Evenimentele Zilei de 2 ianuarie în Istorie
2 ianuarie 1959 – A fost lansată sonda spațială sovietică “Luna 1″, prima sondă care a depășit câmpul gravitațional al Pământului, a ajuns în apropierea Lunii și ulterior a intrat pe o orbită heliocentrică.
foto (“Luna 1″ – o replică de muzeu) preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org
2 ianuarie este a doua zi a calendarului gregorian.
Mai sunt 363 de zile până la sfârșitul anului (364 de zile în anii bisecți).
Sărbători Religioase ale Zilei de 2 ianuarie
Ortodoxe
Înainte-prăznuirea Botezului Domnului; Sf. Ier. Silvestru, episcopul Romei; Sf. Cuv. Serafim de Sarov
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Greco-catolice
Silvestru I, papă al Romei din 314 și până în 335.
Conform legendei, papa Silvestru l-a vindecat pe împăratul Constantin cel Mare de lepră și l-a botezat.
În spațiul central-european (de limbă germană, polonă, cehă, maghiară etc.) petrecerea de revelion este numită Silvester, după numele sfântului zilei de 31 decembrie.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Romano-catolice
Ss. Vasile cel Mare şi Grigore din Nazianz, ep. înv.
Evenimentele Zilei de 2 ianuarie în Istorie:
- 2 ianuarie 1492 – Emiratul Granadei, ultimul stat arab din peninsula Iberică, a capitulat în fața regilor creștini Ferdinand al II-lea de Aragon și Isabella I a Castiliei, marcând sfârșitul Reconquistei;
- 2 ianuarie 1777 – În Războiul de Independență al Statelor Unite, armata lui George Washington a respins un atac britanic lângă Trenton, New Jersey;
- 2 ianuarie 1905 – Asediul Portului Arthur s-a încheiat cu capitularea flotei rusești în fața forțelor japoneze;
- 2 ianuarie 1959 – A fost lansată sonda spațială sovietică Luna 1, prima sondă care a depășit câmpul gravitațional al Pământului, a ajuns în apropierea Lunii și ulterior a intrat pe o orbită heliocentrică.
2 ianuarie 17 î.Hr. - A murit exilat la Tomis (Constanta), Ovidiu, poet din Roma Antică (n. 43 î.Hr.)
Ovidiu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Publius Ovidius Naso (n. 20 martie, 43 î.Hr., Sulmo, azi Sulmona/Aquila – mort in anul 17 sau 18 d. Hr.,la Tomis, azi Constanța), a fost unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horațiu și Virgiliu.
În toamna anului 8 d.Hr., în mod neașteptat, fără o hotărîre prealabilă a Senatului, Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Mării Negre.
Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister.
Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală.
Poezia încriminată este cu mare probabilitate Ars amatoria, care ar fi venit în contradicție cu principiile morale stricte ale împăratului, deși această operă fusese publicată cu câțiva ani mai înainte.
În Tristia, Ovidiu se referă și la faptul că „ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă”.
Cercetătorii sunt de părere că Ovidiu ar fi fost martorul scandaloaselor aventuri amoroase ale Juliei, nepoata lui Augustus.
Poetul a făcut numeroase încercări, prin scrisori trimise la Roma, să obțină grația lui Augustus.
Toate au rămas lipsite de succes, chiar după moartea lui Augustus, urmașul său, Tiberius, nu l-a rechemat la Roma.
La moartea sa a fost inmormantat la Tomis, iar pentru piatra sa funerară, Ovidiu a compus următorul text, în forma unei scrisori trimise soției sale (Tristia, III, 73-76):
„Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum
Ingenio perii, Naso poeta meo.
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti,
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent”.
În traducerea liberă a lui Theodor Naum:
„Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul
Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
2 ianuarie 366/368 - Triburile germanice ale alemanilor au trecut Rinul înghețat si au invadat provinciile galice, fiind învinși de Valentinian I în Bătălia de la Solicinium.
În anul 406, alemanii au traversat din nou fluviul Rin, cucerind și apoi stabilindu-se în ceea ce este astăzi Alsacia și o mare parte din Platoul Elvețian.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
Spaţiu geografic ocupat de către alemani, şi locurile unde au avut loc bătălii romano-alemanice, secolele III-VI – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Alemanii sau alamanii au fost inițial o alianță a triburilor germanice situate în jurul Rinului superior din sudul Germaniei de azi.
Una dintre primele referiri la ei este porecla „Alamannicus” dată conform legendelor împăratului roman Caracalla, care a domnit în Imperiul Roman (211-217) și a susținut că a fost învingătorul lor.
Natura acestei alianțe și afilierea tribală anterioară a lor rămân nesigure.
Alianța a fost una agresivă, ea ataca provincia romană Germania Superior ori de câte ori putea.
În general a urmat în linii mari exemplul francilor, prima alianță tribală germanică, care i-au împiedicat pe romani să se extindă la nord de Rinul Inferior și care ulterior au invadat provincia romană Germania Inferior.
(…) Pe 02 ianuarie 366 alemanii au trecut din nou Rinul înghețat în număr mare, pentru a invada provinciile galice, de data aceasta au fost învinși de Valentinian I în Bătălia de la Solicinium.
În invazia de la 406, alemanii par să fi traversat râul Rin pentru ultima dată, cucerind și apoi stabilindu-se în ceea ce este astăzi Alsacia și o mare parte din Platoul Elvețian.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org
2 ianuarie 533 - Mercurius devine Papă sub numele de Ioan al II-lea.
A fost primul papă care a adoptat un alt nume decat cel cu care s-a născut.
Papa Ioan al II-lea a fost un Papă al Romei în anii 533 – 535 – foto: ro.wikipedia.org
2 ianuarie 1492 - Capitularea Granadei, asediată din 1481, marchează sfârșitul Reconquistei – lupta spaniolilor pentru eliberarea de sub ocupație arabă, Muhammad al XI-lea, comandantul ultimei fortărețe arabe din Spania, s-a predat regelui Ferdinand al II-lea și reginei Isabela I.
Escena d’una batalla del llibre de les Cantigas de Santa María d’Alfons X el Savi – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Reconquista (în română: Recucerirea) a fost procesul prin care regatele creştine din nordul Hispaniei (Spania şi Portugalia de astăzi) au recucerit peninsula Iberică de la musulmani (arabi şi mauri).
Recucerirea a durat timp de aproape 800 de ani. Cucerirea Hispaniei de către Umayyazi de la vizigoţi a avut loc la începutul secolului al VIII-lea şi se consideră de obicei că Reconquista a început aproape imediat, în 722, odată cu Bătălia de la Covadonga, şi s-a încheiat în 1492, prin cucerirea Granadei.
În 1236 ultima fortăreaţă musulmană din Granada a fost cucerită de Ferdinand al III-lea de Castilia, după care Granada a devenit stat vasal al regatului creştin pentru următorii 250 de ani.
La 2 ianuarie 1492, ultimul conducător musulman din regiune, Abu ‘abd Allah Muhammad XII (sau Boabdil din Granada), s-a predat lui Ferdinand al II-lea de Aragon şi reginei Isabela a Castiliei (“Regii Catolici”).
Prin aceasta s-a ajuns la crearea statului Romano-Catolic unit care a cuprins aproape tot teritoriul Spaniei de astăzi.
Regatul Navarei a rămas separat până în 1512.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org
2 ianuarie 1529 - Radu de la Afumați, domn al Țării Românești (1522–1529) a fost ucis împreună cu fiul său, Vlad, la Râmnicu Vâlcea.
Radu de la Afumați (pictura de la Manastirea Curtea de Arges) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Radu de la Afumați (sau Radu al V-lea), (n. ? – d. 2 ianuarie 1529, Cioroiași, Dolj, România) fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Țării Românești de mai multe ori: decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 – aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529.
Ginere a lui Neagoe Basarab, a fost căsătorit cu Ruxandra, fiica acestuia (21 ianuarie 1526).
După moartea lui Radu, Ruxandra a devenit soția unui alt voievod, Radu Paisie
A dus o politică antiotomană, începându-și domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, un român turcit, pretendent la tronul Țării Românești.
Între 1522 și 1525, pe teritoriul țării s-au purtat lupte crâncene cu turcii și cu pretendentii la tron sprijiniti de Poarta otomana.
Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Arges amintește de 20 de bătălii.
La îndemnul boierilor Craiovesti, Radu s-a supus un timp sultanului, dar, la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis.
Spre sfarsitul anului 1528, o grupare de boieri, in frunte cu Neagoe vornicul si Dragan postelnicul, se ridica impotriva domnului.
Surprins neavand la indemana oastea spre a li se opune, Radu este nevoit sa fuga in graba spre partea de apus a tarii, unde stia ca va gasi ajutorul Craiovestilor, dar boierii il ajung pe drum, la Ramnicu Valcea si, nerespectand nici macar lacasul dumnezeiesc in care Radul de la Afumati se refugiase, il ucid in biserica de pe dealul Cetatuii, sub ochii ingroziti ai preotului, la data de 2 ianuarie 1529, aceeasi zi in care este ucis si fiul sau Vlad.
Trupul lui Radu a fost dus la manastirea din Curtea de Arges, desupra mormantului sau fiind asezata o lespede frumoasa de marmura, pe care viteazul voievod este infatisat calare, cu buzduganul in mana si cu mantia fluturand.
“Sa va fie stiute razboaiele… pe care le-am facut eu: cel dintâi razboi cu agarenii, al doilea de la Gubavi, al treilea la satul Stefeni, langa Neajlov, al patrulea la Clejani, al cincilea la Ciocanesti…, al nouasprezecelea la satul Rucar, al douazecelea la Didrih”.
Aceasta este inscriptia sfredelita pe piatra de mormant a lui Radu de la Afumati, domnitorul roman care a purtat douazeci de razboaie in numai trei ani de domnie din cei aproape opt la carma Tarii Românesti.
Piatra de mormânt a lui Radu de la Afumați, pe care sunt trecute toate cele 20 de bătălii pe care le-a purtat în timpul domniei sale – foto: ro.wikipedia.org
Cu siguranta ca soarta Tarii Românesti ar fi putut fi una mult mai sumbra, daca Radu, cel din Afumati, nu s-ar fi incrancenat sa nu-si lase patria in mâini vrajmase si straine.
Desi scurta si mereu intrerupta de luptele cu cei ce pretindeau tronul sprijiniti de Poarta Otomana, domnia sa a reprezentat una dintre cele mai glorioase lectii de rezistenta prin lupta impotriva Imperiului Otoman, una dintre marile puteri ale lumii, care transformase la acea data in pasalâcuri Grecia, Bulgaria si Serbia.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
2 ianuarie 1557 - A murit pictorul italian Jacopo Carrucci, cunoscut și ca Jacopo da Pontormo, reprezentant al Scolii florentine, întemeietorul curentului manierist in pictura; (n. 24 mai 1494).
2 ianuarie 1611 - A inceput procesul in care contesa maghiara Erszebet Bathory a fost acuzata de torturarea salbatica si uciderea a 610 tinere si practici de magie neagra.
Elisabeta Báthory (Copy of the lost 1585 original portrait) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Elisabeta Báthory, căsătorită Nádasdy, (în maghiară Báthory Erzsébet, n. 7 august 1560, Nyírbátor – d. 21 august 1614, Csejte, azi Čachtice, Slovacia), a fost o contesă maghiară din familia Báthory, cunoscută pentru infamiile comise prin torturarea și uciderea a câtorva sute de fete.
Mama ei a fost contesa Ana Báthory, fiica lui Stefan Bathory de Simleu si sora regelui Poloniei si Lituaniei, Stefan Bathory.
Elisabeta a fost promisă încă de la vârsta de 10 ani lui Francisc Nadasdy, devenit comandant al armatei ungare, cu care s-a măritat la 15 ani.
În urma plângerilor aduse de preotul István Magyari, regele Matei al II-lea l-a numit pe palatinul György Thurzó să investigheze.
Pe baza probelor și a celor 300 de mărturii adunate de funcționării lui Thurzó, Báthory a fost condamnată alături de complicii săi.
A fost găsită vinovată de uciderea a 80 de persoane (deși lista să indică un număr de aproximativ 650 de persoane).
Ca pedeapsă Báthory a fost inchisă într-un turn unde a mai trăit patru ani.
Potrivit legendei, fetele victimă erau ademenite cu promisiuni false, altele chiar furate, apoi erau puse să muncească în castel, iar prima greșeală, cât de nesemnificativă, era folosită ca motiv pentru începerea pedepsei și torturii
Este considerata cea mai mare criminala in serie cunoscuta in istorie. Castelul in care a trait se afla in Regatul Ungaria, la Csejthe.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
2 ianuarie 1642 - S-a născut sultanul otoman Mehmed al IV-lea; (d. 06.01.1693).
Mehmed al IV-lea (n. 2 ianuarie 1642 – d. 6 ianuarie 1693), sultanul Imperiului Otoman în perioada 1648 – 1687 – foto: ro.wikipedia.org
În timpul domniei sale (1648 – 1687) turcii au suferit doua esecuri majore in Al Doilea Asediu al Vienei (14 iulie – 12 septembrie 1683) si in A Doua Bătălie de la Mohács (12 august 1687), in care fortele otomane au fost infrante zdrobitor de cele austriece comandate de ducele Carol de Lorena, fapt care a avut ca rezultat distrugerea ambițiilor turcilor de a continua extinderea Imperiului înspre vestul Europei.
După bătălie, armata otomană s-a revoltat și timp de un an de zile Imperiul Otoman a fost paralizat, iar trupele impăratului Leopold au fost gata de a captura Belgradul și de a pătrunde adânc în inima Balcanilor.
Mehmed al IV-lea a fost rasturnat de pe tron si inlocuit cu fratele sau, Soliman al II-lea. Mehmed al IV-lea a murit la Edirne in 1693.
2 ianuarie 1703 - A fost editat in urma unui ucaz dat de ţarul Petru I, primul ziar rusesc – “Sankt-Peterburgskie Vedomosti”
The Vedomosti was the first newspaper printed in Russia. It was established by Peter the Great’s ukase dated 16 December 1702. The first issue appeared on 2 January 1703 – foto (The Vedomosti, June 28, 1711): en.wikipedia.org
2 ianuarie 1784 - La Sibiu a aparut în atelierul tipografului Martin Hochmeister, Siebenbürger Zeitung, primul ziar de pe teritoriul actual al României.
Tirajul inițial a fost de 200 de exemplare.
Siebenbürger Zeitung – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Siebenbürger Zeitung a fost primul ziar din Transilvania.
Primul număr a apărut pe 2 ianuarie 1784 la Sibiu, din presa tipografului Martin Hochmeister.
După 1789 publicația a fost continuată de Martin Hochmeister cel Tânăr.
A apărut săptămânal, până în 1862, când s-a unit cu Hermannstädter Zeitung.
De trei ori pe an apărea cu suplimentul gratuit Siebenbürgische Provinzialblätter.
Între 1788-1791 s-a numit Hermannstädter Kriegsbote („Curierul sibian de război”), apoi Siebenbürger Bote.
Zeitschrift für vaterländische Interessen, Geschichte und Landeskunde, Weltchronik.
Tirajul inițial a fost de 200 de exemplare.
2 ianuarie 1788 - Statul american Georgia devine al patrulea stat care a ratificat Constitutia Statelor Unite.
2 ianuarie 1816 - S-a născut Anastasie Fătu, medic și naturalist român, fondatorul Grădinii Botanice din Iași (d. 1886)
Anastasie Fătu (n. 2 ianuarie 1816, Mușata, Vaslui – d. 3 martie 1886, Iași)- foto: ro.wikipedia.org
Anastasie Fătu (n. 2 ianuarie 1816, Mușata, Vaslui – d. 3 martie 1886, Iași) a fost un medic și botanist român, membru titular al Academiei Române.
În perioada 1833 – 1834, a studiat matematicile ca bursier la Viena, unde a luat doctoratul. Reîntors în țară, a fost numit profesor de matematică la Academia Mihăileană.
A deschis prima sectie de pediatrie în Principatul Moldova si a infiintat prima gradina botanica din Romania, la Iasi.
2 ianuarie 1822 - S-a născut Rudolf Clausius, matematicianul şi fizicianul german care a formulat a doua lege a termodinamicii ; (d. 24.08.1888).
Rudolf Julius Emanuel Clausius (n. 2 ianuarie 1822 – d. 24 august 1888) – foto: ro.wikipedia.org
Rudolf Julius Emanuel Clausius a fost un fizician și matematician german care este considerat fondatorul termodinamicii.
Prin reformularea concluziilor lui Sadi Carnot cu privire la ciclul Carnot, Clausius a pus bazele teoriei căldurii.
Cea mai importantă lucrare a sa, publicată în 1850 în Annalen der Physik, descrie cum teoria cinetică a gazelor ar putea explica fenomenele termice, lucrare care a stat la baza enunțului celui de al doilea principiu al termodinamicii.
În 1865 a introdus noțiunea de entropie iar in 1870 teorema virialului.
2 ianuarie 1839 - Fotograful francez Louis Daguerre realizeaza prima fotografie a Lunii.
Louis Jacques Mandé Daguerre este considerat părintele fotografiei prin invenția sa numită daghereotipie.
2 ianuarie 1839: Fotograful francez Louis Daguerre realizeaza prima fotografie a Lunii – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
2 ianuarie 1843 - Are loc la Dresda premiera operei “Olandezul zburător” de Richard Wagner.
“Olandezul zburător”, operă compusă de Richard Wagner (Desen prezentând prima reprezentaţie a operei din 1843) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Olandezul zburător (în germană Der Fliegende Holländer) este o operă compusă de Richard Wagner pe un libret scris de compozitor însuși, inspirat din romanul satiric Aus den Memoiren des Herrn von Schnabelewopski („Din memoriile domnului Schnabelewopski”) de Heinrich Heine.
“Olandezul zburător” se înscrie în curentul romantic.
Premiera operei a avut loc la Dresda, în ziua de 2 ianuarie 1843, sub bagheta compozitorului.
Premiera în România a avut loc la 15 octombrie 1926 la Opera Română din Cluj-Napoca, cu titlul “Vasul fantomă“, fiind reluată într-o nouă producție a Operei clujene la 2 iulie 1997 și la 18 noiembrie 2000 la Opera Națională București.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
2 ianuarie 1853 - Se înfiinţeaza in Bucureşti, Muntenia, “Şcoala de mică chirurgie” de la spitalul Filantropia. Directorul spitalului a fost numit Gheorghe Polizu.
Spitalul Filantropia – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
2 ianuarie 1857 - A murit Prințesa Henriette de Nassau-Weilburg (n. 1780)
2 ianuarie 1860 - La Paris, la întâlnirea Academiei Franceze de Științe este anunțată descoperirea planetei Vulcan – o planetă mică care s-a presupus că a existat între Mercur și Soare prin care matematicianul francez Urbain Le Verrier a încercat să explice particularitatea orbitei lui Mercur.
Urbain Jean Joseph Le Verrier (n. 11 martie 1811, Saint-Lô — d. 23 septembrie 1877, Paris), astronom și matematician francez, specializat în mecanică cerească – foto: ro.wikipedia.org
Urbain Jean Joseph Le Verrier a fost un astronom și matematician francez, specializat în mecanică cerească.
A descoperit, prin calcule, planeta Neptun, pe baza anomaliilor mișcării planetei Uranus, ipoteză confirmată de astronomul german Johann Galle, care a observat efectiv pentru prima oară planeta Neptun în data de 23 septembrie 1846, de la Observatorul astronomic din Berlin.
Urbain Le Verrier este și fondatorul meteorologiei moderne din Franța.
2 ianuarie 1861 - Wilhelm I devine rege al Prusiei după moartea fratelui său Friedrich Wilhelm al IV-lea.
Wilhelm I sau Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern (n. 22 martie 1797 — d. 9 martie 1888, Berlin) – foto: ro.wikipedia.org
Wilhelm I sau Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern a fost regele Prusiei (din 2 ianuarie 1861 și până la moartea sa) și primul împărat german (începând cu 18 ianuarie 1871).
Este un reprezentant al politicii conservative prusace, jucând un rol negativ în înăbușirea revoluției din 1848. In perioda sa este numită și „perioada wilhelmină”, împăratul caută până în ultimul moment să împiedice războiul franco-prusac care s-a terminat cu dezastrul de la Sedan suferit de armata franceză, din cauza aceasta este numit de istorici și „Wilhelm cel Mare”.
Politica din timpul domniei sale este influențată în mod pregnant de cancelarul său Otto von Bismarck.
Regele Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei (15 octombrie 1795 – 2 ianuarie 1861) – foto (1847): ro.wikipedia.org
Regele Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, fiul cel mare și succesorul regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, a domnit ca rege al Prusiei din 1840 până în 1861.
2 ianuarie 1870 - S-a născut Ernst Barlach, sculptor, grafician și poet german (d. 1938)
Ernst Barlach (n. 2 ianuarie 1870, Wedel – d. 24 octombrie 1938, Rostock) – foto: ro.wikipedia.org
Ernst Barlach a fost un artist expresionist german, activ ca sculptor, desenator și scriitor.
A fost un susținător al războiului, în anii dinaintea Primului Război Mondial, pentru a deveni un adversar al său după ce a participat la lupte. Sculpturile sale în contra războiului i-au adus faima cea mai mare.
În anii regimului nazist, a devenit persona non grata, operele sale fiind desemnate drept „artă degenerată”.
2 ianuarie 1871 - Amadeus I a devenit rege al Spaniei.
Amadeo I (30 mai 1845 – 18 ianuarie 1890) – foto: ro.wikipedia.org
Amadeo I a fost singurul rege al Spaniei din Casa de Savoia. A fost al doilea fiu al regelui Victor Emanuel al II-lea al Italiei și cunoscut pentru cea mai mare parte a vieții sale ca Duce de Aosta. A domnit pentru o scurtă perioadă a rege al Spaniei din 1870 până în 1873.
2 ianuarie 1877 - S-a născut Slava Raskaj, pictor croat (d. 1906)
2 ianuarie 1882 - S-a născut Ion Teodorescu-Sion, pictor și desenator român (d. 1939)
Ion Theodorescu-Sion (n. 2 ianuarie 1882, Ianca, d. 31 martie 1939, București), pictor român – foto (Autoportret Ion Theodorescu-Sion): ro.wikipedia.org
2 ianuarie 1886 - S-a născut Florence Lawrence, actriță canadiană (d. 1938)
2 ianuarie 1888 - S-a născut Arhiducesa Renata de Austria (d. 1935)
Arhiducesa Renata de Austria (2 ianuarie 1888 – 9 decembrie 1935) – foto: ro.wikipedia.org
Arhiducesa Renata de Austria a fost fiica cea mare a Arhiducelui Karl Stephen de Austria și verișoara primară a regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei. Membră a ramurei Teschen a Casei de Habsburg-Lorena și Arhiducesă de Austria, Prințesă de Boemia, Ungaria și Toscana prin naștere, ea a renunțat la titlurile ei în 1909 după căsătoria cu prințul Jerome Radziwill.
2 ianuarie 1891 - S-a născut Aron Cotruș, poet român (d. 1961)
Aron Cotruș – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Aron Cotruș (n. 2 ianuarie 1891, Hașag, lângă Sibiu – d. 1 noiembrie 1961, La Mirada, California) a fost un diplomat și scriitor român.
A studiat clasele gimnaziale la Blaj, la Liceul “Andrei Șaguna” din Brașov și Facultatea de Litere din Viena, și a făcut parte din redacția ziarelor cu caracter naționalist “Românul” (Arad) și “Gazeta Transilvaniei” (Brașov), dar a avut și colaborări cu reviste de cultură: “Gândirea”, “Vremea”, “Libertatea” (Orăștie), “Iconar” (Cernăuți), etc.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si ilazu.blogspot.com
2 ianuarie 1895 - S-a născut Contele Folke Bernadotte, diplomat și aristocrat suedez (d. 1948)
Folke Bernadotte, Conte de Wisborg, în suedeză: Greve af Wisborg (n. 2 ianuarie 1895 – d. 17 septembrie 1948) – foto (Contele Folke Bernadotte, circa 1945): ro.wikipedia.org
Folke Bernadotte, Conte de Wisborg, în suedeză: Greve af Wisborg a fost un diplomat și aristocrat suedez.
El s-a remarcat prin negocierea eliberării a aproximativ 31.000 de prizonieri de război din lagărele de concentrare germane, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv 423 de evrei danezi de la lagărul Theresienstadt, pe 14 aprilie 1945.
El a fost contactat de Heinrich Himmler, în 1945, cu o ofertă de pace separată, care a fost ulterior respinsă de aliați.
Bernadotte a fost desemnat în mod unanim de către Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite ca mediator în conflictul arabo-israelian din 1947-1948.
El a fost asasinat în 1948 la Ierusalim de către grupul militant sionist Lehi, în cursul desfășurării misiunii de mediere.
2 ianuarie 1896 - S-a născut Dziga Vertov, cineast rus (d. 1954)
2 ianuarie 1897 - La Chişinău, gubernia Basarabia, Imperiul Rus, este întemeiată o secţie a Societăţii Imperiale Ortodoxe Palestiniene.
Harta Guberniei Ţariste Basarabia, 1883, reconstituire – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Stemă Guberniei ţariste Basarabia, 1878-1917 – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
2 ianuarie 1904 - A murit Mathilde Bonaparte, prințesă franceză (n. 1820)
Mathilde Laetitia Wilhelmine Bonaparte (27 mai 1820 – 2 ianuarie 1904) – foto: ro.wikipedia.org
Mathilde Laetitia Wilhelmine Bonaparte, prințesă franceză. A fost fiica fratelui lui Napoleon I, Jérôme Bonaparte, și a celei de-a doua soții a acestuia, Catharina de Württemberg, fiica regelui Frederic I de Württemberg.
2 ianuarie 1905 - Generalul japonez Nogi primeste de la generalul rus Stoessel propunerea de predare a trupelor ruse. Ia sfarsit astfel razboiul ruso- japonez.
2 ianuarie 1907 - A murit Otto Friedrich August Benndorf, arheolog german, membru de onoare străin al Academie Române.
Otto Benndorf (n. 1838 — d. 1907), arheolog austriac, membru de onoare al Academiei Române, tatăl fizicianului Hans Benndorf (1870 -1953) – foto: ro.wikipedia.org
A acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea “Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani ”; (n.13.09.1838).
2 ianuarie 1913 - S-a născut medicul Ioan Jak Rene Juvara, creator al unei prestigioase şcoli de chirurgie, autorul unui număr de 14 tehnici chirurgicale originale, membru de onoare al Academiei Române; (d.18.02.1996).
Ioan Jak Rene Juvara (n. 2 ianuarie 1913, București – d. 18 februarie 1996, București), medic chirurg român, profesor universitar la Facultatea de Medicină din București, membru de onoare (1992) al Academiei Române – foto: ro.wikipedia.org
Despre familia Juvara se stie că la sfârșitul secolului al XVIII-lea, doi frați Juvara, aromâni din Grecia, fiind conducători ai revoluției macedonene contra dominației turcești, s-au refugiat dupa infrangerea revoltei, în Tarile Române.
A existat o ramură în Moldova care se iscălea Juvara, alta în Muntenia, care se iscălea Djuvara.
2 ianuarie 1918 - Exploratorul german Reinhard Maack explorează pentru prima dată muntele Königstein care aparține de Masivul Brandberg (Muntele de foc), cel mai înalt masiv muntos din Namibia.
2 ianuarie 1919 - Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România.
Hotărârea prevedea împărțirea României în 23 de județe și numirea de prefecți pentru fiecare dintre cele 23 de județe, plus încă trei prefecţi pe lîngă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu.
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria – Primul Guvern roman al Transilvaniei si Banatului dupa decretarea Unirii
Rândul de jos, de la stânga la dreapta: Alexandru Vaida Voevod, Ştefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Aurel Vlad.
Rândul de sus: Iosif Jumanca, Romul Boilă, Valeriu Branişte, Victor Bontescu, Dionisie Florianu, Ioan Suciu, Aurel Lazăr, Emil Haţieganu, Ion Flueraş
(lipsesc Octavian Goga si Vasile Lucaciu, in misiune in strainatate) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria a fost un organism politic provizoriu, cu atribuţii legislative, executive şi administrative limitate, al Transilvaniei, care a activat în perioada 2 decembrie 1918 şi 4 aprilie 1920.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
2 ianuarie 1920 - S-a născut Francisc Păcurariu, poet, prozator şi eseist român.
2 ianuarie 1920 - S-a născut Isaac Asimov, scriitor american de origine rusă (d. 1992)
Isaac Asimov în 1965 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Isaac Asimov (n. 1920, Petrovici, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă – d. 6 aprilie 1992, Brooklyn, New York, SUA) a fost un scriitor american, evreu născut în Rusia, biochimist, autor de mare succes și excepțional de prolific, cunoscut mai ales pentru lucrările sale științifico-fantastice și pentru cărțile de popularizare a științei.
Cea mai faimoasă lucrare este seria Fundația, pe care a combinat-o mai târziu cu două alte serii ale sale, seria Imperiului Galactic și seria Roboților.
A scris și romane polițiste și fantasy, precum și o mare cantitate de lucrări non-ficțiune.
Asimov a scris și editat peste 500 de volume și estimativ 90.000 de scrisori sau cărți poștale și are lucrări în toate categoriile majore ale Sistemului Decimal Dewey, cu excepția filozofiei. Asimov a fost prin consens general un maestru al genului science-fiction, alături de Robert A. Heinlein și Arthur C. Clarke.
A fost considerat a fi unul dintre membrii “Marelui Trio” al scriitorilor de science-fiction din timpul vieții sale.
Asimov a fost mult timp membru al Mensa, deși nu-i făcea mare plăcere — i-a descris drept „combativi intelectual”. Prefera mai degrabă să activeze drept președinte al Asociației Umaniste Americane (American Humanist Association – AHA). Asteroidul 5020 Asimov este numit în onoarea sa.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org
2 ianuarie 1921 - Întemeierea Partidului Comunist din Luxemburg.
2 ianuarie 1928 - S-a născut Tiberiu Olah, compozitor român; (d.2 octombrie 2002).
Tiberiu Olah, în maghiară Oláh Tibor, (n. 2 ianuarie 1928, Arpad, azi Arpășel – d. 2 octombrie 2002, Târgu Mureș) – foto: cinemagia.ro
Tiberiu Olah, în maghiară Oláh Tibor a fost un compozitor, profesor și muzicolog român de etnie maghiară. În 1946 și-a început studiile muzicale la Conservatorul de Muzică din Cluj.
Și le-a continuat între 1949 și 1954 la Conservatorul din Moscova.
Din 1958 a activat ca lector, apoi ca profesor la Conservatorul din București.
A primit bursă de documentare și cercetare la DAAD. A susținut conferințe, referate, comunicări științifice în țară și peste hotare; a realizat emisiuni de radio și televiziune și a publicat studii, articole, interviuri, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Contemporanul, România Literară, Melos (Mainz) etc.
A compus muzică de orchestră și de cameră, inspirându-se la început din creația lui Béla Bartók, George Enescu și Igor Stravinski.
2 ianuarie 1929 - SUA și Canada au adoptat un plan de protejare a cascadei Niagara.
2 ianuarie 1933 - S-a născut Ion Băieşu, prozator, dramaturg, autor de schiţe şi foiletoane umoristice, autorul romanului “Balanţa” (ecranizat de către regizorul Lucian Pintilie); (d.21 septembrie 1992).
Ion Băieșu - foto: radioromaniacultural.ro
Ion Băieșu (pseudonimul literar al lui Ion Mihalache), a fost un scriitor român, dramaturg și autor de scenarii pentru televiziune și film.
A lansat celebrul cuplu comic Tanța și Costel, în interpretarea a doi mari actori români, Coca Andronescu și Octavian Cotescu.
A scris multe volume de schițe cu subiecte comice, explorând și genul dramatic.
A publicat un singur roman, Balanța, ecranizat de Lucian Pintilie, iar postum a apărut și un Jurnal.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
2 ianuarie 1939 - Revista americana Time l-a desemnat pe dictatorul german Adolf Hitler omul-anului.
Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria – d. 30 aprilie 1945, Berlin)- foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Adolf Hitler om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
2 ianuarie 1942 - Al doilea război mondial: armata japoneză a ocupat Manila (Filipine).
2 ianuarie 1959 - U.R.S.S. a lansat prima sonda spațială, Lunik-1, prima sondă care a depășit câmpul gravitațional al Pământului, a ajuns în apropierea Lunii și ulterior a intrat pe o orbită heliocentrică.
Luna 1 (o replică de muzeu) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Luna 1, prima sondă spațială care a depășit câmpul gravitațional al Pământului, a fost lansată pe 2 ianuarie 1959 de Uniunea Sovietică.
Aceasta a marcat o etapă crucială în explorarea spațială, fiind primul obiect creat de om care a ajuns în apropierea Lunii și care ulterior a intrat pe o orbită heliocentrică.
Lansarea sondei Luna 1 a demonstrat avansurile tehnologice remarcabile ale programului spațial sovietic și a deschis drumul pentru misiuni ulterioare în cadrul cursei spațiale dintre SUA și URSS.
Sonda a furnizat date prețioase despre radiațiile cosmice și particulele solare, contribuind la înțelegerea mediului cosmic. (preluat de pe (adevarul.ro)
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
2 ianuarie 1963 - A murit Dick Powell, actor american (n. 1904)
Dick Powell (n. 14 noiembrie, 1904 – d. 2 ianuarie, 1963), actor, producător, cântăreț și regizor american – foto: ro.wikipedia.org
Dick Powell a fost un actor, producător, cântăreț și regizor american. Născut în Mountain View, Arkansas, SUA, Powell a început cariera sa ca cântăreț.
În 1932 a făcut primul film cu Warner Bros.
Powell a murit în 1963 de cancer la stomac.
Moartea sa este atribuită de unii faptului că în 1956 a jucat în filmul The Conqueror, care a fost filmat lângă un centru de teste nucleare în statul Utah.
Alți participanți la filmări au murit de aceeași boală.
2 ianuarie 1965 - Indonezia iese din componenta ONU (a fost primul astfel de caz din istoria aceste organizatii).
2 ianuarie 1968 - S-a născut actorul american Cuba Gooding Jr.
Cuba Gooding, Jr. (n. 2 ianuarie 1968) – foto (Gooding Jr. at the Firelight Hallmark Hall of Fame Premiere Red Carpet 2012): ro.wikipedia.org
A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar în anul 1996
2 ianuarie 1968 - Doctorul Christian Barnard din Africa de Sud opereaza cu succes cel de-al doilea transplant de inima.
Pentru ca operatia sa se poata desfasura, pacientul a semnat un document in care scria ca este de acord sa accepte o inima “ne-alba”, donatorul fiind un metis.
Christiaan Neethling Barnard (n. 8 noiembrie 1922, Beaufort West, Africa de Sud — d. 2 septembrie 2001, Paphos, Cipru), medic sudafrican. La 3 decembrie 1967, conducând o echipă din 31 de specialiști, reușește primul transplant de inimă. După 18 zile pacientul, însă, a murit din cauza unei pneumonii – foto – Christiaan Barnard (1968): ro.wikipedia.org
2 ianuarie 1970 - S-a născut cântăreaţa romana de muzica usoara Sanda Ladoşi.
Sanda Ladoși (n. 2 ianuarie 1970) la Târgu Mureș) este o cântăreață română și, în ultimii ani, acrobată de circ și motociclistă acrobată.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
2 ianuarie 1990 - A luat fiinţă Asociatia Foştilor Deţinuţi Politici din Romania (AFDPR).
Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (prescurtat AFDPR) - foto: napocanews.ro
Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (prescurtat AFDPR) este asociația foștilor deținuți politic, a anticomuniștilor, deportaților, prizonierilor și urmașilor acestora.
A fost înființată în 2 ianuarie 1990 și legalizată prin hotărârea judecătorească 7/PJ/13 ianuarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
AFDPR este membră a Uniunii Internaționale a Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Comunismului, INTER ASSO, cu sediul central în Berlin.
Inițiatorul acestei uniuni și președintele ei până în 1998 a fost Constantin Ticu Dumitrescu.
În anul 1998, AFDPR mai avea 700 de membri.
2 ianuarie 1991 - Ministrul Culturii, Andrei Pleşu, şi-a anunţat demisia in urma interdictiei date de Guvern vizitei Regelui Mihai in Romania.
Andrei Gabriel Pleșu (n. 23 august 1948, București) scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române – foto – Mediafax
El a considerat că în comunicatul Guvernului emis cu acest prilej, se invocă nepermis legi adoptate de un guvern comunist.
Andrei Pleşu, ministrul Culturii, a declarat într-un interviu acordat postului public de televiziune că şi-a înaintat demisia către primul ministru si ca gestul său fusese provocat de refuzul autorităţilor de a-i acorda viză de intrare fostului rege Mihai şi familiei sale, care şi-au manifestat intenţia de a face Crăciunul în ţară.
Din punct de vedere legal, ministrul de Interne, Doru Viorel Ursu, s-a „acoperit” cu decretul emis de guvernul Groza în 1948, prin care lui Mihai I i se retrăsese cetăţenia română.
Însă Bogdan Baltazar, membru al Executivului, a întins discursul antimonarhist la maxim, făcând o declaraţie publică în care relua unele teze ale regimului comunist privind „parazitismul” Coroanei asupra României, în perioada regalităţii.
Escaladarea tensiunilor pe tema interdicţiei pe a intra în ţară pentru regele Mihai a determinat guvernul să discute, în prima sa şedinţă din 1991, cazul demisiei lui Andrei Pleşu.
Primul ministru Petre Roman a făcut apel la stabilitate şi unitate, susţinând că, în timp, se va reglementa statutul fostului suveran.
Ministrul Culturii nu a insistat cu demisia, decizând în cele din urmă să contribuie la „stabilitatea guvernului” clamată de Roman.
În conferinţa de presă ce a urmat şedinţei de guvern, Andrei Pleşu a declarat:
„În urma unei şedinţe, unice, prin lungimea ei, în orice caz, şi prin intensitatea discuţiilor pe care le-a cuprins, am putut constata, pe de o parte, că guvernul a luat unele măsuri pentru lămurirea cetăţeniei române a lui Mihai de Hohenzollern, urmând, ca urmare a dobândirii acestei cetăţenii, ca el să nu mai aibă nevoie de viză de intrare în ţară. Am constatat, de asemenea, cu satisfacţie, să s-a decis ca, de aici încolo, activitatea guvernamentală să fie mai solidară şi mai atentă la consensul general asupra fiecărei decizii. De asemenea, domnul Baltazar a acceptat – şi o va face probabil şi în comunicatul pe care îl pregăteşte – că aprecierile de ordin istoric pe care le-a făcut în comunicatul domniei-sale privind familia regală nu reprezintă punctul de vedere al plenului executiv. Aceste lucruri întâmplându-se, am avut temei suficient să-mi retrag demisia”.
2 ianuarie 1992 - Se deschid pentru public arhivele STASI (poliţia secretă comunista est-germană).
2 ianuarie 1995 - În Franţa, aeroportul Paris-Orly a fost deschis pentru cursele aeriene din Europa.
2 ianuarie 1995 - A murit scriitorul roman V. Em. Galan; (n. 15 februarie 1921).
Valeriu Emil Galan (cunoscut și ca V. Em. Galan) (n. 15 februarie 1921, Săveni, județul Dorohoi – d. 2 ianuarie 1995 – foto: ro.wikipedia.org
Valeriu Emil Galan (cunoscut și ca V. Em. Galan) a fost un prozator român care a scris romane inspirate de transformarea socialistă a agriculturii, proză de atmosferă, comedii și reportaje.
2 ianuarie 1995 - A murit Mohamed Siad Barre, preşedinte al Somaliei; (n.06.10.1919).
2 ianuarie 2000 - A murit Infanta Dona Maria de las Mercedes de Bourbon, mama regelui Juan Carlos al Spaniei (n.23.12.1910).
![Boris Nikolaievici Elțin (n. 1 februarie 1931 în Sverdlovsk [azi Ekaterinburg], Rusia, URSS - d. 23 aprilie 2007) în 1991, primul președinte al Rusiei, precum și primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct - foto: ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2015/06/Boris-Eltin-e1434068544311.jpg)
![Elisabeta Petrovna (29 decembrie [S.V. 18 decembrie] 1709 - 5 ianuarie 1762 [S.V. 25 decembrie 1761]), cunoscută şi ca Elisabeta, a fost o împărăteasă a Rusiei (1741 – 1762) care a implicat ţara în Războiul austriac de succesiune (1740 – 1748) şi în Războiul de 7 ani (1756 – 1763). Este cunoscută pentru dorinţa de expansiune teritorială a Rusiei (Portrait painted by Vigilius Eriksen in 1757) - foto preluat de pe en.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2018/12/Elisabeta-a-Rusiei.jpg)
