Articole

16 mai – Ziua internațională a luminii (UNESCO)

/0 Comentarii/în /de /45 vizite

foto preluat de pe www.dayoflight.org

articol preluat de pe agerpres.ro

 

16 mai – Ziua internațională a luminii (UNESCO)

 

Ziua internațională a luminii este marcată anual, la 16 mai, pentru a aniversa prima operațiune de succes a laserului, în 1960, de către fizicianul și inginerul Theodore Maiman.

Laserul este un exemplu extraordinar al modului în care o descoperire științifică poate aduce beneficii revoluționare în domenii diverse precum comunicații, medicină și altele, potrivit www.lightday.org.

 

Inițiativa marcării acestei zile a aparținut Comitetului executiv al UNESCO, care, la 19 septembrie 2016, a adoptat o rezoluție pentru susținerea Zilei internaționale a luminii.

Rezoluția a fost înaintată Comitetului de către Ghana, Mexic, Noua Zeelandă și Federația Rusă, iar o decizie favorabilă a fost aprobată împreună cu încă 15 co-sponsori din: Argentina, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, Iran, Liban, Malaezia, Maroc, Nicaragua, Serbia, Nigeria, Paraguay, Qatar, Vietnam și Uganda.

Rezoluția a fost, în final, adoptată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO, din 7 noiembrie 2017.

Cu această ocazie, încă 12 state s-au alăturat inițiativei: Columbia, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Finlanda, Coasta de Fildeș, Kenya, Madagascar, Africa de Sud, Sudan, Suedia, Togo și Zimbabwe, mai arată site-ul www.lightday.org.

 

Înainte de adoptarea rezoluției privind marcarea la nivel internațional a unei zile a luminii, UNESCO a organizat, în 2015, Anul internațional al luminii și al tehnologiilor bazate pe lumină 2015 (IYL 2015), care a atras atenția asupra realizărilor științei luminii și a importanței aplicațiilor sale pentru omenire, scrie sursa citată.

Succesul organizării Anului Internațional al Luminii a evidențiat importanța proclamării Zilei Internaționale a Luminii pentru sprijinirea profilului științei și tehnologiei, a stimulării educației și a îmbunătățirii calității vieții la nivel mondial.

Tema din 2025 a zilei este ‘Light, Innovation, Society’ (‘Lumină, inovare, societate’), dorind să se transmită rolul central jucat de lumină în știință și în tehnologiile revoluționare.

De asemenea, 2025 a fost proclamat de Națiunile Unite, Anul Internațional al Științei și Tehnologiei Cuantice, cu obiectivul de ‘a sensibiliza omenirea cu privire la importanța’ acestei revoluții centenare.

cititi mai mult pe agerpres.ro

15 mai – Ziua Internaţională a Familiei (ONU)

/0 Comentarii/în /de /425 vizite

„Portret de familie” (Rembrandt)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org;  www.agerpres.ro

 

15 mai – Ziua internaţională a familiei (ONU)

 

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezoluția A / RES / 47/237, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor.

1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție.

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial și Ziua familiei române.

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește, în duminica cea mai apropiată de această dată, o zi națională a familiei: Duminica Familiei Creștine. (basilica.ro)

Înaintea celui de-al doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială din noiembrie 2025, Ziua internațională a familiei va evidenția rolul esențial al politicilor orientate spre familie în promovarea dezvoltării durabile.

Organizat în acest an sub tema ‘Politici orientate spre familie pentru dezvoltare durabilă: către cel de-al doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială’, evenimentul va evidenția perspective cheie din inițiativele naționale și regionale, subliniind rolul familiilor în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, arată sursa citate.

Marcarea IDF 2025 va sublinia importanța integrării politicilor axate pe familie în agendele naționale de dezvoltare, pentru a aborda megatendințe precum transformarea tehnologică, schimbările demografice, urbanizarea, migrația și schimbările climatice, potrivit www.un.org.

Ziua internațională a familiei 2024 a avut tema ‘Familiile și schimbările climatice’, propunându-și să conștientizeze modul în care schimbările climatice afectează familiile și rolul pe care familiile îl pot juca în acțiunea climatică.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; www.un.org; en.wikipedia.org

3 mai – Ziua mondială a libertății presei (ONU)

/0 Comentarii/în /de /1.285 vizite

foto preluat de pe www.unesco.org

articole preluat de pe: ro.wikipedia.org; agerpres.ro

 

3 mai – Ziua mondială a libertății presei (ONU)

 

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat 3 mai a fi Ziua Internațională a Libertății Presei sau doar Ziua Mondială a Presei, observată pentru a conștientiza importanța libertății presei și a reaminti guvernelor obligația lor de a respecta și susține dreptul la libertatea de exprimare consacrată în temeiul articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 și care marchează aniversarea Declarației de la Windhoek, o declarație a principiilor presei libere elaborată de jurnaliștii din ziare africane în Windhoek în 1991.

”Relatarea într-o lume curajoasă: Impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei și a mass-media” (‘Reporting in the Brave New World: The Impact of Artificial Intelligence on Press Freedom and the Media”) este tema enunțată de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei în 2025.

Libertatea de exprimare în fața revoluției Inteligenței Artificiale (IA) reprezintă una din problemele momentului. Creșterea rapidă și utilizarea IA schimbă jurnalismul, mass-media și libertatea presei în moduri semnificative. Deși principiile mass-media libere, independente și pluraliste rămân cruciale, impactul IA asupra colectării, prelucrării și diseminării informațiilor este profund, prezentând atât oportunități inovatoare, cât și provocări serioase.

IA poate contribui la susținerea libertății de exprimare prin facilitarea accesului la informații, permițând mai multor persoane să comunice în întreaga lume și schimbând modul în care informațiile circulă la nivel global. În același timp, IA aduce noi riscuri. Poate fi folosită pentru a răspândi informații false sau înșelătoare, discursul instigator la ură și pentru a susține noi tipuri de cenzură. Unii actori folosesc IA pentru supravegherea în masă a jurnaliștilor și cetățenilor, creând un efect descurajant asupra libertății de exprimare. Marile platforme tehnologice folosesc IA pentru a filtra și controla conținutul vizualizat. Există îngrijorări tot mai mari că IA ar putea face ca mass-media globală să devină omogenă, să reducă punctele de vedere diferite și să elimine instituțiile media mai mici.

Inteligența artificială joacă un rol important și în alegerile naționale, ajutând la verificarea faptelor și la combaterea dezinformării. De asemenea, oferă jurnaliștilor și alegătorilor instrumente pentru a sprijini participarea informată la democrație. Dar IA poate fi folosită și pentru a crea conținut fals, dar realist, cum ar fi deepfake-urile, care pot afecta încrederea în sistemele democratice. Abordarea acestor provocări necesită colaborarea dintre guverne, mass-media și societatea civilă.

Astfel, peisajul mediatic s-a schimbat semnificativ de când Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua Mondială a Libertății Presei în 1993. Ziua Mondială a libertății presei 2025 se concentrează pe modul în care inteligența artificială afectează libertatea presei, libera circulație a informațiilor, independența mass-media și obiectivul global de a asigura accesul la informație și de a proteja libertățile fundamentale (ODD 16.10). Cadrul creat de ONU – Global Digital Compact – subliniază că este important să se abordeze problemele cauzate de tehnologie, protejând în același timp viața privată și libertatea de exprimare a oamenilor.

Evenimentul organizat de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei din acest an își propune să exploreze impactul IA asupra libertății presei și a dreptului la libertatea de exprimare, precum și să abordeze relevanța continuă a informației ca bun public, așa cum se prevede în Declarația Windhoek+30 din 2021, care a fost aprobată în unanimitate de Conferința Generală a UNESCO.

cititi mai mult pe: agerpres.ro; www.unesco.org; en.wikipedia.org

30 aprilie – Ziua internaţională a jazzului (UNESCO)

/0 Comentarii/în /de /1.945 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/intljazzday

articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

30 aprilie – Ziua internaţională a jazzului (UNESCO)

 

În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat data de 30 aprilie Ziua internaţională a jazzului.

Muzica, de-a lungul veacurilor, s-a dovedit a fi un instrument puternic de comunicare.

Atunci când ea izvorăşte din fuziunea mai multor culturi diferite şi creează o expresie armonioasă, care vorbeşte despre ele, devine desăvârşită.

Jazzul se încadrează perfect în această categorie.

Este un stil unic de muzică, care îşi are originea în sudul Statelor Unite, cu rădăcini şi în tradiţiile muzicale africane şi cu influenţe europene.

El a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate.

În România, Ziua internaţională a jazzului este celebrată în numeroase oraşe prin organizarea de întruniri, concerte şi festivaluri.

Între mari artişti ai jazzului românesc se numără: Aura Urziceanu, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Mihai Iordache, Pedro Negrescu, Sorin Romanescu, Mircea Tiberian, Harry Tavitian, Paul Weiner.

Prima ediţie a Zilei internaţionale a jazzului a fost marcată de UNESCO şi Institutul Thelonious Monk de Jazz, în 2012, prin organizarea a trei concerte susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ”Congo Square” din New Orleans, locul de naştere al jazz-ului şi la Sala Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artişti de renume mondial.

 

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; www.unesco.org

 

23 aprilie – Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor (UNESCO)

/0 Comentarii/în /de /2.389 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

23 aprilie – Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor (UNESCO)

 

23 aprilie - Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor (UNESCO) - foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

23 aprilie – Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor (UNESCO) – foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor sau Ziua mondială a cărţii se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor.

Această zi marchează trecerea în eternitate, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes (d. 22 aprilie 1616) şi unul peruan de origine spaniolă, Inca Garcilaso de la Vega, precum și a altor scriitori: poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889) și poetul englez Rupert Brooke (1915), Josep Pla (1981).

De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori precum William Wordsworth, poetul englez (n. 1850), Alexandru Șonțu, poet și publicist român (n. 1862), Gib Mihăescu, scriitor român (n. 1894), Vladimir Nabokov, scriitor american de origine rusă (n. 10/22 aprilie 1899), Grigore Sălceanu, poet și dramaturg român (n. 1901), Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1902), Maurice Druon, scriitor francez (n. 1918), Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, istoric al artelor și eseist român (n. 1922), Manuel Mejía Vallejo (1923)

Conferinţa generală a UNESCO din 1995, de la Paris, a hotărât decretarea Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor, pentru a marca simbolic naşterea şi moartea acestor scriitori şi, totodată, pentru a încuraja lectura, un fenomen aflat în scădere dramatică.

Astfel, prima zi mondială a cărţii şi a dreptului de autor a fost marcată la 23 aprilie 1996.

Ideea marcării acestei zile la 23 aprilie a fost avansată de Spania, unde are loc, în această zi, Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care este sărbătorit Sfântul Gheorghe (San Jordi) și este comemorat Miguel de Cervantes, alături de William Shakespeare.

În această zi, în Spania, încă din Evul Mediu, fetele și femeile primesc flori, iar bărbații – cărți.

Obiceiul oferirii cărților a fost practicat după 1616.

La 23 aprilie, în aproape toate țările lumii au loc acțiuni de omagiere a cărții, a autorilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor și, implicit, a cititorilor.

În toată lumea, sunt organizate, de obicei, expoziții de carte, lecturi publice și multe astfel de manifestări menite să încurajeze și să popularizeze lectura.

Susținând cărțile și drepturile de autor, UNESCO promovează creativitatea, diversitatea și accesul egal la cunoaștere, cu activități în toate domeniile – de la rețeaua ‘Creative Cities of Literature‘ până la promovarea alfabetizării și a învățării mobile și promovarea accesului deschis la cunoștințele științifice și resursele educaționale.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România“, astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.

La 23 iunie 2014, preşedintele României a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea datei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.189 din 08 februarie 2010, anual, la 23 aprilie, în Republica Moldova se va consemna sărbătoarea profesională – Ziua Bibliotecarului.

În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează “Capital World Book” pentru o perioadă de un an, evident din 23 aprilie, precizează www.consilium.europa.eu.

În urma evaluării Comitetului Consultativ pentru Capitala Mondială a Cărții, Directorul General al UNESCO, Audrey Azoulay, a desemnat Rio de Janeiro (Brazilia) drept Capitală Mondială a Cărții pentru 2025.

‘Cărțile sunt instrumente esențiale pentru a accesa, transmite și promova educația, știința, cultura și informația pe tot mapamondul. Datorită cărților, rămânem informați, ne delectăm și putem înțelege mai bine lumea înconjurătoare. De aceea, în fiecare an, UNESCO desemnează o Capitală Mondială a Cărții. După Accra în 2023 și Strasbourg în 2024, îmi face plăcere să anunț că, în 2025, Capitala Mondială a Cărții este Rio de Janeiro‘,

declară Audrey Azoulay, citată de unesco.org.

cititi mai mult pe agerpres.ro

cititi mai mult despre si pe: en.wikipedia.org; www.worldbookday.com; www.un.org; en.unesco.org

7 aprilie – Ziua mondială a sănătății (OMS)

/0 Comentarii/în /de /2.318 vizite

foto preluat de pe www.who.int

articole preluate de pe ro.wikipedia.org; agerpres.ro

 

7 aprilie – Ziua mondială a sănătății (OMS)

 

Ziua Mondială a Sănătății este o zi globală de conștientizare a sănătății sărbătorită în fiecare an la 7 aprilie, sub sponsorizarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), precum și a altor organizații conexe.

Organizația Mondială a Sănătății este o instituție specializată a Națiunilor Unite.

În cadrul Conferinței Internaționale a Sănătății de la New York (19 iunie-22 iulie 1946) a fost adoptată Convenția OMS, un tratat între națiunile lumii, care recunoștea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului, ci și un drept fundamental pentru pace și securitate.

Convenția (semnată la 22 iulie 1946 de reprezentanții celor 61 de state membre ale ONU) a intrat în vigoare abia la 7 aprilie 1948, când a fost ratificată de 26 din cele 61 state membre ale ONU.

Prima Adunare a Organizației Mondiale a Sănătății s-a deschis la Geneva, sediul central, la 24 iunie 1948, cu delegații din 53 din cele 55 de state membre.

Cu acest prilej, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătății, care a fost marcată pentru prima dată în 1950, potrivi https://www.who.int/.

Ziua Mondială a Sănătății este una dintre cele opt campanii oficiale de sănătate la nivel mondial marcate de OMS, împreună cu Ziua Mondială a Tuberculozei, Săptămâna Mondială a Imunizării, Ziua Mondială a Malariei, Ziua mondială fără tutun, Ziua mondială de combatere a SIDA, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge și Ziua Mondială a Hepatitei.

În 2025, această zi dă startul unei campanii privind sănătatea mamei și a nou-născuților, intitulate ‘Începuturi sănătoase, viitor plin de speranță‘.

Campania, ce se va derula timp de un an, are ca obiectiv impulsionarea guvernelor și comunității din domeniul sănătății să intensifice eforturile pentru a pune capăt deceselor materne și ale nou-născuților, care pot fi prevenite, și să acorde prioritate sănătății și bunăstării femeilor pe termen lung.

Organizația Mondială a Sănătății și partenerii săi vor împărtăși, de asemenea, informații utile pentru a sprijini sarcinile și nașterile sănătoase, dar și o mai bună stare de sănătate postnatală, notează https://www.who.int/.

Obiectivul de a ajuta fiecare femeie și copil să supraviețuiască și să prospere se află într-un moment critic.

În mod tragic, pe baza estimărilor publicate în prezent, aproape 300.000 de femei își pierd viața din cauza sarcinii sau a nașterii în fiecare an, în timp ce peste 2 milioane de copii mor în prima lună de viață și aproximativ 2 milioane sunt născuți morți.

Adică aproximativ 1 deces, ce poate fi prevenit, la fiecare 7 secunde.

Pe baza tendințelor actuale, 4 din 5 țări nu vor putea îndeplini obiectivele de îmbunătățire a supraviețuirii materne până în 2030.

1 din 3 țări nu va îndeplini obiectivele de reducere a deceselor nou-născuților.

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.who.int

7 aprilie – Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)

/0 Comentarii/în /de /91 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

articol preluat de pe agerpres.ro

 

7 aprilie – Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)

 

Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie.

La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda, potrivit www.un.org.

La 23 decembrie 2005, Adunarea Generală a ONU a adoptat un program de informare pe această temă coordonat de Departamentul ONU pentru Informare Publică, în vederea mobilizării societății civile pentru comemorarea victimelor genocidului din Rwanda și pentru a preveni astfel de acte.

La 6 aprilie 1994, pe aeroportul din capitala ruandeză Kigali s-a prăbușit un avion ce-i avea la bord pe președintele Rwandei, Juvenal Habyarimana, și pe omologul său din Burundi.

Toți pasagerii avionului au murit.

Prăbușirea avionului a devenit semnalul declanșării de către populația majoritară hutu a unui adevărat genocid împotriva populației minoritare tutsi.

Acestuia i-au căzut victime până la finele lunii aprilie 1994, peste 200.000 de oameni, în lunile aprilie-iulie 1994, trei sferturi din populația tutsi a țării fiind masacrată de conaționalii hutu, potrivit volumului ”Enciclopedia Statelor Lumii” (2005).

 

cititi mai mult pe agerpres.ro; www.un.org

cititi si Genocidul din Rwanda (1994)

6 aprilie – Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)

/0 Comentarii/în /de /196 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com

articol preluat de pe agerpres.ro

 

6 aprilie – Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)

 

6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU) - foto preluat de pe www.facebook.com

6 aprilie – Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU) – foto preluat de pe www.facebook.com

La 6 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, potrivit https://social.desa.un.org/.

În 2025, IDSDP se va concentra pe tema ‘Egalizarea terenului de joc: Sport pentru incluziune socială‘, subliniind rolul sportului în promovarea egalității de șanse și în promovarea societăților incluzive.

Tema din acest an își propune să provoace stereotipurile și să permită sportul incluziv pentru toți, indiferent de vârstă, gen sau rasă.

De asemenea, subliniază că sportul este forța unificatoare care încurajează incluziunea și societăți mai echitabile, servind ca o platformă puternică de dialog pentru a aborda prejudecățile și a inspira schimbări pozitive la nivel global.

Prin intermediul unor discuții relevante, IDSDP se străduiește să crească gradul de conștientizare, să celebreze poveștile de succes, să consolideze parteneriatele și să pledeze pentru soluții la provocările critice.

În 2025, Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace va servi drept platformă de explorare a modului în care sportul poate servi ca instrument pentru o mai bună incluziune socială și progres.

Data de 6 aprilie a fost declarată, în 2013, Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și Pace (IDSDP), prin Rezoluția 67/296 de către Adunarea Generală a ONU, care ‘a invitat statele, sistemul Națiunilor Unite și, în special, Oficiul Națiunilor Unite pentru Sport pentru Dezvoltare și Pace, organizațiile internaționale relevante și organizațiile sportive internaționale, regionale și naționale, societatea civilă inclusiv organizațiile neguvernamentale și sectorul privat și toate celelalte părți interesate relevante să coopereze, să observe și să crească gradul de conștientizare cu privire la Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace.’

cititi mai mult pe: agerpres.ro; www.un.org

5 aprilie – Ziua internațională a conștiinței (ONU)

/0 Comentarii/în /de /108 vizite

foto preluat de pe www.un.org

articol preluat de pe agerpres.ro

 

5 aprilie – Ziua internațională a conștiinței (ONU)

 

Ziua internațională a conștiinței – International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, potrivit www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toată lumea, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

Conceptul de cultură a păcii a apărut în urma Congresului internațional al UNESCO, organizat în 1989, în Coasta de Fildeș, care a avut ca temă ‘Pacea în mintea oamenilor‘.

De atunci, promovarea unei culturi a păcii a fost considerată tot mai mult ca un obiectiv demn al comunității internaționale.

Conceptul în evoluție a inspirat activități la atât de multe niveluri și în atâtea regiuni cu participarea deplină a societății civile încât cultura păcii a preluat treptat caracteristicile unei mișcări globale.

În cadrul sistemului Națiunilor Unite, conceptul se regăsește în Constituția Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), adoptată în urmă cu mai bine de 50 de ani.

cititi mai mult pe: agerpres.ro; www.un.org

30 martie – Ziua internațională zero deșeuri (ONU)

/0 Comentarii/în /de /90 vizite

foto preluat de pe serbia.un.org

 

30 martie – Ziua internațională zero deșeuri (ONU)

 

La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucrărilor celei de-a 77-a Sesiuni a Adunării, Rezoluția pentru proclamarea zilei de 30 martie drept Ziua internațională zero deșeuri, urmând a fi respectată anual.

Proiectul de rezoluție a fost avansat de Turcia și de alte 105 state.

Textul documentului completează un demers similar reprezentat de alte rezoluții dedicate deșeurilor, printre care și textul rezoluției Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 privind stoparea poluării plastice, indică https://www.un.org.

Omenirea generează anual circa 2,1-2,3 miliarde de tone de deșeuri solide la nivelul orașelor, reprezentate în mare parte din ambalaje, electronice, produse din plastic și resturi alimentare.

Serviciile de gestionare a deșeurilor la nivel mondial sunt slab dotate pentru a administra acest fenomen, fiind vorba despre 2,7 miliarde de oameni care nu au acces la colectarea deșeurilor solide, astfel că doar 61-62% din deșeurile solide municipale ale planetei sunt gestionate prin unități controlate.

Consumatorii își pot schimba comportamentele în ceea ce privește consumul și pot reutiliza sau repara produse atât cât este posibil înainte de luarea deciziei de renunțare la acestea.

Guvernele, comunitățile, industriile și alte părți interesate trebuie să îmbunătățească finanțarea și politicile decizionale, în special pe fondul crizei deșeurilor care generează un impact sever asupra celor marginalizați, persoanelor sărace din orașe, a femeilor și a tinerilor.

cititi mai mult pe agerpres.ro