Evenimentele Zilei de 15 mai în Istorie

Ratificarea Tratatului de la Münster (15 mai 1648) de Gerard ter Borch

foto preluat de pe en.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

15 mai este a 135-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 15 mai

(BOR) Sf. Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei

Preacuviosul Pahomie cel Mare (292 – 9 mai 346) a fost un mare ascet egiptean, în același timp un Părinte al pustiei și întemeietor al monahismului de obște (cenobitic) în Egipt.

Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 15 mai, iar în Biserica Catolică la 9 mai.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfântul Ierarh Iacob Putneanul (n. 20 ianuarie 1719 – d. 15 mai 1778) a fost mitropolit al Moldovei între anii 1750-1760 (precedat de Nechifor, urmat de Gavriil Callimachi).

El și-a închinat întreaga viață slujirii Bisericii, luminării poporului prin școală și tipar, apărării celor nedreptățiți și povățuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci și smeriți, care a dus o viață de Sfânt”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Pahomiu cel Mare, cuvios († 346). Sf. Ahile Taumaturgul, episcop († secolul al V-lea – secolul al VI-lea)

 

(BRC) Sf. Isidor Plugarul și sf. Sofia, soție

 

Ziua Internațională a Familiei

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezoluția A / RES / 47/237, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. 1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995,

Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial și Ziua familiei române.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua naţională a medicului veterinar

La 15 mai este sărbătorită Ziua naţională a medicului veterinar, aceasta fiind instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, desfăşurat în anul 1994. Potrivit site-ului Colegiului Medicilor Veterinari din România, cmvro.ro, profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată.

Data de 15 mai are multiple semnificaţii pentru medicina veterinară românească. Astfel, la 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcţioneze Şcoala de Medicină Veterinară, în cadrul Şcolii de Medicină şi Farmacie, înfiinţată şi condusă de Carol Davila, potrivit site-ului www.ansvsa.ro.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua Poliţiei Militare

Ziua Poliţiei Militare se sărbătoreşte la 15 mai, dată la care, în 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naţionale, prin care s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua chimiştilor militari (Ziua trupelor de apărare NBC)

Ziua chimiştilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică şi Chimică) este sărbătorită la 15 mai, dată la care, în anul 1923, a luat fiinţă, în cadrul Ministerului de Război, un Comitet Consultativ pe probleme privitoare la războiul chimic.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua latinității

Al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954. Astfel, cele 36 de state membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a Latinităţii, dată care „marchează începutul unei perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt, pentru a o proiecta mai eficient în viitor”.

De atunci, statele organizează în jurul acestei date diferite manifestări pentru „a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latin㔺i a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi latine. Guvernele, organismele internaţionale, organizaţiile neguvernamentale care împărtăşesc valorile latinităţii se asociază la această festivitate. Una din limbile oficiale ale organizaţiei, alături de franceză, italiană, portugheză, spaniolă şi catalană, este româna.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Slovenia – Ziua forțelor armate

Mexic – Ziua profesorului (Día del Maestro)

 

Astazi in istorie pentru 15 mai

 

Evenimentele Zilei de 15 mai în Istorie:

- 15 mai 1848 - A inceput Adunarea Naţională de la Blaj (3/15 mai – 5/17 mai 1848);

- 15 mai 1860 – Bătălia de la Catalafimi sau Expediția;

- 15 mai 1868 – “Pronunciamentul de la Blaj”

 

15 mai 392 - Imparatul roman Valentinian al II-lea (Flavius Valentinianus) a fost asasinat la varsta de 21 de ani in timpul unei campanii de recucerire a Galiei, împotriva uzurpatorului franc Arbogast.

Valentinian II (371 – 15 Mai 392), a fost fiul impăratului Valentinian I și al Iustiei, cea de-a doua soție a sa.

El a fost frate vitreg cu celălat fiu al împăratului Valentinian I – Gratian si a fost impărat Roman din anul 375 până în anul 392.

 

15 mai 1252 - Papa Inocenţiu al IV-lea emite bula papală “Ad exstirpanda”, prin care autorizează tortura ereticilor, dar impune limite pentru autoritatile civile in utilizarea tuturor tipurilor de tortura, in urma carora putea surveni moartea sau mutilarea acuzatilor, o precautie neobisnuita pentru epoca sa.

A avut reputatia unui om savant si inteligent, dar avar, meschin si razbunator.

 

15 mai 1567 - Maria, regină a Scoției se căsătorește cu, cel de-al treilea ei soț, James Hepburn, Conte de Bothwell.

 

15 mai 1567 -  S-a nascut Claudio Monteverdi, compozitor italian (d. 1643).

Claudio Zuan Antonio Monteverdi (botezat pe 15 mai 1567 în Cremona, d. 29 noiembrie 1643 în Veneția) a fost un compozitor, violonist și cântăreț italian, Claudio Monteverdi este considerat primul reprezentat important al operei moderne.

El a ajuns la un grad de popularitate neobișnuit de mare față de contemporanii săi.

Operele sale apar pe toate scenele importante din lume, madrigalurile sunt de mult clasice și unele piese sacre sunt de asemenea foarte cunoscute.

Mai este cunoscut sub numele de părintele operei.

 

15 mai 1618 - Astronomul Johannes Kepler confirmă descoperirea celei de-a treia legi a miscarii planetelor (el a descoperit-o prima data de 8 martie, dar curând a respins ideea după ce s-au refăcut unele calcule inițiale).

 

15 mai 1648 - S-a semnat Tratatul de la Osnabrück, primul din seria denumită Pacea Westfalică (15 mai – 24 octombrie 1648) tratat ce pune capat Razboiului de 30 de ani in Europa.

Urmarile razboiului au fost in principal acestea :

- Franța devine cea mai influentă și puternică țară din vestul Europei.

- Părți mari din Sfântul Imperiu Roman sunt pustiite de război, pierderea de vieți omenești fiind estimată între 3 și 4 milioane, la aceasta au contribuit, în principal, foametea și epidemiile.

- Statele germane nu aveau ieșire la mare, fiind excluse din comerțul maritim, ceea ce a cauzat, în viitor, lipsa coloniilor germane, și constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioadă de 150 de ani în piața de desfacere, sursă de materii prime, frânând dezvoltarea economică a acestor state, în comparație cu puterile maritime ale acelei epoci ( Olanda, Anglia si Franta).

Pacea Westfalică este un tratat de pace încheiat în anul 1648 prin care a fost pus capăt Războiului de Treizeci de Ani.

 

În Pacea Westfalică au fost reafirmate prevederile Păcii Religioase de la Augsburg (1555), prin care religia catolică și cea protestantă (luterană) erau privite ca religii egal îndreptățite, și, totodată, aceste prevederi au fost extinse, cuprinzând și confesiunea calvină din imperiu.

Suedia a preferat să negocieze cu Imperiu Roman din Osnabrück, controlată de forțele protestante. Osnabrück era un oraș luteran și catolic bidenominațional, cu două biserici luterane și două biserici catolice.

Consiliul municipal era exclusiv luteran, iar burghezii se aflau în cea mai mare parte, dar orașul găzduia, de asemenea, capitolul catolic al Episcopiei-Print din Osnabrück și avea mulți alți locuitori catolici.

Osnabrück a fost subjugat de trupele Ligii Catolice din 1628 până în 1633 și apoi a fost luat de Suedia luterană.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

en.wikipedia.org

 

15 mai 1685 - Urcă în scaunul Ţării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl celebrului Dimitrie Cantemir. A deţinut tronul până la moartea sa (15 martie 1693).

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 15 mai sau 25 iunie 1685 – 15/27 martie 1693.

A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir. A ajuns pe tron la bătrânețe, la vârsta de 73 de ani. A fost viteaz, dar incult.

A participat la luptele dintre polonezi, austrieci și turci, ducând o politică oportunistă.

Era de partea turcilor, dar le comunica regelui polonez Sobieski și austriecilor, planurile acestora.

Dușman al partidei poloneze din Moldova, face marea greșeală de a-i ucide pe logofătul Miron Costin și hatmanul Velicico Costin.

Fiindu-i în primejdie tronul, din cauza intrigilor lui Constantin Brâncoveanu al Țării Românești, se decide să susțină politica turcească.

Se îngrijește să dea o educație bună fiilor săi Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir.

Acesta din urmă a scris chiar o carte apologetică în limba latină „Vita Constantini Cantemiri”, de fapt o tentativă de a explica decizia de a-l ucide pe cărturarul Miron Costin.

În timpul domniei lui, Moldova a suferit o invazie a tătarilor și polonezilor, dar și biruri grele.

Despre el, cronicarul Ioan Neculce scrie astfel: „Carte nu știa și numai iscălitura o învățase a o făcea; mânca bine și bea bine‘”.

 

15 mai 1701 - A inceput Razboiul succesiunii spaniole. În 1700, Carol al II-lea ultimul monarh spaniol din dinastia Habsburg , a murit fără urmași, lăsându-și averea moștenire lui Filip, nepotul surorii sale și al regelui Ludovic al XIV -lea al Frantei , care a devenit astfel Filip al V-lea al Spaniei ; fiind și cel mai tânăr fiu al delfinului Franței, Filip era în linia de succesiune la tronul Franței.

Perspectiva ca imperiul multicontinental spaniol să treacă sub controlul lui Ludovic al XIV-lea al Frantei, a determinat ca o largă coaliție de puteri să se opună succesiunii lui Filip.

Războiul a luat sfârșit prin semnarea tratatelor de la Utrecht (1713) si Rastatt(1714).

Ca urmare, Filip al V-lea a rămas rege al Spaniei dar a renunțat la succesiunea la tronul Franței, evitând unirea celor două regate.

Filip al V-lea al Spaniei (n. 19 decembrie 1683 -d. 9 iulie 1746), născut Filip de Franța, a fost rege al Spaniei din 1700 până în 1724 și din 1724 până în 1746, fiind primul reprezentant al Casei Bourbon în Spania.

 

15 mai 1718 - James Puckle, un avocat din Londra, a patentat prima mitralieră din lume .

James Puckle (1667-1724) a fost un inventator englez, avocat şi scriitor londonez, ramas in istorie pentru invenţia sa cunoscuta ca arma Puckle , o arma considerata a fi fost prima mitraliera.

Puckle prezentat două versiuni ale armei sale: una, destinata utilizării împotriva duşmanilor creştini, cu gloante rotunde , în timp ce a doua varianta utilizata era destinata sa fie folosita impotriva turcilor musulmani, fiind dotata cu gloanţe pătrate , pe care le considera a fi mai dăunătoare şi care ar convinge turcii de …”binefacerile civilizaţiei creştine.

 

15 mai 1756 - Anglia a declarat razboi Frantei declansand Razboiul de sapte ani.

 

15 mai 1773 - S-a nascut omul politic austriac Metternich; ( d.1859). Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. in orasul Koblenz— d. 11 iunie 1859, la Viena) a fost un om de stat austriac și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său.

Din 1809 a fost ministru de externe al Imperiului Austriac, iar in ultimii ani de domnie ai împăratului Francisc I și în perioada domniei împăratului Ferdinand I , a fost de facto conducătorul Imperiului austriac. La Congresul de la Viena, a fost principalul negociator și eminența cenușie a istoricului eveniment.

A fost un apărător al drepturilor monarhice inalienabile, într-o Europă în care începea să se afirme democrația, fiind considerat deseori un conservator inflexibil și reacționar.

Perioada dintre înfrângerea lui Napoleon la Waterloo în 1815 și Revoluția din 1848 este vazuta de numerosi istorici ca Epoca lui Metternich.

 

15 mai 1778 - A murit cărturarul și traducătorul român Iacob Putneanu, mitropolit al Țării Moldovei.

 

15 mai 1821 - La apropierea turcilor de Bucuresti, Tudor Vladimirescu, după îndelungi ezitări, părăsește orașul. În cuvântarea adresată ostașilor, Tudor anunță hotărârea sa de a-și uni forțele cu eteriștii greci condusi de Alexandru Ipsilanti.

 

15 mai 1838 - S-a nascut Nicolae Grigorescu, pictor român, membru al Academiei, autor a peste 6.000 de lucrari de valoare pentru arta plastica romaneasca, creator de peisaje si portrete  (d. 1907)

Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița – d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

15 mai 1842 - A avut loc debutul literar al lui Dimitrie Bolintineanu in “Curierul de ambe sexe” condus de Ion Heliade Radulescu, cu poezia “O fata tanara pe patul mortii”.

Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819 (sau 1825 după alte surse), Bolintin-Vale — d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848.

 

15 mai 1844 - S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933; (m. 1939).

 

15 mai 1845 - S-a născut Ilia Mecinikov, biolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru medicina (d. 15 iulie 1916) , microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus, cunoscut pentru cercetările sale de pionierat în domeniul sistemului imunitar, pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei și pentru descoperirea tratamentului holerei.

La invitatia savantului francez Louis Pasteur a condus un mare laborator in institutul recent infiintat de acesta la Paris. Mecinikov a ramas acolo pana la sfarsitul vietii sale.

 

15 mai 1847 - S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea”; (m. 1904).

Ioniță Scipione Bădescu (n. 15 mai 1847, Răstolț, județul Sălaj – d. 4 octombrie 1904, Botoșani, județul Botoșani) a fost un poet, scriitor și publicist român.

 

15 mai 1848 - A început Adunarea Naţională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai), in Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani. Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna.

 

15 mai 1858 - A fost inauguranta Opera Regala din Londra, Covent Garden.

 

15 mai 1859 - (sau 19 mai) S-a născut publicistul Iuliu Moisil, personalitate de seama a culturii, cu importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc.

Din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943; (m. 1947).

 

15 mai 1859 - S-a nascut Pierre Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel; (d. 1906).

Pierre Curie (n. 15 mai 1859 — d. 19 aprilie 1906) a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.

Printre altele, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880.
Motivația juriului Nobel

„ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile asupra fenomenului radiației descoperit de profesorul Henri Becquerel.” 

 

15 mai 1860 - Bătălia de la Catalafimi sau Expediția – Trupele de voluntari patrioti italieni conduse de Giuseppe Garibaldi, au înfrânt armata regatului Neapole.

In 1861, au cucerit Sicilia și Neapole, care s-au unit astfel cu regatul Sardiniei și Piemontului.

În fapt, in anul 1861 întreaga Italie, cu excepția Romei (aflată sub autoritatea Papei) și a Veneției (rămasă sub control austriac), a fost unificată.

(…) Cei o mie au dat o primă bătălie la Calatafimi în fața a circa 2.000 de soldați napolitani, la 15 mai.

Bătălia s-a încheiat nedecis, dar a dus la creșterea moralului „celor o mie” și, în același timp, la căderea moralului napolitanilor care, prost conduși de ofițerii lor, au început să se simtă abandonați.

Între timp, numărul „celor o mie” a crescut la 1.200 prin înrolarea unor voluntari localnici. Ajutați de o insurecție populară, la 27 mai ei au asediat orașul Palermo, capitala insulei.

Orașul era apărat de circa 16.000 de oameni, dar ei erau sub conducerea confuză și ezitantă a generalului Ferdinando Lanza, în vârstă de 75 de ani.

În timp ce două coloane de garibaldieni au atacat perimetrul exterior al orașului, o parte a populației, împreună cu 2.000 de deținuți eliberați din închisorile locale, s-au ridicat împotriva garnizoanei.

Când soldații au fost împinși de pe o mare parte din pozițiile lor, generalul Lanza le-a ordonat să bombardeze orașul vreme de 3 zile, cauzând moartea a 600 de civili.

Până la 28 mai, Garibaldi controla cea mai mare parte din oraș și a declarat autoritatea Bourbonilor nulă.

A doua zi, un disperat contraatac napolitan a fost și el respins, iar Lanza a cerut armistițiu; flota napolitană a părăsit portul.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

15 mai 1861 - S-a deschis, la Bucuresti, prima scoala romaneasca de medicina veterinara.

La 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, înfiinţată şi condusă de Carol Davila.

Zece ani mai târziu, respectiv la 15 mai 1871, 14 medici veterinari au semnat o “Declaraţiune“, care a stat la baza înfiinţării Societăţii de Medicină Veterinară, (desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15 mai 1971) recunoscută ca persoană juridică la 4 august 1919, prin Decretul Lege nr. 3298 al Regelui Ferdinand I.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

15 mai 1862 - S-a născut Elena Niculiță-Voronca, folcloristă, poetă si prozatoare română; (d. 1939).

 

15 mai 1863 - La inițiativa împăratului Napoleon al III-lea se deschide Salon des Refusés unde se pot vedea Dejunul pe iarba de pictorul Édouard Manet și Fata în alb de James McNeill Whistler, care sunt percepute de public ca fiind scandaloase.

Édouard Manet (n. 23 ianuarie 1832, Paris – d. 30 aprilie 1883, Paris) a fost un pictor francez, precursor al impresionismului.

Plecând de la izvorul tradițiilor marilor maeștri, Manet a fost în măsură să lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele moderne, fapt pentru care i s-a spus “pictor al zilelor noastre” (Charles Beaudelaire).

Creațiile sale au stârnit scandal și indignare, cu toate că Manet n-a dorit niciodată să provoace pe nimeni, a dorit numai să schimbe pictura și s-o reînoiască.

Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor modern. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând astfel o parte incontestabilă a picturii universale.

James Abbott McNeill Whistler (n. 11 iulie 1834, Lowell, Massachusetts – d. 17 iulie 1903, Londra) a fost un pictor american, naturalizat ulterior în Marea Britanie, cu un stil propriu oscilând între realism, simbolism și impresionism, format la școlile pariziene de pictură.

Stilul aparent simplu al artistului, uneori numit tonalism, aduce inovații îndrăznețe în pictură.

În vremurile în care realismul, mai apoi impresionismul își bazau procesul de creație pe observarea directă a naturii, Whistler alege alte modalități artistice, mult mai rafinate.

Pictura sa relevă orizonturi noi, exotice. Peisajele sale creează impresia că provin dintr-o altă lume, iar portretele lui sondează adâncimile singurătății intime.

 

15 mai 1864 - În urma secularizării averilor mănăstirești din Principatele Unite, de catre guvernul lui Alexandru Ioan Cuza,  țarul Alexandru II aprobă propunerea Consiliului de Miniștri de a încredința administrației Basarabiei vînzarea la licitație a tuturor moșiilor aflate în Basarabia care aparțineau mănăstirilor din dreapta Prutului.

 

15 mai 1868 - Participantii la adunarea comemorativa de la Blaj, organizata cu prilejul aniversarii a doua decenii de la revolutia din 1848-1849, au adoptat un act politic – “Pronunciamentul de la Blaj” – in care protestau fata de dualismul austro-ungar si desfiintarea autonomiei Transilvaniei și cereau repunerea în vigoare a legii prin care limba română a fost declarată limbă oficială în Transilvania, alături de maghiară și germană.

 

15 mai 1873 - La Heidelberg, Germania se stinge din viață la varsta de 53 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, cel care a pus bazele naţionalităţii româneşti.

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Principatul Moldovei, astăzi în România – 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.

Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.

Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

15 mai 1877 - A aparut, la Bucuresti, cotidianul “Romania libera”, ziar politic si literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian., pana la 14 iunie 1889.

 

15 mai 1881 - S-a născut prozatorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu; (m. 1923).

 

15 mai 1884 - S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte; (m. 1943)

 

15 mai 1884 - A murit Ioan Alecsandri, prozator şi traducător român, fratele marelui poet roman Vasile Alecsandri ; (n. 1826).

 

15 mai 1886 - A murit poeta americana Emily Dickinson; (n. 1830).

 

15 mai 1890 - S-a nascut scriitoarea americana Katherine Anne Porter; (d. 1980).

 

15 mai 1891 - S-a născut romancierul şi dramaturgul rus Mihail Bulgakov; (d. 1940).

Mihail Bulgakov a fost un romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană. A cunoscut din plin persecutiile si interdictiile regimului stalinist.

În 1933 se dă citire, pentru prima dată, în public, romanului care l-a făcut celebru, Maestrul și Margareta, romanul fiind publicat pentru prima dată în Rusia în 1966-1967.

A cerut de multe ori pașaport pentru plecarea temporară în străinătate dar a fost refuzat.

Piesa Batum, despre tinerețea revoluționară a lui Stalin, ea fost inclusă în repertoriul Teatrului Academic, pentru ca apoi sa fie respinsă de însuși Stalin.

La 10 martie 1940, la capătul unor grele suferințe, Bulgakov moare la locuința sa. Ultimele corecturi la romanul Maestrul și Margareta le face in 1940, pe patul de moarte.

Fiind orb, dicteaza modificările până în ultima zi a vieții sotiei sale Maria Sergheevna, care i-a servit de altminteri ca model pentru personajul Margareta.

Ramane in istoria literaturii pentru lucrari ca: romanul Maestrul și Margareta ;Inimă de câine, culegere de nuvele; Garda Albă, roman.

 

15 mai 1891 - Publicarea enciclicei Rerum Novarum a papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială.

 

15 mai 1900 - S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară.

A fost membru titular al Academiei Române din 1948; (m. 1988).

 

15 mai 1909 - S-a nascut actorul britanic de film James Mason; (d. 1984).

 

15 mai 1915 - S-a nascut Paul A. Samuelson, economist american, laureat al Premiului Nobel.

 

15 mai 1925 - S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar; (m. 1977).

 

15 mai 1931 - S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein), stabilita in 1986 la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu.

 

15 mai 1933 - S-a născut Andrei Blaier, regizor român de film. (d. 1 decembrie 2011)

Andrei Blaer (n. 16 mai 1933, București — d. 1 decembrie 2011, București) a fost un regizor și scenarist român.

A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956.

În paralel cu filmele de ficțiune, a realizat numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București. Cineast îndeobște conformist, realizează un film surprinzător, original, în 1975 — Ilustrate cu flori de cîmp (pentru care primește premiul ACIN).

Alte lungmetraje premiate au fost: Apoi s-a născut legenda, (Phnom Penh, 1968), Prin cenușa imperiului (premiul ACIN, 1976), Lumini și umbre (premiul ACIN, 1982), Bătălia din umbră (premiul ACIN, 1986). Andrei Blaer a decedat la 1 decembrie 2011. Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.

 

15 mai 1938 - Savantul roman Gheorghe Marinescu a incetat din viata.

Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie. In 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează primul film științific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică”.

Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru titular al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.

 

15 mai 1940 - A fost inaugurata linia aeriana Bucuresti-Sofia-Atena.

 

15 mai 1940 - Au fost pentru prima data comercializati in Statele Unite, ciorapii de nylon.

 

15 mai 1943 - Stalin a dizolvat Cominternul. A fost un gest împăciuitor față de Puterile Aliate. NKVD-ul din Moscova a trimis un mesaj către toate agenturile sale pe 12 septembrie 1943.

Acest mesaj scotea în mod clar la lumină legătura dintre NKDV, pe de-o parte, și Comintern și partidele comuniste, pe de alta.

Acest mesaj dădea instrucțiuni detaliate despre folosirea surselor de informații din interiorul partidelor comuniste după desființarea Cominternului.

După dispariția Cominternului in 1947, a fost format Biroul Comunist de Informații – Cominform, un înlocuitor al Cominternului.

Era o rețea formată din partidele comuniste din Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică. A fost dizolvat în 1956.

Cu toate că partidele comuniste pro-moscovite nu mai aveau o organizație internațională care să le unească, ele continuau să aștepte indicații de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și se întâlneau periodic la Moscova.

Cea mai importantă întâlnire dintre acestea a avut loc în 1962, când Ruptura chino-sovietică a devenit cunoscută pentru prima oară.

A existat o coordonare strânsă a acțiunilor sovietice și a partidelor comuniste din Pactul de la Varșovia.

 

15 mai 1945 - Al Doilea Razboi Mondial - Ultimele lupte au loc langa orasul sloven Prevalje.

 

15 mai 1948 - A inceput primul Razboi arabo-israelian.

Odata cu incheierea mandatului britanic in Palestina, Egiptul, Transiordania (Iordania), Siria, Libanul, Irakul si Arabia Saudita ataca Israelul.

Războiul s-a încheiat cu un armistițiu semnat în 1949 între Egipt,Iordania,Liban,Siria si Israel, care nu a fost urmat de tratate de pace și nu a pus capăt conflictului arabo-israelian.

 

15 mai 1955 - S-a semnat Tratatul de independență a Austriei, prin care se reînființa Austria ca stat suveran.

Tratatul de Stat al Austriei sau Tratatul de independență a Austriei (în germană Österreichischer Staatsvertrag) a reînființat Austria ca stat suveran.

El a fost semnat la 15 mai 1955, la Palatul Belvedere din Viena de către puterile aliate ocupante (Franța, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Sovietică) și de guvernul austriac.

El a intrat oficial în vigoare la 27 iulie 1955.

Titlul său complet a fost „Tratat de reînființare a unei Austrii independente și democratice, semnat la Viena la 15 mai 1955” (în germană Staatsvertrag betreffend die Wiederherstellung eines unabhängigen und demokratischen Österreich, unterzeichnet in Wien am 15. Mai).

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

15 mai 1955 - Prima ascensiune a vârfului Makalu, al cincilea vârf ca înălţime din lume.

Makalu, vârf în partea centrală a munților Himalaya, la granița dintre China și Nepal, este al cincilea vârf din lume ca înălțime și este situat la o distanță de 22 de kilometri de Everest.

El are două vârfuri auxiliare : Kangchungtse, cu o înălțime de 7.678 metri, și Chomo Lonzo, care măsoară 7.818 de metri.

Cele două vârfuri auxiliare comunică printr-o șa îngustă și sunt situate la nord-vest și respectiv la nord-est de vârful principal.

Ascensiunea pe Makalu este considerată una din cele mai periculoase din lume.

În ianuarie 2006, cunoscutul alpinist francez Jean-Christophe Lafaille a dispărut pe Makalu în timp ce încerca o ascensiune solitară fără oxigen suplimentar, pe timp de iarnă.

 

15 mai 1956 - S-a născut la Giurgiu, Gino Iorgulescu, fotbalist român și actual președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal din România.

Gino Iorgulescu (n. 15 mai 1956 în Giurgiu) este un fost fotbalist român și președintele al Ligii Profesioniste de Fotbal de România.

Acesta a jucat pentru echipa națională de fotbal a României, pe postul de fundaș central din 2013. Cea mai mare parte a carierei a jucat la Sportul Studențesc.

În sezonul 1977-78 a jucat ca atacant, înlocuindu-l pe Mircea Sandu, care suferise o accidentare gravă.

După retragerea din fotbal a îndeplinit funcțiile de antrenor secund al echipei naționale, ca secund al lui Mircea Rădulescu și Cornel Dinu, precum și de președinte al clubului FC Național.

Pe data de 14 noiembrie 2013, Gino Iorgulescu a fost ales în funcția de președinte LPF, după 17 ani în care Dumitru Dragomir a condus Liga Profesionistă de Fotbal

 

15 mai 1957 - Marea Britanie testeaza prima bomba cu hidrogen in insula Malden, din Oceanul Pacific, dispozitivul nu explodeaza asa cum trebuie.

 

15 mai 1958 - URSS lanseaza satelitul artificial Sputnik 3.

 

15 mai 1960 - Uniunea Sovietica a lansat satelitul Sputnik 4.

 

15 mai 1963 - Gordon Cooper devine primul astronaut american care petrece mai mult de o zi in spatiu.

 

15 mai 1970 - The Beatles lansează albumul Let It Be, în Statele Unite ale Americii.

Let It Be este al 12-lea și totodată ultimul album de studio lansat de trupa rock The Beatles pe data de 8 mai 1970.

Cele mai multe dintre melodiile de pe albumul Let It Be au fost înregistrate în ianuarie 1969, înainte de înregistrarea și lansarea albumului Abbey Road.

Din acest motiv, unii critici și fani, cum ar fi Mark Lewisohn, susțin că Abbey Road ar trebui să fie considerat albumul final al grupului.

Odată cu lansarea albumului apare și un film documentar, intitulat de asemenea Let It Be și realizat tot pe baza sesiunilor din ianuarie 1969. Repetițiile și sesiunile de înregistrare pentru album nu s-au desfășurat însă fără probleme.

Pe toată durata producției albumului au avut loc discuții în contradictoriu și certuri, tensiunea din cadrul grupului fiind în continuă creștere.

 

15 mai 1972 - Insula Okinawa revine sub administratie japoneza, dupa ce din 1945 s-a aflat sub controlul armatei americane.

 

15 mai 1972 - În localitatea Laurel din statul american Maryland, un atentator pe nume Arthur Bremer trage asupra guvernatorului statului Alabama, George Wallace, în timp ce el se afla in campanie pentru a deveni președinte. Wallace va ramane paralizat.

 

15 mai 1988 - Dupa opt ani de lupte, trupele sovietice au început retragerea din Afganistan.

 

15 mai 1990 - Sunt reluate, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun.

Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării a fost semnat la 10 mai 1927 si a intrat în vigoare la 7 iulie 1929.

După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17 iulie 1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, si a declansat represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România.

 

15 mai 1994 - A murit prozatorul, traducătorul şi publicistul Traian Filip ; (n. 1929).

 

15 mai 2004 - A decedat compozitorul francez de origine română Marius Constant; (n. la 7 februarie 1925, Bucuresti).

A studiat pianul și compoziția la Conservatorul din București până în anul 1944, la Dinu Lipatti, George Enescu și Constantin Silvestri.

În 1946 a sosit în Franța, unde a devenit elev al lui Tony Aubin, Olivier Messiaen, Nadia Boulanger și Arthur Honegger la Conservatorul din Paris.

Din 1950, a manifestat interes pentru muzica electronica, si s-a alăturat Grupului Musique concrete de cercetare al lui Pierre Schaeffer.

În 1963, el a fondat grupul Ars Nova, dedicat muzicii noi.

Din 1956, pana in 1966 a fost director muzical al Ballets de Paris a lui Roland Petit si a compus mai multe piese de balet pentru Roland Petit și Maurice Bejart (High Voltage (1956), Cyrano de Bergerac (1959), și Paradisul pierdut (1967).

A creat 24 de Preludii pentru orchestră si a scris piesele de balet: Septentrion (1975), Nana (1976) și The Blue Angel (1985).

A predat orchestrație și instrumente la Conservatorul din Paris din 1978 până în 1988 si la Universitatea Stanford si Hilversum.

A fost un iubitor de jazz si pasionat de munca pe improvizație. La 9 decembrie 1992, a fost ales în Académie des Beaux-Arts.

A primit Marele Premiu Național de Muzică (1969), Marele Premiu de Muzică al orașului Paris ( 1984), Victoire de la Musique (cea mai buna muzică contemporană).

În 1991 a devenit Comandor al Legiunii de Onoare, Mare ofiţer al Ordinului Național de merit, Comandor al Artelor și Litere.

 

15 mai 2004 - Josh Findley a calculat cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1. Numărul conţine şapte milioane de cifre.

 

15 mai 2010 - Tanara australiana Jessica Watson, (născuta la 18 mai 1993), a finalizat la vârsta de 16 ani ocolul solitar al lumii cu o ambarcatiune.

Pornind din orasul australian Sydney la 18 octombrie 2009, Watsona traversat Ecuatorul în Oceanul Pacific si a traversat apoi Oceanul Atlantic și Oceanul Indian.

Ea a revenit la Sydney, la 15 mai 2010, cu trei zile înainte de ziua ei de nastere.

În semn de recunoașterea realizarii sale, a fost numita in 2011 ”Tanara australiana” a anului, iar în anul următor i-a fost atribuita Medalia Ordinului Australian.

 

15 mai 2020 - În România a încetat starea de urgență impusă pe 23 martie, fiind înlocuită cu starea de alertă pentru 30 de zile.

 

15 mai 2020 - La ordinea zilei