Evenimentele Zilei de 10 septembrie în Istorie: 10 septembrie 1919 – Austria a semnat tratatul de la Saint Germain, prin care a recunoscut și apartenența Bucovinei la România, confirmându-se astfel pe plan international unirea Bucovinei cu România

Destrămarea Austro-Ungariei în 1918 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Destrămarea Austro-Ungariei în 1918

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

10 septembrie este a 253-a zi a calendarului gregorian și a 254-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 10 septembrie

(BOR) Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora

Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 10 septembrie -  Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) -  - foto: doxologia.ro

Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora  - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto preluat de pe doxologia.ro

 

(BRU) Ss. Minodora, Mitrodora și Nimfodora, martire († secolul al IV-lea)

(BRC) Sf. Nicolae din Tolentino, preot

 

Ziua mondială pentru prevenirea suicidului

Ziua mondială pentru prevenirea suicidului este marcată, în fiecare an, la 10 septembrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la gravitatea acestui fenomen, dar şi pentru a promova o serie de măsuri de prevenire pentru a-l combate.

Iniţiată în anul 2003, de către Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Suicidului, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Ziua mondială pentru prevenirea suicidului este marcată printr-o serie de evenimente, conferinţe, campanii şi activităţi publice, menite să atragă atenţia asupra suicidului, una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate prematură. Pentru organizarea acestora, Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Suicidului necesită sprijinul instituţiilor de stat, al agenţiilor guvernamentale, al organizaţiilor non-guvernamentale, al asociaţiilor naţionale şi internaţionale, al comunităţilor locale, al cercetătorilor, al medicilor şi al voluntarilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 10 septembrie

 

10 septembrie 506 -Are loc Conciliul bisericesc de la Agde, în Languedoc, sub președinția lui Chesarie de Arles. Au participat episcopi, reprezentanți ai celor opt provincii ale Galiei aflate sub controlul vizigotilor. În ciuda unor absențe importante, Conciliul poate fi considerat reprezentativ pentru clerul din perioada galo-romană. Au fost elaborate 49 de canoane. Unul dintre acestea (al șaptelea), a interzis clerului sa vânda sau sa dispuna de activele bisericii. La final, sfintii părinți au decis să se reîntâlnească dupa un an în Toulouse.

 

10 septembrie 920 - S-a nascut Ludovic al IV-lea „d’Outremere”, rege al Franței între anii 936 – 954, membru al dinastiei Carolingiene, (m.30 septembrie 954), fiul lui Carol al III-lea si al printesei Eadgifu, o fiică a regelui Edward cel Bătrân. După moartea regelui Raoul, în 936, Ludovic a fost chemat în Franţa de către nobili si a fost încoronat rege al Franţei la 19 iunie 936 la Laon, de catre Artand, arhiepiscopul de Reims, care a devenit mai târziu principalul sau susţinator.

 

10 septembrie 1167 - A decedat Împărăteasa Matilda (n.cca 7 februarie 1102 ), cunoscută ca Matilda a Angliei sau Maude, fiica regelui Henric I al Angliei. Decesul fratelui ei în 1120 a lăsat-o pe Matilda singura moştenitoare. Prin căsătoriile ei a devenit împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, apoi contesă d’Anjou, ducesă de Normandia şi aspirantă la coroana Angliei. După moartea regelui Henric I în 1135, vărul ei Ştefan de Blois, nepotul regelui William I, a deposedat-o de moştenire şi a uzurpat tronul Angliei, fiind proclamat rege de locuitorii Londrei şi o parte din baroni. Anglia s-a împărţit între partizanii Matildei şi partizanii lui Ştefan, eveniment care a condus la un război civil în Anglia numit uneori Anarhie.

 

10 septembrie 1169 - S-a nascut imparatul bizantin Alexios al II-lea Comnenul; (m.in octombrie 1183), fiul lui Manuel I Comnenul si al Mariei, fiica lui Raymond, prinț al Antiohiei. A domnit intre anii 1180-1183.

 

10 septembrie 1547 - S-a desfasurat in apropierea raului Esk din Scotia, Batalia de la Pinkie Cleugh, ultima lupta intre armatele regale scotiene si cele engleze si prima confruntare armata „moderna” care a avut loc in Insulele Britanice, in care au cooperat activ infanteria, artileria si cavaleria. Scotienii au suferit o infrangere catastrofala, dupa ce englezii au utilizat pentru prima data intr-o confruntare terestra, artileria navala. In Scotia acest episod este cunoscut sub numele de „Sambata neagra”.

 

10 septembrie 1709 - S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limba rusa şi diplomat rus, el a fost unul din iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; (m.11.04.1744). Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir și al doamnei Casandra , fiica domnitorului Munteniei, Serban Cantacuzino. Nu trebuie confundat cu Antioh Cantemir, fratele domnitorului Dimitrie Cantemir.

 

10 septembrie 1769 – S-a incheiat Asediul Hotinului (aprilie – 10 septembrie 1769) – parte din Războiul Ruso-Turc din 1768–1774. Asediul Hotinului a avut loc în timpul războiului Ruso-Turc din 1768–1774, după ce trupele ruse conduse de Aleksandr Golițîn au încercuit cetatea, provocând câteva luni mai târziu capitularea trupelor otomane aflate sub comanda pașei Ali Moldavanji.

 

10 septembrie 1797 - S–a născut Carl Gustaf Mosander, chimist şi mineralog suedez, descoperitorul lanthanului, erbiumului si terbiumului; (m.15.10.1858). A fost ales in 1833 membru al Academiei Regale suedeze, iar in 1836 i-a succedat savantului Berzelius ca profesor la catedra de chimie si farmacie a Institutului Karolinska.

 

10 septembrie 1806 - A încetat din viaţă filologul Johann Cristoph Adelung, iniţiatorul unui catalog al tuturor limbilor de pe glob (“Mithridates sau Lingvistică generală”); (n. 8 august 1732). Nu a putut termina decat primul volum al acestei lucrari monumentale, urmatoarele doua volume fiind scrise si publicate de Johann Severin Vater in 1809 si 1817.

 

10 septembrie 1823 - Revolutionarul latino-american Simon Bolivar, devine președinte al statului Peru.

 

10 septembrie 1868 - A început construirea Garii de Nord din Bucuresti, inaugurata la 13.09.1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost concepută în formă de U, formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite.

 

10 septembrie 1870 - Scriitorul şi istoricul român Alexandru Odobescu (n. 23 iunie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost ales membru Societatii Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.

Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, București - d. 10 noiembrie 1895, București) a fost un scriitor, arheolog și om politic român. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său - foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Odobescu – foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost un scriitor, arheolog si om politic român. La 14 februarie 1851 a înființat impreuna cu alti studenti Junimea Româaneasca , societate politică și culturală a studenților români din Franța. A fost ministru monumentelor și profesor de arheologie la Universitatea Bucuresti . Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei,1877) și a unei monografii dedicate Tezaurului de la Pietroasat, descoperit în perioada profesoratului său. (Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l’orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschchild, Paris, 1877-1900). Alexandru Odobescu a murit, sinucigându-se în urma unor tragice evenimente de ordin familial și public.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 septembrie 1872 - A murit la Baia de Cris, in Muntii Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munţilor“), conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania. (n.1824 la Vidra de sus). A fost un avocat transilvănean român , care a jucat un rol important în Revolutia de la 1848 din Transilvania . A condus armata romanilor transilvăneni, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut într-o familie de iobagi moţi înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui Avram Iancu este Gheorghe Iancu, preot ortodox în satul Vidra de Sus, participant la răscoala lui Horea și rudă cu acesta. Horea a fost fratele bunicului lui Avram Iancu.

Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth - in imagine, Avram Iancu, pictură de Barbu Iscovescu, primăvara lui 1849 - foto: ro.wikipedia.org

Avram Iancu, pictură de Barbu Iscovescu, primăvara lui 1849 – foto: ro.wikipedia.org

In Testamentul său („Ultima Voinţă”) scris la 22 decembrie 1850 spunea : „Unicul dor al vieţii mele fiind să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care, după puteri am şi lucrat pînă acuma, durere fără mult succes, ba togma acuma cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa aduse să prefec în nimic. Nu ştiu cîte zile mai pot avea, un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că, viitorul este nesigur; voiesc dară şi, hotărît dispun, ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare crezînd că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele!”

La 13 septembrie 1872, jelit de popor,de prefecţii şi tribunii săi, în frunte cu 36 de preoţi, trupul lui Iancu cobora în pămîntul de la Ţebea, aproape de gorunul celuilalt Crăişor, Horea, al carui nepot era. In revista Familia, Iosif Vulcan scria : “Cine a fost Iancu? Expresia unei idei înalte, unei dorinţe străbune, care nu se va stinge niciodată din sînul naţiunii române…” „Tu, Iancule şi Moţii tăi, aţi trăit şi aţi murit pentru libertate. Idealul acesta rămîne la temelia vieţii noastre naţionale. Pentru izbîndirea şi desăvîrşirea acestui ideal vor trăi şi vor muri generaţiile, cari te urmează. Ci tu dormi liniştit, Iancule, acolo la pragul bisericuţei din Ţebea, în umbra gorunului lui Horia: geniul tău veghează deasupra naţiunii române”.- Vasile Goldiş –

 

10 septembrie 1892 - S-a născut fizicianul Arthur Holly Compton, laureat al Premiului Nobel în anul 1927; (m.15 martie 1962).

 

10 septembrie 1898 - A fost asasinata împarateasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, sotia lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de « Sissi » (n. 1837)

Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sisi, (n. 24 decembrie 1837, München - d. 10 septembrie 1898, Geneva) a fost soţia împăratului Franz Joseph al Austriei (Elisabeta, în calitate de Regină a Ungariei-dagherotipie din 1867 de Emil Rabending) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeta, împărateasa Austriei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sisi, (n. 24 decembrie 1837, München – d. 10 septembrie 1898, Geneva) a fost soția împăratului Franz Joseph al Austriei. Pe 10 septembrie 1898 în timp ce Elisabeta era în trecere prin Geneva a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Lucheni. Luigi Lucheni a urmărit-o și a înjunghiat-o tocmai când se pregătea să urce impreună cu doamna sa de onoare, contesa unguroaică Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux. Nimeni nu a realizat faptul că a fost înjunghiată. După ce s-a ridicat și a urcat pe vapor, a leșinat. Vaporul s-a întors imediat, pilotul aflând ca era împărăteasa Austriei. A fost transportată la hotelul la care a fost cazată unde a murit după circa o oră. Ultimele ei cuvinte au fost:”Ce mi s-a întâmplat?” A fost înmormântată cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 septembrie 1914 - Trupele generalului francez Joseph Joffre obtin victoria de la Marna, în fata trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminenta.

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie - 14 septembrie 1914) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Batalia de pe Marna, desfasurata între 5 si 14 septembrie, a fost una dintre cele mai mari confruntari din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.În această bătălie s-a dovedit eşecul Planului Schlieffen, care a stat la originea strategiei Germaniei pentru obţinerea unei victorii rapide în războiul contra Frantei, dupa care a început perioada sângeroasă a „războiului tranşeelor”. A doua batalie de la Marna, începuta la 15 iulie 1918, a reprezentat ultima mare ofensiva a armatei germane, blocata de contraofensiva fortelor Antantei.

 

10 septembrie 1916 - A încetat din viaţă publicistul Vintilă C.A.Rosetti, al treilea fiu al lui C.A.Rosetti, născut în Franţa, la 11/23 ianuarie 1853. A fost director al “Monitorului Oficial” (1901), membru fondator al Ligii culturale, editor al unor lucrări semnate de C.A.Rosetti şi al scrierilor literare ale Mariei Rosetti, mama sa.

 

10 septembrie 1918 - Razboiul Civil din Rusia - Armata Rosie bolsevica cucereste orasul Kazan.

 

10 septembrie 1919 -  S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de Pace între Puterile aliate si asociate si Austria, prin care a fost recunoscuta independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei si Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la Romaniei si a Tirolului de Sud la Italia. Articolul 59 din acest tratat stipula ca Austria renunta în favoarea României la toate drepturile asupra fostului Ducat al Bucovinei, recunoscându-se astfel pe plan international unirea Bucovinei cu România.

Judeţele şi regiunile istorice ale României Mari după 1926 - foto: ro.wikipedia.org

Judeţele şi regiunile istorice ale României Mari după 1926 – foto: ro.wikipedia.org

Tratatul este divizat în 14 părți. Secțiunea a patra (articolele 59-61) consacră renunțarea Austriei în favoarea României la orice drepturi și titluri asupra părților fostului Ducat al Bucovinei aflate în componența României. Formularea este ambiguă și a fost utilizată deoarece frontierele dintre România, Cehoslovacia și Polonia a fost stabilită ulterior încheierii tratatului de pace de la Saint Germain însă constituie recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

10 septembrie 1923 - A avut loc primul zbor de noapte internaţional din lume, pe ruta Belgrad-Bucureşti, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigaţie aeriană. 70 de ani de la primul zbor international de noapte din lume – Belgrad – Bucuresti (hartie inchisa la culoare)

 

10 septembrie 1930 - Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor. Figura marcanta a diplomatiei europene in perioada interbelica si orator deosebit, Nicoale Titulescu a studiat Dreptul in Franta, iar mai apoi a devenit profesor universitar in Iasi si Bucuresti. Dupa ce a ocupat postul de ministru de Finante in Guvernul Ion Bratianu-Take Ionescu, in 1920 si-a inceput activitatea diplomatica ca delegat la Conferinta de Pace de la Paris. Un an mai tarziu a fost numit trimis extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Londra, post pe care l-a ocupat, cu o mica intrerupere, pana in 1932. A fost ales, de doua ori consecutiv (1930 si 1931) presedinte al Ligii Natiunilor, fapt nemaintalnit pana atunci. A luptat pentru securitatea si integritatea Romaniei, precum si pentru mentinerea pacii in lume. Spre sfarsitul vietii a emigrat in Franta.

 

10 septembrie 1939 - Al doilea razboi mondial – Guvernul german atrage atentia guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralitatii”. Cu asentimentul primului-ministru, Grigore Gafencu, ministru de Externe, respinge aceasta interpretare, declarând: “obligatiunile noastre de neutralitate nu ne-ar împiedica sa acordam azil unor refugiati politici izolati, daca acestia s-ar abtine de la orice activitate politica pe teritoriul nostru.

 

10 septembrie 1939 - Al Doilea Razboi Mondial – Canada declara razboi Germaniei naziste, alaturandu-se Aliatilor-Franta, Australia, Noua Zeelanda si Marii Britanii.

 

10-17 septembrie - A avut loc „procesul unui grup de spioni în slujba Vaticanului”, format din şase prelaţi greco-catolici şi patru laici, acuzaţi de „trădare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian”.

 

10 septembrie, 1944 - S-a nascut Eugen Evu, scriitor român (d. 2017)

Eugen Evu (n. 10 septembrie, 1944, Hunedoara - d. 20 octombrie 2017) a fost un poet, publicist și prozator român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala din Timișoara - foto preluat de pe www.referatele.com

Eugen Evu – foto preluat de pe www.referatele.com

Eugen Evu (n. 10 septembrie, 1944, Hunedoara – d. 20 octombrie 2017) a fost un poet, publicist și prozator român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala din Timișoara.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.roadevarul.ro

 

10 septembrie 1946 - Comisia pentru România a Conferinţei de Pace de la Paris adoptă propunerea delegatului britanic ca în tratatul de pace cu ţara noastră să se asigure, în mod expres, proprietatea şi drepturile evreilor.

 

10 septembrie 1957 - Presedintele Consiliului de Ministri al României adreseaza mesaje sefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei în legatura cu dezvoltarea colaborarii si prieteniei între tarile din zona Balcanilor.
În mesaj se propune convocarea unei Conferinte la nivel înalt a acestor state în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zona a pacii si prieteniei.

 

10 septembrie 1960 - La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta romanca Iolanda Balas, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total Romania a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).

Iolanda Balaș – foto p-reluat de pe ro.wikipedia.org

 

10-13 septembrie 1973 - A avut loc Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Columbia.

Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu in Columbia (1973); in planul al -II-lea generalul Ion Mihai Pacepa - foto preluat de pe foto.agerpres.ro

Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu in Columbia (1973); in planul al -II-lea generalul Ion Mihai Pacepa – foto preluat de pe foto.agerpres.ro

 

10 septembrie 1977 - Detinutul tunisian Hamida Djandoubi, incarcerat intr-o inchisoare franceza, a fost ultima persoana condamnata la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobandit o trista faima in perioada Revolutiei Franceze, cand Joseph-Ignace Guillotin a propus in locul arderilor pe rug sau spanzurarilor decapitarea cu ajutorul unei “masinarii”.
Peste 10.000 de persoane au fost ghilotinate in timpul Revolutiei din Franta, printre acestea regele Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta. Pedeapsa capitala a fost aborogata in Franta in septembrie 1981.

 

10 septembrie 1979 - A murit, la Moscova, Agostinho Neto, primul presedinte al Republicii Angola (1975 – 1979); a fost si un important poet de limba portugheza; (n.17 septembrie 1922). A condus Mişcarea Populară de Eliberare a Angolei în lupta pentru eliberarea Angolei de sub dominaţia portugheză.

 

10 septembrie 1983 - A decedat la Manresa, in Spania, campionul român de şah Victor Ciocâltea; (n. 16 ianuarie 1932, Bucureşti). Una din partidele sale memorabilea fost cea de la a XVI-a Olimpiade de şah, de la Varna, Bulgaria, din 1962, în care l-a învins pe fostul campion mondial Bobby Fischer. Victor Ciocâltea a câştigat Campionatul naţional de şah al României în 1952, 1961, 1969, 1970, 1971, 1975 şi 1979 si a reprezentat România la 11 Olimpiade de şah între 1956-1982. A decedat la masa de şah în timpul unei partide din cadrul unui turneu de şah din Spania în 1983.

 

10 septembrie 1996 - România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din ţara, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt şi El Greco.

 

10 septembrie 1998 - A avut loc prima întâlnire a traducatorilor de limba româna din Europa, organizata de Uniunea Scriitorilor din România.

 

10 septembrie 2002 - Elvetia a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizatiei ca membru cu drepturi depline (Elvetia avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).

 

10 septembrie 2003 - Ylva Anna Maria Lindh (n.19 iunie 1957), ministrul de externe al Suediei, este înjunghiata în timp ce se afla la cumpărături, și moare a doua zi. In momentul atacului, Lindh nu era protejata de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac. La locul crimei, poliția a obținut o amprentă considerata a fi criminalului si imagini ale suspectului dinregistrate de sistemul de supraveghere al magazinului au fost publicate pe 13 și 14 Septembrie.

La 24 septembrie Poliția a anunțat că un suspect, Mijailo Mijailovic (născut în Suedia din părinți sârbi), a fost reținut și arestat, iar la 25 septembrie s-a anunțat că ADN-ul prelevat la locul crimei,apartine lui Mijailovic, care fusese filmat în magazinul de unde Lindh a fost atacata. După ce a negat orice implicare, Mijailovic a mărturisit crima la 6 ianuarie 2004.. El a fost găsit vinovat și după o evaluare psihiatrică a fost condamnat la închisoare pe viață la 23 martie. La 8 iulie o curte de apel a anulat sentința (după ce s-a concluzionat ca el ar fi fost bolnav psihic, la momentul crimei), și Mijailovic a fost transferat la un spital de psihiatrie securizat. Criminalul a renunțat la cetățenia suedeza și a solicitat, fără succes, să fie transferat în Serbia.

 

10 septembrie 2008 - A inceput in Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare experiment pentru cautarea ”particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particula inca nedescoperita – prezisa de teoria fizicii particulelor. (A fost oprit pe 19 septembrie. Este o zi istorica in care Large Hadron Collider (LHC) este pus in functiune, la granita dintre Franta si Elvetia – la CERN – organizatia europeana de cercetare nucleara. Cu ajutorul uriasei instalatii, oamenii de stiinta au incercat sa descopere cele mai mici particule existente in Univers pentru a afla lucruri noi despre materie si nasterea sa.

10 septembrie 2008: Acceleratorul de particule Large Hadron Collider a fost pus în funcțiune la Geneva, Elveția – foto: ro.wikipedia.org

 

10 septembrie 2011 - A murit actorul american Cliff Robertson; (n.9 septembrie 1925). A câștigat in 1968 premiul Academiei americane de film, pentru cel mai bun actor pentru rolul sau din filmul Charly.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.orgyoutube.com