zile internaționale Arhive

Articole

22 aprilie – Ziua Pământului – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

22 aprilie 2026/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/3.720 vizite

22 aprilie 2026 (articol reeditat)

Într-o lume marcată de schimbări politice rapide și provocări economice fără precedent, protejarea singurei noastre case devine o misiune care depășește granițele guvernelor. În acest an, sub pilonul Planeta Albastră, marcăm Ziua Pământului 2026 cu un mesaj clar: dincolo de tratate și legi, forța reală a schimbării stă în acțiunea fiecărei comunități.

De la prima manifestare din 1970 și până la evenimentele globale de astăzi, Ziua Internațională a Mamei-Pământ ne reamintește că ecosistemele sănătoase sunt fundamentul sănătății umane, al siguranței alimentare și al stabilității economice. Vă invităm să parcurgeți o radiografie detaliată a acestui fenomen global, de la rădăcinile sale istorice până la mizele critice ale prezentului.

La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU), ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

O mișcare născută din criză

Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă marcată de evenimente sociale și politice tensionate, precum revoltele studențești împotriva războiului din Cambodgia („Masacrul din 4 mai”), dar și de progrese tehnologice precum apariția fibrelor optice. Era o epocă în care poluarea industrială masivă, cu gaze și fum, era încă privită eronat ca un „semn al prosperității”.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, ca zi de luptă împotriva poluării, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul față de mediu. Numele oficial a fost inventat de scriitorul publicitar Julian Koenig.

22 aprilie 1970: Prima celebrare a mobilizat 20 de milioane de americani, majoritatea tineri. Un partener cheie neașteptat a fost sindicatul United Auto Workers (UAW), sub conducerea lui Walter Reuther, care a oferit sprijin financiar și logistic crucial.
Simbolul: Litera grecească teta (Θ) de culoare verde pe fundal alb.
Globalizarea (1990): Activistul Denis Hayes a transformat evenimentul într-o manifestare internațională, implicând peste 200 de milioane de oameni din 141 de țări.

Recunoașterea Internațională și Rolul ONU

La 23 aprilie 2009, prin Rezoluția 63/278, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat oficial 22 aprilie ca „International Mother Earth Day”. Pământul este „mamă” pentru fiecare dintre noi, susținând viața prin resurse esențiale: aer, apă și sol fertil.

Un moment istoric a fost Ziua Pământului din 2016, când Acordul de la Paris privind protecția climei a fost semnat de Statele Unite, China și alte 120 de țări, marcând un angajament global fără precedent.

Mesajul Mamei Pământ: Un apel la acțiune

Natura suferă: oceanele se umplu de plastic, biodiversitatea este perturbată de defrișări și de comerțul ilegal cu animale sălbatice, iar fenomenele extreme afectează milioane de oameni. Restaurarea ecosistemelor deteriorate este singura cale pentru a combate sărăcia și schimbările climatice. Trebuie să trecem la o economie sustenabilă care să funcționeze în armonie cu natura.

Ziua Pământului – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU) 2026: „Puterea noastră, Planeta noastră”

În acest an, Ziua Pământului face parte din Săptămâna Pământului (18-26 aprilie 2026). Tema centrală, „Puterea noastră, Planeta noastră”, subliniază importanța inovației comunitare și a rezolvării problemelor locale, chiar și atunci când politicile globale sunt în schimbare.

Date cheie din Raportul Riscurilor Globale 2026 (Forumul Economic Mondial):

Riscurile de mediu domină peisajul global, reprezentând jumătate din primele 10 riscuri pentru următorul deceniu.
Sănătatea umană, securitatea alimentară și predictibilitatea economică sunt direct legate de stabilitatea climatică și resursele naturale protejate.
Peste 9.000 de evenimente (curățenie, reîmpăduriri, restaurări comunitare) sunt înregistrate la nivel global pe earthday.org în 2026.

Deși politicile de mediu se confruntă cu presiuni din cauza conflictelor și a stresului economic, implicarea publicului rămâne mecanismul de bază pentru menținerea responsabilității instituționale.

Pe măsură ce marcăm Ziua Planetei Pământ 2026, devine evident că viitorul nostru nu se scrie doar în birourile de la New York sau Paris, ci în fiecare acțiune locală de reîmpădurire, în fiecare proiect de energie curată și în fiecare decizie de consum responsabil. Această zi nu este doar o celebrare, ci un raport de progres și un angajament reînnoit. Avem o singură planetă, iar capacitatea ei de a ne susține depinde direct de „puterea noastră” de a acționa colectiv, astăzi, pentru lumea de mâine.

Nota Editorială: Sursă: ro.wikipedia.org; www.un.org; agerpres.ro. Articol realizat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.

Foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

18 aprilie: Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

18 aprilie 2026/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/139 vizite

18 aprilie 2026

În calendarul universal al Memoriei Timpului, ziua de 18 aprilie reprezintă o invitație la reflecție asupra moștenirii care ne definește. Ziua Internațională a Monumentelor și a Siturilor nu este doar o celebrare a pietrei și a arhitecturii, ci un omagiu adus spiritului uman care a dăltuit, în forme palpabile, valorile sale fundamentale. Sub pilonul Identitate, explorăm astăzi legătura indisolubilă dintre comunități și reperele lor istorice, conștienți fiind că un popor fără monumente este un popor fără rădăcini.

Pe platforma Uniți Schimbăm, privim această zi prin prisma verticalității. Monumentele și siturile arheologice sunt martori tăcuți ai demnității umane, rezistând în fața timpului și a vitregiilor istoriei pentru a ne transmite mesaje de continuitate. În 2026, această sărbătoare capătă o semnificație aparte, reamintindu-ne că protejarea patrimoniului este, în esență, un act de responsabilitate față de viitor.

Geneza și misiunea ICOMOS Istoria acestei zile a început în aprilie 1982, când Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS) a propus, în cadrul unui simpozion în Tunisia, stabilirea unei date dedicate diversității patrimoniului mondial. Ideea a fost rapid îmbrățișată și aprobată oficial de UNESCO în 1983, devenind un eveniment global de referință. Scopul principal rămâne neschimbat: creșterea gradului de conștientizare cu privire la vulnerabilitatea monumentelor și promovarea eforturilor necesare pentru conservarea lor.

Tema anului 2026: Protejarea Patrimoniului Viu în vremuri de criză În 2026, comunitatea internațională își îndreaptă atenția către o temă de o actualitate stringentă: „Răspuns de urgență pentru Patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre”. Această orientare subliniază faptul că monumentele nu sunt simple structuri izolate, ci entități „vii”, care interacționează cu tradițiile, ritualurile și memoria comunităților. Într-o lume marcată de conflicte armate și fenomene climatice extreme, protejarea acestor vestigii devine o prioritate strategică. Patrimoniul viu include nu doar clădiri, ci și acele cunoștințe și meșteșuguri care fac posibilă restaurarea și transmiterea lor mai departe.

Carta de la Veneția: 60 de ani de standarde în conservare Un alt punct central al celebrărilor din 2026 este reflecția asupra moștenirii Cartei de la Veneția. Adoptată în 1964, aceasta rămâne documentul programatic fundamental pentru toți specialiștii în restaurare. Carta a stabilit că monumentul trebuie protejat nu doar ca operă de artă, ci ca dovadă istorică. În contextul actual, specialiștii analizează modul în care aceste principii clasice pot fi adaptate noilor provocări tehnologice și de mediu, asigurând că „verticalitatea” acestor structuri rămâne intactă pentru secolele ce vor veni.

Patrimoniul ca responsabilitate împărtășită Ziua de 18 aprilie încurajează participarea locală, de la vizite ghidate în situri arheologice până la conferințe care pun în lumină patrimoniul industrial sau vernacular. În România, această zi este marcată prin evenimente care scot la iveală bogăția culturală a satelor și orașelor noastre, subliniind că fiecare clădire de patrimoniu este un depozitar de identitate națională și europeană.

Retrospectiva asupra evenimentelor zilei de 18 aprilie în istorie ne arată că patrimoniul este puntea de legătură între generații. Monumentele și siturile nu sunt doar relicve ale trecutului, ci piloni de susținere pentru o societate care își caută echilibrul în prezent. Prin pilonul Memoria Timpului, înțelegem că salvarea unui sit istoric nu este doar un demers tehnic, ci un gest de onoare față de înaintași și o promisiune făcută celor ce vor veni.

Pe platforma Uniți Schimbăm, celebrăm această zi ca pe un triumf al verticalității. Într-o epocă a schimbărilor rapide, monumentele rămân puncte de stabilitate, oferindu-ne sentimentul de apartenență și continuitate. Vă invităm să priviți astăzi spre clădirile și locurile încărcate de istorie din jurul vostru nu doar cu admirație, ci cu responsabilitate, reamintindu-ne că suntem custozi temporari ai unei moșteniri eterne, menite să definească identitatea umanității în întregul ei.

Nota Editorială:

Documentarea pentru acest material s-a realizat prin consultarea surselor agerpres.ro și icomos.org. Articolul pentru Uniți Schimbăm (2026) a fost structurat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini, sub îndrumarea echipei editoriale, pentru a integra viziunea noastră asupra patrimoniului ca pilon de Identitate, Verticalitate și Memoria Timpului.

Credit Foto: imaginea reprezentativă a fost preluată de pe www.europeanheritagedays.com

8 aprilie – Ziua Internațională a Romilor: O istorie a rezilienței și simbolurile unei identități europene

8 aprilie 2026/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/9.313 vizite

8 aprilie 2026

O lecție de reziliență culturală

Ziua Internațională a Romilor: Dincolo de prejudecăți, o identitate europeană

Data de 8 aprilie nu reprezintă doar o marcare calendaristică, ci un simbol al unității și al deșteptării conștiinței etnice pentru milioanele de romi din întreaga lume. Instituită oficial în 1990, dar cu rădăcini în primul congres din 1971, această zi ne reamintește că diversitatea este fundamentul unei societăți democratice sănătoase. În cadrul pilonului Pulsul Schimbării, privim această zi ca pe un moment de reflecție asupra parcursului unei comunități care, în ciuda secolelor de marginalizare, și-a păstrat cultura, limba și spiritul liber. Astăzi, documentăm nu doar simbolurile – de la roata chakra la imnul „Gelem, gelem” – ci și nevoia continuă de echitate și recunoaștere a drepturilor civile.

Ziua internaţională a romilor este sărbătorită anual la 8 aprilie, pentru a atrage atenţia asupra provocărilor de discriminare cu care se confruntă comunităţile de romi din Europa, notează site-ul Centrului european pentru drepturilor romilor, http://www.errc.org/

Origine

Iniţiativa privind marcarea Zilei Internaţionale a Romilor a apărut în 1971, cu prilejul primului Congres internaţional al romilor de pretutindeni, care a avut loc la Londra. În statele din Europa de Est, inclusiv România, data de 8 aprilie a fost marcată începând cu anul 1990, potrivit www.mae.ro.

Ziua a fost declarată oficial în 1990, în Serock, Polonia, la cel de-al patrulea Congres Mondial al Uniunii Internaționale a Romilor (IRU), în onoarea primei mari întâlniri internaționale a repzentanților romilor din 7-12 aprilie 1971 în Chelsfield⁠, în apropiere de Londra.

Tot atunci a fost adoptat, ca imn international al romilor, cantecul “Gelem, gelem”, interpretat de cantareata si actrita Olivera Vuco, in cunoscutul film iugoslav “Am intalnit si tigani fericiti”, pelicula ce dateaza din 1967. De asemenea, a fost adoptat si steagul international al romilor, avand jumatatea de jos verde, simbol al campurilor inverzite si jumatatea de sus albastra, simbol al cerului senin, iar la mijloc roata cu spite, denumita si chakra, aceasta fiind similara cu Ashok Chakra, roata de pe steagul Indiei, reprezentand miscarea si creatia lumii.

Roata simbolizeaza, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vietilor, iar pe de alta parte, nomadismul, in relatie cu spatiul originar al Indiei. Doua decenii mai tarziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistica a Uniunii Internationale a Romilor a oficializat alfabetul international standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnata de 17 specialisti in domeniu din diferite tari, in prezenta unui observator al UNESCO. In 2002, de 8 aprilie, s-a sarbatorit jubileul milenar reprezentand 1.000 de ani de atestare a romilor in Europa.

Din 1971, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obţinerea de compensaţii pentru suferinţele din al Doilea Război Mondial, îmbunătăţirea situaţiei educaţionale, revendicarea drepturilor civile ale romilor sau păstrarea culturii şi limbii romani.

De asemenea, până în prezent, romii din societăţile europene au avut realizări remarcabile în domeniul activismului şi al angajamentului faţă de cauza lor comună, însă lupta pentru recunoaştere şi împotriva discriminării trebuie să continue în numeroase comunităţi din toată Europa, arată site-ul Consiliului Europei, https://www.coe.int/.

În România, la data de 8 aprilie se marchează ”Sărbătoarea etniei romilor din România”, în urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 276 din 28.03.2006. Legea prevede celebrarea, în data de 8 aprilie a fiecărui an, a acestei sărbători, precum şi implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în organizarea de manifestări publice şi a unor acţiuni social-culturale dedicate acestei zile. În acelaşi timp, legea mai prevede ca Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor special destinate minorităţilor naţionale, manifestările respective

Reacții internaționale

- Papa Ioan Paul al II-lea a îndemnat pe adepții săi să trateze romi cu compasiune și respect.

- În 2003, Dalai Lama a aprins o lumânare pentru a comemora ziua.

- În 2004, Adam Ereli de la Departamentul de Stat al SUA s-a exprimat împotriva abuzurilor continue ale drepturilor omului cu care se confruntă romii și a cerut guvernelor europene să încurajeze toleranța.

- În 2006, Maud de Boer-Buquicchio, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei a declarat preocupările ei pentru cultivarea ostilității la adresa romilor și a încurajat populația romă a Europei pentru a acționa pentru îmbunătățirea condițiilor de trai precare, rezultat al discriminării îndelungate și pe scară largă.

- În 2009, Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a vorbit despre angajamentul SUA pentru protejarea și promovarea drepturilor romilor în întreaga Europă.

Un viitor clădit pe recunoaștere

Concluzie: Drepturile omului nu sunt negociabile

Mesajele liderilor mondiali, de la Papa Ioan Paul al II-lea la Dalai Lama, subliniază o realitate incontestabilă: lupta împotriva ostilității și discriminării este o responsabilitate colectivă. Ziua Internațională a Romilor ne obligă să privim spre viitor nu cu compasiune pasivă, ci cu acțiune civică. Integrarea reală și respectarea identității culturale nu sunt doar obiective politice, ci piloni ai suveranității umane. Pe platforma Uniți Schimbăm, susținem că schimbarea începe prin cunoaștere – cunoașterea istoriei reale, a suferințelor trecute și a potențialului imens pe care diversitatea îl aduce României și Europei.

Nota Editorială

Nota Editorială: Prezentul material reprezintă o versiune actualizată a documentării de referință despre Ziua Internațională a Romilor publicată pe site-ul nostru (articole preluate de pe: www.agerpres.ro; ro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com). Conținutul factual, datele istorice și referințele bibliografice au fost păstrate integral, asigurând continuitatea informației care a atras mii de cititori. Această actualizare adaugă un strat de analiză editorială modernă, menită să evidențieze importanța drepturilor civile în contextul social actual.

22 martie – Ziua mondială a apei: Dincolo de simbol, o urgență vitală

22 martie 2026/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/2.036 vizite

Imagine și text: Analiză realizată cu sprijinul Gemini AI pentru Uniți Schimbăm.

22 martie – Ziua mondială a apei: Dincolo de simbol, o urgență vitală

Astăzi, 22 martie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Apei. Ziua Mondială a Apei este marcată anual la 22 martie, fiind instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru a atrage atenția asupra importanței apei potabile și a gestionării durabile a resurselor de apă. În 2026, această sărbătoare nu mai este doar un prilej de discursuri protocolare, ci un semnal de alarmă critic pentru supraviețuirea ecosistemelor și a stabilității sociale globale.

Sub egida Organizației Națiunilor Unite, tema acestui an se concentrează pe „Apa pentru Pace și Securitate”, subliniind faptul că gestionarea resurselor hidrice a devenit, în deceniul actual, principala pârghie pentru prevenirea conflictelor și asigurarea unei vieți demne.

Criza invizibilă: Când robinetul devine un lux (H2)

Deși planeta noastră este supranumită „Planeta Albastră”, doar 2,5% din volumul total de apă este dulce, iar o fracțiune infimă din aceasta este accesibilă consumului uman. În 2026, datele arată că presiunea asupra pânzei freatice a crescut exponențial din cauza urbanizării accelerate și a schimbărilor climatice care au alterat regimul precipitațiilor.

Nu mai vorbim despre o criză a viitorului, ci despre o realitate prezentă: de la deșertificarea unor zone vaste din sudul Europei (inclusiv în Câmpia Română), până la „războaiele tăcute” pentru controlul bazinelor hidrografice mari, apa a încetat să mai fie o resursă subînțeleasă.

Poluarea cu microplastic și substanțe chimice: O otravă silențioasă (H2)

O provocare majoră a anului 2026 rămâne calitatea apei. Studiile recente indică prezența microplasticului în aproape toate sursele de apă potabilă de pe glob. Mai mult, utilizarea intensivă a îngrășămintelor în agricultură a dus la o concentrație îngrijorătoare de nitrați în fântânile rurale, punând în pericol sănătatea generațiilor tinere.

Protejarea calității apei nu este doar o responsabilitate a marilor corporații, ci și a fiecărui cetățean. Fiecare produs chimic deversat neglijent în sistemul de canalizare ajunge, în cele din urmă, în hrana noastră.

Ce putem face concret? Schimbarea începe cu „Amprenta de Apă” (H2)

Conceptul de „Amprentă de Apă” ne ajută să înțelegem consumul indirect. Știați că:

Producția unui singur kilogram de carne de vită necesită aproximativ 15.000 de litri de apă?

Pentru fabricarea unui smartphone se consumă peste 12.000 de litri de apă în procesele industriale?

Soluții pentru 2026:

- Reciclarea apei gri: Implementarea sistemelor casnice de refolosire a apei de la duș pentru irigații sau toalete.

- Tehnologia în agricultură: Trecerea masivă la irigațiile prin picurare controlate de senzori, pentru a reduce risipa cu până la 60%.

- Educația civică: Conștientizarea faptului că apa este un bun comun, nu o marfă nesfârșită.

Concluzie: Un drept uman fundamental (H2)

De Ziua Mondială a Apei, trebuie să ne reamintim că accesul la apă curată și sanitație este un drept uman fundamental, recunoscut de ONU. Într-o lume tot mai tehnologizată, capacitatea noastră de a păstra curată „sursa vieții” rămâne adevăratul test de civilizație.

Fiecare picătură economisită astăzi este o investiție în pacea de mâine.

14 februarie – “Valentine’s Day” – Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților

14 februarie 2026/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/283 vizite

[NOTĂ EDITORIALĂ: Sinteză istorică bazată pe surse documentare (Agerpres, Wikipedia), realizată în colaborare cu Gemini AI.]

14 februarie – “Valentine’s Day” – Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților

Astăzi, 14 februarie, inima lumii pulsează în ritm de „Valentine’s Day”. E o sărbătoare a gesturilor mici, a atenției și a mesajelor care apropie oamenii. Deși împrumutată, această zi ne reamintește că avem nevoie de momente în care să celebrăm pur și simplu faptul că ne pasă unii de alții.

Dar pentru noi, cei din comunitatea Uniți Schimbăm, iubirea are o semnificație mai profundă. Ea nu se oprește la flori și ciocolată, ci se extinde în tot ceea ce ne definește:

- Iubirea pentru tradiție: Peste doar câteva zile, pe 24 februarie, îl așteptăm pe Dragobete. Este sărbătoarea noastră autentică, legată de trezirea naturii și de puritatea începuturilor. Este momentul când ne amintim de unde venim.

- Iubirea pentru comunitate: Indiferent că suntem la București sau la Chișinău, vorbim aceeași limbă a solidarității. Credem că schimbarea începe atunci când ne iubim țara și oamenii suficient de mult încât să nu rămânem indiferenți.

- Unitatea peste Prut: Iubirea și valorile comune sunt puntea care ne ține mereu împreună. Suntem uniți prin istorie, prin cultură și prin dorința de mai bine.

Concluzia? Nu trebuie să alegem între „modern” și „tradițional”. Putem să ne bucurăm de entuziasmul Sfântului Valentin și să onorăm profunzimea Dragobetelui. Important este să rămânem UNIȚI în tot ceea ce simțim și facem.

Astăzi, vitrinele sunt pline, dar puțini știm că în spatele inimioarelor se află o istorie a rezistenței. Sfântul Valentin nu a fost doar un simbol al romantismului, ci un om care a sfidat regulile pentru a uni oameni.

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR – Colecția Oroveanu | Fete și feciori în costum de sărbătoare, stând de vorbă. Costumul fetelor este alcătuit din cămașă decorată cu motive negre specifice zonei de sud a Transilvaniei, cu broderie neagră pe pânză subțire țesută în casă. Fusta neagră, confecționată din material industrial, și sorțul sunt prinse în talie cu o centură din catifea brodată cu mărgele multicolore și paiete. Peste cămașă poartă vesta de postav. Specific portului fetelor este găteala capului cu cozile prinse în cerc. Flăcăii poartă cămăși drepte cu brățări brodate cu modele specifice zonei, același model regăsindu-se și la gulerul cămășii. Pantalonii sunt țesuti din bumbac în ițe. Mijlocul este strâns cu un chimir din piele. Specifice portului tinerilor sunt pălăria împodobită cu galon din fir metalic și canafi, alături de cârpa de gât din păr, cu canafi la capăt. (O-98) – foto preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului

Originea acestei sărbători a iubirii nu este nici astăzi prea bine cunoscută. Există legende, care susțin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită zeița Iuno, protectoarea femeilor și a căsătoriilor. Urma, apoi, Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii și fertilității. Unul dintre obiceiurile festivalului era acela de a-i aduce împreună pe băieți și pe fete, care până în acel moment stăteau separați. În seara de dinaintea sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăți de hârtie și introduse într-un vas. Tinerii extrăgeau biletele și, astfel, se formau perechi ce rezistau uneori și un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau și se căsătoreau, notează https://www.stvalentinesday.org/.

Alte legende spun că sărbătoarea îl are în centrul ei pe Sfântul Valentin. Dintre cei mulți Valentini ai acelei perioade, Biserica Catolică recunoaște doar doi sfinți care poartă acest nume și care pot fi legați de această sărbătoare. Primul Sf. Valentin era preot în Roma, în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.). El ar fi ajutat tinerii, creștini sau păgâni, să se căsătorească, însă împăratul roman era convins că bărbații ar fi soldați mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soții, de aceea a interzis căsătoriile. Tânărul preot a continuat, însă, să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis și condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269. Aceeași legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o: ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste, potrivit https://www.stvalentinesday.org/ și https://www.history.com/.

În ceea ce îl privește pe episcopul de Terni, el ar fi fost invitat la Roma de filosoful Crato, profesor de retorică, greacă și latină, al cărui fiu, pe nume Cheeremon, suferea de o deformare fizică. Crato i-a promis lui Valentin jumătate din posesiunile sale dacă îi vindeca fiul. Însă, Valentin i-a explicat că nu bogăția lui inutilă va fi cea care l-ar vindeca pe băiat, ci credința în Dumnezeu. Valentin s-a rugat apoi pentru băiat, care și-a recăpătat sănătatea. Martori ai acestei minuni, Crato și familia sa, dar și trei studenți greci, Procul, Efeb și Apollonius, au fost botezați de episcop. Abbondius, fiul prefectului Romei, Placidus, a îmbrățișat și el creștinismul. Potrivit surselor, Placidus a deținut funcția între anii 346-347 d.Hr., așa că aceasta perioada istorică care poate fi asociată cu martiriul lui Valentin. Înfuriat, Placidus l-a arestat și decapitat pe Valentin pe Via Flaminia din Roma. Execuția s-a făcut noaptea pentru a evita reacția numeroasei, de acum, componente creștine a orașului. După o scurtă ceremonie pe locul martiriului său, Procul, Efeb și Apollonius au dus trupul martirului la Terni și l-au îngropat în afara orașului. Dar la Terni, consulul Lucentius i-a arestat pe toți trei și, înainte ca populația să-i poată elibera, i-a decapitat. Când au aflat de execuție, oamenii i-au îngropat pe noii martiri în mormântul lui Valentin, indică https://www.vaticannews.va.

Abia la sfârșitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele și să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii păgâne a Lupercaliilor. Ordinul Benedictin a fost cel care a întreținut povestea Sfântului Valentin din Terni în Evul Mediu și care a răspândit cultul Zilei Îndrăgostiților în mănăstirile benedictine din Franța și Anglia.

Sfântul Valentin de Matija Bradaška, c. 1900 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În România și Republica Moldova, Valentine’s Day a devenit un fenomen după 1990, fiind rapid adoptat de tineri ca un prilej de bucurie și conectare.

O punte către Dragobete: Nu este o competiție, ci o completare. În timp ce Valentin ne leagă de cultura universală, Dragobetele (peste 10 zile) ne ancorează în rădăcinile noastre locale, celebrând renașterea naturii.

Pentru noi, această zi este despre unitate. Așa cum Valentin a unit destine împotriva curentului, și noi credem în puterea comunității de a sta împreună pentru cauzele care contează. Fie că ești pe malul stâng sau drept al Prutului, dragostea pentru adevăr, pentru libertate și pentru aproapele tău este cea care aduce schimbarea.

Iubirea este motorul oricărei acțiuni civice. Azi celebrăm curajul de a fi împreună!

27 ianuarie – Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului (ONU)

27 ianuarie 2026/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/3.209 vizite

Eliberarea Auschwitzului (27 ianuarie 1945) – fotografie de Boris Ignatovici

foto preluat de pe twitter.com

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

27 ianuarie – Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului (ONU)

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an și este prima comemorare universală a victimelor Holocaustului.

Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Înainte de rezoluția 60/7, se instituiseră zile naționale de comemorare a Holocaustului, cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua Comemorării Victimelor Național-Socialismului) în Germania, stabilită printr-un decret al Președintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996.

Din 2001, 27 ianuarie fusese și Ziua Holocaustului în Regatul Unit.

Adunarea Generală a menţionat, la 22 noiembrie 2004, în rezoluţia A/RES/59/26 că, în anul 2005, urma să fie marcată cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Două luni mai târziu, pe 24 ianuarie 2005, Adunarea Generală a ONU a organizat o sesiune specială privind împlinirea a 60 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.

Întâlnirea la nivel înalt a fost determinată de solicitările a aproximativ 30 de state membre şi a fost prima de acest gen.

La nouă luni după sesiunea specială, la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a adoptat prin consens rezoluţia A/RES/60/7, care respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie în totalitate, fie în parte.

Rezoluţia laudă acele state care s-au implicat activ în păstrarea acelor locuri care au servit drept lagăre ale morţii naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului.

De asemenea, rezoluţia A/RES/60/7 hotărăşte ca Organizaţia Naţiunilor Unite să desemneze ziua de 27 ianuarie, momentul eliberării de către aliaţi a lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, drept Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului.

Totodată, aceasta îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaţionale care vor arăta generaţiilor viitoare lecţiile Holocaustului pentru a ajuta la prevenirea viitoarelor acte de genocid şi, în acest context, felicită Grupul de lucru pentru Cooperare Internaţională pentru Educaţia, Comemorarea şi Cercetarea Holocaustului.

În 2007, rezoluţia 61/255 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, adoptată la 26 ianuarie, condamna fără nicio rezervă orice negare a Holocaustului şi îndemna toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, integral sau parţial, sau orice activitate în acest scop.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în 20 ianuarie 2022, rezoluţia A/RES/76/250, care, între altele, îndeamnă statele membre şi companiile de social media să ia măsuri active pentru a combate antisemitismul şi negarea sau denaturarea Holocaustului prin intermediul informaţiilor şi tehnologiilor de comunicaţii şi pentru a facilita raportarea unui astfel de conţinut.

Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, sunt organizate, în fiecare an, o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.

Lagărul de concentrare Auschwitz II-Birkenau. Linia de tren, în funcțiune din mai până în octombrie 1944, ducea spre camerele de gazare – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tema ‘Comemorarea Holocaustului pentru demnitate și drepturile omului‘ va ghida comemorarea și educația despre Holocaust ale Națiunilor Unite în 2026, conform www.un.org.

În 2025, cu prilejul marcării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost aleasă ca temă de ghidare: ‘Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului‘.

Tema aleasă pentru marcarea Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului 2024 a fost ‘Recunoașterea curajului extraordinar al victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului‘.

În 2023, tema a fost ‘Acasă și apartenență‘. În 2022 tema care a ghidat comemorarea și educația despre Holocaust a vizat ‘Memorie, Demnitate și Justiție‘. În 2021 tema privind comemorarea Holocaustului a fost ‘Înfruntând consecințele: recuperarea și reconstituirea după Holocaust’. Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare și reconstituire a indivizilor, comunității și sistemelor de justiție.

În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz și, totodată, de la înființarea Organizației Națiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost ‘La 75 de ani de la Auschwitz – Educația Holocaustului și Comemorarea pentru Justiție Globală‘. (sursa: www.un.org) AGERPRES/(Documentare – Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)

cititi mai mult pe agerpres.ro

cititi mai mult despre Lagărul de concentrare Auschwitz (1940 – 1945) pe unitischimbam.ro

21 septembrie – Ziua internaţională a păcii (ONU)

21 septembrie 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/1.069 vizite

foto preluat de pe agerpres.ro

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

21 septembrie – Ziua internaţională a păcii (ONU)

Ziua Internațională a Păcii este sărbătorită în fiecare an pe 21 septembrie.

Aceasta este dedicată păcii și în special absenței războiului și a violenței.

De exemplu cum ar fi încetarea temporară a focului într-o zonă de război pentru accesul ajutorului umanitar.

Sărbătorită anual, pe plan mondial, această zi a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluţiei 36/67 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Această zi este marcată pentru a creşte la nivel internaţional angajamentul în slujba păcii dincolo de orice fel de diferenduri şi pentru a contribui în plus la edificarea unei culturi a păcii, potrivit www.un.org.

Cu acest prilej, se urmăreşte şi consolidarea idealurilor păcii în interiorul şi în relaţiile dintre naţiuni, precum şi în rândul oamenilor.

A fost marcată pentru prima dată, în septembrie 1982.

Textul Rezoluţiei 55/282 a ONU, adoptat la 7 septembrie 2001, a stabilit celebrarea acestei zile, începând din anul 2002, la data de 21 septembrie.

Pentru a inaugura ziua, „Clopotul Păcii” este sunat la sediul ONU (în New York City).

Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu excepția Africii și a fost un cadou de la Asociația Națiunilor Unite din Japonia, ca „un memento al costului uman în război”.

Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască pacea absolută în lume”.

O altă zi dedicată păcii, este marcată la 1 ianuarie, respectiv Ziua mondială a păcii, instituită, în anul 1968, de Papa Paul al VI-lea. AGERPRES/(Documentare – Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

În acest an, ziua este marcată în cadrul temei ”Acționează Acum pentru o Lume Pașnică”, potrivit https://internationaldayofpeace.org/ și https://www.un.org/.

Prin intermediul Comisiei de construcție a păcii, care în acest an marchează cea de-a 25-a aniversare, ONU face demersuri pentru a răspunde sărăciei, inegalității, discriminării și injustiției. Prin cele 17 Obiective de Dezvoltare Globală, Națiunile Unite sprijină eforturile statelor pentru creșterea prosperității, îmbunătățirea calității sănătății și standardelor de viață, precum și pentru a pune capăt tuturor formelor de discriminare și de injustiție. Prin Pactul pentru Viitor (adoptat la 22 septembrie 2024), Națiunile Unite s-au angajat să răspundă provocărilor și oportunităților, precum cele din știință, tehnologie și inovație, dar și să sprijine implicarea activă a generațiilor viitoare, conform https://www.un.org/.

Campania ‘Acționează Acum’ a venit în sprijinul a milioane de oameni din întreaga lume care pot să aleagă temele de care sunt interesați, să se implice în adoptarea unor pași concreți și să vadă impactul pașilor urmați. Aplicația mobilă dezvoltată ActNow poate fi descărcată pe telefoanele mobile inteligente și, astfel, fiecare poate înțelege diferența acțiunilor proprii pentru o lume mai pașnică, indică https://www.un.org/.

O altă zi dedicată păcii în plan internațional este marcată la 1 ianuarie, fiind vorba despre Ziua mondială a păcii, instituită, în 1968, de Papa Paul al VI-lea.

cititi mai mult despre Ziua internaţională a păcii si pe: www.agerpres.ro; internationaldayofpeace.org; en.wikipedia.org

6 august – Ziua Hiroshima

6 august 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/610 vizite

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

6 august – Ziua Hiroshima

Ziua Hiroshima, marcată anual la 6 august, comemorează unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria umanităţii, respectiv atacul american cu bombă nucleară asupra oraşului japonez Hiroshima, în 1945, care a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ziua este dedicată victimelor exploziei bombei nucleare, precum şi creşterii gradului de conştientizare cu privire la puterea devastatoare a bombelor nucleare, îndemnând fiecare naţiune să descurajeze folosirea acesteia, potrivit site-ului https://www.edudwar.com/.

La 08:15 (ora locală) în dimineaţa zilei de 6 august 1945, oraşul japonez Hiroshima a fost distrus de bomba atomică, care a fost folosită pentru prima oară drept armă de război.

Bomba cu uraniu-235, de peste 9.000 de kilograme, supranumită “Little Boy” a fost lansată de bombardierul B-29 (“Enola Gay“), pilotat de colonelul Paul W. Tibbets Jr., care a explodat la aproximativ 1.800 de metri deasupra oraşului.

Explozia de o amploare uriaşă (puterea explozivă echivalentă cu 12,5 kilotone de TNT) a distrus oraşul în proporţie de 90% şi a provocat moartea a aproximativ 120.000 de persoane în primele patru zile după explozie.

Mulţi au fost vaporizaţi instantaneu de explozie, alţii au murit ulterior din cauza efectelor arsurilor şi a radiaţiilor, indică site-ul https://www.iwm.org.uk/.

stanga – Norul ciupercă provocat de explozia aruncării primei bombe atomice, Little Boy, deasupra orașului Hiroshima;
dreapta – Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, [The] Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km (sau 11 mi = 60,000 ft) în atmosferă deasupra hipocentrului- foto preluat de pe en.wikipedia.org

Trei zile mai târziu, la 9 august, ora locală 11:02, un alt bombardier B-29, “Bockscar”, pilotat de maiorul Charles Sweeney, lansa cea de-a doua bombă atomică, supranumită “Fat Boy“, asupra unui alt oraş japonez – Nagasaki.

Un alt oraş fusese ţinta, respectiv oraşul Kokura, însă bombardierul a fost deviat spre Nagasaki din cauza unei pături groase de nori.

Mai puternică decât cea folosită la Hiroshima, bomba a cântărit aproape 10.000 de kilograme şi a fost construită pentru a produce o explozie echivalentă a 22 de kilotone de TNT.

Aşezarea geografică a oraşului Nagasaki, în văile înguste dintre munţi, a redus efectul bombei, limitând distrugerea la o zonă de circa 4.200 de metri pătraţi.

Explozia a determinat la momentul impactului şi ulterior între 40.000 şi 80.000 de victime, notează site-ul https://www.history.com/ şi https://www.iwm.org.uk/.

În fiecare an, la 6 august, oraşul Hiroshima organizează, între orele 8.00 şi 8.50, “Ceremonia Memorială a Păcii“, un omagiu adus celor care au pierit în urma bombardamentelor atomice dar, şi o rugăciune pentru realizarea unei păci mondiale de durată.

Ceremonia are loc în faţa Monumentului Victimelor Bombei Atomice din Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima, în cadrul căreia primarul oraşului Hiroshima rosteşte o “Declaraţie de pace” care este trimisă, apoi, în fiecare ţară din lume.

Această “Declaraţie de pace” reprezintă dorinţa Hiroshimei de eliminare a armelor nucleare şi de realizare a păcii mondiale de durată, conform site-ului https://www.city.hiroshima.lg.jp/.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki (6 – 9 august 1945)

- Capitularea Japoniei (2 septembrie 1945)

18 iulie – Ziua internațională Nelson Mandela

18 iulie 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/312 vizite

foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

articol preluat de pe agerpres.ro

18 iulie – Ziua internațională Nelson Mandela

În fiecare an, la 18 iulie este marcată Ziua internațională Nelson Mandela. La această dată, în 1918, se năștea în clanul Madiba din satul Mvezo, Africa de Sud, Nelson Rolihlahla Mandela, primul președinte de culoare al acestei țări (1994-1999), un neobosit luptător pentru drepturile omului, democrație și libertate, potrivit https://www.sahistory.org.za/.

La 18 iulie 2025, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite marchează Ziua internațională Nelson Mandela cu o ședință plenară informală, la sediul său central din New York, de la ora 10.00 (EST). În 2025 tema este ‘It’s still in our hands to combat poverty and inequity’, acesta fiind și mesajul secretarului general al ONU António Guterres transmis cu prilejul acestei zile.

În fiecare an, persoanele din întreaga lume sunt încurajate să dedice 67 de minute din timpul lor în această zi serviciului comunitar – în onoarea celor 67 de ani pe care Nelson Mandela i-a dedicat serviciului public și urmăririi justiției sociale.

ONU promovează, de asemenea, acest eveniment și își încurajează colegii să întreprindă proiecte de servicii suplimentare prin intermediul campaniei ActNow privind schimbările climatice și durabilitate. Fiecare dintre noi poate contribui la limitarea încălzirii globale și să avem grijă de planeta noastră. Schimbându-ne obiceiurile și făcând alegeri care au efecte mai puțin dăunătoare asupra mediului, putem face față urgenței climatice și putem construi o lume mai durabilă. După cum spunea Nelson Mandela, ‘nu trebuie să uităm niciodată că este de datoria noastră să protejăm acest mediu’, potrivit https://www.un.org/.

Data de 18 iulie a fost instituită Ziua internațională Nelson Mandela, în 2009, de Adunarea Generală a ONU, în semn de recunoaștere a contribuției fostului președinte sud-african la cultivarea păcii și a libertății. Rezoluția A/RES/64/13 a recunoscut valorile promovate de Nelson Mandela (18 iulie 1918 – 5 decembrie 2013) și punerea sa în slujba umanității, în vederea soluționării, pe de o parte a conflictelor civile și, pe de altă parte, de îmbunătățire a relațiilor dintre oameni, promovarea și protejarea drepturilor omului, reconcilierea, egalitatea de gen și drepturile copiilor și ale altor grupuri vulnerabile, precum și în dezvoltarea comunităților sărace și subdezvoltate, conform site-ului oficial al Organizației Națiunilor Unite, https://www.un.org/.

A fost pentru prima dată când Organizația Națiunilor Unite a desemnat o zi în onoarea unei persoane, potrivit https://www.sahistory.org.za/.

La 6 iunie 2014, prin rezoluția 68/275, Adunarea Generală a ONU a înființat premiul ‘Nelson Rolihlahla Mandela’, care se acordă o dată la cinci ani. Premiul ‘Nelson Rolihlahla Mandela’ reprezintă un tribut adus realizărilor și contribuțiilor remarcabile a două persoane (o femeie și un bărbat), care nu sunt aleși din aceeași regiune geografică.

cititi mai mult pe agerpres.ro

16 mai – Ziua internațională a luminii (UNESCO)

16 mai 2025/0 Comentarii/în Astăzi este /de Uniti Schimbam/332 vizite

foto preluat de pe www.dayoflight.org

articol preluat de pe agerpres.ro

16 mai – Ziua internațională a luminii (UNESCO)

Ziua internațională a luminii este marcată anual, la 16 mai, pentru a aniversa prima operațiune de succes a laserului, în 1960, de către fizicianul și inginerul Theodore Maiman.

Laserul este un exemplu extraordinar al modului în care o descoperire științifică poate aduce beneficii revoluționare în domenii diverse precum comunicații, medicină și altele, potrivit www.lightday.org.

Inițiativa marcării acestei zile a aparținut Comitetului executiv al UNESCO, care, la 19 septembrie 2016, a adoptat o rezoluție pentru susținerea Zilei internaționale a luminii.

Rezoluția a fost înaintată Comitetului de către Ghana, Mexic, Noua Zeelandă și Federația Rusă, iar o decizie favorabilă a fost aprobată împreună cu încă 15 co-sponsori din: Argentina, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, Iran, Liban, Malaezia, Maroc, Nicaragua, Serbia, Nigeria, Paraguay, Qatar, Vietnam și Uganda.

Rezoluția a fost, în final, adoptată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO, din 7 noiembrie 2017.

Cu această ocazie, încă 12 state s-au alăturat inițiativei: Columbia, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Finlanda, Coasta de Fildeș, Kenya, Madagascar, Africa de Sud, Sudan, Suedia, Togo și Zimbabwe, mai arată site-ul www.lightday.org.

Înainte de adoptarea rezoluției privind marcarea la nivel internațional a unei zile a luminii, UNESCO a organizat, în 2015, Anul internațional al luminii și al tehnologiilor bazate pe lumină 2015 (IYL 2015), care a atras atenția asupra realizărilor științei luminii și a importanței aplicațiilor sale pentru omenire, scrie sursa citată.

Succesul organizării Anului Internațional al Luminii a evidențiat importanța proclamării Zilei Internaționale a Luminii pentru sprijinirea profilului științei și tehnologiei, a stimulării educației și a îmbunătățirii calității vieții la nivel mondial.

Tema din 2025 a zilei este ‘Light, Innovation, Society’ (‘Lumină, inovare, societate’), dorind să se transmită rolul central jucat de lumină în știință și în tehnologiile revoluționare.

De asemenea, 2025 a fost proclamat de Națiunile Unite, Anul Internațional al Științei și Tehnologiei Cuantice, cu obiectivul de ‘a sensibiliza omenirea cu privire la importanța’ acestei revoluții centenare.

cititi mai mult pe agerpres.ro