Evenimentele Zilei de 13 aprilie în Istorie: 13 aprilie 1204 – A patra cruciadă – Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol; 13 aprilie 1711 – Se incheie Tratatul de la Luțk, de alianţă dintre Moldova si Rusia; 13 aprilie 1928 – În România este adoptată legea privind ocrotirea muncii minorilor şi femeilor, precum şi stabilirea duratei zilei de muncă de 8 ore

Ținuturile principatului Moldovei (1601-1718) după „Înfățișarea Moldovei” (Descriptio Molaviae ) de Dimitrie Cantemir - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ținuturile principatului Moldovei (1601-1718) după „Înfățișarea Moldovei” (Descriptio Molaviae ) de Dimitrie Cantemir

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

13 aprilie este a 103-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 13 aprilie

(BOR) Sfântul Sfințit Mucenic Artemon preotul, din Laodiceea; Sfântul Mucenic Elefterie Persul

Sfântul Sfințit Mucenic Artemon preotul, din Laodiceea. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 aprilie - foto: doxologia.ro

Sfântul Sfințit Mucenic Artemon preotul, din Laodiceea - foto: doxologia.ro

 

(BRU) Sf. Martin I, papă († 656)

Papa Martin I (d. 656, Chersones, Crimeea), a fost papă al Romei (649-653), martir, sfânt. S-a născut la Todi, în Umbria. A intrat în rândul clericilor romani, iar în anul 649 a fost ales papă. În același an a întrunit un conciliu la Lateran, în care a fost condamnată erezia monotelită, care afirma că în persoana lui Isus Christos nu există decât voința divină dar nu ceea umană, ceea ce punea în dubiu natura umană a lui Isus. Arestat în anul 653 din ordinul împăratului Constant (care susținea cauza ereticilor) și dus la Constantinopol, a avut multe de suferit, înscenându-i-se un proces de înaltă trădare. Papa Martin I a fost condamnat la moarte dar ulterior pedeapsa a fost comutată și a fost exilat în Chersones (Crimeea), unde a decedat în 655. Scrisorile papei Martin I reflectă tristețea abandonării și decepția față de clerul roman, care, între timp, sub presiunea împăratului Constant, a ales un succesor. Sărbătorit în Biserica Catolică la 13 aprilie - foto: ro.wikipedia.org

Papa Martin I (d. 656) – foto: ro.wikipedia.org

Papa Martin I (d. 656, Chersones, Crimeea), a fost papă al Romei (649-653), martir, sfânt. S-a născut la Todi, în Umbria. A intrat în rândul clericilor romani, iar în anul 649 a fost ales papă. În același an a întrunit un conciliu la Lateran, în care a fost condamnată erezia monotelită, care afirma că în persoana lui Isus Christos nu există decât voința divină dar nu ceea umană, ceea ce punea în dubiu natura umană a lui Isus. Arestat în anul 653 din ordinul împăratului Constant (care susținea cauza ereticilor) și dus la Constantinopol, a avut multe de suferit, înscenându-i-se un proces de înaltă trădare. Papa Martin I a fost condamnat la moarte dar ulterior pedeapsa a fost comutată și a fost exilat în Chersones (Crimeea), unde a decedat în 655. Scrisorile papei Martin I reflectă tristețea abandonării și decepția față de clerul roman, care, între timp, sub presiunea împăratului Constant, a ales un succesor. Sărbătorit în Biserica Catolică la 13 aprilie.

 

(BRC) Sf. Martin I, papă, martir († 656)

 

Ziua Internationala a Rock-n-Roll-ului

Elvis Aaron Presley (n. 8 ianuarie 1935, Tupelo, Mississippi - d. 16 august 1977, Memphis, Tennessee) a fost un cântăreț și actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock 'n' Roll-ului sau simplu, The King, cu toate ca a obținut și trei premii Grammy pentru muzică Gospel. - (Elvis Presley in a publicity photograph for the 1957 film Jailhouse Rock) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Elvis Presley (n. 8 ianuarie 1935, Tupelo, Mississippi – d. 16 august 1977, Memphis, Tennessee) a fost un cântăreț și actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock ‘n’ Roll-ului sau simplu, The King, cu toate ca a obținut și trei premii Grammy pentru muzică Gospel - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org (Elvis Presley in a publicity photograph for the 1957 film Jailhouse Rock) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Pe 13 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului. Rock and roll (scris și rock & roll sau rock ‘n’ roll) este un stil muzical cu originar din Statele Unite ale Americii, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 195o dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel. O formă timpurie a stilului rock and roll este muzica rockabilly. Rock and roll-ul este deseori cântat cu chitare electrice, chitară bas, instrumente cu clape și tobe.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Astazi in istorie pentru 13 aprilie

 

13 aprilie 814: A murit hanul protobulgar Krum. Krum (803-814), a fost un Han protobulgar în perioada: 796/803 – 814. În timpul domniei, sale teritoriul Bulgariei dunărene s-a dublat, având granițele de la Dunărea mijlocie la Nipru și de la Odrin la Munții Tatra.

Krum (803-814).png|thumb|Expansiunea bulgară în timpul lui Krum]] Krum (bulgară Крум) a fost un Han protobulgar în perioada: 796/803 - 814. În timpul domniei, sale teritoriul Bulgariei dunărene s-a dublat, având granițele de la Dunărea mijlocie la Nipru și de la Odrin la Munții Tatra - in imagine, Krum în fața trupelor sale. Un desen din 1917 - foto: ro.wikipedia.org

Krum în fața trupelor sale. Un desen din 1917 – foto: ro.wikipedia.org

 

13 aprilie 548: A murit Lý Nam DJE (n.17 octombrie 503 ), considerat primul imparat al Vietnamului și fondator al Dinastiei Ly timpurii (544-602). Numele său era Lý bi sau Lý bon iar „Nam DJE” înseamna „Împăratul de Sud”. A domnit între februarie 544 – februarie 548. Deși China a ocupa Vietnamul, Lý Nam DJE a reusit sa intemeieze o dinastie care a aparat independenta Vietnamului aproximativ 60 de ani.

 

13 aprilie 1093: A murit Vsevolod Iaroslavici I (n.1030) mare cneaz de Kiev din anul 1078. A fost al cincilea preferat, fiu al cneazului Iaroslav cel Intelept si al printesei suedeze Ingigerd Olafsdottir.

 

13 aprilie 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.

13 aprilie 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol - foto: ro.wikipedia.org

13 aprilie 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol – foto: ro.wikipedia.org

Consecința Cruciadei a IV-a a fost desființarea Imperiului Bizantin și împărțirea lui în mai multe state: Imperiul Latin de Rasarit, împărat fiind ales Balduin de Flandra, Niceea, Epirul si Trapezuntul . Venetia, datorita contribuției pe care o adusese în această expediție, primea privilegii comerciale și stăpâniri teritoriale întinse. Imperiul bizantin a fost restaurat în anul 1261, dar el nu și-a mai regăsit niciodata vitalitatea din trecut.

 

13 aprilie 1452: A fost încheiată Pacea de la Adrianopol, între Iancu de Hunedoara şi Imperiul Otoman, prin care turcii se obligau să înceteze atacurile asupra Ţării Româneşti, Transilvaniei, Ungariei şi Serbiei şi să nu ridice noi fortificaţii de-a lungul Dunării.

 

13 aprilie 1519: S-a nascut Caterina de Medici, regină a Franţei; (d. 1589).


Caterina de Medici

 

13 aprilie 1545: S-a nascut regina Elisabeta de Valois, sotia regelui Filip al II-lea al Spaniei; (d. 1568).

 

13 aprilie 1598: In Franta, regele Henric al IV–lea (1589–1610) a promulgat Edictul de la Nantes, prin care se garantau protestantilor hughenoti drepturi egale cu cele acordate catolicilor, restabilind pacea religioasã in Franta. În 1685, nepotul său Ludovic al XIV-lea, cunoscut sub numele de Regele Soare, a revocat edictul reluând persecutarea hughenotilor și provocând alungarea acestora din Franta.

 

13 aprilie 1605: Moare (se pare asasinat) tarul Rusiei, Boris Godunov ;n.cca.1551,a fost între anii 1584-1598 regentul țarului rus Fjodor I care era debil mintal, și a domnit apoi ca țar între anii 1598-1605.

 

13 aprilie 1695: Moare fabulistul francez Jean de la Fontaine; ( n.1621).

Este cel mai faimos fabulist francez și unul dintre poeții francezi cei mai populari din secolul al 17-lea.

 

13 aprilie 1711: Se incheie Tratatulde la Luțk, de alianţă dintre Moldova si Rusia , care prevedea eliberarea ţării de sub jugul turcesc şi realipirea la Moldova a Basarabiei istorice anexate de Imperiul otoman.

Ținuturile principatului Moldovei (1601-1718) după „Înfățișarea Moldovei” (Descriptio Molaviae ) de Dimitrie Cantemir - foto: ro.wikipedia.org

Ținuturile principatului Moldovei (1601-1718) după „Înfățișarea Moldovei” (Descriptio Molaviae ) de Dimitrie Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

Tratatul de la Luțk a fost un acord secret între domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir și țarul rus Petru cel Mare, în urma căruia Principatul Moldovei își menținea autonomia, dar trecea sub protecția Rusiei. A fost semnat la 13 aprilie 1711 la Luțk în Polonia (azi în Ucraina). Motivul semnării acordului a fost dorința lui Cantemir de a scăpa de sub jugul Imperiului Otoman. Cele 17 articole enumerate în document repetau, în mare măsură, acordul semnat de Mitropolitul Gedeon în 1686, în urma căruia Mitropolia Ucrainei trecea sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Principatul Moldovei trebuia să recunoască puterea supremă a Moscovei, păstrându-și statutul de independență și tradițiile neamului. Privilegiile boierimii nu s-au schimbat. Moldovei urma să i se retrocedeze teritoriile acaparate de turci și transformate în raiale. Acordul a fost salutat de majoritatea populației Moldovei, deși unii boieri optau pentru rămânerea sub influența otomană. Prin Tratat, Rusia se angajează să sprijine Moldova împotriva Imperiului Otoman, iar Moldova se va alătura cu oastea sa Rusiei, în lupta împotriva otomanilor. Moșierilor ruși li se interzicea să achiziționeze pământuri și să-și strămute aici țăranii iobagi din regiunile interne ale Rusiei. Țările Românești rămâneau pe deplin suverane și în politica lor externă. Tratatul a expirat în 1711, când Petru I a pierdut conflagrația cu turcii din Campania de la Prut. Moldova redevine vasal al Imperiului Otoman, iar Cantemir se refugiază la Moscova.

Harta Campaniei de la Prut din anul 1711 - foto: ro.wikipedia.org

Harta Campaniei de la Prut din anul 1711 - foto: ro.wikipedia.org

 

13 aprilie 1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia” a compozitorului german Georg Friedrich Händel.

Georg Friedrich Händel (n. 23 februarie 1685, Halle/Saale - d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez. A trăit cea mai mare parte a vieții în Anglia. Împreună cu contemporanul său Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanți reprezentanți în muzică ai stilului baroc din perioada târzie - in imagine, Georg Friedrich Haendel — portret de Balthasar Denner (1733), National Portrait Gallery, Londra - foto: ro.wikipedia.org

Georg Friedrich Haendel — portret de Balthasar Denner (1733), National Portrait Gallery, Londra – foto: ro.wikipedia.org

Georg Friedrich Händel (n. 23 februarie 1685, Halle/Saale – d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez. A trăit cea mai mare parte a vieții în Anglia. Împreună cu contemporanul său Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanți reprezentanți în muzică ai stilului baroc din perioada târzie.

 

13 aprilie 1743: S-a nascut Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii; (d. 1826).

 

13 aprilie 1815: S-a născut actorul Costache Caragiale, primul director al Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 1877).

 

13 aprilie 1849: Ungaria este proclamata republică de revolutionarii lui Kossuth.

Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard (n. 19 septembrie 1802, Monok, Ungaria – d. 20 martie 1894, Torino) revoluționar maghiar, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848 - foto: ro.wikipedia.org

Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard (1802 – 1894) – foto: ro.wikipedia.org

Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard (n. 19 septembrie 1802, Monok, Ungaria – d. 20 martie 1894, Torino) revoluționar maghiar, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848.

 

13 aprilie 1859: În şedinţa Convenţiei de la Paris, Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Munteniei. La 13 aprilie 1859, în şedinţa Convenţiei de la Paris, Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Valahiei, Turcia şi Austria, însă tergiversau. Mai mult, Turcia punea la cale o intervenţie militară peste Dunăre, însă pe 26 august 1859 a recunoscut dubla alegere.

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Principatul Moldovei, astăzi în România – 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), Domnitor al Moldovei (până în 1862), Domnitor al Ţării Româneşti (până în 1862), primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România (1862-1866), in imagine, Alexandru Ioan Cuza, by Carol Popp de Szathmáry - foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Ioan Cuza, by Carol Popp de Szathmáry – foto: ro.wikipedia.org

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Principatul Moldovei, astăzi în România – 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), Domnitor al Moldovei (până în 1862), Domnitor al Ţării Româneşti (până în 1862), primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România (1862-1866).

 

13 aprilie 1862: Intră în vigoare Prima Lege a presei din România.A fost prima lege care a reglementat drepturile de autor ale operelor literare si artistice. A fost adoptata in timpul domniei lui Cuza Voda si a recunoscut creatorilor, dreptul de a se bucura ca de o proprietate in tot timpul vietii lor, dreptul de a reproduce, de a vinde si de a ceda operele lor. In lege s-a prevazut ca reproducerea sau imitarea unei opere fara consimtamantul autorului se pedepseste printr-o dubla sanctiune si anume: confiscarea exemplarului astfel obtinut cat si plata unei amenzi echivalenta cu pretul a 1.000 de exemplare din editia originala.

 

13 aprilie 1864: Camera Deputaţilor adoptă o moţiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care-şi depune demisia, însă domnitorul Al. I. Cuza o respinge.

 

13 aprilie 1884: Academia Romana l-a însărcinat pe scriitorul si filologul Bogdan Petriceicu Hasdeu cu realizarea dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae, al limbii istorice și poporane.

 

13 aprilie 1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române.

 

13 aprilie 1886: S-a nascut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă român (d. 1940).

Nicolae Tonitza (n. 13 aprilie 1886, Bârlad - d. 26 februarie 1940, București) a fost un pictor și grafician român, interpret al "tristețelor luxuriant colorate" și al unor sincere simțăminte de revoltă mocnită și îndelung resemnată - in imagine, Nicolae Tonitza în 1927 - foto: ro.wikipedia.org

Nicolae Tonitza în 1927 – foto: ro.wikipedia.org

 

13 aprilie 1889: A început să funcţioneze prima agenţie de presă din România, „Agenţia Română“.

 

13 aprilie 1906: S-a nascut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez ; (d.22 decembrie 1989).

În anul 1969 a fost distins cu Premiului Nobel pentru literatura.

 

13 aprilie 1913: La Bucureşti s-a înfiinţat Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.

 

13 aprilie 1917: La 11-13 aprilie 1917 şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia.

Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova -  foto: cersipamantromanesc.com

Alexie Mateevici (1888 – 1917) – foto: cersipamantromanesc.com

Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.

 

13 aprilie 1919: La Amritsar in India, trupe britanice şi Gurkha masacrează in jur de 380 de demonstranţi neînarmaţi.

 

13 aprilie 1924: In Grecia are loc un Referendum in urma caruia la 25 martie 1924 se proclama republica. Monarhia va fi restaurata in urma unei lovituri de stat militare in data de 10 octombrie 1935.

 

13 aprilie 1928: În România este adoptată legea privind ocrotirea muncii minorilor şi femeilor, precum şi stabilirea duratei zilei de muncă de 8 ore.

 

13 aprilie 1930: S-a nascut la Targu Jiu, Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător de film şi om politic român; ( d. 3 ianuarie 2013).

Sergiu Florin Nicolaescu (n. 13 aprilie 1930, Târgu Jiu, România – d. 3 ianuarie 2013, București, România), regizor, scenarist, actor și, după 1989, politician român. Este de departe cel mai prolific și mai vizionat regizor român din toate timpurile: 54 filme, plus 27 coproducții și peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China și Rusia, dar și 130 milioane de spectatori din România) - foto: radiocraiova.ro

Sergiu Florin Nicolaescu (1930 – 2013) – foto: radiocraiova.ro

Din 1989 s-a implicat in politica, fiind senator social-democrat in mai multe legislaturi. A dobandit celebritate internationala atat ca regizor, cu filme ca “Dacii” sau “Mihai Viteazul”, cat si a actor, cu rolul comisarului Miclovan – de la care a ramas celebra replica: “M-au ciuruit. Un fleac.” La varsta de 5 ani a parasit localitatea natala, familia sa stabilindu-se la Timisoara. In 1948, la treminarea liceului, a fost admis la trei facultati: Belle Arte, Politehnica si Scolala de Ofiteri de Marina, preferand-o pe ultima. In 1962, a dobandit brusc celebritatea in lumea cinematografiei dupa ce a realizat productia ”Memoria Trandafirului”. Succesul acestui film a fost neasteptat, el fiind difuzat la Paris, timp de 10 ani. Filmul e o metafora: dureaza 7 minute si este o poveste cu flori ce intruchipeaza destinele unor oameni, iar cu el Sergiu Nicolaescu a luat Premiul de Excelenta al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondiala. Studiourile “Columbia” din SUA au cumparat filmul pentru 10.000 de dolari, fapt deosebit in acea perioada pentru o pelicula dintr-un stat comunist.

 

13 aprilie 1936: S-a nascut prozatorul român Nicolae Velea; (d. 1987).

 

13 aprilie 1937: Moare Ilia Ilf, scriitor rus (n. 1897) un critic acid al realitatilor epocii sale. A lucrat în colaborare cu Evgheni Petrov, publicand romane satirice si umoristice semnate Ilf si Petrov.

 

13 aprilie 1938: Gheorghe Tătărescu adreseaza lui Constantin I. C. Brătianu o scrisoare in urma careia curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului liberal.

Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un cartier al orașului Rovinari), Gorj - d. 28 martie 1957, București), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu - foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Tătărăscu (1886 – 1957) – foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un cartier al orașului Rovinari), Gorj – d. 28 martie 1957, București), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu.

 

13 aprilie 1939: S-a nascut Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel.

 

13 aprilie 1939: Marea Britanie şi Franţa acordă garanţii unilaterale privind frontierele României şi Greciei în speranţa echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei.

 

13 aprilie 1941: Al doilea război mondial: La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia şi URSS. Cu toate acestea, in 1945 URSS va ataca Japonia si va anexa Insulele Kurile.

 

13 aprilie 1941: In timpul celui de-al doilea război mondial trupele Germaniei hitleriste au ocupat Belgradul.

 

13 aprilie 1945: Al doilea război mondial: Eliberarea orașului Viena de sub ocupație fascistă.

 

13 aprilie 1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată în 1940 de Ungaria, in urma Dictatului de la Viena), restabilită la in fapt la 9 martie 1945.

 

13 aprilie 1946: România şi Franţa au transformat reprezentanţele lor politice în legaţi. Romania reia oficial relaţiile diplomatice cu Franţa. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.

Simion Stoilow (uneori scris Stoilov) (n. 14 septembrie 1887, București - d. 4 aprilie 1961, București) a fost un matematician român, fondatorul școlii românești de analiză complexă] și autor a peste o sută de publicații. A lucrat ca profesor la Universitatea din București și a fost ales membru al Academiei Române. Este cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcțiilor analitice. Este totodată creatorul școlii românești de analiză complexă. Membru PCR - foto: ro.wikipedia.org

Simion Stoilow (1887 – 1961) – foto: ro.wikipedia.org

Simion Stoilow (uneori scris Stoilov) (n. 14 septembrie 1887, București – d. 4 aprilie 1961, București) a fost un matematician român, fondatorul școlii românești de analiză complexă] și autor a peste o sută de publicații. A lucrat ca profesor la Universitatea din București și a fost ales membru al Academiei Române. Este cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcțiilor analitice. Este totodată creatorul școlii românești de analiză complexă. Membru PCR.

 

13 aprilie 1948 - A fost promulgată Constituţia Republicii Populare Române.

Stema Republicii Populare Române (Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stema Republicii Populare Române (Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

La 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social. Constituția Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948 este prima constituție a României din perioada comunistă. Deși nu a menționat explicit, ea a abrogat Constituția Regatului României din 1938. A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1952. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.

 

13 aprilie 1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minții, MKULTRA.

Allen Welsh Dulles (April 7, 1893 – January 29, 1969) was an American diplomat and lawyer who became the first civilian Director of Central Intelligence and its longest-serving director to date. As head of the Central Intelligence Agency during the early Cold War, he oversaw the 1954 Guatemalan coup d'état, Operation Ajax (the overthrow of Iran's elected government), the Lockheed U-2 aircraft program and the Bay of Pigs Invasion. Following the assassination of John F. Kennedy, Dulles was one of the members of the Warren Commission. Between his stints of government service, Dulles was a corporate lawyer and partner at Sullivan & Cromwell. His older brother, John Foster Dulles, was the Secretary of State during the Eisenhower Administration - foto: en.wikipedia.org

Allen Welsh Dulles (1893 – 1969) – foto: en.wikipedia.org

Documente MKUltra declasificate - foto: ro.wikipedia.org

Documente MKUltra declasificate – foto: ro.wikipedia.org

Proiectul MKULTRA sau MK-Ultra a fost un program secret de cercetare a modificărilor comportamentului uman care a fost administrat de către Office of Scientific Intelligence din cadrul CIA. Programul a început la începutul anilor 1950 și a fost sancționat în mod oficial în 1953, i-a fost redus domeniul de aplicare în 1964 și din nou, mai drastic, în 1967 și în cele din urmă a fost oprit în 1973. Există o controversă în ceea ce privește folosirea involuntară a cetățenilor americani și canadieni ca subiecți în diferite teste ale proiectului de control al minții. MKULTRA a implicat utilizarea a mai multe metodologii de manipulare a diferitelor stări mentale ale oamenilor și de modificare a funcțiilor cerebrale, inclusiv administrarea mascată de medicamente (în special LSD) și alte substanțe chimice, hipnoza, privarea senzorială, izolare, abuz verbal și sexual, precum si diferite forme de tortură.

Mkultra-lsd-doc - foto: ro.wikipedia.org

Mkultra-lsd-doc – foto: ro.wikipedia.org

Unul dintre voluntarii proiectului a fost și Ken Kesey, autorul cărții „Zbor deasupra unui cuib de cuci”.

 

13 aprilie 1956: S-a nascut Ioan T. Morar, ziarist şi poet român.

 

13 aprilie 1963: S-a nascut sahistul rus Garri Kasparov mare maestru si fost campion mondial de origine armeana ecreiasca.

Gari Kimovici Kasparov, născut Weinstein (n. 13 aprilie 1963, orașul Baku, U.R.S.S., azi Azerbaidjan), mare maestru și fost campion mondial la șah de origine armeană-evreiască - in imagine, Kasparov after winning the FIDE World Championship title in 1985 - foto: en.wikipedia.org

Kasparov after winning the FIDE World Championship title in 1985 – foto: en.wikipedia.org

 

13 aprilie 1964: Sidney Poitier a devenit primul actor de culoare care a castigat un premiu Oscar pentru interpretare, cu rolul din filmul ”Lilies of the Field” (1963).

Sidney Poitier (n. 20 februarie 1927) este un actor american de film - foto: bobbyriverstv.blogspot.com

Sidney Poitier (n. 20 februarie 1927) este un actor american de film – foto: bobbyriverstv.blogspot.com

 

13 aprilie 1970: Echipajul navei spaţiale Apollo 13 a anunţat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce s-a produs explozia unei butelii cu oxigen.

"Apollo 13" a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. "Jack" Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13 CST. Două zile mai târziu, în timp ce misiunea era în drum spre Lună, o defecțiune a sistemului electric al unuia dintre rezervoarele de oxigen ale modulului de serviciu a produs o explozie ce a cauzat pierderea oxigenului din ambele rezervoare ale modulului de serviciu și implicit pierderea alimentării cu energie electrică, care provenea de la pilele de combustie ce foloseau oxigen. Modulul de comandă a rămas în funcțiune pe baza bateriilor și a rezervorului propriu de oxigen, dar acestea trebuiau păstrate pentru ultimele ore ale misiunii, la aterizare. Echipajul a oprit modulul de comandă și a utilizat modulul lunar ca „barcă de salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ. În ciuda dificultăților cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină și rezerva scăzută de apă potabilă (pe parcursul misiunii, apa potabilă ar fi trebuit să provină ca produs secundar al funcționării pilelor de combustie), echipajul a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. O transmisiune radio a lui Lovell, Houston, "we've had a problem" (Houston, am avut o problemă), a rămas în cultura populară, citată greșit ca "Houston, we have a problem" (Houston, avem o problemă) - in imagine, De la stânga la dreapta: Lovell, Swigert, Haise - foto: ro.wikipedia.org

“Apollo 13″ De la stânga la dreapta: Lovell, Swigert, Haise – foto: ro.wikipedia.org

a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. “Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13 CST. Două zile mai târziu, în timp ce misiunea era în drum spre Lună, o defecțiune a sistemului electric al unuia dintre rezervoarele de oxigen ale modulului de serviciu a produs o explozie ce a cauzat pierderea oxigenului din ambele rezervoare ale modulului de serviciu și implicit pierderea alimentării cu energie electrică, care provenea de la pilele de combustie ce foloseau oxigen.

Modulul de comandă a rămas în funcțiune pe baza bateriilor și a rezervorului propriu de oxigen, dar acestea trebuiau păstrate pentru ultimele ore ale misiunii, la aterizare. Echipajul a oprit modulul de comandă și a utilizat modulul lunar ca „barcă de salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ. În ciuda dificultăților cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină și rezerva scăzută de apă potabilă (pe parcursul misiunii, apa potabilă ar fi trebuit să provină ca produs secundar al funcționării pilelor de combustie), echipajul a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. O transmisiune radio a lui Lovell, Houston, “we’ve had a problem” (Houston, am avut o problemă), a rămas în cultura populară, citată greșit ca “Houston, we have a problem” (Houston, avem o problemă).

 

13 aprilie 1973: Se constituie Institutul Central de Matematică din Romania.

 

13 aprilie 1975: Izbucneste războiul civil din Liban (1975-1990).

 

13 aprilie 1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru.

 

13 aprilie 1993: A decedat scriitorul si regizorul român Francisc Munteanu (n. 1924).

 

13 aprilie 1997: Tiger Woods a devenit cel mai tânăr câştigător al turneului Masters de golf.

 

13 aprilie 1997: Delegaţia română prezentă la reuniunea anuală a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), de la Londra, s-a întâlnit cu preşedintele BERD, Jacques Larosiere. În cursul întâlnirii, a fost semnat Acordul de împrumut în valoare de 45 de milioane de dolari privind finanţarea Proiectului de reabilitare a sistemelor de termoficare din cinci localităţi: Ploieşti, Paşcani, Buzău, Făgăraş şi Oltniţae.

 

13 aprilie 2000: A murit scriitorul italian Giorgio Bassani; (n. 1916).

 

13 aprilie 2002: Venezuela suspendă exporturile de petrol către Cuba.

 

13 aprilie 2005: Parlamentul European a aprobat aderarea României la UE.

 

13 aprilie 2006: Scriitoarea Muriel Spark a încetat din viaţă (n. 1918). Scriitoarea de origine scoţiană a scris de-a lungul carierei sale peste 20 de romane şi a câştigat mai multe prestigioase premii literare. Cea mai cunoscută lucrare a scriitoarei, “Frumoşii ani ai domnişoarei Brodie”, a fost adaptată pentru teatru, fiind ulterior ecranizată şi aducându-i un Oscar pentru cea mai bună actriţă lui Maggie Smith în 1969.

 

13 aprilie 2009: SUA ridică restricţiile de călătorie şi pentru transferurile de bani ale americanilor cubanezi către ţara de origine. Americanii de origine cubaneză s-au putut deplasa liber în Cuba pentru o scurtă perioadă, când preşedintele Jimmy Carter a refuzat în 1977 reînnoirea restricţiilor, restabilite ulterior de succesorul său, Ronald Reagan în 1982. Scenariul s-a repetat în cazul lui Bill Clinton şi George W. Bush, care au întărit ulterior aceste sancţiuni.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; mediafax.roro.wikipedia.orgyoutube.com