zile internaționale Arhive - Pagina 3 din 5

Articole

8 martie – Ziua internaţională a femeii (ONU)

8 martie 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/4.735 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

articole preluate: de pe ro.wikipedia.org; romanialibera.ro

(articol in curs de editare)

8 martie – Ziua internaţională a femeii (ONU)

8 martie – Ziua internaţională a femeii (ONU) – foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

Ziua Internațională a femeii (denumită generic Ziua femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și lupta împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii.

Este un punct focal în mișcarea pentru drepturile femeilor, atrăgând atenția asupra unor probleme precum egalitatea de gen, drepturile reproductive și abuzul împotriva femeilor.

De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.

Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.

ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii.

Istoric

Origini

Annie Kenney (stânga) și Christabel Pankhurst, c. 1908, a folosit tactici violente în Marea Britanie ca membri ai Uniunii Sociale și Politice a Femeilor (WSPU) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Annie Kenney (stânga) și Christabel Pankhurst, c. 1908, au folosit tactici violente în Marea Britanie ca membri ai Uniunii Sociale și Politice a Femeilor (WSPU) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 martie 1909 în urma unei decizii a Partidului Socialist American sub denumirea “Ziua naționala a femeii“, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908.

În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.

La 23 martie 1909 în New York a avut loc o conferința a socialiștilor americani unde s-a discutat despre drepturile femeilor.

Un an mai târziu, în august 1910, s-a organizat o Conferinţă Internaţională a Femeilor, ca un preambul la cea de-a doua întâlnire a Internaţionalei Socialiste de la Copenhaga.

Inspirată de modelul tovarăşelor americane, socialista germană Luise Zietz, susţinută de comunista Clara Zetkin, a propus înfiinţarea unei sărbători anuale, internaţionale, de astă dată a femeii, fără a propune însă o dată anume.

Clara Zetkin and Rosa Luxemburg in January 1910 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Delegaţii (100 de femei din 17 ţări) au aprobat propunerea, pe care o vedeau ca pe o bună modalitate de promovare a egalităţii drepturilor între femei şi bărbaţi, în special în ceea ce priveşte dreptul la vot.

Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911.

În anul următor, pe 18 martie 1911, Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima oară de mai bine de un milion de oameni în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia.

Poster german pentru Ziua Femeii, 8 martie 1914. Posterul a fost interzis în Imperiul German – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Numai în Imperiul Austro-Ungar s-au înregistrat peste 300 de demonstraţii.

Cea mai spectaculoasă a fost cea de la Viena, unde o mulţime de femei au mărşăluit pe celebra arteră Ringstrasse, care încercuieşte centrul istoric, cu lozinci prin care îi omagiau pe martirii Comunei din Paris.

Femeile cereau dreptul la vot şi pe cel de a putea fi, la rândul lor, alese în funcţii publice.

Vienezele demonstrau de asemenea împotriva discriminării de gen la angajare.

Femeile din America au continuat însă să fie sărbătorite în ultima duminică din februarie.

O linie de femei se adună pentru votul femeilor și anunță un miting gratuit care discută despre dreptul femeilor la vot la Washington D.C. pe 3 octombrie 1915. (Foto AP) – foto preluat de pe www.theblaze.com

În lumea socialistă

Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie.

În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou.

Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Razboi Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste.

Aceste demonstraţii au stat la baza a ceea ce avea să se numească Revoluţia din Februarie.

După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Soviet poster: “8th of March is the day of rebellion of the working women against kitchen slavery. Down with the oppression and narrow-mindedness of household work!” – foto preluat de pe en.wikipedia.org

După Revoluţia din Octombrie, militanta bolşevică Alexandra Kollontoi l-a convins pe Vladimir Ilici Lenin să declare o zi de sărbătoare oficială dedicată femeii.

Pentru că era vorba de femeia muncitoare, această zi s-a sărbătorit, în mod firesc, prin muncă până în 1965, când, printr-un decret al preşedintelui Sovietului Suprem, s-a decis ca Ziua Femeii Muncitoare să fie liberă în Uniunea Sovetică,

„pentru comemorarea meritelor excepţionale ale femeilor sovietice în construirea comunismului, în apărarea pământului strămoşesc în Marele Război Patriotic, pentru eroismul şi dăruirea arătate de tovarăşe pe linia şi în spatele frontului şi pentru a marca puternica implicare a femeilor în sprijinirea prieteniei dintre popoare şi în lupta pentru pace“.

Women’s demonstration for bread and peace – March 8, 1917, Petrograd, Russia – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ca urmare a faptului că această sărbătoare a fost legată de Revoluţia Sovietică, ea a fost adoptată cu entuziasm şi de celelalte ţări din blocul sovietic.

Comuniştii din China au sărbătorit-o încă din 1922, iar cei din Spania din 1936.

După înfiinţarea Republicii Populare Chineze, Consiliul de Stat a proclamat 8 Martie ca sărbătoare a femeii, iar tovarăşele chineze primeau cu acest prilej o jumătate de zi liberă.

După cum bine se ştie, şi în România comunistă 8 Martie era o zi de mare importanţă, căreia însă i s-au mai tocit „dinţii“ ideologiei de partid pentru că era într-un fel absorbită de ancestrala sărbătoare a Mărţişorului.

Poster for Women’s Day March in London, 1975 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Anul 1975 a fost proclamat de către ONU Anul Internaţional al Femeilor, iar perioada 1976-1985 Deceniul ONU pentru condiţia femeii. În sfârşit, în anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluţie ca 8 Martie să fie Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională.

Female members of the Australian Builders Labourers Federation march on International Women’s Day 1975 in Sydney – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.

cititi mai mult despre Ziua internaţională a femeii si pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; en.wikipedia.org; www.un.org

15 februarie – Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer

15 februarie 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/1.492 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/childhoodcancerinternational

articole preluate de pe: basilica.ro; www.agerpres.ro

15 februarie – Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer

Acest eveniment anual a fost creat în 2002, de Childhood Cancer International, o rețea globală formată din 183 de organizații de părinți, asociații de supraviețuitori ai cancerului în copilărie, grupuri de sprijin și societăți care abordează problema cancerului, din peste 94 de țări de pe cinci continente.

Această zi are la bază convingerea campaniei Childhood Cancer International (ICCD) că fiecare copil și adolescent cu cancer merită cea mai bună îngrijire medicală și psihosocială posibilă, indiferent de țara de origine, de rasă, statut financiar sau clasa socială.

De asemenea, este fundamentată pe premisa că decesele cauzate de cancer în copilărie sunt evitabile, cu diagnosticare în timp util și precisă, disponibilitate și acces la medicamente esențiale de calitate, precum și tratament și îngrijire adecvate.

Cancerele la copii nu sunt întotdeauna tratate la fel ca cele la adulți.

Oncologia pediatrică este o specialitate medicală axată pe îngrijirea copiilor cu cancer, explică https://www.cancer.gov/.

În fiecare an, peste 400.000 de copii și adolescenți sub 20 de ani sunt diagnosticați cu cancer.

Rata de supraviețuire depinde de regiune, cu 80% supraviețuire în majoritatea țărilor cu venituri mari, dar atât de scăzută cât 20% doar în țările cu venituri mici și medii.

Obiectivul țintă al Inițiativei Globale a OMS pentru Cancerul Infantil este de a elimina toată durerea și suferința copiilor care luptă cu cancerul și de a atinge o rată de supraviețuire de cel puțin 60% pentru toți copiii diagnosticați cu cancer din întreaga lume până în 2030.

Aceasta reprezintă o dublare aproximativă a ratei actuale de vindecare și salvarea a încă un milion de vieți de copii în următorul deceniu, notează https://internationalchildhoodcancerday.org/.

Simbolul Zilei este funda aurie, fiindcă aurul este metalul cel mai prețios, la fel cum și copiii sunt cea mai prețioasă avere a societății.

15 februarie este Ziua internațională a copilului bolnav de cancer – foto preluat de pe basilica.ro

Când vorbim despre cancerul infantil ne referim la mai mult de 12 tipuri majore și peste 100 de subtipuri.

Tumorile cerebrale rămân principala cauză a decesului cauzat de cancer la copii.

Cancerele din copilărie sunt în principal cele ale celulelor albe din sânge (leucemie), creierului, oaselor, sistemului limfatic și tumorilor mușchilor, rinichilor și sistemului nervos.

Vârsta medie pentru cancerul la copil este de șase ani, iar cancerele la copiii foarte mici sunt foarte agresive, potrivit https://comunitateaoncologica.ro.

Cele mai comune tipuri de cancer infantil sunt: leucemia, cancer la creier și sistemul nervos central, limfoame și tumori solide, precum Neuroblastom sau tumoarea Wilms, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) publicate pe https://www.who.int/.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

15 februarie – Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer – foto preluat de pe www.facebook.com/childhoodcancerinternational

Primul Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă din România, construit de Asociația ‘Dăruiește Viață’ pentru Spitalul ”Marie Curie” din Capitală, cu sprijinul a peste 350.000 de persoane fizice și a peste 8.000 de companii, este funcțional din aprilie 2024.

Secția de oncologie a spitalului, singura din România care asigură o abordare multidisciplinară a copilului cu diagnostic oncologic, a tratat până la finalul anului trecut 171 de pacienți, atât cazuri aflate în tratament/observație, cât și cazuri noi.

În plus, cazurile noi de onco-pediatrie care au beneficiat de noua infrastructură și de condițiile moderne de tratament s-au dublat față de anul precedent, potrivit https://www.daruiesteviata.ro/.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

8 februarie – Ziua ”Râdeţi şi îmbogăţiţi-vă”

8 februarie 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/396 vizite

foto preluat de pe www.listofnationaldays.com

articol preluat de pe www.agerpres.ro

8 februarie - Ziua ”Râdeţi şi îmbogăţiţi-vă”

Ritmul şi stresul vieţii vă deprimă?

Simţiţi că nu mai aveţi timp să faceţi totul de pe lista cu lucruri pe care le aveţi de făcut?

Este momentul pentru a sărbători #LaughAndGetRichDay, marcată în fiecare an pe 8 februarie.

În ceea ce priveşte râsul, acesta are darul de a ne ridica moralul.

Atunci când suntem fericiţi şi râdem suntem capabili să ne gestionăm mai bine viaţa şi stresul din ea.

Ştiinţa a dovedit că râsul poate fi de fapt un medicament care îmbunătăţeşte sănătatea şi construieşte un sistem imunitar mai bun.

Cei care au dureri sau suferă de boli cronice pot creşte producţia de endorfine atunci când râd.

Rezultatul este o creştere a stării de spirit şi o scădere a durerii.

Dar care ar fi legătura cu îmbogăţirea?

Deşi, în principiu, nu este vorba de o îmbogăţire de natură materială, ci de una interioară, prin crearea unei stări de bine, sărbătoarea având scopul să-i facă pe oameni să trăiască veseli, fericiţi şi sănătoşi, cele două concepte – râsul şi bogăţia – găsesc un punct de convergenţă.

Atunci când râdem, suntem mai creativi, iar când suntem mai creativi, ne putem gândi la idei şi modalităţi care să ne ajută să fim mai productivi la locul de muncă, ceea ce ne face mai valoroşi pentru angajator iar asta, de ce nu, ar putea aduce o mărire de salariu, potrivit daysoftheyear.com.

Putem avea chiar o idee unică, genială, de genul celor care aduc la pachet bogăţia şi celebritatea.

Originea, istoria şi fondatorul acestei zile sunt necunoscute şi nu există nicio menţiune cu privire la anul de când se respectă această zi, scrie happydays365.org.

10 decembrie – Ziua internaţională a drepturilor omului (ONU)

10 decembrie 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/642 vizite

foto preluat de pe Centrul InfoEuropa

articole preluate de pe: www.agerpres.ro

10 decembrie – Ziua internaţională a drepturilor omului (ONU)

Ziua Drepturilor Omului este marcată anual în întreaga lume pe 10 decembrie.

Ziua aniversează unul dintre cele mai inovatoare angajamente globale din lume: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Acest document emblematic consacră drepturile inalienabile la care fiecare persoană are dreptul ca fiinţă umană – indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine naţională sau socială, proprietate, naştere sau alt statut.

Declaraţia a fost proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la Paris la 10 decembrie 1948 şi stabileşte, pentru prima dată, drepturile fundamentale ale omului care trebuie protejate universal.

Ca “standard comun de realizare pentru toate popoarele şi toate naţiunile”, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este un model global pentru legile şi politicile internaţionale, naţionale şi locale şi o bază a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”.

Este disponibilă în 577 de limbi, de la abhază la zulu, ceea ce face ca Declaraţia să fie cel mai tradus document din lume, arată https://www.un.org/.

Tema anului 2024 este: ”Drepturile noastre, viitorul nostru, chiar acum.”

Drepturile omului pot împuternici indivizii şi comunităţile să creeze un mâine mai bun.

Prin îmbrăţişarea şi încrederea în puterea deplină a drepturilor omului ca o cale către lumea pe care o dorim, putem deveni mai paşnici, egali şi sustenabili.

În această Zi a Drepturilor Omului, ne concentrăm asupra modului în care drepturile omului pot fi o cale către soluţii, jucând un rol esenţial ca forţă preventivă, protectoare şi transformatoare pentru bine.

După cum a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres, “Drepturile omului sunt fundamentul unor societăţi paşnice, juste şi incluzive“.

Tema din acest an reprezintă un apel pentru a recunoaşte importanţa şi relevanţa drepturilor omului în viaţa noastră de zi cu zi.

Avem oportunitatea de a schimba percepţiile vorbind împotriva discursului instigator la ură, corectând dezinformarea şi contracarând dezinformarea.

Acesta este momentul să mobilizăm acţiuni pentru a revigora o mişcare globală pentru drepturile omului, notează site-ul ONU.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

cititi si

- Declarația Universală a Drepturilor Omului (10 decembrie 1948)

16 noiembrie – Ziua internaţională a toleranţei (ONU)

16 noiembrie 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/1.144 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

16 noiembrie – Ziua internaţională a toleranţei (ONU)

Ziua Internațională a Toleranței este o sărbătoare anuală declarată de Organizația Națiunilor Unite în 1995 pentru ca oamenii să conștientizeze pericolele intoleranței. Se sărbătorește pe 16 noiembrie.

În 1995, când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internațională a Toleranței, au fost identificate nu mai puțin de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia de toleranță. Fiecare dintre acestea este relevantă și astăzi și fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.

Lumea în care trăim se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanității, epurare etnică, discriminarea minorităților și a imigranților și cu o multitudine de alte abuzuri împotriva ființelor umane. Globalizarea însăși, în timp ce unește popoarele lumii, poate să ducă și mai mare teamă și la interiorizare. Și o dată cu teribilele amenințări la adresa vieții și dezvoltării planetei crește și potențialul de tensiune ce duce la intoleranță.

Noi știm cum să contracarăm aceste amenințări. Știm că mijloacele cele mai bune de care dispunem sunt: diversitatea culturală, munca pentru o dezvoltare durabilă și educația pentru toleranță și pace. Știm că, cei mai buni gardieni ai noștri sunt societatea civilă bine dezvoltată, atentă la drepturile omului și presa liberă și responsabilă.

Dar mai știm și că principalii misionari ai schimbării sunt statele, care semnează și ratifică tratatele și convențiile internaționale. Politicile pe care acestea le elaborează sunt responsabilitatea lor, chiar dacă sarcina sprijinirii acestora cade pe umerii comunității internaționale.

Ziua de astăzi se constituie într-o ocazie de a aduce aminte șefilor de stat faptul că ei și-au luat niște angajamente și că au niște obligații. Nevoia imperativă de toleranță ne este tuturor foarte clară, dar dorința de a o respecta trebuie să fie mai puternică. În timp ce sărbătorim Ziua Internațională a Toleranței, să ne aducem aminte că de mâine trebuie să ne îndeplinim obligația de a fi toleranți.

Articolul 1. Semnificația toleranței

1.1. Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie și manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane. Ea este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicație și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe. Ea nu e doar o obligație de ordin etic; ea este, de asemenea, și o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

1.2. Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranța este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și State.

1.3. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democrația și Statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

1.4. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamente și prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace și de a fi cele care sunt.

Toate statele sunt invitate să marcheze în fiecare an acestă zi. Mai multe activități se desfășoară în instituțiile de învățământ cât și în cadrul publicului larg. Un exemplu relevant, sunt proiectele educaționale și campanii naționale de sensibilizare și promovare a toleranței.

(…) Aşadar, ONU se angajează să consolideze toleranţa prin încurajarea înţelegerii reciproce între culturi şi popoare. Acest imperativ se află în centrul Cartei ONU, precum şi al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, şi este mai important ca niciodată în această perioadă, în care sunt manifestări ale extremismului şi pe fondul intensificării conflictelor, caracterizată printr-o desconsiderare fundamentală a vieţii umane.

Pentru promovarea toleranţei şi non-violenţei, în 1995, la aniversarea a 125 de ani de la naşterea lui Mahatma Gandhi, a fost înfiinţat Premiul UNESCO-Madanjeet Singh. Acesta recompensează activităţi semnificative în domeniile ştiinţific, artistic, cultural sau de comunicare, care vizează promovarea unui spirit de toleranţă şi non-violenţă şi se acordă o dată la doi ani, cu ocazia Zilei internaţionale a toleranţei.

În 2022, Premiul UNESCO-Madanjeet Singh a fost acordat jurnalistei Franca Ma-ih Sulem Yong din Camerun, fondatoarea şi preşedintele ONG-urilor #Afrogiveness şi Positive Youths Africa.

În 2024, ceremonia de premiere a celei de-a 14-a ediţii a premiului bienal UNESCO-Madanjeet Singh pentru promovarea toleranţei şi non-violenţei este programată a se desfăşura vineri, 15 noiembrie, la sediul UNESCO din Paris, potrivit www.unesco.org.

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

1 iunie – Ziua Copilului

1 iunie 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/4.858 vizite

foto preluat de pe www.memorialsighet.ro
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului

Ziua copilului (numită și Ziua internațională a copilului) este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite.

În unele țări, este sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în care s-a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului.

În fosta URSS și în țările care i-au fost state satelit, data este 1 iunie, prima zi de vară în Emisfera Nordică.

O parte din restul țărilor adoptă alte date.

Imagini din arhiva AGERPRES: Un grup de copii participă la un concurs de desene pe asfalt, cu ocazia marcării Zilei Internaţionale a Copilului, Parcul Tineretului, Bucureşti, 1989. #DescoperăARHIVA AGERPRES Foto: (c) SORIN LUPŞA AGERPRES FOTO

Istoria

Ziua Copilului a început în a doua duminică a lunii iunie, în 1857, datorită reverendului Dr. Charles Leonard, pastor al Bisericii Universaliste a Răscumpărătorului din Chelsea, Massachusetts: Leonard a organizat un serviciu special dedicat și pentru copii.

Leonard a numit această zi Ziua trandafirului, deși a fost mai târziu numită Duminică de flori și apoi Ziua Copilului.

Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului.

Data de 1 iunie este folosită de multe ţări din fosta zonă de influenţă sovietică, “Ziua Internaţională pentru Protecţia Copilului” fiind instituită la 1 iunie 1950, în urma congresului Federaţiei Internaţionale Democratice a Femeilor de la Moscova, care a avut loc în 1949.

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Nu este tocmai clar de ce ziua de 1 iunie a fost stabilita ca fiind Ziua Internationala a Copilului.

Una dintre teorii spune ca, un numar de copii orfani chinezi au fost stransi pentru a sarbatori Festivalul Dragonului de consulul chinez din San Francisco, chiar pe 1 iunie, data care a coincis cu Conferinta de la Geneva.

De atunci s-a stabilit ca 1 iunie sa fie Ziua Internationmala a Copilului, mai ales in tarile comuniste.

“În concepția regimului comunist din România, anterior Revoluției Anticomuniste din 1989, copilul, tânăr vlăstar al poporului, devenea exponentul omului nou.

Prin îndoctrinare politică făcută încă de la o vârstă fragedă, copilul și ulterior viitorul adult, putea deveni un apărător al noului regim și al valorilor impuse de acesta.” (sursa: www.memorialsighet.ro)

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului în 1989.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei, scrie site-ul https://www.un.org/en/observances/world-childrens-day/.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, de a fi protejaţi de violenţă, de a nu fi discriminaţi şi de a le face auzite opiniile.

Prin rezoluţia nr. 836, adoptată la 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca toate ţările să instituie o Zi a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să să fie celebrată de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

În România, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări.

Totodată, alte peste o sută de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.

In 1989 , la 20 noiembrie, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Conventia privind Drepturile Copilului , aceasta fiind ratificata si de Parlamentul Romaniei, devenind conform Constitutiei, parte integrata a dreptului intern in tara noastra.

În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a constituit la 1 ianuarie 2005.

La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaţilor a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.

Ziua copiilor în lume

Data zilei copilului variază foarte mult între țări.

Aproximativ 30 de state au preluat 1 iunie de la China și SUA.

- Argentina sărbătorește a doua duminică din luna august.

- Australia sărbătorește în prima duminică din luna iulie.

- Albania sărbătorește în data de 1 iunie.

- Armenia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Austria sărbătorește în data de 20 septembrie.

- Azerbaijan sărbătorește în data de 1 iunie.

- Africa Centrală: În Republica Congo, Republica Democrată Congo, Camerun, Guineea Ecuatorială, Gabon, Ciad și Republica

- Centrafricană Ziua Copilului se sărbătorește pe 25 decembrie.

- Africa de Sud sărbătorește în prima sâmbătă a lunii noiembrie.

- Bangladeș sărbătorește în data de 17 martie.

- Bolivia sărbătorește în data de 12 aprilie.

- Bosnia și Herțegovina sărbătorește în data de 1 iunie.

- Brazilia sărbătorește în data de 12 octombrie.

- Bulgaria sărbătorește în data de 1 iunie.

- Columbia sărbătorește în ultima sâmbătă a lunii aprilie.

- Chile sărbătorește în prima zi de miercuri din luna octombrie.

- Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.

- Cambodia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Canada sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Costa Rica sărbătorește în data de 9 septembrie.

- Croația sărbătorește în data de 11 noiembrie.

- Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.

- Cehia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Coreea de Nord sărbătorește în data de 1 iunie.

- Coreea de Sud sărbătorește în data de 5 mai.

- Ecuador sărbătorește în data de 1 iunie.

- Elveția sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Egipt sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Eritreea sărbătorește în data de 8 decembrie.

- Filipine sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Finlanda sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Germania de la reunificarea Germaniei se sărbătorește în data de 1 iunie din timpul DDR-ului și 20 septembrie sărbătoarea -Republicii Federale Germania.

- Grecia sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Guatemala sărbătorește în data de 1 octombrie.

- Honduras sărbătorește în data de 10 septembrie.

- Haiti sărbătorește în data de 12 iunie.

- Hong Kong sărbătorește în data de 4 aprilie.

- Indonezia sărbătorește în data de 23 iulie.

- India sărbătorește în data de 14 noiembrie.

- Irlanda sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Japonia sărbătorește în data de 5 mai.

- Kazahstan sărbătorește în data de 1 iunie.

- Laos sărbătorește în data de 1 iunie.

- Maldive sărbătorește în data de 10 mai.

- Marea Britanie sărbătorește în a doua duminică a lunii mai.

- Malaezia sărbătorește în mod tradițional pe 1 octombrie. În zilele noastre este sărbătorită și pe 20 noiembrie.

- Mongolia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Mozambic sărbătorește în data de 1 iunie.

- Mexic sărbătorește în data de 30 aprilie.

- Norvegia sărbătorește în data de 17 mai.

- Nigeria sărbătorește în data de 27 mai.

- Noua Zeelandă sărbătorește în prima duminică din luna martie.

- Nicaragua sărbătorește în data de 1 iunie.

- Polonia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Pakistan sărbătorește în data de 1 iulie.

- Palestina sărbătorește în data de 5 aprilie.

- Panama sărbătorește în a treia duminică a lunii iulie.

- Paraguay sărbătorește în data de 16 august.

- Peru sărbătorește în a doua duminică a lunii aprilie.

- Republica Moldova sărbătorește în data de 1 iunie.

- România sărbătorește în data de 1 iunie.

- Rusia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Serbia sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Slovacia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Suedia sărbătorește în prima zi de luni a lunii octombrie.

- Spania sărbătorește în a doua duminică a lunii mai.

- Sri Lanka sărbătorește în data de 1 octombrie.

- Sudan sărbătorește în data de 23 decembrie.

- Statele Unite ale Americii sărbătorește în a doua duminică a lunii iunie.

- Surinam sărbătorește în data de 5 decembrie.

- Singapore sărbătorește în prima zi de vineri a lunii octombrie.

- Sudanul de Sud sărbătorește în data de 23 decembrie.

- Thailanda sărbătorește în a doua sâmbătă a lunii ianuarie.

- Trinidad și Tobago sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Tunisia sărbătorește în data de 11 ianuarie.

- Turcia sărbătorește în data de 23 aprilie.

- Tuvalu sărbătorește în prima zi de luni a lunii august.

- Uruguay sărbătorește în a doua duminică a lunii august.

- Ungaria sărbătorește în ultima duminică a lunii mai.

- Ucraina sărbătorește în data de 1 iunie.

- Venezuela sărbătorește în a treia duminică a lunii iulie.

- Vanuatu sărbătorește în data de 24 iulie.

- Vietnam sărbătorește în data de 1 iunie.

31 mai – Ziua mondială fără tutun (ONU)

31 mai 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/556 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations
articol preluat de pe www.agerpres.ro

31 mai – Ziua mondială fără tutun (ONU)

Ziua mondială fără tutun, stabilită la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), este marcată în fiecare an la 31 mai.

Această zi a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Tema din 2024 a Zilei mondiale fără tutun este ”Protecting children from tobacco industry interference” – “Protejarea copiilor de interferenţa industriei tutunului”, şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la influenţele dăunătoare ale industriei tutunului asupra tinerilor, după cum se menţionează pe site-ul www.who.int.

Tema se axează pe stoparea devenirii tinerilor ţinte pentru produsele nocive din tutun. Acest discurs oferă o platformă pentru tineri, factorii de decizie politică şi susţinătorii controlului tutunului la nivel global pentru a discuta această problemă şi pentru a îndemna guvernele să adopte politici care să-i protejeze pe tineri de practicile manipulative ale industriei tutunului şi industriilor conexe.

Conform datelor din 2022, la nivel mondial, cel puţin 37 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, 11,5% dintre băieţi şi 10,1% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani sunt consumatori de tutun (4 milioane). (sursa – www.who.int)

Pentru a continua să obţină venituri de miliarde de dolari, industria tutunului trebuie să înlocuiască milioanele de clienţi care mor şi pe cei care renunţă la tutun în fiecare an. Pentru a atinge acest scop, aceasta acţionează pentru a crea un mediu ce promovează acceptarea produselor sale de către generaţia următoare, inclusiv reglementări laxe pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile şi accesibile. Industria dezvoltă, de asemenea, produse şi tactici de publicitate care atrag copiii şi adolescenţii, ajungând la ei prin intermediul reţelelor sociale şi platformelor de streaming.

Produse precum ţigările electronice şi pungile cu nicotină câştigă popularitate în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenţii din Regiunea Europeană a OMS au folosit ţigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulţi. În unele ţări ale acestei regiuni, ratele de utilizare a ţigărilor electronice în rândul copiilor de şcoală sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele fumatului de ţigări.

Într-un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog şi apărut în noiembrie 2022 se arată, între altele, că media vârstei de debut în consumul produselor din tutun la români este de 18,6 ani, iar în cazul a 12,4% dintre fumători apariţia acestui comportament s-a întâmplat înainte de împlinirea vârstei de 14 ani.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

23 mai – Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

23 mai 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/742 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations
articole preluate de pe: www.agerpres.ro; ro.wikipedia.org

23 mai – Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

Ziua Vesak (Ziua Lunii pline), sărbătorită în 2024 la data de 23 mai, este cea mai sacră zi pentru budiştii din întreaga lume, reprezentând ziua în care s-a născut Buddha, în 623 î. Hr.

Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din mai, conform https://www.un.org/.

Ziua Vesak a fost recunoscută la nivel internaţional de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 54/115 din 1999, pentru a recunoaşte contribuţia pe care budismul, una dintre cele mai vechi religii din lume, a adus-o de peste două milenii şi jumătate spiritualităţii umanităţii.

Învăţăturile lui Buddha şi mesajul său de compasiune, pace şi bunăvoinţă au mişcat milioane de oameni, ce se conduc după învăţăturile sale, în Ziua Vesak, de lună plină, comemorându-se naşterea, iluminarea şi moartea lui Buddha.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Buddha

Statuia lui Buddha, predicând prima sa predică la Sarnath. Perioada Gupta, c.secolul al V-lea d.Hr. Muzeul de Arheologie Sarnath – foto preluat de pe en.wikipedia.org

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Buddha (Gautama Siddartha) a fost un lider spiritual indian fondator al Budismului.

Nu se știe exact când a trăit, unele variante fiind că ar fi trăit între 563 î.Hr. și 483 î.Hr., între 463 î.Hr. și 383 î.Hr., între 560 î.Hr. și 480 î.Hr., sau între 624 î.Hr. și 544 î.Hr..

Mai este cunoscut și ca Shakyamuni sau Sakyamuni (trad. Înțeleptul clanului Shakya).

Viața lui Gautama Siddhartha

Se crede că Gautama Siddhartha s-a născut în Lumbini (un oraș Himalayan situat lângă granița actuală a Nepalului), în clanul Shakyas.

Se spune că înainte de naștere mama sa a avut o viziune cu el în forma unui elefant alb, ce ținea în trompă o floare de lotus.

La 29 de ani, Siddhartha era nesatisfăcut de viața sa.

În timpul unei ieșiri s-a întâlnit cu cele patru imagini: un bătrân suferind, un om bolnav, un cadavru în descompunere și un ascet.

Acesta este momentul în care el decide să-și părăsească familia, să renunțe la lume și să caute o cale de eliberare de suferință.

După o perioadă de ascetism de 6 ani, Gautama a descoperit cele 4 adevăruri (nașterea, bătrânețea, boala și moartea) pentru eliberarea de suferință și calea spre Nirvana (eternitatea).

Acest lucru s-a petrecut după o noapte întreagă de meditație la umbra unui smochin din Bodh Gaya, timp în care a făcut față încercărilor la care l-a supus demonul Mara.

După aflarea celor 4 adevăruri atinge Nirvana sau Bodhi (iluminarea) și devine cunoscut sub numele de Buddha, în limba sanscrită înseamnă cel luminat.

Buddha a predicat timp de 40 de ani, prima dată la Sarnath, iar ultima dată la Kushinagar unde intrat în Parinirvana (s-a stins).

Buddha în hinduism

Buddha Gautama este menționat ca Avatar al zeului hindus Vișnu în textele puranice ale hinduismului

În Purana Bhagavata, el este cel de-al patrulea, patru din douăzeci și cinci de avatare, prefigurând o viitoare încarnare finală.

O serie de tradiții hinduse îl înfățișează pe Buddha drept cel mai recent dintre zece avatari principali, cunoscut sub numele de Dashavatara (Zece încarnări ale lui Dumnezeu).

Învățăturile lui Siddhartha Gautama neagă autoritatea Vedelor și, în consecință, budismul [cel puțin cel ateu] este în general privit ca o școală nāstika (heterodoxă, literalmente „Nu este așa”) din perspectiva hinduismului ortodox.

Multe dintre cele optsprezece Puranas ortodoxe îl menționează pe Buddha într-o lumină mai puțin favorabilă.

Aceștia prezintă nașterea lui Buddha ca o stratagemă a Zeului Suprem Vishnu pentru a corupe demonii și pentru a-i îndepărta de învățăturile vedice.

Numai conducându-i să se rătăcească cu învățăturile lui, demonii ar putea fi distruși.

Această credință este uneori asociată cu Asura din Tripura (cele trei citadele), precum și cu alte.

Literatura de la Societatea Internațională pentru Conștiința Krishna, pe de altă parte, susține că Krishna a luat aspectul unui lider religios ateu din bunăvoință, pentru a-i păcăli pe atei să se închine lui Dumnezeu (adică lui însuși).

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

26 aprilie – Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

26 aprilie 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/521 vizite

Memorialul pompierilor de la Cernobîl, monument care aduce un omagiu primilor care au intervenit la dezastrul din aprilie 1986. Mulți dintre acești pompieri au fost expuși la doze mari de radiații în minutele și orele de după accident.

FOTO:Dana Sacchetti/IAEA – preluat de pe www.un.org
articol preluat de pe www.agerpres.ro

26 aprilie – Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care 26 aprilie a fost desemnată Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day.

Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că “trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat “toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi”.

Site-ul ONU aminteşte că o explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând “o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).

Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.

În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, notează www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day. PNUD şi birourile sale regionale din cele trei ţări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 35 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

cititi si Accidentul nuclear de la Cernobîl (26 aprilie 1986)

11 aprilie – Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

11 aprilie 2024/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/1.931 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/internationalparkinsonandMDS
articole preluate de pe: www.agerpres.ro; ro.wikipedia.org

Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

Anual, data de 11 aprilie marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a creşte gradul de informare cu privire la această afecţiune, de a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale şi a societăţii, precum şi în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.

Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii.

Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală.

Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice.

Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.

Deşi dificultăţile de mişcare şi instabilitatea posturală sunt cele mai evidente şi uşor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoţesc maladia Parkinson.

În aprilie 2022, un grup de experţi spanioli a atras atenţia asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE.

Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum şi anxietatea sau apatia.

Boala Parkinson este dificil de tratat nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci şi pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici.

Unii cercetători bănuiesc că declanşatorul bolii nu se găseşte în creier, ci în alte părţi ale corpului, cum ar fi intestinele sau nasul.

Ceea ce se cunoaşte, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienţi având antecedente familiale.

Printre factorii de risc, a fost stabilită o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenţi sau metale grele.

De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot creşte riscul de Parkinson.

Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer.

Bărbaţii au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/.

Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în “stadiu incipient” poate afecta şi persoane mai tinere.

La nivel mondial, peste 8,5 milioane de oameni se estimează că suferă de boala Parkinson, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în timp ce în România cele mai recente date arată că peste 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu această afecţiune.

La 4 aprilie 2024, a avut loc conferinţa-dezbatere “4 semne ale Bolii Parkinson: T.R.A.P / Consultă un NEUROLOG!”, organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti şi Societatea de Neurologie din România.

Potrivit specialiştilor prezenţi, deşi Parkinson este o boală incurabilă, intervenţiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajută să se limiteze pe cât posibil impactul asupra calităţii vieţii pentru persoanele cu Boala Parkinson.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro; www.movementdisorders.org/Parkinsons-Day

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor.

Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.

Este descrisă pentru prima dată în anul 1817 de medicul englez James Parkinson*.

Prima pagină a eseului clasic al lui Parkinson despre paralizia tremurătoare – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Primele simptome ale bolii Parkinson apar, cel mai frecvent, după vârsta de 60 de ani, dar 1 din 10 pacienți sunt diagnosticați cu boala Parkinson înainte de 50 de ani, iar 1 din 20 pacienți în jurul vârstei de 40 de ani însă poate fi luată genetic sau să se nască cu ea.

La început, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, dar pe măsura agravării acestora, diagnosticul devine evident.

În momentul manifestării primelor simptome, se crede că între 60% și 80% din celulele din zona de control a activităților motorii sunt deja distruse.

Severitatea Bolii Parkinson, modul în care progresează și impactul asupra vieții pacientului variază de la caz la caz, dar tratamentele disponibile permit controlul bolii mult timp după stabilirea diagnosticului.

Depistarea timpurie a Bolii Parkinson, vizitele la medicul neurolog, urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, o alimentație adecvată și activitatea fizică zilnică îmbunătățesc calitatea vieții pacienților.

La scară mondială, boala este diagnosticată la 300 000 persoane în fiecare an. Incidența și prevalența bolii cresc odată cu vârsta. Boala Parkinson afectează 1% din persoanele cu vârsta peste 65 ani.

Rareori, boala survine în copilărie sau adolescență. Incidența bolii este de 1,5 ori mai mare la bărbați decât la femei.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

* James Parkinson (n. 11 aprilie 1755, Greater London, Anglia, Regatul Unit – d. 21 decembrie 1824, Greater London, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un chirurg englez, apotecar, geolog, paleontolog și activist politic.

El este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1817 An Essay on the Shaking Palsy, în care a fost primul care a descris „paralizie agitătoare”, o afecțiune care mai târziu va fi redenumită boala Parkinson de Jean-Martin Charcot.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org