1 august (Gustar) – Ziua Crucii; Ziua crucii de vară; Macaveii; Macoveii; Ziua Macoveilor

Mănăstirea Zamca, județul Suceava (MC-24) – Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR – Colecția Claudia Mihăilescu

foto preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului

articole preluate de pe: azm.gov.ro; www.facebook.com/@MuzeulTaranului

(articol in curs de editare)

 

1 august – Ziua Crucii; Ziua crucii de vară; Macaveii; Macoveii; Ziua Macoveilor

---

 

Gustar, faguri retezați și fructe

Luna a VIII-a a calendarului gregorian este perioada în care se coc și se gustă cele mai multe fructe.

În popor, luna august se mai numește: Augustru, Măselariu sau Gustar.

Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri) sau Secerar (luna secerișului) este una din lunile în care abundă recolte de tot soiul.

Acum se încheie secerișul, satul se pregătește pentru arăturile de toamnă, femeile pregătesc rezervele pentru iarnă.

 

Sărbători importante:

1 august – Scoaterea Sfintei Cruci (Macaveii; Ziua Crucii);

6 august – Schimbarea la Față a Domnului (Probejenia);

15 august – Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare);

29 august – Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul.

Începutul lunii este marcat de un amalgam de sărbători, cele mai multe făcând parte din calendarul agricol şi cel pastoral. Se realiza sfinţirea grădinilor, a boabelor de grâu pentru semănat, a altor recolte. Acum începe un ciclu de sărbători consacrate urşilor (Macaveiul ursului, Ziua ursului), declanşat o dată cu începerea perioadei de împerechere a urşilor.

 

Prevestiri de timp:

♦ Negura de pe livezi şi râuri, de s-arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun statornic.

♦ Ploaia din august subţie vinul.

♦ Vânturile de miazănoapte aduc timp statornic.

♦ Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor.

♦ Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte.

♦ În această lună pleacă cocorii în şiruri şi rândunelele în stoluri. (sursa: revista Satul)

 

Scoaterea cinstitei şi de viaţă făcătoare Sfintei Cruci a Domnului

Scoaterea Sfintei Cruci s-a instituit la dorința comună a ortodocșilor greci și ruși, întru prăznuirea biruinței simultane pe care au repurtat-o rușii asupra bulgarilor și grecii asupra sarazinilor.

Pe 1 august, la Constantinopol era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial până la catedrala Sfânta Sofia.

De aici se făceau până pe 15 august diverse procesiuni pentru a-i feri pe creștini de suferințe și boli.

”Pentru pomenirea puterii sfintei cruci, prin care fiind înarmaţi a biruit pre vrăjmaşi, erhiereii au poruncit ca, cu mâinile preoţilor să scoată cinstita cruce din altar şi să o puie pre ea în mijlocul bisericii, ca să se închine ei toate popoarele creştineşti, şi cu dragoste să o sărute pre ea, preamărind pre Hristos Domnul cel ce a fost răstignit pre dânsa. Arhiereii au mai poruncit ca să se facă încă şi sfinţirea apei”.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Sfinţii 7 Mucenici Macabei

Au fost prinşi împreună cu maica lor şapte fraţi de neam cinstit şi au fost trimişi la împărat. Ei au fost, împrotiva legii evreieşti, ca să mănânce came de porc. Mâncarea cărnii de porc, pentru evrei, era într-acea vreme semn de depărtare de la Domnul Savaot, în care credeau evreii, şi dovadă de păgânătate.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Tradiţii:

- Macavei are şapte capete iscusite, pe care păgânii, cu toată iscusința sa, l-au ars în cuptor de viu.

- Ziua ursului, se crede că provine de la faptul că în acest timp coboară vitele de pe munți şi urşii nemaiavând hrană, vin în sate şi mănâncă porumbul.

- Începe perioada de împerechere a urşilor – Macaveiul sau Împuiatul urşilor. Când a mâncat ursul miere din postava Domnului, l-a tras de coadă şi a rupt-o, de-a rămas ciont. Cine-l prăznuieşte şi-l cinsteşte, nu-i mănâncă ursul stupii şi vitele. O familie n-a ţinut Macoveiul ursului şi până toamna i-a şi mâncat ursul o vacă.

- Se zice că până atunci roiesc albinele. De aici înainte se retează stupii.

- La Macavei se învârte frunza-n tei.

 

Obiceiuri:

În această zi este datina de a se reteza, de a se tăia fagurii, luându-se mierea şi lăsându-se albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă. Această zi este hotărâtă stupilor, când se curăţă pentru iarnă. E ultima zi când se mai colectează mierea din stupi. Sătenii se ospătează cu vinuri îndulcite cu miere şi cu turtiță caldă. Lumânările făcute din ceară la Macaveiul ursului sunt mai bune de ars.

 

Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor:

Se face agheasmă pentru grădini, pentru insecte şi viermi dăunători şi se stropeşte grădina. Erau sfinţite la biserică spice de grâu, ale căror boabe erau amestecate cu sămânţa ce urma a fi semănată. Macul sfinţit în această zi nu face viermi. Macoveiul ursului se ţine pentru boli. Se sfinţesc ierburi, izmă etc, care sunt bune pentru leacuri.

 

Apărător de rele şi durere:

Se scot fagurii de miere şi trebuie să guste toţi din ea, ca să fie feriţi de lupi şi urşi. Ţinută cu sfinţenie, ca să nu facă ursul pagubă, în această zi se aruncă o bucată de carne afară, cu cuvintele: „Na, ursule!”. Nu se bagă cânepa în baltă, că vine ursul şi o scoate. S-a pomenit din bătrâni păstrând această zi, din cauza vântului care culcă fânul, surpă şi mută clăile. E rău de piatră. Se ţine de către femei, pentru a feri copiii de boli, friguri, de lovituri de moarte. Se ţine pentru a nu face albeaţă (a orbi).

 

Despre muncile câmpului:

Este interzisă culegerea cânepei, nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, ci se slobod viţeii să sugă. Atunci îs Paştile viţeilor (Viciu-3, p. 3).

Luna lui august începe cu Ziua Macaveilor, numită Ziua Macoveilor, Macovei, Macavei sau Ziua crucii de vară, serbându-se de fapt Inchinarea sau Scoaterea sfintei cruci.

Prin Bucovina se crede ca acest Macaveiu are șapte capete iscusite, dar că păgânii, cu toată înțelepciunea sa, l-au ars în cuptor, de viu.

În această credință găsim de bună seamă un răsunet al celor scrise în Viețile sfinților cu privire la Cei șapte frați după trup care s-au numit Macobei, ucenicii preotului Eleazar din Ierusalim, feciorii Salomoniei, care au fost uciși de către Antioh.

Prin județul Neamț se crede, pe alocuri, că au fost odată numai cinci Macovei, care se și serbează.

În această zi, prin Bucovina, se face aghiasma în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor.

În comuna Ropcea se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice.

Aceste flori și buruieni, după ce se vor sfinți, vor fi bune de întrebuințat în scăldătorile sau băile oamenilor bolnavi; spicele îmblătite, după ce s-au sfințit, dau cea mai bună sămânță de semănat.

Macul sfințit în această zi nu face viermi.

Prin județul Neamț această zi se ține de către gospodine, pentru ca să le fie copiii feriți de boli și alte năpaste.

Prin alte părți, tot din acest județ, se crede că în această zi nu-i este nimănui îngăduit să culeagă cânepa.

Prin Țara-Românească, pe unde această sărbătoare se numește Ziua Crucii, preoții, ca de obicei, botează iar poporul o păzește cu nelucru, ca să fie ferit de friguri.

Același nume îl poartă sărbătoarea și prin Oltenia; pe aici însă o serbează numai femeile, „că e rău de lovituri de moarte”.

Tot prin unele părți ale Olteniei, sărbătoarea aceasta se cheamă și Macoveiul stupilor; deci, în această zi este datina de a se reteza, de a se tăia fagurii, luându-se mierea și lăsându-se albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă.

Unii oameni, care au stupi mulți, mai opresc miere, păstrând-o în borcănașe de pământ, mai pun în sticlele sau ploștele de rachiu, ca să aibă din ce să bea, după ce o amestecă bine, pe la zile mari și praznice.

Tudor Pamfile – Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului. Studiu etnografic (1914) – articol preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului

 

Intrarea în postul Sfintei Maria

Postul Adormirii Maicii Domnului incepe de obicei pe 1 august si are o durata de doua saptamani (1-15 august).

Lasata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe data de 31 iulie.

În cazul in care 31 iulie este in zi de miercuri sau vineri, se lasa sec in seara zilei de 30 iulie si postul incepe pe 31 iulie.

In popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Santamariei.

Este un post care ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fata (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august).

cititi mai mult pe unitischimbam.ro