Evenimentele Zilei de 24 septembrie în Istorie: 24 septembrie 1991 – A început a patra mineriada (24 – 28 septembrie)

Mineri la Bucuresti - foto: roncea.ro

Mineri la Bucuresti

foto preluat de pe roncea.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org, youtube.com

 

24 septembrie este a 267-a zi a calendarului gregorian și a 268-a zi în anii bisecți. 98 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 24 septembrie

(BOR) Sfânta întâia Muceniță şi întocmai cu apostolii, Tecla; Sfântul Cuvios Siluan Athonitul; Sfântul Cuvios Coprie

Sfânta, slăvita și drept-biruitoarea Întâia-muceniță Tecla, cea întocmai cu Apostolii, și-a dedicat viața lui Dumnezeu în vremea în care toți creștinii erau prigoniți. Prăznuirea ei se face la 24 septembrie. - foto: doxologia.ro

Sfânta, slăvita și drept-biruitoarea Întâia-muceniță Tecla, cea întocmai cu Apostolii - foto: doxologia.ro

Sfânta, slăvita și drept-biruitoarea Întâia-muceniță Tecla, cea întocmai cu Apostolii, și-a dedicat viața lui Dumnezeu în vremea în care toți creștinii erau prigoniți. Prăznuirea ei se face la 24 septembrie.

 

(BRU) Sf. Tecla, martiră († secolul I)

(BRC) Sf. Gerard, episcop, martir

Ziua națională a Guinea-Bissau

 

Astăzi în istorie pentru 24 septembrie

 

24 septembrie 15 - S-a născut împaratul roman Vitellius; (d. 69). A condus Roma din 17 aprilie 69 până la moartea sa , fiind unul din împărații romani aparținând asa numitului An al celor patru împărați.

Aulus Vitellius Germanicus (24 septembrie 15 - 22 decembrie 69), împărat roman din 17 aprilie 69 până în 22 decembrie 69, unul din împărații aparținând Anului celor patru împărați - foto: ro.wikipedia.org

Aulus Vitellius Germanicus - foto: ro.wikipedia.org

Aulus Vitellius Germanicus (24 septembrie 15 – 22 decembrie 69), împărat roman din 17 aprilie 69 până în 22 decembrie 69, unul din împărații aparținând Anului celor patru împărați. Legiunile trimise de Vespasian impotriva sa au obținut la 24 octombrie o victorie categorică la Cremona, iar Vitellius fost ucis la 20 decembrie 69 în timpul luptelor de stradă pentru cucerirea Romei, de forțele lui Vespasian.

 

24 septembrie 366 - A murit Papa Liberiu. A pastorit Biserica Romei de la 17 mai 352, iar despre viața lui dinainte de pontificat nu se știe nimic sigur; conform autorului Liber Pontificalis, era roman, fiul unui anume Augustus.

Papa Liberiu (n. 17 mai 352, d. 24 septembrie 366), papă al Romei - foto (Saint Liborius, relief in the Trinity Chapel of the Paderborn Cathedral): ro.wikipedia.org

Saint Liborius, relief in the Trinity Chapel of the Paderborn Cathedral – foto: ro.wikipedia.org

Papa Liberiu (n. 17 mai 352, d. 24 septembrie 366), papă al Romei. Păstorirea Bisericii de către el, a coincis cu perioada tristă a cezaropapismului exercitat de Împăratul Constantiu al II-lea care, instigat de ariani, voia să proscrie doctrina Conciliului de la Niceea. La început Papa Liberiu a știut să reziste pretențiilor împăratului, dar cu timpul a cedat; cel puțin în parte. Și această slăbiciune a sa i-a procurat un renume nefavorabil nemeritat.

 

24 septembrie 622 - Profetul Muhammad încheie pelerinajul de la Mecca la Medina (Hedjira).

Mahomed (transliterat: Muḥammad; n. cca. 570, Mecca; d. 8 iunie 632, Medina) este întemeietorul religiei islamice și este considerat, de către musulmani, a fi un mesager și un profet al lui Dumnezeu, ultimul profet într-o serie de profeți islamici, așa cum se spune în Coran - in imagine, A depiction of Muhammad receiving his first revelation from the angel Gabriel. From the manuscript Jami' al-tawarikh by Rashid-al-Din Hamadani, 1307, Ilkhanate period - foto: en.wikipedia.org

A depiction of Muhammad receiving his first revelation from the angel Gabriel. From the manuscript Jami’ al-tawarikh by Rashid-al-Din Hamadani, 1307, Ilkhanate period - foto: en.wikipedia.org

Mahomed (transliterat: Muḥammad; n. cca. 570, Mecca; d. 8 iunie 632, Medina) este întemeietorul religiei islamice și este considerat, de către musulmani, a fi un mesager și un profet al lui Dumnezeu, ultimul profet într-o serie de profeți islamici, așa cum se spune în Coran.

 

24 septembrie 768 - A murit Pepin cel Scurt, regele francilor şi tatăl lui Carol cel Mare; (n. 714). Carol cel Mare este incoronat rege al francilor.

Pepin cel Scurt (germ. Pippin der Jüngere, Pippin III., lat. Pippinus Minor, fr. Pépin III, Pépin le Bref) (n. 714, d. 24 septembrie 768), (poreclit "cel Scurt", datorită staturii sale scunde), fiu al lui Carol Martel și tatăl lui Carol cel Mare, a fost un Hausmeier (castelan sau majordom) care a devenit, mai târziu, regele francilor - in imagine, A statue of Pepin the Short in Wurzburg - foto: en.wikipedia.org

A statue of Pepin the Short in Wurzburg – foto: en.wikipedia.org

Pepin cel Scurt (n. 714, d. 24 septembrie 768), (poreclit “cel Scurt”, datorită staturii sale scunde), fiu al lui Carol Martel și tatăl lui Carol cel Mare, a fost un Hausmeier (castelan sau majordom) care a devenit, mai târziu, regele francilor. Pepin cel Scurt (714-768), fiul lui Carol Martel şi tatăl lui Carol cel Mare, a fost primul rege de drept carolingian al Franţei (751-768), care si-a asigurat legitimitatea prin încoronarea sa de către papă. Teritoriile din Italia pe care le-a eliberat de sub stăpânirea longobardă, le-a dăruit papalităţii ele stand la baza formării Statului Papal. Porecla de cel Scurt i s-a dat din cauza staturii sale mici, pe care a moştenit-o şi fiul său, Carol cel Mare (numit cel Mare pentru faptele sale deosebite în plan politic, militar şi pentru spijinul acordat culturii).

 

24 septembrie 787 - Incepe al VII lea Sinod Ecumenic (al doilea de la Niceea). Sinodul s-a tinut intre 24 septembrie si 13 octombrie 787 si a fost convocat pentru a dezbate controversa referitoare la icoane si la locul lor in inchinarea ortodoxa.

Sinodul al VII-lea ecumenic s-a reunit la Niceea (provincia Bitinia, Asia Mică) între 24 septembrie şi 13 octombrie 787, la iniţiativa împărătesei regente Irina. Cunoscut şi sub numele de Sinodul al doilea de la Niceea, acest sinod ecumenic a adunat 350 de episcopi ortodocşi[1] și a fost prezidat de Sf. Tarasie Mărturisitorul (prăznuit la 25 februarie), Patriarh al Constantinopolului în acea vreme. Sinodul a condamnat iconoclasmul ca erezie şi a restabilit cultul sfintelor icoane. A fost ultimul din cele şapte sinoade ecumenice - foto: ortodoxcrestin.com

Sinodul al VII-lea ecumenic s-a reunit la Niceea (provincia Bitinia, Asia Mică) între 24 septembrie şi 13 octombrie 787, la iniţiativa împărătesei regente Irina. Cunoscut şi sub numele de Sinodul al doilea de la Niceea, acest sinod ecumenic a adunat 350 de episcopi ortodocşi și a fost prezidat de Sf. Tarasie Mărturisitorul (prăznuit la 25 februarie), Patriarh al Constantinopolului în acea vreme. Sinodul a condamnat iconoclasmul ca erezie şi a restabilit cultul sfintelor icoane. A fost ultimul din cele şapte sinoade ecumenice – foto: ortodoxcrestin.com

Hotararea sinodului, orientata dupa precizarile Sfantului Ioan Damaschin, cuprindea urmatoarea decizie dogmatica : Este permis si chiar util si bineplacut lui Dumnezeu a face icoane religioase si a le venera; dar aceasta venerare sa fie numai cinstire, iar nu adorare, caci adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Cinstirea nu se adreseaza materiei icoanei si astfel ea nu este idolatrie. Totodata, au fost emise 22 de canoane privitoare la aspectele de ordin admnistrativ si disciplinar prin care s-a incriminat hirotonirea pe bani (simonia), alegererea episcopilor de catre autoritatea statala si construirea de manastiri mixte.

Restabilirea cultului Sfintelor Icoane – foto: ro.orthodoxwiki.org

Adunarea de la Niceea, desi recunoscuta de Papa, nu a fost acceptat de catre Bisericile din imperiul lui Carol cel Mare (Germania, Franta, Spania). Prin urmare, in 794, la Frankfurt a avut loc un nou sinod care a condamnat venerarea icoanelor. Curand dupa inchiderea Sinodului VII ecumenic de la Niceea, Carol cel Mare (768-814) – care nu a recunoascut acest sinod – a primit traducerea latina deformata a actelor sinodului si atunci el a predat-o teologilor de la palat, comentand cu ei atitudinea ce urma sa fie luata fata de Sinodul VII ecumenic. Teologii franci au fost insarcinati sa alca­tuiasca o scriere polemica impotriva celor stabilite la Niceea, cunoscuta in istorie sub numele de Libri Carolini. Abia la sfarsitul secolului al IX-lea hotararile luate la Sinodul de la Niceea au fost recunoscute in Apus.

 

24 septembrie 1180 - A murit Manuel I Comnenul, ultimul împărat al dinastiei Comnenilor( n.28 noiembrie 1143), a cărui domnie a avut un rol crucial în istoria Bizanțului. Manuel a avut alianțe cu Biserica Catolică, a invadat Italia, a participat la invazia Egiptului alături de Regatul cruciatilor de la Ierusalim.

Manuel I Comnen (n. 28 noiembrie 1143- d. 24 septembrie 1180), împărat Bizantin din secolul al XII-lea, a cărui domnie a avut un rol crucial în istoria Bizanțului și a zonei Mediterane - foto: pachs.net

Manuel I Comnen – foto: pachs.net

Manuel I Comnen (n. 28 noiembrie 1143- d. 24 septembrie 1180), împărat Bizantin din secolul al XII-lea, a cărui domnie a avut un rol crucial în istoria Bizanțului și a zonei Mediterane. Manuel a schimbat harta politică a Balcanilor și a zonei de est mediteraneene, plasând regatele Ungariei și a statelor înființate după prima Cruciadă (Țara Edessa, Principatul Antioch, Comitatul Tripoli și Regatul de la Ierusalim) sub hegemonia Bizantină. Dupa moartea sa, Imperiul Bizantin intra in declin.

 

24 septembrie 1420 - După o rezistenţă eroică, în lupta de sub zidurile cetatii Haţegului, forţele transilvănene sunt înfrânte de oastea otomană. In zilele urmatoare, invadatorii au distrus targul Orastie si au devastat tinutul pana la Sibiu, dupa care s-au retras.

 

24 septembrie 1501 - S-a născut Girolamo Cardano, medic, matematician şi cercetător italian; (d. 1576)

Girolamo Cardano (n. 24 septembrie 1501, Pavia - d. 21 septembrie 1576, Roma) a fost un matematician, filozof și medic italian din perioada Renașterii - foto: en.wikipedia.org

Girolamo Cardano – foto: en.wikipedia.org

Girolamo Cardano (n. 24 septembrie 1501, Pavia – d. 21 septembrie 1576, Roma) a fost un matematician, filozof și medic italian din perioada Renașterii. Cunoscut și sub numele latin Hieronymus Cardanus, a fost un savant renumit, un adevărat spirit universal. A fost contemporan cu Tartaglia, un alt mare matematician al epocii.

 

24 septembrie 1541 - A încetat din viaţă Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), alchimist, medic şi filosof, una dintre cele mai pitoreşti figuri ale Renaşterii, precursor al iatrochimiei prin folosirea, în tratamentul bolilor, a unor medicamente realizate prin sinteză chimică (n. 10 noiembrie 1493).

Paracelsus (Teofrast, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim) (n. 1493 sau 1494 - d. 24 septembrie 1541, Salzburg) a fost un celebru alchimist, medic, fizician, astrolog, teolog, filozof elvețian. A fost inițiatorul mișcării iatrochimice - in imagine, Paracelsus - portret de Quentin Matsys - foto: ro.wikipedia.org

Paracelsus – portret de Quentin Matsys – foto: ro.wikipedia.org

Paracelsus (Teofrast, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim) (n. 1493 sau 1494 – d. 24 septembrie 1541, Salzburg) a fost un celebru alchimist, medic, fizician, astrolog, teolog, filozof elvețian. A fost inițiatorul mișcării iatrochimice. Ca alchimist a utilizat pentru prima oară în laborator aparatul de distilare prin antrenare cu vapori de apa inventat de el, a preparat hidrogenul din otet și pilitură de fier și eterul etilic din etanol si vitriol . Paracelsus nu a scris prea mult. În mod obișnuit, el dicta ceea ce dorea să‑i învețe pe discipolii săi și astfel cea mai mare parte a lucrărilor lui a ajuns în posesia acestora; numai câteva au fost publicate în timpul vieții sale. Cărțile tipărite, în număr de șapte, au alcătuit “De Grandibus et Compositionibus Receptorum et Naturalium”, Basel, 1526, și “Chirurgia Magna”, aparută la Ulm în 1536. Celelalte scrieri au devenit cunoscute publicului numai după moartea sa.

 

24 septembrie 1572 - Este asasinat de conquistadorii spanioli Túpac Amaru I, ultimul conducător a Imperiului Inca .

 

24 septembrie 1724 - Are loc Sfinţirea Mânăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc, distrusă din ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu.

Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Mănăstirea Văcărești - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Odată ajuns pe tronul Țării Românești, Nicolae Mavrocordat, domnitor fanariot luminat, iubitor de cultură și inițiator de reforme, și-a propus ridicarea unui măreț locaș de rugăciune care să aibă și funcția de reședință domnească, și care prin dimensiuni și bun gust să îl reprezinte. Locul ales pentru impozanta ctitorie a fost coama “dealului Văcărești”, cum era cunoscut de bucureșteni, de fapt un promontoriu al cornișei terasei inferioare a Dâmboviței, care domina capitala în partea de SE.

Construcția începută în 1716 a fost curând întreruptă din cauza răpirii domnitorului de către un detașament austriac, și reluată după eliberarea lui Mavrocordat din detenția executată în Ardeal, și ungerea ca domn a doua oară. Lucrările au fost terminate în 1722, iar la 24 septembrie 1724 a fost sfințită biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiță” – clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncovenești si influențe ale barocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a stilului brâncovenesc din Țara Românească.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24 septembrie 1725 - S-a născut Arthur Guinness, fondatorul fabricii de bere irlandeze Guinness (d. 1803)

 

24 septembrie 1739 - S-a născut Grigori Potiomkin, general rus, favorit al țarinei Ecaterina a II-a (d. 1791)

Prințul Grigori Alexandrovici Potiomkin, cunoscut în limba română și ca Potemkin (n. 23/24 septembrie 1739 - d. 5/16 octombrie 1791) a fost un general-feldmareșal rus, demnitar al statului și favorit al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei. A murit în timpul unei călătorii de la Iași la Nikolaev. Termenul Potemkiniadă este legat de numele său - foto: en.wikipedia.org

Prințul Grigori Alexandrovici Potiomkin – foto: en.wikipedia.org

Prințul Grigori Alexandrovici Potiomkin, cunoscut în limba română și ca Potemkin (n. 23/24 septembrie 1739 – d. 5/16 octombrie 1791) a fost un general-feldmareșal rus, demnitar al statului și favorit al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei. A murit în timpul unei călătorii de la Iași la Nikolaev. Termenul Potemkiniadă este legat de numele său.

 

24 septembrie 1780 - Generalul Benedict Arnold a dezertat din Armata Continentală americană în timpul războiului de independență al Statelor Unite și a trecut de partea britanicilor.

Benedict Arnold (n. 14 ianuarie 1741, Norwich, Connecticut – d. 14 iunie 1801, Londra, Anglia) a fost inițial un rebel în a 13-a colonie de pe coasta de est nord-americană, care a devinit ulterior general în Continental Army. A trecut de partea englezilor, fiind considerat în SUA un trădător - in imagine, Engraving of Arnold, by H. B. Hall, after John Trumbull - foto: ro.wikipedia.org

Engraving of Arnold, by H. B. Hall, after John Trumbull - foto: ro.wikipedia.org

Benedict Arnold (n. 14 ianuarie 1741, Norwich, Connecticut – d. 14 iunie 1801, Londra, Anglia) a fost inițial un rebel în a 13-a colonie de pe coasta de est nord-americană, care a devinit ulterior general în Continental Army. A trecut de partea englezilor, fiind considerat în SUA un trădător.

 

24 septembrie 1785 - S-a născut Christian Flechtenmacher, jurist român (d. 1843)

 

24 septembrie 1789 - A fost infiintata printr-un act adoptat de Congres si semnat de presedintele George Washington ( Judiciary Act), Curtea Suprema a SUA.

 

24 septembrie 1834 - A murit Pedro I, împărat al Braziliei, rege al Portugaliei; (n. 12 octombrie 1798). A fost primul impărat al Braziliei (1822–1831) și al douăzeci și al optulea rege al Portugaliei (timp de șapte zile în 1826).

Dom Pedro I al Braziliei și al IV-lea al Portugaliei (numele complet: Pedro de Alcântara Francisco António João Carlos Xavier de Paula Rafael José Miguel Joaquim Gonzaga Pascoal Cipriano Serafim de Bragança e Bourbon, n. 12 octombrie 1798 Queluz — d. 24 septembrie 1834 Queluz) a fost primul Împărat al Braziliei (1822–1831) și al douăzeci și optulea Rege al Portugaliei (timp de șapte zile în 1826)

 

24 septembrie 1870 - S-a născut Georges Claude, fizician si chimist francez, inventatorul tubului cu neon; a fondat propria sa firma cu numele ‘Claude Néon’. Aceasta noua tehnologie a prezentat-o la Paris la 11.12.1910 si ulterior a vandut patentul firmei “Packard” (SUA) pentru 24.000 $ ; (d.23.05.1960).

 

24 septembrie 1896 - S-a nascut F. Scott Fitzgerald, scriitor american, autor al celebrului roman “Marele Gatsby”.

Francis Scott Key Fitzgerald (24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940) a fost un scriitor american. Este considerat a fi unul din cei mai mari scriitori ai secolului douăzeci - in imagine, Fitzgerald c. 1921, appearing in The World's Work's June 1921 issue - foto: en.wikipedia.org

Fitzgerald c. 1921, appearing in The
World’s Work’s June 1921 issue – foto: en.wikipedia.org

Francis Scott Key Fitzgerald (24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940) a fost un scriitor american. S-a nascut in St. Paul, Minnesota. S-a inscris la Universitatea Princeton, insa nu a mai absolvit cursurile acesteia pentru ca s-a inrolat in armata, participand la luptele din Primul Razboi Mondial. Este considerat a fi unul din cei mai mari scriitori ai secolului douăzeci. Este unul dintre reprezentantii de marca ai “generatiei pierdute”, a americanilor născuți în anii 1890 și maturizați în perioada Primului război mondial, acel grup de scriitori americani care au trait la Paris in anii ’20, printre care Ernest Hemingway si Gertrude Stein. El a scris patru romane, a lăsat al cincilea neterminat și a scris numeroase nuvele. Primul roman al lui Fitzgerald, “Dincoace de Paradis”, a aparut in 1920 si are caracter autobiografic. Cartea l-a facut faimos si celebru. Dupa cativa ani petrecuti in lux la New York, autorul s-a mutat in 1924 la Paris. Insuccesul si problemele de sanatate ale sotiei sale l-au afectat enorm pe Fitzgerald, care a cazut in patima alcoolului. S-a reintors in SUA si a inceput sa scrie scenarii de film la Hollywood. A murit la data de 21 decembrie 1940.

 

24 septembrie 1904 - A murit Niels Ryberg Finsen, medic danez, laureat al Premiului Nobel (n. 1860)

Niels Ryberg Finsen (n. 15 decembrie 1860 - d. 24 septembrie 1904) a fost medic și om de știință danez, originar din Insulele Feroe. Pentru tratamentul unor boli ca lupus vulgaris a promovat utilizarea radiației luminoase pentru care i s-a decernat, în 1903, Premiul Nobel pentru Medicină - foto: ro.wikipedia.org

Niels Ryberg Finsen - foto: ro.wikipedia.org

Niels Ryberg Finsen (n. 15 decembrie 1860 – d. 24 septembrie 1904) a fost medic și om de știință danez, originar din Insulele Feroe. Pentru tratamentul unor boli ca lupus vulgaris a promovat utilizarea radiației luminoase pentru care i s-a decernat, în 1903, Premiul Nobel pentru Medicină.

 

24 septembrie 1906 - Parcul Național Devils Tower National Monument devine primul monument național din Statele Unite ale Americii.

Devils Tower (Turnul Diavolului) este un lacolit de 386 m înălțime (cu altitudinea maximă de 1.559 m), aflat în comitatul Crook, statul Wyoming, SUA - foto: ro.wikipedia.org

Devils Tower - foto: ro.wikipedia.org

Turnul Diavolului (în engleză Devils Tower) este un lacolit de 386 m înălțime (cu altitudinea maximă de 1.559 m), aflat în comitatul Crook, statul Wyoming, SUA. A fost declarat monument naționa în 1906, de către președintele Theodore Roosevelt, muntele fiind primul loc de pe teritoriul țării care a primit această titulatură.

 

24 septembrie 1911 - S-a născut Konstantin Ustinovici Cernenko, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (d. 10.03.1985).

 

24 septembrie 1916 - S-a născut compozitorul român Aurel Giroveanu; (d.2001).

 

24 septembrie 1920 - In zilele de 24-25 septembrie, s-a întrunit la Chişinău Congresul Partidului Popular din Basarabia. Preşedinte al Comitetului Central al partidului a fost ales Sergiu Niţă.

 

24 septembrie 1928 - A fost înfiinţată Federaţia Română de Baschet şi Volei, reorganizată la 10.11.1930.

 

24 septembrie 1929 - Guvernul sovietic a decretat că începând de la 1 octombrie se va introduce pe teritoriul tarii o versiune reformata a calendarului, în care săptămâna devenea de 5 zile, toate lunile aveau 30 de zile, iar restul de 5 sau 6 zile erau sărbători intercalate câte una sau două între anumite luni. Acest calendar „revoluționar”, care reducea de asemenea săptămînile la 5 zile, a fost luat în serios numai în anii 1930 și 1931, după care s-a renunțat la el. (Săptămîna de 5 zile a fost înlocuită cu una de 6 zile urmînd ca în 1940 să se revină la săptămîna normală). Chiar și in această perioadă lumea a continuat să utilizeze calendarul gregorian, inclusiv la nivel oficial, lucru care se vede din edițiile zilnice ale Pravda,organului de presă al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

 

24 septembrie 1930 - S-a născut John Watts Young, astronaut american, membru al echipajului Apollo 16

John Watts Young (n. 24 septembrie 1930) (Căpitan, USN, Ret.) este un fost astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american, care a devenit cea de-a noua persoană ce a pășit pe Lună în calitate de comandant al misiunii Apollo 16 din 1972 - in imagine, Young in an Apollo 10 crew portrait - foto: en.wikipedia.org

Young in an Apollo 10 crew portrait – foto: en.wikipedia.org

John Watts Young (n. 24 septembrie 1930) (Căpitan, USN, Ret.) este un fost astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american, care a devenit cea de-a noua persoană ce a pășit pe Lună în calitate de comandant al misiunii Apollo 16 din 1972. Young s-a bucurat de cea mai îndelungată carieră de astronaut, devenind prima persoana care a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA și este singura persoană care a pilotat și a fost comandant al patru clase diferite de nave spațiale: Gemini, modulul de comandă și serviciu Apollo, modulul lunar Apollo și naveta spațială.

Young jumps while saluting the American flag during Apollo 16 – foto: en.wikipedia.org

În 1965, Young a zburat în prima misiune Gemini cu echipaj uman, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singur în jurul Lunii în misiunea Apollo 10. El este unul dintre cele doar trei persoane care au călătorit spre Lună de două ori și a condus autovehicului lunar pe suprafața Lunii. El a comandat, de asemenea, două zboruri ale navetelor spațiale, inclusiv prima lansare din 1981, și a îndeplinit funcția de Chief of the Astronaut Office în perioada 1974–1987. Young s-a retras de la NASA în 2004.


As a commander, Young made the shuttle landing

 

24 septembrie 1934 - S-a născut Manfred Wörner, om politic german, fost secretar general al NATO (1988-1994) (d. 1994)

 

24 septembrie 1934 - S-a născut Maria Pia de Bourbon-Parma, fiica regelui Umberto al II-lea al Italiei

 

24 septembrie 1936 - S-a născut Jim Henson, actor şi cineast american; a realizat primul spectacol cu păpuşile Muppets in 1969 şi serialul de televiziune “The Muppets Show” (1976-1981); (d.1990).

 

24 septembrie 1941 - S-a născut Linda McCartney, cântăreaţă americană şi soţia lui Paul McCartney; (d. 17.04.1998).

 

24 septembrie 1941 - S-a născut Lucia Hossu-Longin, jurnalistă româncă, redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1976 şi 1978, apoi redactor la Televiziunea Română; din 1991 a început, la TVR, seria de documentare de maxim impact “Memorialul durerii”, pentru care a obţinut numeroase premii.

Lucia Hossu-Longin (n. 24 septembrie 1941, Brăila) este un regizor de televiziune și autoare română, cunoscută publicului din România prin reportajele din serialul „Memorialul Durerii” de la TVR, începând cu anul 1991. Până în anul 1980 a fost căsătorită cu scriitorul și ziaristul Valentin Hossu-Longin. În prezent este căsătorită cu Dan Necșulea - foto preluat de pe www.facebook.com

Lucia Hossu-Longin – foto preluat de pe www.facebook.com

Lucia Hossu-Longin (n. 24 septembrie 1941, Brăila) este un regizor de televiziune și autoare română, cunoscută publicului din România prin reportajele din serialul „Memorialul Durerii” de la TVR, începând cu anul 1991. Până în anul 1980 a fost căsătorită cu scriitorul și ziaristul Valentin Hossu-Longin. În prezent este căsătorită cu Dan Necșulea. Realizatoarea TV a reusit prin documentarul Memorialul durerii, inceput in urma cu 25 de ani, sa descopere martirii ai acestui neam, torturati, inchisi si masacrati in cea mai mare parte in perioada instaurarii comunismului dar si apoi pana in 1989.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.facebook.com

 

24 septembrie 1941 - URSS a aderat la “Carta Atlanticului”. Dată publicităţii la 14.VIII.1941, Carta, semnată de preşedintele SUA, Franklin Delano Roosevelt şi de primul ministru britanic, Winston Churchill (în urma unei întrevederi la bordul navei “Prince of Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland), stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-al doilea război mondial şi se referea la organizarea postbelică a lumii după înfrângerea nazismului.

 

24 septembrie 1944 - A murit pictorul si sculptorul francez Aristide Maillol; (n.08.12.1861).

 

24 septembrie 1945 - A decedat Hans Geiger, cunoscut fizician german care a descoperit împreună cu Walther Müller detectorul de particule Geiger-Müller); (n. 30.09.1882).

 

24 septembrie 1949 - S-a născut regizorul spaniol Pedro Almodóvar.

 

24 septembrie 1950 - A decedat prinţesa Victoria de Hesse, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii; (n. 1863).

 

24 septembrie 1957 - La Barcelona, in Spania a fost inaugurat cel mai mare stadion din Europa – Camp Nou.

 

24 septembrie 1960 - Statele Unite lanseaza primul portavion cu propulsie nucleara din lume, USS Enterprise.

 

24 septembrie 1970 -  Capsula de întoarcere a stației automate “Luna-16″ aparținând URSS, a adus pe Pamant pentru prima oara mostre de sol lunar.

 

24 septembrie 1973 - Guinea-Bissau își declară independența față de Portugalia.

 

24 septembrie 1989 - A decedat Paul Georgescu, critic literar şi prozator roman; (n.1923).

 

24 septembrie 1991 - A patra mineriada: 24-28 septembrie. În urma nesoluţionarii unor revendicări sindicale, minerii aflaţi în grevă, care ceruseră prezenţa la Petroşani a primul ministru Petre Roman, decid în 24 septembrie să plece la Bucureşti, în frunte cu Miron Cozma.

Miron Cozma în mijlocul minerilor - foto: reporterntv.ro

Miron Cozma în mijlocul minerilor – foto: reporterntv.ro

În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului intră în grevă generală și cer primului ministru, Petre Roman, să vină la Petroșani pentru a le asculta problemele. Liderul sindical, Miron Cozma, i-a amenințat pe reprezentanții Guvernului că dacă nu se rezolvă aceste nemulțumiri cît mai repede posibil, ei vin în număr mare la București. Primele acțiuni violente au fost făcute la Petroșani unde au intrat în primărie și l-au agresat pe subprefectul Ionel Botoroaga și pe directorul Regiei Autonome a Huilei, Benone Costinaș. În gara Petrosani solicită trenuri pentru deplasarea la Bucuresti şi fiind refuzaţi, devastează gara, ocupă acceleratul 244 şi deturneaza alte două garnituri de tren. În Petroşani şi Vulcan au loc violenţe, devastări şi incendii. A doua zi, trenurile cu mineri sunt oprite în Gara Craiova, se anunţase că Petre Roman ar fi dispus să vină aici pentru tratative. Minerii refuză oferta şi îl agresează pe prefectul Ilie Ştefan şi pe generalul maior Ilie Marin şi devastează gara. După toate acestea trenurile pleaca spre Bucureşti unde ajung în dimineaţa zilei de 25 septembrie 1991.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 septembrie 1992 - A intrat în vigoare in Romania, Legea nr. 102 privind stema ţarii şi sigiliul statului.

Stema României - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stema României – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:

- Stema Țării Românești : acvilă cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la stânga un soare, la dreapta o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.

- Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).

- Stema Moldovei: în varianta de pe stema României, capului de bour îi este asociată, pe lângă luna crai-nou și roza, o stea în locul soarelui atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.

- Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen (“Șapte cetăți”), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.

- Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.

- Stema Dobrogei constă din doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă în 1872, și reprezenta inițial „Ținuturile Mării”, întrucât la acea dată România nu deținea și nu revendica Dobrogea, având însă ieșire la Marea Neagră prin fâșia Cahul-Bolgrad-Ismail. După 1878, când România a schimbat acest teritoriu cu Dobrogea de Nord, însemnul heraldic se referă la aceasta din urmă
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24 septembrie 1993 - Este restaurată monarhia in Cambodgia, iar regele Norodom Sihanuk se suie din nou pe tron.
Norodom Sihanouk (n. 31 octombrie 1922 – 15 octombrie 2012), a fost rege al Cambodgiei din 1941 până în 1955 și din nou din 1993 până în 2004. A fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970. După cea de-a doua abdicare în 2004, a fost cunoscut drept „Regele-Tată al Cambodgiei” (Preahmâhaviraksat), o poziție în care a păstrat multe dintre responsabilitățile sale anterioare, ca monarh constituțional.

 

24 septembrie 1996 - Este transformat in judet Sectorul Agricol Ilfov, al saptelea sector al Bucurestiului, alcatuit din 38 de comune si orasul Buftea.

 

24 septembrie 1997 - A fost retras din activitate celebrul Deep Blue, supercomputerul care l-a învins pe campionul mondial la şah, Gari Kasparov, în “Meciul secolului”, din mai 1997.

 

24 septembrie 1998 - A decedat Irina Eliade, traducătoare şi prozatoare romancă ; (n.05.02.1920).

 

24 septembrie 1998 -  O echipă internațională de chirurgi din Lyon a reușit primul transplant mondial al unei maini.

 

24 septembrie 2003 -  A încetat din viaţă cântăreaţa americană Rosalie Allen (n. 1924).

 

24 septembrie 2004 -  A încetat din viaţă scriitoarea franceză Françoise Sagan; (n. 21 iunie 1935).

 

24 septembrie 2009 - Tezaurul de la Staffordshire descoperit de Terry Herbert, în apropiere Lichfield, Staffordshire, Anglia este declarat oficial tezaur de către autoritățile britanice, fiind considerat parte a Patrimoniului Coroanei. Valoarea estimată a tezaurului este peste un milion de lire sterline.

Tezaurul de la Staffordshire, conform originalului, Staffordshire hoard, este cel mai bogat tezaur de artă Anglo-Saxonă realizat din aur descoperit vreodată - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tezaurul de la Staffordshire – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tezaurul de la Staffordshire, conform originalului, Staffordshire hoard, este cel mai bogat tezaur de artă Anglo-Saxonă realizat din aur descoperit vreodată. Descoperit pe un câmp în Staffordshire, Marea Britanie, la data de 5 iulie 2009, tezaurul constă în piese totalizând aproximativ 5 kg de aur și 1,3 kg de argint. Artefactele au fost prezumdiv datate a fi fost create în perioada anilor 600 – 800 (era noastră), respectiv îngropate în jurul anului 700, cu o precizie de plus/minus 25 de ani. Deocamdată, scopul îngropării tezaurului este necunoscut.

Tezaurul de la Staffordshire - Piese disparate descoperite la locul sitului arheologic - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tezaurul de la Staffordshire – Piese disparate descoperite la locul sitului arheologic – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Terry Herbert din Burntwood din comitatul Staffordshire, un amator de detectare a metalelor ascunse în pamânt, a descoperit la începutul lui iulie 2009 mici artefacte din aur pe teritoriul fermei unui prieten de-al său aflată în apropiere de Lichfield, Staffordshire, Anglia. Posibilul (pe atunci) tezaur a fost declarat unui agent local al oficiului Portable Antiquities Scheme, fiind declarat oficial tezaur naţional la data de 24 septembrie 2009 de către Oficiul Coroanei, fiind considerat parte a Patrimoniului Coroanei. Valoarea estimată a tezaurului este peste un milion de lire sterline, care va fi împărțită între proprietar ul terenului și descoperitor.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com