27 iulie – Sfântul Pantelimon; Pintilei – Călătorul; Sfântul Ilie cel șchiop
Icoană pe lemn cu tema „Sfântul Pantelimon”, datare secolul al XIX-lea, centru neidentificat – Colecția Muzeului Național al Țăranului Român
foto si articole preluate de pe www.facebook.com/MuzeulTaranului
Sfântul Pantelimon; Pintilei – Călătorul; Sfântul Ilie cel șchiop
Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, prăznuit astăzi, este considerat patron al croitorilor.

Sf. Mare Mc. și Tămăduitor Pantelimon (275 – 303) – foto preluat de pe www.facebook.com
Este tămăduitor de boli și dă roade pomilor; cel ce lucrează în această zi este trăsnit imediat, pentru că sfântului nu i se fac colaci și se supără din acest motiv;
este sărbătorit ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie, spre a fi mai îngăduitor cu norodul în urgiile cerești pentru păcatele lumești;
se crede că este frate cu Sfântul Ilie, drept pentru care ziua este ținută pentru trăsnet, arsuri și piatră;
unii chiar îi atribuie o putere mai mare decât a Sfântului Ilie, pentru că atunci când se supără, nici nu tună, nici nu trăsnește, ca fratele său, ci dintr-odată sfărâmă în bucăți.
Se spune că, într-o vreme, dracii se înmulțiseră așa de mult că nu mai ascultau de Sfântul Ilie, considerat mai marele lor;
atunci sfântul s-a supărat și și-a pus în gând să-i trăsnească pe toți de ziua lui, dar, neștiind când cade aceasta, se duse la Dumnezeu să-l întrebe;
știindu-i gândurile, Dumnezeu i-a spus că mai este vreme până la ziua lui, iar sfântul a așteptat până când i-a trecut ziua;
supărat foc, după o săptămână i-a invitat pe toți dracii la sine acasă și i-a ospătat bine, după care a început să-i trăsnească, omorându-i pe toți, afară de unul șchiop, care a scăpat și din care s-au înmulțit iarăși necurații.
Se crede că „de la Pantelimon se călătorește vara”, atunci iese cerbul din apă și apa se răcește; se și spune:
„se duce vara ca o pâine, vine iarna ca un câine”;
frunzele teiului se întorc pe dos, jelind trecerea verii;
este serbat astfel ca un doliu pentru flori și copaci;
dă veste cocorilor să plece;
în această zi se mănâncă mere;
femeile care au copii morți sau rude nu mănâncă mere până în această zi, pentru că nici morții nu pot mânca;
se crede că, în dimineața acestei zile, se scutură mărul de aur din Rai și copiii ai căror părinți au mâncat mere înainte de termen nu sunt lăsați să culeagă și ei.
În Suceava și în părțile nordice ale țării, se crede că acum vara „se călătorește”;
cel care o ia în această călătorie este Pinteleiu Călătoriul;
vremea devine mai rece și începe a se apropia tot mai mult toamna.
Romulus Antonescu – Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești (TipoMoldova, 2016)

Miniatură cu „Sfântul Pantelimon” din manuscrisul „Viersuri la toate praznicele”, al cărui meșter este celebrul Picu Pătruț. Manuscrisul a fost realizat între anii 1849-1868 în Săliște, Sibiu și este clasat în categoria juridică Tezaur – foto preluat de pe www.facebook.com
Pantelimon, numit uneori și Sfântul Ilie cel șchiop sau fratele mai mic al Sfântului Ilie, este și el răspunzător de incendierea recoltelor (să nu uităm că acum se încheie perioada lungă de interdicții având ca scop ferirea recoltei de incendii și grindină).
Asemeni altor divinități ce încheie un ciclu de șapte zile (Filipul cel Șchiop, Sânmicoara ș.a.), Sfântul Pantelimon, sau, mai bine zis, Sora sfântului Pantelimon (avem de-a face cu aceeași credință care atestă caracterul preponderent malefic al variantei feminine a sărbătorii) se caracterizează printr-o mare descărcare de energie, printr-o putere deosebită („e mai rău decât Sfântul Ilie“, „are o putere mai mare decât a Sfântul Ilie“).
Dacă ne îndreptăm atenția către legenda care explică această descărcare de energie la aniversarea surorii sfântului Ilie, vedem că de fapt demonismul sfântului – purtător al trăsnetelor și al fulgerelor – este neatins: el este cel care dezlănțuie noua campanie împotriva diavolilor, sora lui fiind doar un martor neputincios.
Cea mai frecventă credință marchează în această zi hotarul verii: acum se călătorește vara, se declanșează o serie de sărbători ce au ca scop pregătirea pentru toamna ce se apropie.
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român (Paideia, 2000)
cititi si:
- Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon (275 – 303)
- Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (c. 900 – 850 î.Hr.)