Articole

1 iunie – Ziua Copilului

foto preluat de pe www.memorialsighet.ro
articole preluate de pe:  ro.wikipedia.org; www.agerpres.rowww.memorialsighet.ro

 

1 iunie – Ziua Copilului


 

Ziua copilului (numită și Ziua internațională a copilului) este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite.

În unele țări, este sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în care s-a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului.

În fosta URSS și în țările care i-au fost state satelit, data este 1 iunie, prima zi de vară în Emisfera Nordică.

O parte din restul țărilor adoptă alte date.

Imagini din arhiva AGERPRES: Un grup de copii participă la un concurs de desene pe asfalt, cu ocazia marcării Zilei Internaţionale a Copilului, Parcul Tineretului, Bucureşti, 1989. #DescoperăARHIVA AGERPRES Foto: (c) SORIN LUPŞA AGERPRES FOTO

Imagini din arhiva AGERPRES: Un grup de copii participă la un concurs de desene pe asfalt, cu ocazia marcării Zilei Internaţionale a Copilului, Parcul Tineretului, Bucureşti, 1989. #DescoperăARHIVA AGERPRES Foto: (c) SORIN LUPŞA AGERPRES FOTO

 

Istoria


 

Ziua Copilului a început în a doua duminică a lunii iunie, în 1857, datorită reverendului Dr. Charles Leonard, pastor al Bisericii Universaliste a Răscumpărătorului din Chelsea, Massachusetts: Leonard a organizat un serviciu special dedicat și pentru copii.

Leonard a numit această zi Ziua trandafirului, deși a fost mai târziu numită Duminică de flori și apoi Ziua Copilului.

Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului.

Data de 1 iunie este folosită de multe ţări din fosta zonă de influenţă sovietică, “Ziua Internaţională pentru Protecţia Copilului” fiind instituită la 1 iunie 1950, în urma congresului Federaţiei Internaţionale Democratice a Femeilor de la Moscova, care a avut loc în 1949.

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Nu este tocmai clar de ce ziua de 1 iunie a fost stabilita ca fiind Ziua Internationala a Copilului.

Una dintre teorii spune ca, un numar de copii orfani chinezi au fost stransi pentru a sarbatori Festivalul Dragonului de consulul chinez din San Francisco, chiar pe 1 iunie, data care a coincis cu Conferinta de la Geneva.

De atunci s-a stabilit ca 1 iunie sa fie Ziua Internationmala a Copilului, mai ales in tarile comuniste.

“În concepția regimului comunist din România, anterior Revoluției Anticomuniste din 1989, copilul, tânăr vlăstar al poporului, devenea exponentul omului nou.

Prin îndoctrinare politică făcută încă de la o vârstă fragedă, copilul și ulterior viitorul adult, putea deveni un apărător al noului regim și al valorilor impuse de acesta.” (sursa: www.memorialsighet.ro)

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului în 1989.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei, scrie site-ul https://www.un.org/en/observances/world-childrens-day/.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, de a fi protejaţi de violenţă, de a nu fi discriminaţi şi de a le face auzite opiniile.

Prin rezoluţia nr. 836, adoptată la 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca toate ţările să instituie o Zi a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să să fie celebrată de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

În România, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări.

Totodată, alte peste o sută de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.

In 1989 , la 20 noiembrie, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Conventia privind Drepturile Copilului , aceasta fiind ratificata si de Parlamentul Romaniei, devenind conform Constitutiei, parte integrata a dreptului intern in tara noastra.

În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a constituit la 1 ianuarie 2005.

La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaţilor a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.

 

Ziua copiilor în lume


 

Data zilei copilului variază foarte mult între țări.

Aproximativ 30 de state au preluat 1 iunie de la China și SUA.

- Argentina sărbătorește a doua duminică din luna august.

- Australia sărbătorește în prima duminică din luna iulie.

- Albania sărbătorește în data de 1 iunie.

- Armenia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Austria sărbătorește în data de 20 septembrie.

- Azerbaijan sărbătorește în data de 1 iunie.

- Africa Centrală: În Republica Congo, Republica Democrată Congo, Camerun, Guineea Ecuatorială, Gabon, Ciad și Republica

- Centrafricană Ziua Copilului se sărbătorește pe 25 decembrie.

- Africa de Sud sărbătorește în prima sâmbătă a lunii noiembrie.

- Bangladeș sărbătorește în data de 17 martie.

- Bolivia sărbătorește în data de 12 aprilie.

- Bosnia și Herțegovina sărbătorește în data de 1 iunie.

- Brazilia sărbătorește în data de 12 octombrie.

- Bulgaria sărbătorește în data de 1 iunie.

- Columbia sărbătorește în ultima sâmbătă a lunii aprilie.

- Chile sărbătorește în prima zi de miercuri din luna octombrie.

- Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.

- Cambodia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Canada sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Costa Rica sărbătorește în data de 9 septembrie.

- Croația sărbătorește în data de 11 noiembrie.

- Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.

- Cehia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Coreea de Nord sărbătorește în data de 1 iunie.

- Coreea de Sud sărbătorește în data de 5 mai.

- Ecuador sărbătorește în data de 1 iunie.

- Elveția sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Egipt sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Eritreea sărbătorește în data de 8 decembrie.

- Filipine sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Finlanda sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Germania de la reunificarea Germaniei se sărbătorește în data de 1 iunie din timpul DDR-ului și 20 septembrie sărbătoarea -Republicii Federale Germania.

- Grecia sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Guatemala sărbătorește în data de 1 octombrie.

- Honduras sărbătorește în data de 10 septembrie.

- Haiti sărbătorește în data de 12 iunie.

- Hong Kong sărbătorește în data de 4 aprilie.

- Indonezia sărbătorește în data de 23 iulie.

- India sărbătorește în data de 14 noiembrie.

- Irlanda sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Japonia sărbătorește în data de 5 mai.

- Kazahstan sărbătorește în data de 1 iunie.

- Laos sărbătorește în data de 1 iunie.

- Maldive sărbătorește în data de 10 mai.

- Marea Britanie sărbătorește în a doua duminică a lunii mai.

- Malaezia sărbătorește în mod tradițional pe 1 octombrie. În zilele noastre este sărbătorită și pe 20 noiembrie.

- Mongolia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Mozambic sărbătorește în data de 1 iunie.

- Mexic sărbătorește în data de 30 aprilie.

- Norvegia sărbătorește în data de 17 mai.

- Nigeria sărbătorește în data de 27 mai.

- Noua Zeelandă sărbătorește în prima duminică din luna martie.

- Nicaragua sărbătorește în data de 1 iunie.

- Polonia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Pakistan sărbătorește în data de 1 iulie.

- Palestina sărbătorește în data de 5 aprilie.

- Panama sărbătorește în a treia duminică a lunii iulie.

- Paraguay sărbătorește în data de 16 august.

- Peru sărbătorește în a doua duminică a lunii aprilie.

- Republica Moldova sărbătorește în data de 1 iunie.

- România sărbătorește în data de 1 iunie.

- Rusia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Serbia sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Slovacia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Suedia sărbătorește în prima zi de luni a lunii octombrie.

- Spania sărbătorește în a doua duminică a lunii mai.

- Sri Lanka sărbătorește în data de 1 octombrie.

- Sudan sărbătorește în data de 23 decembrie.

- Statele Unite ale Americii sărbătorește în a doua duminică a lunii iunie.

- Surinam sărbătorește în data de 5 decembrie.

- Singapore sărbătorește în prima zi de vineri a lunii octombrie.

- Sudanul de Sud sărbătorește în data de 23 decembrie.

- Thailanda sărbătorește în a doua sâmbătă a lunii ianuarie.

- Trinidad și Tobago sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Tunisia sărbătorește în data de 11 ianuarie.

- Turcia sărbătorește în data de 23 aprilie.

- Tuvalu sărbătorește în prima zi de luni a lunii august.

- Uruguay sărbătorește în a doua duminică a lunii august.

- Ungaria sărbătorește în ultima duminică a lunii mai.

- Ucraina sărbătorește în data de 1 iunie.

- Venezuela sărbătorește în a treia duminică a lunii iulie.

- Vanuatu sărbătorește în data de 24 iulie.

- Vietnam sărbătorește în data de 1 iunie.

31 mai – Ziua mondială fără tutun (ONU)

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

31 mai – Ziua mondială fără tutun (ONU)

Ziua mondială fără tutun, stabilită la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), este marcată în fiecare an la 31 mai.

Această zi a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Tema din 2024 a Zilei mondiale fără tutun este ”Protecting children from tobacco industry interference” – “Protejarea copiilor de interferenţa industriei tutunului”, şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la influenţele dăunătoare ale industriei tutunului asupra tinerilor, după cum se menţionează pe site-ul www.who.int.

Tema se axează pe stoparea devenirii tinerilor ţinte pentru produsele nocive din tutun. Acest discurs oferă o platformă pentru tineri, factorii de decizie politică şi susţinătorii controlului tutunului la nivel global pentru a discuta această problemă şi pentru a îndemna guvernele să adopte politici care să-i protejeze pe tineri de practicile manipulative ale industriei tutunului şi industriilor conexe.

Conform datelor din 2022, la nivel mondial, cel puţin 37 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, 11,5% dintre băieţi şi 10,1% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani sunt consumatori de tutun (4 milioane). (sursa – www.who.int)

Pentru a continua să obţină venituri de miliarde de dolari, industria tutunului trebuie să înlocuiască milioanele de clienţi care mor şi pe cei care renunţă la tutun în fiecare an. Pentru a atinge acest scop, aceasta acţionează pentru a crea un mediu ce promovează acceptarea produselor sale de către generaţia următoare, inclusiv reglementări laxe pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile şi accesibile. Industria dezvoltă, de asemenea, produse şi tactici de publicitate care atrag copiii şi adolescenţii, ajungând la ei prin intermediul reţelelor sociale şi platformelor de streaming.

Produse precum ţigările electronice şi pungile cu nicotină câştigă popularitate în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenţii din Regiunea Europeană a OMS au folosit ţigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulţi. În unele ţări ale acestei regiuni, ratele de utilizare a ţigărilor electronice în rândul copiilor de şcoală sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele fumatului de ţigări.

Într-un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog şi apărut în noiembrie 2022 se arată, între altele, că media vârstei de debut în consumul produselor din tutun la români este de 18,6 ani, iar în cazul a 12,4% dintre fumători apariţia acestui comportament s-a întâmplat înainte de împlinirea vârstei de 14 ani.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

23 mai – Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations
articole preluate de pe: www.agerpres.roro.wikipedia.org

 

23 mai – Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

Ziua Vesak (Ziua Lunii pline), sărbătorită în 2024 la data de 23 mai, este cea mai sacră zi pentru budiştii din întreaga lume, reprezentând ziua în care s-a născut Buddha, în 623 î. Hr.

Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din mai, conform https://www.un.org/.

Ziua Vesak a fost recunoscută la nivel internaţional de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 54/115 din 1999, pentru a recunoaşte contribuţia pe care budismul, una dintre cele mai vechi religii din lume, a adus-o de peste două milenii şi jumătate spiritualităţii umanităţii.

Învăţăturile lui Buddha şi mesajul său de compasiune, pace şi bunăvoinţă au mişcat milioane de oameni, ce se conduc după învăţăturile sale, în Ziua Vesak, de lună plină, comemorându-se naşterea, iluminarea şi moartea lui Buddha.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Buddha


 

Statuia lui Buddha, predicând prima sa predică la Sarnath. Perioada Gupta, c.secolul al V-lea d.Hr. Muzeul de Arheologie Sarnath - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Statuia lui Buddha, predicând prima sa predică la Sarnath. Perioada Gupta, c.secolul al V-lea d.Hr. Muzeul de Arheologie Sarnath – foto preluat de pe en.wikipedia.org

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Buddha (Gautama Siddartha) a fost un lider spiritual indian fondator al Budismului.

Nu se știe exact când a trăit, unele variante fiind că ar fi trăit între 563 î.Hr. și 483 î.Hr., între 463 î.Hr. și 383 î.Hr., între 560 î.Hr. și 480 î.Hr., sau între 624 î.Hr. și 544 î.Hr..

Mai este cunoscut și ca Shakyamuni sau Sakyamuni (trad. Înțeleptul clanului Shakya).

 

Viața lui Gautama Siddhartha


 

Se crede că Gautama Siddhartha s-a născut în Lumbini (un oraș Himalayan situat lângă granița actuală a Nepalului), în clanul Shakyas.

Se spune că înainte de naștere mama sa a avut o viziune cu el în forma unui elefant alb, ce ținea în trompă o floare de lotus.

La 29 de ani, Siddhartha era nesatisfăcut de viața sa.

În timpul unei ieșiri s-a întâlnit cu cele patru imagini: un bătrân suferind, un om bolnav, un cadavru în descompunere și un ascet.

Acesta este momentul în care el decide să-și părăsească familia, să renunțe la lume și să caute o cale de eliberare de suferință.

După o perioadă de ascetism de 6 ani, Gautama a descoperit cele 4 adevăruri (nașterea, bătrânețea, boala și moartea) pentru eliberarea de suferință și calea spre Nirvana (eternitatea).

Acest lucru s-a petrecut după o noapte întreagă de meditație la umbra unui smochin din Bodh Gaya, timp în care a făcut față încercărilor la care l-a supus demonul Mara.

După aflarea celor 4 adevăruri atinge Nirvana sau Bodhi (iluminarea) și devine cunoscut sub numele de Buddha, în limba sanscrită înseamnă cel luminat.

Buddha a predicat timp de 40 de ani, prima dată la Sarnath, iar ultima dată la Kushinagar unde intrat în Parinirvana (s-a stins).

 

Buddha în hinduism

Buddha Gautama este menționat ca Avatar al zeului hindus Vișnu în textele puranice ale hinduismului

În Purana Bhagavata, el este cel de-al patrulea, patru din douăzeci și cinci de avatare, prefigurând o viitoare încarnare finală.

O serie de tradiții hinduse îl înfățișează pe Buddha drept cel mai recent dintre zece avatari principali, cunoscut sub numele de Dashavatara (Zece încarnări ale lui Dumnezeu).

Învățăturile lui Siddhartha Gautama neagă autoritatea Vedelor și, în consecință, budismul [cel puțin cel ateu] este în general privit ca o școală nāstika (heterodoxă, literalmente „Nu este așa”) din perspectiva hinduismului ortodox.

Multe dintre cele optsprezece Puranas ortodoxe îl menționează pe Buddha într-o lumină mai puțin favorabilă.

Aceștia prezintă nașterea lui Buddha ca o stratagemă a Zeului Suprem Vishnu pentru a corupe demonii și pentru a-i îndepărta de învățăturile vedice.

Numai conducându-i să se rătăcească cu învățăturile lui, demonii ar putea fi distruși.

Această credință este uneori asociată cu Asura din Tripura (cele trei citadele), precum și cu alte.

Literatura de la Societatea Internațională pentru Conștiința Krishna, pe de altă parte, susține că Krishna a luat aspectul unui lider religios ateu din bunăvoință, pentru a-i păcăli pe atei să se închine lui Dumnezeu (adică lui însuși).

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

15 mai – Ziua internaţională a familiilor (ONU)

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

15 mai – Ziua internaţională a familiilor (ONU)

Ziua internaţională a familiilor este celebrată, anual, la data de 15 mai, cu scopul de a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial. Anul 2024 marchează 30 de ani de la Anul Internaţional al Familiei.

Această Zi internaţională a fost instituită pentru a promova conştientizarea problemelor de legate de familie, a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile. Activităţile specifice acestei zile sunt reprezentate, de obicei, de conferinţe, seminarii, programe radio şi televiziune, articole de presă şi programe culturale, conform site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org.

Ziua internaţională a familiilor din 2024 îşi propune să conştientizeze modul în care schimbările climatice afectează familiile şi rolul pe care familiile îl pot juca în acţiunea climatică. Prin iniţiative familiale şi comunitare, pot fi promovate acţiunile climatice prin educaţie, acces la informaţie, formare şi participare comunitară.

În anii ’80, ONU a început să îşi îndrepte atenţia spre problemele familiilor. În 1983, pe baza recomandărilor Consiliului Economic şi Social, Comisia pentru Dezvoltare Socială a publicat rezoluţia “Rolul familiei în procesul de dezvoltare” (1983/23), în care îi cerea Secretarului General al ONU să îmbunătăţească procesul de conştientizare a problemelor şi nevoilor familiilor în rândul publicului şi al factorilor de decizie, precum şi metode eficiente pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme şi nevoi.

De asemenea, la cea de-a 43-a sesiune, i s-a solicitat Secretarului General să înainteze Adunării Generale ONU un raport bazat pe comentariile şi propunerile statelor membre cu privire la proclamarea unui an al familiei şi asupra altor mijloace pentru a îmbunătăţi poziţia şi bunăstarea familiilor, dar şi pentru a intensifica eforturile de cooperare internaţională ca parte a iniţiativei globale de avansare a progresului şi a dezvoltării sociale.

După ce prin Rezoluţia 44/82 din 9 decembrie 1989, ONU a proclamat 1989 drept Anul internaţional al familiilor, prin Rezoluţia 47/237, la 20 septembrie 1993, a fost instituită şi Ziua internaţională a familiilor, fiind considerată un prilej pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile, scrie site-ul www.un.org.

Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob.

La 25 septembrie 2015, 193 de state membre ale ONU au adoptat în unanimitate Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă, un set de 17 obiective care au ca scop eliminarea sărăciei, a discriminării, a abuzurilor şi a deceselor care pot fi prevenite, precum şi eliminarea distrugerii mediului înconjurător. Familiile, politicile publice şi programele orientate spre familie sunt vitale pentru îndeplinirea acestor obiective, mai notează site-ul oficial al ONU.

cititi mai mult pe:  www.agerpres.rowww.un.org

 

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește, în duminica cea mai apropiată de această dată, o zi națională a familiei: Duminica Familiei Creștine. (basilica.ro)

30 aprilie – Ziua internaţională a jazzului (UNESCO)

foto preluat de pe www.facebook.com/intljazzday
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

30 aprilie – Ziua internaţională a jazzului (UNESCO)

În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat data de 30 aprilie Ziua internaţională a jazzului.

Muzica, de-a lungul veacurilor, s-a dovedit a fi un instrument puternic de comunicare.

Atunci când ea izvorăşte din fuziunea mai multor culturi diferite şi creează o expresie armonioasă, care vorbeşte despre ele, devine desăvârşită.

Jazzul se încadrează perfect în această categorie.

Este un stil unic de muzică, care îşi are originea în sudul Statelor Unite, cu rădăcini şi în tradiţiile muzicale africane şi cu influenţe europene.

El a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate.

În România, Ziua internaţională a jazzului este celebrată în numeroase oraşe prin organizarea de întruniri, concerte şi festivaluri.

Între mari artişti ai jazzului românesc se numără: Aura Urziceanu, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Mihai Iordache, Pedro Negrescu, Sorin Romanescu, Mircea Tiberian, Harry Tavitian, Paul Weiner.

Prima ediţie a Zilei internaţionale a jazzului a fost marcată de UNESCO şi Institutul Thelonious Monk de Jazz, în 2012, prin organizarea a trei concerte susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ”Congo Square” din New Orleans, locul de naştere al jazz-ului şi la Sala Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artişti de renume mondial.

Ediţia 2024 a Zilei internaţionale a jazzului este sărbătorită în peste 190 de ţări pe 30 aprilie.

Directorul general UNESCO Audrey Azoulay şi ambasadorul UNESCO pentru bunăvoinţă Herbie Hancock au anunţat că oraşul Tanger, din Maroc este gazda la nivel internaţional.

Prezentată în parteneriat cu Ministerul Culturii din Maroc şi oraşul Tanger, sărbătoarea timp de patru zile (27-30 aprilie) subliniază moştenirea jazz-ului şi va evidenţia legăturile culturale şi artistice dintre oamenii din Maroc, Europa şi Africa.

cititi mai mult pe: www.agerpres.rowww.unesco.org

 

26 aprilie – Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Memorialul pompierilor de la Cernobîl, monument care aduce un omagiu primilor care au intervenit la dezastrul din aprilie 1986. Mulți dintre acești pompieri au fost expuși la doze mari de radiații în minutele și orele de după accident.

FOTO:Dana Sacchetti/IAEA – preluat de pe www.un.org
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

26 aprilie – Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care 26 aprilie a fost desemnată Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day.

Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că “trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat “toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi”.

Site-ul ONU aminteşte că o explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând “o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).

Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.

În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, notează www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day. PNUD şi birourile sale regionale din cele trei ţări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 35 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

cititi si Accidentul nuclear de la Cernobîl (26 aprilie 1986)

22 aprilie – Ziua Planetei Pământ – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

foto preluat de pe www.facebook.com/EarthDay.Org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

22 aprilie – Ziua Planetei Pământ – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU), ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hex, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”.

Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, ca zi de luptă împotriva poluării, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu.

Simbolul ales pentru această sărbătoare a planetei Terra este litera grecească teta de culoare verde pe fundal alb.

Ziua Pământului a fost marcată pentru prima dată la 22 aprilie 1970, când aproximativ 20 de milioanede cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri au participat la manifestații anti-poluare pe întreg teritoriul Statelor Unite.

Ulterior, în 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

La 23 aprilie 2009, prin Rezoluția 63/278, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat ziua de 22 aprilie ca “International Mother Earth Day“, sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

O altă inițiativă a ONU pentru planeta noastră a fost Rezoluția 60/192 din 22 decembrie 2005, prin care anul 2008 era proclamat Anul Internațional al Planetei Pământ.

În întreaga lume, cuvântul “mamă” are o mare putere. Pământul este “mamă” pentru fiecare din noi — o planetă uluitoare care, din timpuri imemoriale, a susținut nenumărate forme de viață. Atâta timp cât trăim, avem nevoie de aer, apă, sol fertil și nenumărate alte daruri pe care această planetă ni le oferă, susținea secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul pentru ediția 2015 a acestei zile.

În 2017, de Ziua Planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot “adopta” părți ale planetei.

Tema stabilită pentru Ziua Planetei Pământ vizează schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare provocare pentru viitorul umanităţii şi pentru sistemele de susţinere a vieţii care fac lumea noastră locuibilă.

Ziua dedicată Pământului reprezintă un răspuns unanim la un mediu aflat în criză din cauza deversărilor de petrol, a smogului sau a râurilor atât de poluate care, în unele cazuri, au luat foc, potrivit www.earthday.org.

 

Tema Zilei Pământului din 2024: ”Planeta vs materiale plastice”, atrage atenţia asupra riscurilor pentru sănătate provocat de materialele plastice. EARTHDAY.ORG, organizatorul la nivel mondial al Zilei Planetei Pământ şi cel mai mare recrutor al mişcării ecologiste din întreaga lume, susţine angajamentul oamenilor de a pune capăt plasticului de dragul sănătăţii umane şi planetare, cerând o reducere “cu 60% a producţiei din TOATE materialele plastice până în anul 2040″.

Prin Ziua Planetei Pământ se susţine eliminarea rapidă a tuturor materialelor plastice de unică folosinţă, promovarea urgentă pentru un Tratat puternic al ONU privind poluarea cu plastic şi încetarea rapidă a utilizării acestuia.

Guvernele şi ONG-urile din întreaga lume se vor reuni la Ottawa pentru a continua negocierea condiţiilor United Nations Global Plastic Treaty în Ziua Pământului din acest an.

Primul dintre cele cinci rapoarte axate pe această temă, oferă o privire de ansamblu asupra unora dintre cele mai recente cercetări care studiază impactul microplasticelor asupra sănătăţii bebeluşilor şi copiilor.

Există dovezi că microplasticele se bioacumulează în organele noastre majore (inclusiv în creier) şi dovezi că nanoplasticele pot încălca bariera hemato-encefalică.

Microplasticele au fost găsite în placenta umană.

Microplasticele au fost detectate în laptele matern.

De asemenea, există dovezi că bebeluşii ingeră mai multe microplastice şi microfibre decât adulţii din cauza stadiilor cheie de dezvoltare.

Un studiu sugerează că bebeluşii ingerează/inhalează de 10 ori mai multe microplastice decât adulţi, se arată pe site- ul www.earthday.org.

cititi mai mult despre Ziua Planetei Pământ si pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; en.wikipedia.orgwww.earthday.orgwww.un.org

11 aprilie – Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

foto preluat de pe www.facebook.com/internationalparkinsonandMDS
articole preluate de pe: www.agerpres.roro.wikipedia.org

 

Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

Anual, data de 11 aprilie marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a creşte gradul de informare cu privire la această afecţiune, de a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale şi a societăţii, precum şi în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.

Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii.

Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală.

Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice.

Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.

Deşi dificultăţile de mişcare şi instabilitatea posturală sunt cele mai evidente şi uşor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoţesc maladia Parkinson.

În aprilie 2022, un grup de experţi spanioli a atras atenţia asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE.

Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum şi anxietatea sau apatia.

Boala Parkinson este dificil de tratat nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci şi pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici.

Unii cercetători bănuiesc că declanşatorul bolii nu se găseşte în creier, ci în alte părţi ale corpului, cum ar fi intestinele sau nasul.

Ceea ce se cunoaşte, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienţi având antecedente familiale.

Printre factorii de risc, a fost stabilită o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenţi sau metale grele.

De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot creşte riscul de Parkinson.

Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer.

Bărbaţii au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/.

Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în “stadiu incipient” poate afecta şi persoane mai tinere.

La nivel mondial, peste 8,5 milioane de oameni se estimează că suferă de boala Parkinson, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în timp ce în România cele mai recente date arată că peste 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu această afecţiune.

La 4 aprilie 2024, a avut loc conferinţa-dezbatere “4 semne ale Bolii Parkinson: T.R.A.P / Consultă un NEUROLOG!”, organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti şi Societatea de Neurologie din România.

Potrivit specialiştilor prezenţi, deşi Parkinson este o boală incurabilă, intervenţiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajută să se limiteze pe cât posibil impactul asupra calităţii vieţii pentru persoanele cu Boala Parkinson.

cititi mai mult pe www.agerpres.rowww.movementdisorders.org/Parkinsons-Day

 

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor.

Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.

Este descrisă pentru prima dată în anul 1817 de medicul englez James Parkinson*.

Prima pagină a eseului clasic al lui Parkinson despre paralizia tremurătoare - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Prima pagină a eseului clasic al lui Parkinson despre paralizia tremurătoare – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Primele simptome ale bolii Parkinson apar, cel mai frecvent, după vârsta de 60 de ani, dar 1 din 10 pacienți sunt diagnosticați cu boala Parkinson înainte de 50 de ani, iar 1 din 20 pacienți în jurul vârstei de 40 de ani însă poate fi luată genetic sau să se nască cu ea.

La început, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, dar pe măsura agravării acestora, diagnosticul devine evident.

În momentul manifestării primelor simptome, se crede că între 60% și 80% din celulele din zona de control a activităților motorii sunt deja distruse.

Severitatea Bolii Parkinson, modul în care progresează și impactul asupra vieții pacientului variază de la caz la caz, dar tratamentele disponibile permit controlul bolii mult timp după stabilirea diagnosticului.

Depistarea timpurie a Bolii Parkinson, vizitele la medicul neurolog, urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, o alimentație adecvată și activitatea fizică zilnică îmbunătățesc calitatea vieții pacienților.

La scară mondială, boala este diagnosticată la 300 000 persoane în fiecare an. Incidența și prevalența bolii cresc odată cu vârsta. Boala Parkinson afectează 1% din persoanele cu vârsta peste 65 ani.

Rareori, boala survine în copilărie sau adolescență. Incidența bolii este de 1,5 ori mai mare la bărbați decât la femei.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

* James Parkinson (n. 11 aprilie 1755, Greater London, Anglia, Regatul Unit – d. 21 decembrie 1824, Greater London, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un chirurg englez, apotecar, geolog, paleontolog și activist politic.
El este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1817 An Essay on the Shaking Palsy, în care a fost primul care a descris „paralizie agitătoare”, o afecțiune care mai târziu va fi redenumită boala Parkinson de Jean-Martin Charcot.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

8 aprilie – Ziua Internațională a Romilor

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: www.agerpres.ro; ro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com

 

Ziua Internațională a Romilor

Ziua internaţională a romilor este sărbătorită anual la 8 aprilie, pentru a atrage atenţia asupra provocărilor de discriminare cu care se confruntă comunităţile de romi din Europa, notează site-ul Centrului european pentru drepturilor romilor, http://www.errc.org/

 

Origine

Iniţiativa privind marcarea Zilei Internaţionale a Romilor a apărut în 1971, cu prilejul primului Congres internaţional al romilor de pretutindeni, care a avut loc la Londra. În statele din Europa de Est, inclusiv România, data de 8 aprilie a fost marcată începând cu anul 1990, potrivit www.mae.ro.

Ziua a fost declarată oficial în 1990, în Serock, Polonia, la cel de-al patrulea Congres Mondial al Uniunii Internaționale a Romilor (IRU), în onoarea primei mari întâlniri internaționale a repzentanților romilor din 7-12 aprilie 1971 în Chelsfield⁠, în apropiere de Londra.

Tot atunci a fost adoptat, ca imn international al romilor, cantecul “Gelem, gelem”, interpretat de cantareata si actrita Olivera Vuco, in cunoscutul film iugoslav “Am intalnit si tigani fericiti”, pelicula ce dateaza din 1967. De asemenea, a fost adoptat si steagul international al romilor, avand jumatatea de jos verde, simbol al campurilor inverzite si jumatatea de sus albastra, simbol al cerului senin, iar la mijloc roata cu spite, denumita si chakra, aceasta fiind similara cu Ashok Chakra, roata de pe steagul Indiei, reprezentand miscarea si creatia lumii.

Roata simbolizeaza, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vietilor, iar pe de alta parte, nomadismul, in relatie cu spatiul originar al Indiei. Doua decenii mai tarziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistica a Uniunii Internationale a Romilor a oficializat alfabetul international standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnata de 17 specialisti in domeniu din diferite tari, in prezenta unui observator al UNESCO. In 2002, de 8 aprilie, s-a sarbatorit jubileul milenar reprezentand 1.000 de ani de atestare a romilor in Europa.

Drapelul romilor - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Drapelul romilor – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Din 1971, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obţinerea de compensaţii pentru suferinţele din al Doilea Război Mondial, îmbunătăţirea situaţiei educaţionale, revendicarea drepturilor civile ale romilor sau păstrarea culturii şi limbii romani.

De asemenea, până în prezent, romii din societăţile europene au avut realizări remarcabile în domeniul activismului şi al angajamentului faţă de cauza lor comună, însă lupta pentru recunoaştere şi împotriva discriminării trebuie să continue în numeroase comunităţi din toată Europa, arată site-ul Consiliului Europei, https://www.coe.int/.

În România, la data de 8 aprilie se marchează ”Sărbătoarea etniei romilor din România”, în urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 276 din 28.03.2006. Legea prevede celebrarea, în data de 8 aprilie a fiecărui an, a acestei sărbători, precum şi implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în organizarea de manifestări publice şi a unor acţiuni social-culturale dedicate acestei zile. În acelaşi timp, legea mai prevede ca Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor special destinate minorităţilor naţionale, manifestările respective.

 

Reacții internaționale

- Papa Ioan Paul al II-lea a îndemnat pe adepții săi să trateze romi cu compasiune și respect.

- În 2003, Dalai Lama a aprins o lumânare pentru a comemora ziua.

- În 2004, Adam Ereli de la Departamentul de Stat al SUA s-a exprimat împotriva abuzurilor continue ale drepturilor omului cu care se confruntă romii și a cerut guvernelor europene să încurajeze toleranța.

- În 2006, Maud de Boer-Buquicchio, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei a declarat preocupările ei pentru cultivarea ostilității la adresa romilor și a încurajat populația romă a Europei pentru a acționa pentru îmbunătățirea condițiilor de trai precare, rezultat al discriminării îndelungate și pe scară largă.

- În 2009, Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a vorbit despre angajamentul SUA pentru protejarea și promovarea drepturilor romilor în întreaga Europă.

 

articole preluate de pe: www.agerpres.roro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com
cititi mai mult despre Ziua Internațională a Romilor si pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.orgwww.coe.intwww.europarl.europa.eu

8 martie – Ziua internaţională a femeii (ONU)

8 martie – Ziua internaţională a femeii (ONU)

foto preluat de pe https://www.un.org
articole preluate: de pe ro.wikipedia.org; romanialibera.ro

 

Ziua Internațională a Femeii

Ziua Internațională a femeii (denumită generic Ziua femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și lupta împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii. Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii.

 

Istoric

Istoria spune că prima Zi Naţională a Femeii s-a sărbătorit în Statele Unite, în New York, pe 28 februarie 1909, în urma unei declaraţii a Partidului Socialist American, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă. În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.

Annie Kenney (left) and Christabel Pankhurst, c. 1908, used violent tactics in Britain as members of the Women's Social and Political Union (WSPU) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Annie Kenney (left) and Christabel Pankhurst, c. 1908, used violent tactics in Britain as members of the Women’s Social and Political Union (WSPU) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Un an mai târziu, în august 1910, s-a organizat o Conferinţă Internaţională a Femeilor, ca un preambul la cea de-a doua întâlnire a Internaţionalei Socialiste de la Copenhaga. Inspirată de modelul tovarăşelor americane, socialista germană Luise Zietz, susţinută de comunista Clara Zetkin, a propus înfiinţarea unei sărbători anuale, internaţionale, de astă dată a femeii, fără a propune însă o dată anume. Delegaţii (100 de femei din 17 ţări) au aprobat propunerea, pe care o vedeau ca pe o bună modalitate de promovare a egalităţii drepturilor între femei şi bărbaţi, în special în ceea ce priveşte dreptul la vot.

Clara Zetkin and Rosa Luxemburg in January 1910 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Clara Zetkin and Rosa Luxemburg in January 1910 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În anul următor, pe 18 martie 1911, Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima oară de mai bine de un milion de oameni în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. Numai în Imperiul Austro-Ungar s-au înregistrat peste 300 de demonstraţii. Cea mai spectaculoasă a fost cea de la Viena, unde o mulţime de femei au mărşăluit pe celebra arteră Ringstrasse, care încercuieşte centrul istoric, cu lozinci prin care îi omagiau pe martirii Comunei din Paris. Femeile cereau dreptul la vot şi pe cel de a putea fi, la rândul lor, alese în funcţii publice. Vienezele demonstrau de asemenea împotriva discriminării de gen la angajare. Femeile din America au continuat însă să fie sărbătorite în ultima duminică din februarie.

German poster for International Women's Day, March 8, 1914. This poster was banned in the German Empire - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

German poster for International Women’s Day, March 8, 1914. This poster was banned in the German Empire – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

A line of women rally for women's suffrage and advertise a free rally discussing women's right to vote in Washington D.C. on Oct. 3, 1915. (AP Photo) - foto preluat de pe www.theblaze.com

A line of women rally for women’s suffrage and advertise a free rally discussing women’s right to vote in Washington D.C. on Oct. 3, 1915. (AP Photo) – foto preluat de pe www.theblaze.com

Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Razboi Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. Aceste demonstraţii au stat la baza a ceea ce avea să se numească Revoluţia din Februarie. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Soviet poster: "8th of March is the day of rebellion of the working women against kitchen slavery. Down with the oppression and narrow-mindedness of household work!" - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Soviet poster: “8th of March is the day of rebellion of the working women against kitchen slavery. Down with the oppression and narrow-mindedness of household work!” – foto preluat de pe en.wikipedia.org

După Revoluţia din Octombrie, militanta bolşevică Alexandra Kollontoi l-a convins pe Vladimir Ilici Lenin să declare o zi de sărbătoare oficială dedicată femeii. Pentru că era vorba de femeia muncitoare, această zi s-a sărbătorit, în mod firesc, prin muncă până în 1965, când, printr-un decret al preşedintelui Sovietului Suprem, s-a decis ca Ziua Femeii Muncitoare să fie liberă în Uniunea Sovetică, „pentru comemorarea meritelor excepţionale ale femeilor sovietice în construirea comunismului, în apărarea pământului strămoşesc în Marele Război Patriotic, pentru eroismul şi dăruirea arătate de tovarăşe pe linia şi în spatele frontului şi pentru a marca puternica implicare a femeilor în sprijinirea prieteniei dintre popoare şi în lupta pentru pace“.

Women's demonstration for bread and peace – March 8, 1917, Petrograd, Russia - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Women’s demonstration for bread and peace – March 8, 1917, Petrograd, Russia – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ca urmare a faptului că această sărbătoare a fost legată de Revoluţia Sovietică, ea a fost adoptată cu entuziasm şi de celelalte ţări din blocul sovietic. Comuniştii din China au sărbătorit-o încă din 1922, iar cei din Spania din 1936. După înfiinţarea Republicii Populare Chineze, Consiliul de Stat a proclamat 8 Martie ca sărbătoare a femeii, iar tovarăşele chineze primeau cu acest prilej o jumătate de zi liberă. După cum bine se ştie, şi în România comunistă 8 Martie era o zi de mare importanţă, căreia însă i s-au mai tocit „dinţii“ ideologiei de partid pentru că era într-un fel absorbită de ancestrala sărbătoare a Mărţişorului.

Poster for Women's Day March in London, 1975 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Poster for Women’s Day March in London, 1975 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Anul 1975 a fost proclamat de către ONU Anul Internaţional al Femeilor, iar perioada 1976-1985 Deceniul ONU pentru condiţia femeii. În sfârşit, în anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluţie ca 8 Martie să fie Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională.

Female members of the Australian Builders Labourers Federation march on International Women's Day 1975 in Sydney - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Female members of the Australian Builders Labourers Federation march on International Women’s Day 1975 in Sydney – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.

 

cititi mai mult despre Ziua internaţională a femeii si pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; en.wikipedia.org; www.un.org