie a Bibliotecii Congresului din SUA. Copperfield a vândut până acum peste 40 milioane bilete la spectacolele sale și a avut încasări care au depașit 4 miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt entertainer din istorie.
16 septembrie 1957 - S-a născut la Campulung-Moldovenesc Anca Parghel, cântăreaţă şi profesoară de jazz din România.
Anca Parghel (n. 16 septembrie 1957, Câmpulung Moldovenesc — d. 5 decembrie 2008, Timișoara) a fost o cântăreață și profesoară de jazz, fosta soție a pictorului Virgiliu Parghel. Până în 1989, a predat canto, pian si improvizatie la Liceul de Muzică din Suceava, în Bucuresti la Conservatorul de Muzică, în Belgia la Bruges si Namur (La Marlagne), la Hanovra,Ravensburg, la Conservatorul din Leipzig, Munchen, Oldenburg , în Germania, si Cleolaine Workshops în Marea Britanie si la Chisinau.
A cântat la mari festivaluri de jazz începînd cu 1984 din Europa dar și în cluburi de jazz din Romania,Bulgaria, Germania, Belgia, Austria si Elvetia. La 28 iunie 2008, Anca Parghel a fost internată în spital, fiind diagnosticată cu un un cancer ovarian, care se pare că era ereditar. a decedat la 5 decembrie 2008 2008 la Spitalul Județean din Timișoara și a fost înmormântată pe aleea Artiștilor din cimitirul Bellu din București.
16 septembrie 1963 - Malaya, Singapore, Borneo de Nord (Sabahul de astăzi) și Sarawak s-au unit pentru a forma statul independent Malaezia.
16 septembrie 1966 - A avut loc inaugurarea noii Opere Metropolitan din New York.
16 septembrie 1975 - Papua Noua Guinee își câștigă independența față de Australia.
16 septembrie 1976 - A intrat în funcțiune in Marea Neagra prima platformă românească de foraj marin,numita “Gloria”. Prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, a fost amplasata la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975.
Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează astazi doar cu platforma “Gloria”.
16 septembrie 1977 - Soprana Maria Callas (Maria Anna Sofia Cecilia Kalogeropoulos) s-a stins din viata la Paris, la varsta de 53 de ani.
S-a nascut in New York, in 2 decembrie 1923, parintii sai fiind imigranti greci. Despre ea se poate spune ca este cea mai cunoscuta cantareata de opera din perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial. Callas a demonstrat ca are talent de mica, la 13 ani plecand in Atena sa studieze impreuna cu o soprana celebra, Elvira de Hidalgo. Solista a obtinut primul rol major intr-o opera in 1947, cand a aparut in “La Gioconda” pe scena din Verona. Aclamata la scena deschisa pentru calitatile ei vocale, Maria Callas a fost solicitata sa cante in intreaga lume.
Talentul ei a facut posibil ca opere care nu mai fusesera interpretate de decenii, sa fie prezentate din nou publicului, creatiile lui Bellini numarandu-se printre acestea In 1954, “Divina Callas” a debutat pe pamantul american, la Chicago, cu rolul principal din “Norma”. Pe plan personal, soprana nu a avut la fel de mare succes.
Dupa divortul de primul sot si dupa cateva aventuri, Maria Callas s-a implicat intr-o relatie sentimentala cu magnatul grec Aristoteles Onassis. Miliardarul a parasit-o pe artista dupa o relatie de noua ani, el indragostindu-se de vaduva presedintelui SUA J.F. Kennedy, Jackie. In anii ‘70, cariera lui Callas a intrat intr-un declin accentuat, soprana preferand izolarea in ultimii ani de viata.
16 septembrie 1977 - A decedat Marc Bolan (n. Mark Feld la 30 septembrie 1947), renumit cântăreț, compozitor și chitarist britanic care a cântat, printre altele grupurile John’s Children si și cu formația glam rock T.Rex.
16 septembrie 1978 - S-a născut Alina-Stefania Gorghiu, om politic, deputat liberal in Parlamentul Romaniei.
Alina-Ștefania Gorghiu (n. 16 septembrie 1978, Tecuci), este un avocat și om politic român, copreședinte al Partidului Național Liberal. Până în anul 2004 a îndeplinit funcția de consilier local pentru București, sector 5. La alegerile legislative din 2008 a obținut un loc de parlamentar în Camera Deputaților în colegiul 22 din București. La alegerile din 9 decembrie 2012 a obținut un nou mandat în Parlament, fiind reprezentant al colegiului uninominal 22, București. La 18 decembrie 2014 a fost aleasă președinte al Partidului Național Liberal.
16 septembrie 1980 - A încetat din viaţă Jean Piaget, epistemolog şi psihopedagog; este fondatorul epistemologiei genetice (lucrări: “Naşterea inteligenţei”, “Introducere în epistemologia genetică”); (n. 9 august 1896).
16 septembrie 1983 - A decedat la Bucuresti, marele actor român de origine elvețiană Fory Etterle (Cristofor Etterle); (n. 24 mai 1908, Ploiești).
Cristofor Etterle, cunoscut și sub numele de Fory Etterle (n. 24 mai 1908, Ploiești – d. 16 septembrie 1983, București) a fost un actor român de origine elvețiană. A fost absolvent al Conservatorului de artă dramatică din București. A avut o remarcabilă și îndelungată activitate teatrală (Teatrul Municipal/Bulandra). Pe ecran a interpretat numeroase roluri de compoziție.
16 septembrie 1983 - A murit dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu; (n. 1917).
Horia Lovinescu (n. 28 august 1917, Fălticeni – d. 16 septembrie 1983, București) dramaturg român contemporan, recunoscut pentru piesele sale de teatru de idei.
16 septembrie 1987 - S-a definitivat protocolul de la Montreal, un tratat internațional pentru protejarea stratului de ozon prin interzicerea fabricării unor substanțe dăunătoare acestuia.
Protocolul de la Montreal asupra Substanțelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenției de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon) este un tratat internațional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției mai multor substanțe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989, după care a avut loc, în mai 1989, o primă întâlnire de evaluare a sa la Helsinki.
De atunci, el a fost revizuit de șapte ori, în 1990 (Londra), 1991 (Nairobi), 1992 (Copenhaga), 1993 (Bangkok), 1995 (Viena), 1997 (Montreal) și 1999 (Beijing). Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. Datorită adopției și punerii sale în aplicare pe scară largă, protocolul a devenit un exemplu excepțional de cooperare internațională, despre care Kofi Annan a afirmat că este „poate cel mai de succes acord internațional de până azi”. El a fost ratificat de 196 de state.
16 septembrie 1989 - Omul politic reformist Imre Pozsgay a fost ales preşedinte al Ungariei.
16 septembrie 1993 - A murit actrita romanca de teatru si film Silvia Popovici; (n.7 mai 1933 la Fundata, Brasov).
Silvia Popovici (n. 7 mai 1933, Fundata, Brașov – d. 16 septembrie 1993, București) a fost o actriță română. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”
16 septembrie 1996 - Miniştrii de externe ai României şi Ungariei, Theodor Meleşcanu şi László Kovács, semnează la Timişoara, Tratatul bilateral de prietenie şi bună vecinătate (Tratatul de la Timişoara).
16 septembrie 1996 - Dezvăluirile privind aurul naziştilor determină Elveţia să renunţe la un tabu internaţional : secretul bancar, datând din 1934.
16 septembrie 1999 - A încetat din viaţă istoricul şi profesorul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria evului mediu românesc (“Ţara Românească”, “Continuitatea românilor”, “Istoricul problemei, dovezile continuităţii”, “Unitatea românilor în evul mediu”, “Continuitatea daco-romanilor în istoria română şi străină”); (n. 1924).
Nicolae Stoicescu (n. 30 noiembrie 1924, Slatina – d. 1999) a fost un medievist român, membru de onoare al Academiei Române. Este autorul unor instrumente de lucru și al unor studii privitoare la organizarea administrativă a țărilor române. A fost preocupat de organizarea administrativă a Ţărilor Române şi a colaborat în epocă la Istoria României, vol. II şi III (1962; 1964).
Numele său este legat însă, în chip cu totul special,m de Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961, de Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I – Ţara Românească, vol. I şi II, Bucureşti, 1970, de Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974.
A obţinut în 1970 titlul ştiinţific de doctor în istorie, urcând apoi şi treapta de cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române. Din 12 noiembrie 1993, recunoscându-i-se meritele ştiinţifice, a devenit Membru de onoare al Academiei Române. Nicolae Stoicescu a devenit ministrul cultelor imediat dupa revolutia din 1989. (18 ianuarie – 28 iunie 1990).
16 septembrie 2000 - A încetat din viaţă poetul Ioan Alexandru (Ion Şandor). (n. 25 decembrie 1941).
Ioan Alexandru (n. Ion Șandor 25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj – d. 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) a fost poet, publicist, eseist și om politic român. După 1989 s-a implicat în politică. A fost membru fondator și vicepreședinte al PNȚCD, deputat în legislatura 1990-1992 și senator PNȚCD de Arad în legislatura 1992-1996. În legislatura 1990-1992 a fost membru în grupul de prietenie cu Polonia. Volume: “Viaţa deocamdată”, “Infernul discutabil”, “Vămile pustiei”, “Imne”.
16 septembrie 2000 - A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock; (n. 1952).
Valeriu Octavian Sterian (n. 21 septembrie 1952, Știubei, jud. Buzău – d. 16 septembrie 2000, București), cunoscut ca Vali Sterian, a fost un muzician, cântăreț și compozitor român de muzică folk și rock.
16 septembrie 2001 - Anchetatorii americani au arestat primii doi suspecţi, în cazul atentatelor de la 11 septembrie de la World Trade Center din New York.
16 septembrie 2002 - A încetat din viaţă James Gregory, actor american de film (seriale de televiziune: “Bonanza”, “Star Trek”); (n. 23 decembrie 1911).
16 septembrie 2004 - Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului Şerban Cantacuzino şi ale câtorva dintre urmaşii săi, au fost reînhumate în pronaosul bisericii mănăstirii Cotroceni.
Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 29 octombrie/8 noiembrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino. În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683.
A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de păgâni. După moarte a fost succedat în domnie de Constantin Brâncoveanu.
16 septembrie 2007 - Unsprezece state, printre care şi România, au semnat, la Viena, “Parteneriatul global pentru energie nucleară” (GNEP), din care fac parte deja Statele Unite şi alte patru puteri nucleare şi care promovează utilizarea energiei atomice în scopuri paşnice.
16 septembrie 2008 - A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei); (n. 1943).
16 septembrie 2008 - A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1925).
16 septembrie 2010 - A decedat prințul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, seful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen din Germania; (n. 3 februarie 1924). A fost urmat la conducerea Casei de Hohenzollern – Sigmaringen, de fiul lui, Carol Frederic, Prinț de Hohenzollern -Sigmaringen.
16 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei