Articole

Ziua Planetei Pământ – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

The unofficial Earth Day Flag created by John McConnell includes The Blue Marble photograph taken by the crew of Apollo 17

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU), ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hex, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des.

Trebuie să acţionăm decisiv pentru a ne proteja planeta de ameninţările venite din partea coronavirusului, cât şi a perturbării climei“, transmite secretarul general al ONU, António Guterres, pe pagina ONU dedicată zilei, www.un.org.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, ca zi de luptă împotriva poluării, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Simbolul ales pentru această sărbătoare a planetei Terra este litera grecească teta de culoare verde pe fundal alb. Ziua Pământului a fost marcată pentru prima dată la 22 aprilie 1970, când aproximativ 20 de milioanede cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri au participat la manifestații anti-poluare pe întreg teritoriul Statelor Unite.  Ulterior, în 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

U.S. Senator Edmund Muskie speaking at Fairmount Park, Philadelphia on Earth Day, 1970 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

U.S. Senator Edmund Muskie speaking at Fairmount Park, Philadelphia on Earth Day, 1970 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

La 23 aprilie 2009, prin Rezoluția 63/278, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat ziua de 22 aprilie ca “International Mother Earth Day“, sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. O altă inițiativă a ONU pentru planeta noastră a fost Rezoluția 60/192 din 22 decembrie 2005, prin care anul 2008 era proclamat Anul Internațional al Planetei Pământ.

În întreaga lume, cuvântul “mamă” are o mare putere. Pământul este “mamă” pentru fiecare din noi — o planetă uluitoare care, din timpuri imemoriale, a susținut nenumărate forme de viață. Atâta timp cât trăim, avem nevoie de aer, apă, sol fertil și nenumărate alte daruri pe care această planetă ni le oferă, susținea secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul pentru ediția 2015 a acestei zile.

În 2017, de Ziua Planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot “adopta” părți ale planetei.

Steagul Pământului - Ziua Planetei Pământ - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Steagul Pământului – Ziua Planetei Pământ – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tema stabilită pentru Ziua Planetei Pământ vizează schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare provocare pentru viitorul umanităţii şi pentru sistemele de susţinere a vieţii care fac lumea noastră locuibilă. Ziua dedicată Pământului reprezintă un răspuns unanim la un mediu aflat în criză din cauza deversărilor de petrol, a smogului sau a râurilor atât de poluate care, în unele cazuri, au luat foc, potrivit www.earthday.org.

În 2020 se marchează 50 de ani de la prima zi dedicată Pământului, căreia i se atribuie lansarea mişcării ecologice moderne şi care este în prezent recunoscută drept cel mai mare eveniment civic al planetei, potrivit sursei menţionate. În condiţiile date ale confruntării cu coronavirusul toţi cetăţenii planetei Pământ sunt chemaţi să acceseze site-ul earthday.org pentru a participa virtual la cea de-a 50-a aniversare a Zilei Planetei Pământ prin conversaţii globale, apeluri la acţiune, spectacole, instrucţiuni video şi multe altele.

Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este sărbătorită pentru a aminti fiecăruia dintre noi că Pământul şi ecosistemele sale ne oferă viaţă şi mijloace de subzistenţă. Natura suferă din cauza incendiilor australiene, a temperaturilor crescute şi, nu în ultimul rând, din cauza celei mai mari invazii de lăcuste din Kenya, iar, în prezent, de pe urma confruntării cu COVID-19 – o pandemie aflată în strânsă legătură cu sănătatea ecosistemului nostru.

Organizaţia Naţiunilor Unite ne îndeamnă să ne reamintim mai mult ca niciodată în această Zi dedicată Mamei-Pământ că avem nevoie de o schimbare, spre o economie mai durabilă, care să funcţioneze atât pentru oameni, cât şi pentru planetă. Să promovăm armonia cu natura şi Pământul. Răspândirea coronavirusului prezintă un risc imens pentru sănătatea publică şi pentru economia globală, dar şi pentru diversitatea biologică. Cu toate acestea, biodiversitatea poate fi o parte a soluţiei, deoarece această diversitate de specii ar îngreuna răspândirea rapidă a agenţilor patogeni – menţionează site-ul www.un.org/en/observances/earth-day.

Ziua Internaţională a Mamei-Pământ din 2020 – anul internaţional pentru sănătatea plantelor (ONU Rez. 73/252 din 28 dec. 2018) – are rolul de indicator al sănătăţii Pământului.

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
cititi mai mult despre Ziua Planetei Pământ si pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; en.wikipedia.orgwww.earthday.orgwww.un.org

Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie)

Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie)

foto preluat de pe www.who.int
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

Ziua Mondială a Sănătății este o zi globală de conștientizare a sănătății sărbătorită în fiecare an la 7 aprilie, sub sponsorizarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), precum și a altor organizații conexe.

În 1948, OMS a organizat Prima Adunare Mondială a Sănătății. Adunarea a decis să celebreze 7 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 1950, ca Ziua Mondială a Sănătății. Ziua Mondială a Sănătății este organizată pentru a marca fondarea OMS și este considerată ca o oportunitate a organizației de a atrage atenția la nivel mondial asupra unui subiect de importanță majoră pentru sănătatea globală în fiecare an. OMS organizează în această zi evenimente internaționale, regionale și locale legate de o anumită temă. Ziua Mondială a Sănătății este recunoscută de diverse guverne și organizații neguvernamentale cu interese în problemele de sănătate publică, care, de asemenea, organizează activități și își evidențiază sprijinul în rapoartele media, cum ar fi Consiliul global de sănătate.

Ziua Mondială a Sănătății este una dintre cele opt campanii oficiale de sănătate la nivel mondial marcate de OMS, împreună cu Ziua Mondială a Tuberculozei, Săptămâna Mondială a Imunizării, Ziua Mondială a Malariei, Ziua mondială fără tutun, Ziua mondială de combatere a SIDA, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge și Ziua Mondială a Hepatitei.

Anul acesta, de Ziua mondială a sănătăţii se sărbătoreşte munca asistentelor medicale şi a moaşelor şi se reaminteşte, cu acest prilej, liderilor mondiali, rolul critic pe care acestea îl au în menţinerea unei lumi sănătoase. În contextul actual, al pandemiei de COVID-19, asistentele medicale şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii se află în prima linie oferind îngrijiri şi tratament de calitate, susţinând dialogul comunitar în abordarea temerilor şi întrebărilor şi atunci când este nevoie de adunarea datelor pentru studiile clinice.

În contextul declarării anului 2020, Anul internaţional al asistentelor medicale şi moaşelor, Ziua mondială a sănătăţii va evidenţia starea actuală a asistentei medicale în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi partenerii săi vor face o serie de recomandări pentru consolidarea efectivelor de asistente medicale şi moaşe. Acest lucru va fi esenţial dacă se vor atinge obiectivele naţionale şi mondiale legate de acoperirea sănătăţii universale, respectiv sănătatea mamei şi copilului, boli infecţioase şi netransmisibile, inclusiv sănătate mintală, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă, siguranţa pacientului şi furnizarea de servicii integrate, centrate pe grija pentru oameni, printre altele.

În acest sens, OMS face apel la susţinere cu prilejul Zilei mondiale a sănătăţii pentru a asigura că efectivele reprezentate de asistente medicale şi moaşe sunt suficient de puternice pentru ca toată lumea de pe mapamond să beneficieze de asistenţă medicală, potrivit www.who.int.

La nivel global, 70% din forţa de muncă din domeniul social şi cel al sănătăţii sunt femei. Asistentele şi moaşele reprezintă o mare parte dintre aceasta, ele jucând un rol esenţial în îngrijirea oamenilor de pretutindeni, inclusiv în perioade de epidemie, în anumite contexte fragile sau în stări de conflict. Realizarea obiectivului ‘sănătatea pentru toţi’ va depinde de un număr suficient de asistente medicale şi moaşe bine pregătite şi educate, a căror activitate este reglementată şi susţinută corespunzător, care primesc salarii şi recunoaştere în mod proporţional cu serviciile şi calitatea asistenţei pe care le oferă.

Asistentele şi moaşele au o relaţie cu pacienţii lor, care se bazează pe încredere. Totodată, cunoaşterea imaginii complete a sănătăţii cuiva ajută la îmbunătăţirea îngrijirii şi la economisirea de bani. Ele cunosc, de asemenea, tradiţiile, culturile şi practicile comunităţilor lor, ceea ce le face indispensabile în timpul unui focar de epidemie sau al unei situaţii de urgenţă.

 

articole preluate de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.orgwww.who.int

Ziua internațională a fericirii (20 martie)

Ziua Internațională a Fericirii (20 martie)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe ro.wikipedia.org si www.agerpres.ro

 

Ziua Internațională a Fericirii este sărbătorită anual pe data de 20 martie. Pe 28 iunie 2012, Adunarea Generală a ONU a stabilit ca Ziua Internațională a Fericirii să fie sărbătorită pe 20 martie (proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 66/281 din 12 iulie 2012, potrivit www.un.org).

În 2020, tema Zilei internaţionale a fericirii este reluată de anul trecut: “Mai fericiţi împreună” (“Happier Together”). Organizatorii au dorit, astfel, să sublinieze importanţa pe care grija faţă de bunăstarea semenilor şi a comunităţilor o are pentru propria noastră stare de bine. “Toată lumea vrea să fie fericită – iar viaţa este mai fericită când suntem împreună. Aşa că haideţi să celebrăm umanitatea noastră comună“, se arată pe pagina oficială a evenimentului, www.dayofhappiness.net.

La 20 martie 2019, ONU a dat publicităţii Raportul Fericirii Mondiale (World Happiness Report), bazat pe sondaje efectuate timp de trei ani de Gallup, care evaluează nivelul de fericire perceput de cetăţenii a 156 de state. Printre factorii luaţi în calcul pentru această evaluare s-au numărat produsul intern brut pe cap de locuitor, speranţa de viaţă sănătoasă şi percepţia cu privire la corupţie în instituţiile guvernamentale şi mediul de afaceri. Raportul s-a concentrat în mod special pe ”fericire şi comunitate” având în vedere factori precum media de socializare şi tehnologia, normele sociale, conflictele şi politicile guvernamentale.

Cei mai fericiţi s-au dovedit a fi locuitorii din Finlanda, urmaţi de vecinii nordici din Danemarca, Norvegia şi Islanda. În topul zece al celor mai fericite ţări din lume au mai intrat Olanda, Elveţia, Suedia, Noua Zeelandă, Canada şi Austria. România s-a situat pe poziţia 48.

Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia adoptată prin consens. Documentul propune celor 193 de ţări membre să celebreze această zi ”în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Iniţiativa de a marca o zi internaţională a fericirii i-a aparţinut lui Jayme Illien, consilier în cadrul ONU şi membru al organizaţiei ”Economişti pentru pace şi securitate”, un ONG afiliat ONU. Unul din scopurile fundamentale ale zilei propuse de Jayme Illien este de a atrage atenţia asupra unuia din marile mituri ale lumii contemporane, acela că fericirea umană creşte proporţional cu succesul economic sau cu produsul intern brut al ţărilor.

În al doilea rând, cei de la ONU încurajează pe toată lumea să împărtăşească, în mediul online, vestea că 20 martie este Ziua internaţională a fericirii, prin folosirea unor termeni cheie precum: #internationaldayofhappiness (#ziuainternaţionalăafericirii), #happinessday (#ziuafericirii), #choosehappiness (#alegefericirea) sau #createhappiness (#creeazăfericire).

Printre sugestiile pe care cei de la ONU ni le fac pentru a atinge o stare sufletească de mulţumire intensă şi deplină se numără alimentaţia corectă, exerciţiile fizice, gândirea pozitivă. Suntem încurajaţi să petrecem cât mai mult timp alături de persoanele apropiate, dar fără să neglijăm introspecţia. Gratitudinea sinceră şi caritatea sunt, la rândul lor, ingrediente ale fericirii.

Totodată, cei de la ONU ne amintesc că fericirea este contagioasă şi că un simplu zâmbet poate însenina chiar şi ziua unui străin.

Ziua dedicată fericirii mondiale coincide cu Ziua internațională a Francofoniei. Organizația Națiunilor Unite invită, de asemenea, organizațiile internaționale și regionale, precum și societățile civile, inclusiv organizații non-guvernamentale și persoane fizice, să marcheze Ziua Internațională a Fericirii prin diverse activități publice de sensibilizare. ONU a dorit ca inițiativa să încurajeze guvernele să ia în considerare starea de bine a cetățenilor, și să nu își mai concentreze eforturile doar pe creșterea economică.

 

articole preluate de pe ro.wikipedia.org si www.agerpres.ro
cititi mai mult despre Ziua internațională a fericirii si pe: www.agerpres.ro; www.dayofhappiness.net; en.wikipedia.org

Ziua ”Zero discriminare”

Ziua ”Zero discriminare” 

foto preluat de pe www.facebook.com

 

Ziua ”Zero discriminare’‘ este marcată în fiecare an la 1 martie, la iniţiativa UNAIDS – Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA.

În 2020, sub sloganul ”Zero discriminations against women and girls”, campania UNAIDS face referire la discriminarea cu care se confruntă femeile şi fetele în toată diversitatea lor, pentru a atrage atenţia şi a mobiliza în vederea promovării egalităţii şi emancipării pentru femei şi fete, se arată pe site-ul www.unaids.org.

Deşi unele ţări au făcut progrese lăudabile privind o mai mare egalitate de gen, discriminarea împotriva femeilor şi fetelor există încă peste tot în lume. Intersectate cu alte forme de discriminare – spre exemplu, pe criteriu de rasă, etnie, dizabilitate, orientare sexuală sau identitate de gen – aceste încălcări ale drepturilor afectează în mod disproporţionat femeile şi fetele. În cele din urmă, inegalitatea de gen afectează sănătatea şi bunăstarea tuturor. În multe ţări, legi prin care femeile şi fetele sunt discriminate rămân în vigoare, în timp ce legile menite să susţină drepturile fundamentale ale femeilor şi să le protejeze pe acestea împotriva vătămării şi a tratamentului inegal lasă de dorit, se mai arată pe site-ul www.unaids.org.

Campania ”Zero discriminare” se doreşte a fi un apel adresat oamenilor de pretutindeni de a promova şi sărbători diversitatea, toleranţa şi incluziunea şi de a acţiona împreună pentru a pune capăt discriminării.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie)

Participants of the Special event on “Sustainability and Age Inclusiveness in the Urban Environment” (on the occasion of the International Day of Older Persons), UN Headquarters’, Oct. 2015. UN Photo/Kim Haughton

foto preluat de pe www.un.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

Tema din 2019 a acestei zile este “Călătoria către egalitatea de vârstă” şi se concentrează pe asigurarea egalităţii de şanse, promovarea incluziunii tuturor, prin încurajarea de a participa activ la viaţa economică, politică, socială şi culturală, obiective incluse în Agenda 2030 şi Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), potrivit www.un.org.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice este sărbătorită în fiecare an, în data de 1 octombrie. Cu această ocazie, Thoraya Ahmed Obaid, Directorul Executiv al Fondului ONU pentru Populație ne reamintește cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor, iar noi, românii ne putem aminti de cunoscutul proverb “Cine n-are bătrâni să-și cumpere“.

Societățile trebuie să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor, pentru a putea trăi în demnitate. Acest lucru este cu atât mai important în timpul crizei financiare. Sunt necesare sisteme de securitate socială puternice care să furnizeze servicii, să asigure un standard adecvat de viață și care să promoveze solidaritatea între generații“, subliniază reprezentanta ONU.

Trăim mai mult și suntem mai sănătoși decât am fost vreodată, ceea ce este una dintre realizările majore ale umanității“, consideră Thoraya Ahmed Obaid, însă demografii nu se feresc să atragă atenția asupra îmbătrânirii populației Globului.

O populație care îmbătrânește din ce în ce mai mult, cu fiecare an.

Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în baza Rezoluţiei nr. 45/106. A fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă. Planul a fost adoptat în acelaşi an de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confruntă populaţia în vârstă în secolul al XXI-lea, şi, totodată, pentru a promova dezvoltarea unei societăţi pentru toate vârstele.

Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Potrivit ONU, la nivel mondial, populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), pe http://ec.europa.eu/, arată că Uniunea Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei, astfel că până în anul 2080, aproape 30% din cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, până în 2080.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8 %.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Potrivit unui studiu realizat în anul 2006, și România se confruntă cu o problemă demografică. Populația României a scăzut cu un milion de persoane din anul 1992, iar până în anul 2020, specialiștii se așteaptă ca numărul populației să scadă cu 2 milioane de locuitori. De asemenea, rata natalității a scăzut și în același timp numărul persoanelor tinere, de la un procent de 22, 7% în 1992, la un procent de 15, 9% în anul 2005. Pe de altă parte însă, numărul persoanelor bătrâne de peste 65 de ani a crescut de la 11%, rata înregistrată după Revoluție, la 14%. Datele sunt furnizate de către siteul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, în concordanță cu interesul pe care îl afirmă Uniunea Europeană pentru acest subiect.

Uniunea Europeană se confruntă cu același gen de probleme demografice. În 2003, creșterea naturală a populației a fost de numai 0,04% pe an și toate noile state membre, cu excepția Maltei și Ciprului, s-au confruntat cu o scădere de populație. Natalitatea este mult sub nivelul de 2,1 copii/femeie, care ar putea asigura echilibrul sporului natural.

Dificultățile în găsirea unei locuințe, problemele de pe piața muncii, schimbarea modului de viață și de muncă, precum și vârsta mai înaintată a părinților la nașterea primului copil contribuie la reducerea sporului natural. Acest proces de îmbătrânire al populației reprezintă în primul rând o provocare la nivel economic, pentru că odată cu trecerea timpului, vor fi din ce în ce mai puțini tineri înscriși pe piața de muncă și care să poată să susțină, prin veniturile lor, populația bătrână, deja ieșită la pensie.

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgwww.agerpres.ro
cititi despre Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice si pe en.wikipedia.org; www.un.org

Ziua mondială a astmului (în prima zi de marţi a lunii mai)

foto preluat de pe ginasthma.org
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Organizată pentru prima dată în 1998, Ziua mondială a astmului este un eveniment anual marcat, în prima zi de marţi a lunii mai, de către Iniţiativa Globală pentru Astm (GINA) în colaborare cu grupurile pentru îngrijirea sănătăţii şi cu educatori specializaţi în problemele astmului şi are ca obiectiv îmbunătăţirea informării despre această afecţiune şi despre modurile de îngrijire.

Astmul este o boală a căilor respiratorii, care provoacă crize repetate de respiraţie şuierătoare, însoţite de senzaţia de apăsare în piept şi de tuse. Pentru ca o persoană să facă astm, trebuie să fie întruniţi doi factori – o sensibilitate genetică şi întâlnirea cu un element declanşator în mediul înconjurător. Specialiştii consideră că numărul cazurilor a crescut de trei ori în ultimii cinci ani. Din păcate, foarte mulţi bolnavi nu au posibilitatea să-şi cumpere medicamentele necesare tratamentului.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii statisticile arată că aproximativ 235 de milioane de oameni sunt afectaţi de astm, la nivel mondial. Este o boală comună în rândul copiilor. Peste 80% din decesele cauzate de astm au loc în ţările cu venituri mici şi cu venituri medii. Medicaţia poate controla astmul. Evitarea fenomenelor declanşatoare de astm poate reduce, de asemenea, severitatea astmului. Gestionarea adecvată a astmului poate permite oamenilor să se bucure de o bună calitate a vieţii.

În Europa 30 de milioane de persoane suferă din cauza astmului. Prevalenţa este în continuă creştere, mai ales în rândul copiilor, iar, în ultimii ani, numărul bolnavilor s-a dublat. Raportul GINA confirmă faptul că astmul este în creştere în întreaga lume şi estimează că încă 100 de milioane de persoane ar putea să sufere de astm până în 2025.

Prevalenţa simptomelor de astm la adulţi în ţara noastră este în jur de 10%, iar la copii de 6,4%. Datele statistice de la Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică arată ca numărul cazurilor de astm bronşic înregistrat de către medicii de familie în anul 2011, în România, a fost de 23.552, cu 12% mai mult faţă de anul 2009.

cititi mai mult pe agerpres.ro si ginasthma.org

Ziua internațională a moașelor (5 mai)

UNICEF/Vishwanathan – An Auxiliary Nurse Midwife performs critical ante-natal services in Shrawasti, India

foto preluat de pe news.un.org
articole preluate de pe: www.asociatiamoaselor.org; agerpres.ro

 

La 5 Mai, se sarbatoreste Ziua Internationala a Moaselor, propusa pentru prima data de Confederatia Internationala a Moaselor (ICM) in 1987, la Conferinta Moaselor din Olanda. Incepand cu anul 1992, aceasta zi este celebrata in fiecare an de catre moasele din peste 50 de tari, cu acceptul si recunoasterea Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Asociatia Moaselor din Romania (AMsR) se aliniaza sarbatoririi Zilei Internationale a Moaselor, un prilej deosebit pentru reluarea activitatii ca asociatie profesionala, avand un rol important in colaborarea cu toate organismele nationale si internationale implicate in dezvoltarea standardalor de educatie si practica, cat si a normelor de etica pentru moase, ce vor contribui la ridicarea profesionalismului moaselor din Romania.

Pana in anul 2008, Asociatia Moselor din Romania a fost membra ICM si cu siguranta va redeveni.

În fiecare an, Ziua internațională a moașelor este sărbătorită de moașe, studenți, beneficiari și toate părțile implicare în procesul nașterii printr-o conferință online de 24 ore, care acoperă o gamă largă de subiecte cu vorbitori din întreaga lume.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Confederația Internațională a Moașelor conlucrează pentru organizarea manifestărilor din această zi pentru a promova calitatea de moașă ca însoțitor calificat pentru gravide și participarea acesteia la naștere. Acest lucru se realizează în moduri diferite, în funcție de particularitățile (obiceiuri, tradiții, sisteme medicale) din fiecare țară. Moașele sunt considerate esențiale pentru atingerea obiectivelor OMS și CIM de reducere a mortalității materne și a noilor născuți.

Confederația Internațională a Moașelor este o organizație non-guvernamentală acreditată și reprezintă moașele, asociațiile și organizațiile din întreaga lume ce au obiective comune în îngrijirea mamelor și a nou-născuților. Aceste organizații includ OMS și alte agenții ale ONU, organizații globale de îngrijire a sănătății profesionale, inclusiv Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică, Asociația Internațională de Pediatrie, Consiliul Internațional al Asistenților Medicali, organizațiile non-guvernamentale și grupuri ale societății civile. După cum se menționează pe www.internationalmidwives.org, în prezent, CIM are ca membre 119 Asociații ale Moașelor, reprezentând 106 de țări de pe toate continentele. Confederația este organizată în patru regiuni: Africa, America, Asia Pacific și Europa. Împreună, aceste asociații reprezintă peste 400.000 de moașe la nivel global.

cititi mai mult pe: www.asociatiamoaselor.org; agerpres.rowww.internationalmidwives.org

Ziua Internationala a Rock and Roll-ului (13 aprilie)

Elvis Presley in a publicity photograph for the 1957 film Jailhouse Rock

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.europafm.ro

 

Pe 13 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului. Rock and roll (scris și rock & roll sau rock ‘n’ roll) este un stil muzical cu originar din Statele Unite ale Americii, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 195o dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel. O formă timpurie a stilului rock and roll este muzica rockabilly. Rock and roll-ul este deseori cântat cu chitare electrice, chitară bas, instrumente cu clape și tobe.

Termenul „rock and roll” a fost ințial un termen nautic care însemna legănarea vasului. La sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea, muzica gospel și jubilee au cooptat termenul, folosindu-l în sensul de a fi legănat în brațele Domnului. Prima folosire înregistrată a termenului este pe un disc din 1916, „Camp Meeting Jubilee”.

Sunt divergențe de opinie referitor la care disc a fost primul disc rock ‘n’ roll, dar “Rock Around the Clock” (1954) a lui Bill Haley, a fost primul disc de acest gen care a ajuns pe locul 1 în topul revistei americane Billboard. Cercetătorul de muzică rock Joseph Burns de la Southeastern Louisiana University susține că prima melodie rock and roll poate fi considerată „That’s All Right, Mama” a lui Arthur “Big Boy” Crudup din septembrie 1946, melodie preluată de Elvis Presley.

 Bill Haley (născut William John Clifton Haley) (n. 6 iulie 1925 - d. 9 februarie 1981) a fost unul dintre primii muzicieni rock and roll. Formația sa Bill Haley & His Comets este cunoscută în special pentru melodia Rock Around the Clock (1954) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bill Haley- foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bill Haley (născut William John Clifton Haley) (n. 6 iulie 1925 – d. 9 februarie 1981) a fost unul dintre primii muzicieni rock and roll. Formația sa Bill Haley & His Comets este cunoscută în special pentru melodia Rock Around the Clock (1954) cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Arthur William "Big Boy" Crudup (August 24, 1905 – March 28, 1974) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Arthur William “Big Boy” Crudup (August 24, 1905 – March 28, 1974) - cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Un disc jockey din Cleveland, Alan Freed, celebru pentru emisiunile sale, este cel care a folosit fraza rock and roll începând cu 1951, dar fraza ca atare este cunoscută dinainte. Prima piesă care a avut titlul Rock and Roll (1947) îi aparține lui Paul Bascomb.

Paul Bascomb (February 12, 1912, Birmingham, Alabama – December 2, 1986 (aged 74), Chicago) - foto preluat de pe itunes.apple.com

Paul Bascomb (February 12, 1912, Birmingham, Alabama – December 2, 1986 (aged 74), Chicago) cititi mai mult pe en.wikipedia.org – foto preluat de pe itunes.apple.com

Una dintre primele înregistrări a unei piese rock and roll îi aparține grupului Jackie Brenston and the Delta Cats (unde unul dintre membri era Ike Turner), care a înregistrat în 1951 melodia Rocket 88 în studioul lui Sam Phillips, proprietarul casei de discuri „Sun Records“. Abia peste 4 ani Bill Haley înregistreazā “Rock Around the Clock“. Aceastā piesā este deseori confundată ca fiind prima din acest gen. Istoria rock’n roll-ului poate merge și mai departe în timp, unde pot fi gasite primele așa zise încercāri. Etimologia cuvântului ne duce mai departe în timp, chiar undeva prin 1916 când termenul “rocking and rolling” avea conotații religioase. În etimologia limbii engleze cuvantul „rock” însemna „a distruge, a deranja, a incita”. De aici i-a venit probabil și lui Alan Freed (1921 – 1965) ideea sā denumească așa acest gen, având în vedere reacția celor ce-l ascultau. Expresia rockin mai era folositā și de cântăreții gospel.

Jackie Brenston (right) with Ike Turner - Jackie Brenston (August 24, 1928 or 1930  – December 15, 1979) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jackie Brenston (right) with Ike Turner – Jackie Brenston (August 24, 1928 or 1930 – December 15, 1979) - cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Printre legendele internaţionale ale rock and roll-ului se numără Elvis Presley, Chuck Berry, Jerry Lee Lewis, Buddy Holly sau Eddie Cochran.

Elvis Aaron Presley (n. 8 ianuarie 1935, Tupelo, Mississippi - d. 16 august 1977, Memphis, Tennessee) a fost un cântăreț și actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock 'n' Roll-ului sau simplu, The King, cu toate ca a obținut și trei premii Grammy pentru muzică Gospel - foto preluat de pe europafm.ro

Elvis Presley - foto preluat de pe europafm.ro

Elvis Aaron Presley (n. 8 ianuarie 1935, Tupelo, Mississippi – d. 16 august 1977, Memphis, Tennessee) a fost un cântăreț și actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock ‘n’ Roll-ului sau simplu, The King, cu toate ca a obținut și trei premii Grammy pentru muzică Gospel. (…) În noiembrie 1955, Elvis semnează cu RCA Records, Colonel Parker negociind vânzarea tuturor înregistrărilor făcute la Sun Studio de către interpret contra imensei (în acele vremuri) sume de 40.000 de dolari plus un bonus de 5.000 de dolari pentru Presley. Cele cinci single-uri au fost relansate de către RCA, Elvis devenind cel mai mediatizat nou interpret din industria muzicală. Pe 10 ianuarie 1956, Elvis participa la o sesiune de înregistrări în studioul RCA din Nashville alături de grupul back in vocals Jordanaires, unde printre alte piese va înregistra și Heartbreak Hotel. Single-ul Heartbreak Hotel / I Was The One este promovat de RCA și a fost vândut în peste 300.000 de exemplare numai în primele trei săptămâni, fiind și primul single al lui Elvis ce va înregistra vânzări de peste un milion de exemplare, aducându-i interpretului primul disc de aur.

28 ianuarie 1956 este momentul primei sale apariții într-o emisiune de televiziune Stage Show la CBS. Tot în acest an îi apare și primul album intitulat Elvis Presley, care a ajuns foarte repede pe prima poziție în Billboard 200 și a rămas acolo timp de zece săptămâni. Semnează un contract pe șapte ani cu Paramount Pictures, apare la The Steve Allen Show la NBC unde cântă Hound Dog, continuă să concerteze în toată America, lansează single după single și semnează un contract pentru o serie de trei apariții la Ed Sullivan Show contra sumei record, în acel moment, de 50.000 de dolari. Pe 26 septembrie este proclamată Ziua Elvis Presley în orașul natal Tupelo, iar la mijlocul lui noiembrie are loc premiera primului său film – Love Me Tender. Pelicula are un succes imens, iar Elvis primește recenzii favorabile din partea criticilor. A fost un an extraordinar pentru copilul minune al Americii, vânzările de pe urma numelui lui Elvis ajungând la un total de 22 de milioane de dolari, nemaivorbind de avântul pe care cariera sa l-a luat atât din punct de vedere muzical cât și actoricesc.

Începutul anului 1957 îl găsește lucrând la al doilea său film – Loving You. În martie cumpără Graceland, atât pentru el cât și pentru familia sa, iar în mai începe lucrul la filmul Jailhouse Rock. Totodată cântă pentru prima data în Canada și Hawaii, filmează King Creole la începutul anului 1958, apoi este recrutat în armata Statelor Unite pentru satisfacerea stagiului militar. Pe 14 august 1958, Gladys Presley moare de hepatită, la doar 46 de ani. Elvis rămâne profund îndurerat. În noiembrie 1959 o cunoaște pe Priscilla Ann Beaulieu, fată vitregă a căpitanului Joseph Beaulieu, ce tocmai fusese transferat din Texas la Weisenbadem Air Force Base unde Elvis fusese repartizat. Aceasta, în vârstă de 14 ani și jumătate îi va deveni mai târziu soție. La începutul lui martie 1960 este lăsat la vatră și începe să lucreze la noul album întitulat Elvis is Back (Elvis s-a întors). începe filmările la GI Blues iar mai târziu la Flaming Star și Wild in the Country.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

Charles Edward Anderson „Chuck” Berry (n. 18 octombrie 1926, Saint Louis, Missouri, SUA – d. 18 martie 2017, St. Charles, SUA) a fost un compozitor, cântăreț și chitarist american, de origine afro-americană și unul dintre pionierii muzicii rock 'n' roll - (Berry in 1958)  foto preluat de pe en.wikipedia.org

Chuck Berry in 1958 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Charles Edward Anderson „Chuck” Berry (n. 18 octombrie 1926, Saint Louis, Missouri, SUA – d. 18 martie 2017, St. Charles, SUA) a fost un compozitor, cântăreț și chitarist american, de origine afro-americană și unul dintre pionierii muzicii rock ‘n’ roll. În anii ’50 ai secolului al XX-lea el a interpretat, acompaniat de chitara electrică, cântece precum „Roll over Beethoven”, „Rock and Roll Music”, „Route 66” de Bobby Troup, „Johnny B. Goode”, „No Particular Place To Go”, „Sweet Little Queenie”, „Memphis, Tennessee”, „Maybellene”.

 

Elvis Presley s-a inspirat din stilul și muzica lui Chuck Berry; stil care a influențat și muzica formațiilor Beatles, AC/DC și Rolling Stones. A folosit în concertele sale așa numitul duckwalk („mers de rață”) pe care l-au imitat ulterior și alți soliști, ca de exemplu Angus Young de la AC/DC. În anul 1989, Chuck Berry și-a publicat autobiografia. Revista Rolling Stone l-a clasificat al 5-lea pe lista celor 100 cei mai buni chitariști din lume din toate timpurile. John Lennon a spus despre el: „Dacă veți încerca să dați rock’n rollului un alt nume, puteți să-l numiți Chuck Berry”.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Jerry Lee Lewis (n. 29 septembrie 1935) este un solist şi pianist american de muzică rock and roll, rockabilly şi country. Un pionier al muzicii rock and roll, Lewis a fost introdus în 1986 în Rock and Roll Hall of Fame, contribuţia sa în acest gen muzical fiindu-i recunoscută şi de Rockabilly Hall of Fame. În 2004, Rolling Stone Magazine l-a situat pe locul 24 din lista celor “100 cei mai buni artişti ai tuturor timpurilor”, iar în 2003, au listat colecţia “All Killer, No Filler: The Anthology”, pe locul 242 din lista celor “500 cele mai bune albume ale tuturor timpurilor” - (Jerry Lee în anii '50) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Jerry Lee în anii ’50 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Jerry Lee Lewis (n. 29 septembrie 1935) este un solist şi pianist american de muzică rock and roll, rockabilly şi country. Un pionier al muzicii rock and roll, Lewis a fost introdus în 1986 în Rock and Roll Hall of Fame, contribuţia sa în acest gen muzical fiindu-i recunoscută şi de Rockabilly Hall of Fame. În 2004, Rolling Stone Magazine l-a situat pe locul 24 din lista celor “100 cei mai buni artişti ai tuturor timpurilor”, iar în 2003, au listat colecţia “All Killer, No Filler: The Anthology”, pe locul 242 din lista celor “500 cele mai bune albume ale tuturor timpurilor” – (…) Renunţând la interpretarea muzicii religioase, Jerry a început să performeze în cluburi şi în jurul oraşelor Ferriday şi Natchez, Mississippi. A devenit parte din noua tendinţă rock and roll, lansându-şi primul său album demo în 1954. În jurul anului 1955, Jerry a iniţiat o călătorie la Nashville, unde a cântat în cluburi încercând să obţină profit. A fost refuzat de către Grand Ole Opry, de scena country din Louisiana Hayride şi chiar şi de spactacolul radio din Shreveport.

În noiembrie 1956, Lewis a plecat spre Memphis, Tennessee pentru o audiţie la Casa de discuri Sun. Sam Phillips, deţinătorul casei de discuri, era plecat la momentul respectiv într-o călătorie în Florida, dar producătorul şi inginerul de sunet Jack Clement au înregistrat interpretarea lui Lewis asupra piesei “Crazy Arm” de Ray Price, precum şi compoziţia proprie “End of the Road”. În timpul lunii decembrie 1956, cariera lui Lewis a început să promită din ce în ce mai mult, înregistrând atât ca şi artist solo, cât şi ca instrumentist pentru alţi artişti aparţinând Casei de discuri Sun, artişti precum Carl Perkins şi Johnny Cash. Modul său aparte de a cânta la pian poate fi auzit în multe piese înregistrate la Sun spre sfârşitul anului 1956 şi începutul anului 1957, incluzând piese ale lui Perkins ca “Matchbox” şi “Get Your Cat Clothes On”, şi piesa lui Billy Lee Riley, “Flyin’ Saucers Rock’n’Roll”. Până în acest moment, rareori s-a folosit pianului în muzica rockabilly, însă s-a dovedit a fi o influenţă puternică în dezvoltarea curentului. Artişti rockabilly de la alte case de discuri au început curând să înregistreze cu pianişti.

Pe 4 decembrie 1956, Elvis Presley şi-a făcut apariţia la Casa de discuri Sun, într-o vizită de curtoazie, timp în care Carl Perkins se afla la studio înregistrând noi piese cu Lewis ce îl acompania la pian. Cei trei au început să improvizeze, iar Sam Phillips a pornit caseta de înregistrare. Mai târziu, Phillips l-a sunat pe Johnny Cash pentru a lua parte şi el la această sesiune improvizată. Inregistrările, aproape jumatate au fost piese gospel, au supravieţuit şi au fost descoperite şi lansate pe un disc în 1987 sub titul “Million Dollar Quartet”. Printre melodii se numără: “Don’t Be Cruel” şi “Paralyzed” ale lui Elvis Presley, “Brown Eyed Handsome Man” a lui Chuck Berry, “Don’t Forbid Me” a lui Pat Boone precum şi o interpetare în stilul Jackie Wilson pe piesa “Don’t Be Cruel”.

Single-urile lui Lewis (cunoscute sub interpretarea “Jerry Lee Lewis and his Pumping Piano”) i-au avansat cariera ca şi solist, de-a lungul anului 1957, cu hit-uri precum “Whole Lotta Shakin’ Goin’On” şi “Great Balls of Fire” – cel mai mare hit al său. Respectiva piesă, dar si altele, i-au adus faimă naţională şi internaţională, în ciuda criticilor ce le asociau cu o tentă sexuală. Din această cauză, unele posturi de radio aveau să le boicoteze.

Conform spuselor unor surse de încredere, inclusiv Johnny Cash, Lewis însuşi care era un creştin devotat, era de asemenea tulburat de natura păcătoasă a propriului său material muzical, despre care credea cu fermitate că-l va conduce pe el şi pe audienţa sa în Iad. Aceste covingeri ale lui Lewis au fost expuse şi în portretul realizat de Waylon Payne în filmul din 2005 “Walk the Line”, bazat pe autobiografiile lui Cash.

Lewis, cu toate că nu a fost primul pianist în stilul boogie-woogie, a fost un pionier al pianului rock, nu numai prin sunet, ci şi prin interpretarea sa dinamică. Deseori cânta în picioare, plimbandu-şi mâinile de-a lungul clapelor pentru un accent dramatic, aşezându-se pe clape sau chiar stând deaspura pianului. Prima sa apariţie TV, unde a demonstrat câteva din respectivele mişcări, a fost la The Steve Allen Show pe 28 iulie 1957, unde a cântat “Whole Lot of Shakin’Going On”. Lewis are de asemenea reputaţia de a fi dat foc unui pian la sfârşitul unei interpretări live, ca formă de protest împotriva celor care i-au acordat mai mult credit lui Chuck Berry decât lui.

Stilul său eploziv poate fi observat şi în filme precum “High School Confidential” (1958), unde a cântat în spatele unui camion, sau Jamboree (1957). Lewis a fost numit “primul mare frenetic al rock and roll-ului” precum şi “primul mare eclectic al rock and roll-ului”. Aceste tehnici de interpretare au fost adoptate mai târziu de către alţi artişti piano rock, precum Elton John, Billy Joel şi Ben Folds. Compozitorul clasic Michael Nyman a citat stilul lui Lewis ca fiind predecesor al propiei estetici.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

Buddy Holly (n. Charles Hardin Holley, 7 septembrie 1936 - d. 3 februarie 1959) a fost unul dintre primii muzicieni rock and roll. Este considerat unul dintre cei mai influenţi muzicieni ai perioadei. În 3 februarie 1959, zi cunoscută ca „Ziua în care muzica a murit”, Holly şi-a pierdut viaţa într-un accident de avion lângă o fermă de lângă lacul Clear Lake, Iowa, S.U.A., alături de alţi doi mari artişti ai vremii, Ritchie Valens şi Perry Richardson (The Big Bopper). Buddy Holly este cunoscut pentru melodii precum "Everyday", "That'll Be The Day" sau "Maybe Baby". A avut o influenţă majoră asupra unor artişti precum Bob Dylan, Beatles, Rolling Stones şi în general asupra întregului fenomen rock and roll - (Buddy Holly in 1958) foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Buddy Holly in 1958 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Buddy Holly (n. Charles Hardin Holley, 7 septembrie 1936 – d. 3 februarie 1959) a fost unul dintre primii muzicieni rock and roll. Este considerat unul dintre cei mai influenţi muzicieni ai perioadei. În 3 februarie 1959, zi cunoscută ca „Ziua în care muzica a murit”, Holly şi-a pierdut viaţa într-un accident de avion lângă o fermă de lângă lacul Clear Lake, Iowa, S.U.A., alături de alţi doi mari artişti ai vremii, Ritchie Valens şi Perry Richardson (The Big Bopper). Buddy Holly este cunoscut pentru melodii precum “Everyday”, “That’ll Be The Day” sau “Maybe Baby“. A avut o influenţă majoră asupra unor artişti precum Bob Dylan, Beatles, Rolling Stones şi în general asupra întregului fenomen rock and roll.

Născut pe 7 septembrie 1936 în oraşul Lubbock din statul american Texas, fiul lui Lawrence Odell Holley, a căpătat porecla “Buddy” de la mama sa (Ella Pauline Drake), care considera că “Charles Hardin e un nume prea lung pentru un băieţel atât de mic“.

Buddy Holly a cântat în public pentru prima dată în perioada în care era elev la şcoala J.T. Hutchinson din oraşul natal. În copilărie studiase vioara şi pianul, însă primele acorduri la chitară le-a învăţat de la fratele său Travis. Un moment important pentru artist l-a reprezentat concertul din anul 1955 susţinut de Elvis Presley în Lubbock. Ulterior, într-un interviu acordat jurnalistului Ren Grevatt de la Billboard, Buddy Holly declara: “fără Elvis Presley nici unul dintre noi nu ar fi reuşit“. În 1955 participă la un spectacol în Nashville alături de Bill Haley şi The Comets şi este remarcat de Eddie Crandall, un căutător de talente, care îi obţine lui Holly un contract (ianuarie 1956) cu casa de discuri Decca Records.

Artistul îşi formează propria formaţie, The Crickets, din care făceau parte Buddy Holly (voce şi chitară), Niki Sullivan (chitară), Joe B. Mauldin (bass) şi Jerry Allison (tobe). Pe parcursul anului 1956 înregistrează mai multe piese pentru Decca Records, însă nici una nu obţine succesul aşteptat şi în ianuarie 1957 casa de discuri decide încetarea colaborării. Semnează contracte cu Brunswick Records şi Coral Records, ambele fiind studiouri de înregistrări auxiliare ale Decca Records, iar în toamna anului 1957 piesa “That’ll be the day” ajunge pe prima poziţie în topurile americane şi britanice. Au urmat, până în februarie 1959, o serie de hituri muzicale, unele cu notabile inovaţii în materie de tehnică vocala şi de utilizare a unor instrumente specifice muzicii clasice în orchestrarea unor piese pop-rock, cum sunt: “True love ways”, “Not fade away”, Rave on”, “Peggy Sue”, “Peggy Sue got married”, “Raining in my heart”, “Maby baby”, “You’re the one”, “Crying, waiting, hoping”.

În 1958 a urmat turneul din Marea Britanie, turneu cu o influenţă majoră asupra cântăreţilor britanici, în discografia cărora se vor regăsi elemente de stil şi prelucrări ale pieselor lansate de Buddy Holly şi The Crickets. În acelaşi an cântăreţul se căsătoreşte cu Maria Elena Santiago, jurnalist muzical din New York, care-l va inspira în scrierea piesei “True love ways“.

Pe 3 februarie 1959, grăbindu-se către concertul din Clear Lake, Iowa, Buddy Holly, Ritchie Valens şi Perry Richardson au închiriat un avion care, la câteva minute de la decolare, s-a prăbuşit, toţi cei aflaţi la bord decedând în tragicul accident.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Edward Ray Cochran (October 3, 1938 – April 17, 1960) -  foto preluat de pe en.wikipedia.org

Edward Ray Cochran (October 3, 1938 – April 17, 1960) - cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Rock and roll-ul britanic este reprezentat de trupele Beatles, Rolling Stones şi The Yardbirds.

The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc. Fără dubiu, "The Beatles" este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960 - foto: ro.wikipedia.org

The Beatles – foto: ro.wikipedia.org

The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc. Fără dubiu, “The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.

La 5 octombrie 1962 formația și-a lansat discul de debut Love Me Do pe partea A și P.S. I Love You pe partea B. La 26 noiembrie 1963, Beatles înregistrează al doilea disc Please Please Me care va ajunge numărul doi în topul oficial al Marii Britanii. În decursul anului 1963, discurile formației se statornicesc pe locul întâi din topurile britanice. Numărul total al discurilor care se vânduseră în acest an, de două milioane și jumătate, constituia un record în istoria muzicală a Marii Britanii. În aprilie 1963 apare al treilea single, From Me to You. În perioada mai-iunie, participă la un nou turneu, alături de Roy Orbison, iar in august apare single-ul She Loves You (tirajul precomandat: 500.000 exemplare).

Mania pentru Beatles a început în Anglia pe 13 octombrie 1963 cu o apariție televizată la London Palladium (Sâmbătă seara la Palladium). Turneul în Suedia s-a soldat cu un imens succes. În noiembrie 1963 – Beatles cântă la Royal Command Performance, în același program cu Marlene Dietrich și Maurice Chevalier. La sfârsitul anului 1963, apare albumul With The Beatles (precomandă 1.000.000 de cereri). Un critic de la ziarul Sunday Times scria: “sunt cei mai mari compozitori după Beethoven“. În ianuarie 1964, susțin concertul “Olympia“, alături de Trini Lopez și Sylvie Vartan. Single-ul I Want to Hold Your Hand va ocupa locul I în top-urile americane. Beatlemania a explodat apoi în SUA, în urma a 3 apariții a trupei în show-ul T.V. al lui Ed Sullivan – “The Ed Sullivan Show“, pe 9 februarie (73 milioane de telespectactori), 16 februarie și 23 februarie 1964. A urmat concertul de la “Coliseum“, Washington, care a reușit să strângă 20.000 mii de spectatori.

Această trupă, ce cânta muzică pop pe atunci, a devenit în scurt timp un fenomen mondial cu fani care-i adorau pe membrii trupei, cu adulații isterice din partea fanilor și condamnări din partea comentatorilor culturali și alții, printre care și Frank Sinatra. O parte a criticii adresate trupei își avea originea în confuzia asupra surselor muzicii lor (o confuzie asemănătoare a planat și asupra lui Elvis Presley în 1956, criticile provenind de la persoane care nu cunoșteau tradiția muzicii blues, R&B și gospel din care răzbătea Elvis) iar o parte era cauzată de reacția neîncrezătoare cu privire la lungimea părului membrilor The Beatles.

În 1964, ei au ocupat primele 5 poziții ale Hot 100 din revista Billboard, o realizare care nu a mai fost repetată. În mai-iunie au urmat turnee în Europa și Australia, iar în iulie a avut loc premiera filmului A Hard Day’s Night – single-ul cu acest titlu cucerind rapid locul I în clasamente. În august-septembrie au susținut primul mare turneu peste ocean (întâlnire cu Bob Dylan), continuat cu turneul prin Anglia, show-ul televizat împreună cu The Yardbirds și apariția melodiei I Feel Fine/She’s a Woman (locul I în topuri).

În 1965, cei patru au fost desemnați membri ai Ordinului Imperiului Britanic pentru contribuții deosebite (redresarea balanței financiare a Angliei grație vânzării masive de discuri ale grupului). În același an, începe turnarea filmului Help!, având premiera în luna iunie. În august-septembrie, susțin un nou turneu peste ocean, în cadrul căruia, un concert cu 55.000 de spectatori a fost filmat de Brian Epstein. În același an Lennon și Harrison au început să consume LSD, iar McCartney ceva mai târziu, spre sfârșitul anului 1966. În 1966 a urmat ultimul concert în Anglia organizat de publicația New Musical Express, în iulie turneul în R.F. Germania (primiți triumfal la Hamburg), apoi turneul în Filipine (record al numărului de spectatori – 100.000) și concert în Japonia.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

The Rolling Stones este o trupă englezească de muzică rock care a devenit populară la începutul anilor 1960. Trupa a fost formată la Londra în 1962 de Brian Jones, Mick Jagger și Keith Richards. The Rolling Stones a lansat 55 de albume și compilații și au avut 37 de piese în top-10 singles . În 1989 trupa a intrat în Rock and Roll Hall of Fame iar în 2004, revista Rolling Stone i-a clasat pe locul 4 în 100 Greatest Artists of All Time. Au vândut peste 200 de milioane de albume în întreaga lume - foto preluat de pe www.rollingstone.com

The Rolling Stones – foto preluat de pe www.rollingstone.com

The Rolling Stones este o trupă englezească de muzică rock care a devenit populară la începutul anilor 1960. Trupa a fost formată la Londra în 1962 de Brian Jones, Mick Jagger și Keith Richards. The Rolling Stones a lansat 55 de albume și compilații și au avut 37 de piese în top-10 singles . În 1989 trupa a intrat în Rock and Roll Hall of Fame iar în 2004, revista Rolling Stone i-a clasat pe locul 4 în 100 Greatest Artists of All Time. Au vândut peste 200 de milioane de albume în întreaga lume. In octombrie 1960 Mick Jagger și Keith Richards, foști colegi de școală, s-au întâlnit pe peronul gării din orașul lor natal, Dartford. Împreună cu Dick Taylor au format grupul Little Boy Blue & The Blues Boys. Doi ani mai târziu, în iunie 1962, au înființat trupa The Rolling Stones (după piesa “Rollina”½ Stones Blues“, interpretată de Muddy Waters). La 12 iulie 1962 are loc primul concert la Marquee club din Londra. Grupul era format din Mick Jagger (voce), Keith Richards (chitară solo), Ian Stewart (pian), Brian Jones (chitară ritmică), Dick Taylor (bass) și Tony Chapman (tobe). În 1963, casa de discuri Decca și directorul ei artistic Dick Row, celebru pentru refuzul de a-i înregistra pe Beatles, a înregistrat primul lor single. Cu pauze în anii 1970 și 1980, care au variat ca lungime și „intensitate,” în care Mick Jagger și Keith Richards au încercat a-și lansa (fără prea mare succes) cariere personale, de cântăreți solo, The Rolling Stones au fost prezenți permanent în peisajul muzical al muzicii, din 1962 până în prezent.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.rollingstone.com

 

The Yardbirds este o formație foarte influent de muzică rock din Marea Britanie, cunoscută mai ales datorită faptului că trei chitaristi renumiți și-au început carierele lor muzicale cu ei: Eric Clapton, Jeff Beck și Jimmy Page; toți trei fiind plasați foarte sus în diverse clasamente ale celor mai buni chitariști ai lumii, după multiple surse. Oricum în clasamentul revistei "Rolling Stone" cei trei se clasează în primii cinci chitariști ai lumii.  (The Yardbirds, 1966. De la stânga: Jeff Beck, Jimmy Page, Chris Dreja, Keith Relf, Jim McCarty) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

The Yardbirds, 1966. De la stânga: Jeff Beck, Jimmy Page, Chris Dreja, Keith Relf, Jim McCarty – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

The Yardbirds este o formație foarte influent de muzică rock din Marea Britanie, cunoscută mai ales datorită faptului că trei chitaristi renumiți și-au început carierele lor muzicale cu ei: Eric Clapton, Jeff Beck și Jimmy Page; toți trei fiind plasați foarte sus în diverse clasamente ale celor mai buni chitariști ai lumii, după multiple surse. Oricum în clasamentul revistei “Rolling Stone” cei trei se clasează în primii cinci chitariști ai lumii. Inițial o formație de muzică blues, The Yardbirds au avut o serie de hit-uri în mijlocul anilor 1960, așa cum au fost “For Your Love“, “Over, Under, Sideways, Down” și “A Heartful of Soul“, plasându-i și în alte categorii muzicale, precum cele ale rock-blues-ului și ale muzicii soul.

The Yardbirds au fost una dintre formațiile cele mai influente ale valului britanic al anilor 1960 și respectiv una dintre cele mai iubite trupe ale primei invazii muzicale britanice, constituiind totodată o legătură importantă între muzica rythm and blues britanică și rock-ul psihedelic al anilor târzii 1960. În același timp, numeroși critici muzicali creditează The Yardbirds ai deceniului șase al secolului 20 cu „contribuții esențiale la nașterea muzicii psihedelice” , respectiv cu „semănarea semințelor” genurilor muzicale de punk rock, progressive rock și heavy metal, printre multe alte sub-genuri muzicale ale muzicii rock, pe care le-au abordat.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

Rock and Roll-ul are reprezentanţi şi în România. Cel mai cunoscut artist din România este Ştefan Bănică, “Un actor, un rock’n’roll” şi “Te… rock frumos” sunt primele albume ale artistului care abordează acest gen muzical.

Ștefan Bănică jr. (n. 18 octombrie 1967, București) este un actor, compozitor, interpret, regizor, producător și moderator TV român de origine romă. Având o carieră de peste 30 de ani, este unul dintre cei mai complecși și apreciați artiști din România - foto preluat de pe www.facebook.com

Ștefan Bănică jr. - foto preluat de pe www.facebook.com

Ștefan Bănică jr. (n. 18 octombrie 1967, București) este un actor, compozitor, interpret, regizor, producător și moderator TV român de origine romă. Având o carieră de peste 30 de ani, este unul dintre cei mai complecși și apreciați artiști din România.A susținut mii de concerte, stabilind adevărate recorduri în România prin concertele sale de Crăciun, susținute consecutiv la Sala Palatului, cea mai longevivă și complexă producție muzicală din România, o adevărată tradiție de peste 15 ani. A lansat 15 albume de autor, vândute în peste 500.000 exemplare, premiate cu 5 discuri de aur și 2 de platină. Zeci de videoclipuri muzicale, peste 30 de roluri în film și teatru și nenumărate alte premii și distincții vin în completarea palmaresului său impresionant. Cu un public foarte variat, începând de la copii, tineri și până la părinți și bunici, Ștefan Bănică reprezintă un adevărat brand în showbizul românesc. Este fiul celebrului actor Ștefan Bănică (senior) și al jurnalistei Sanda Vlad-Liteanu. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului Ștefan Bănică (junior) la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D – “Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

articole preluate de pe ro.wikipedia.org; www.europafm.ro
cititi mai mult despre Rock and roll si pe en.wikipedia.org

Ziua internațională de spălare a mâinilor (15 octombrie)

Logo used for Global Handwashing Day around the world. Shown in the image are water, soap, and hand

foto preluat de pe www.globalhandwashingday.org
articole preluate de pe: en.wikipedia.org;  www.agerpres.ro

 

Ziua internațională de spălare a mâinilor (GHD) este o campanie de motivare și mobilizare a oamenilor din întreaga lume pentru îmbunătățirea obiceiurilor de spălare a mâinilor. Spălarea mâinilor în punctele critice din timpul zilei și spălarea cu săpun sunt importante.

Ziua internațională de spălare a mâinilor este marcata la data de 15 octombrie a fiecărui an. Campania globală este dedicată sensibilizării față de spălarea mâinilor cu săpun ca factor cheie în prevenirea bolilor.  Afecțiunile respiratorii și intestinale pot fi reduse cu 25-50%.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încurajează instituțiile și organizațiile din domeniul sănătății să se alăture acestei inițiative, care reprezintă o oportunitate pentru conștientizarea importanței igienei mâinilor pentru a reduce incidența infecțiilor.

OMS a lansat, în 2009, o campanie la nivel mondial pentru a sublinia importanța igienei mâinilor, moment care a coincis cu a zecea marcare a programului OMS, “Clean Care is Safer Care work“, ce viza reducerea incidenței infecțiilor asociate asistenței medicale, potrivit www.who.int.

 

cititi mai mult pe: agerpres.roen.wikipedia.orgglobalhandwashing.org; www.facebook.com

(Maria Maevschi) Ziua Mondială a Libertăţii Presei „sărbătorită” la Chişinău prin pichetarea Parlamentului

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu şi preşedintele Parlamentului Andrian Candu

foto: facebook.com / Vitalie Calugăreanu
articol: Maria Maevschi – epochtimes-romania.com

3 mai 2017

 

Ziua Mondială a Libertăţii Presei „sărbătorită” la Chişinău prin pichetarea Parlamentului

Numeroase organizaţii nonguvernamentale de media din Moldova au pichetat sediul Parlamentului, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, în semn de protest faţă de îngrădirea accesului la informaţie, jurnalişti fiind nevoiţi să scrie sute de scrisori către instituţiile statului.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, mai multe organizaţii neguvernamentale de media din Republica Molodva au făcut, miercuri 3 mai, o nouă evaluare a situaţiei presei din ţară. Potrivit ONG-urilor media, actuala situaţie, după cum arată şi rapoartene naţionale şi cele internaţionale, este în ultimul timp în declin, începând cu 2013 încoace. „Riscăm să ajungem în grupul ţărilor în care presa nu este liberă”, a specificat directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu.

Memoriul privind libertatea presei pentru perioada 3 mai 2016 – 3 mai 2017 constată că în ultimul an au fost perpetuate vechile probleme, cum ar fi concentrarea mass media, polarizarea politică, în special pe domeniul audiovizualului, cadrul legal defectuos, limitarea accesului la informaţie, ingerinţa factorului politic în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi a mass media, condiţiile economice precare care nu permit mass mediei să se dezvolte şi să fie cu adevărat independente.

Pe lângă aceste probleme, în acest an au mai fost constatate cazuri de abuzuri verbale şi fizice împotriva jurnaliştilor. Au fost înregistrate cazuri când mass media a fost dată în judecată de primele persoane în stat, fiind acuzate de defăimare. Au fost cazuri de presiune şi intimidare a jurnaliştilor”, a declarat Nadine Gogu în cadrul unei conferinţe de presă.

Aceasta a ţinut să precizeze că pe segmentul legislaţiei au fost făcute mici progrese în ultimul an, însă acestea nu au permis ca situaţia presei să se schimbe în bine. Ce ţine de propaganda străină, îndeosebi cea a Kremlinului care în ultimul an marchează tot ce se întâmplă în Moldova, autorităile RM au venit de multe ori cu declaraţii că ar fi peocupaţi de această problemă, venind chiar cu anumite idei de reducere a propagandei şi de protejare a spaţiului informaţional, „dar din ceea ce vedem, de facto, CCA în ultimul an a oferit licenţe unor posturi de televiziune care vor retransmite conţinut de limbă rusă”.

Mai mult decât atât, directoarea CJI a mai menţionat că în prezent în Modlova ar exista un climat care nu este deloc prietenos cu mass media, de fapt, este unul ostil, fiind dificil să fii jurnalist, să rămâi independent în condiţiile actuale pe piaţa moldovenească.

În context, în faţa Parlamentului Republicii Moldova, a avut loc o acţiune de protest a jurnaliştilor prin care cei prezenţi au încercat să reamintească deputaţilor că presa se confruntă cu anumite probleme despre care se vorbeşte de mai mulţi ani. „Acum din păcate avem mai puţină presă independentă, dar avem presă dependentă de finanţele politicienilor, sau a oamenilor de afaceri”, a punctat Gogu, conform privesc.eu.

Această îngrădire semnifică jurnalistul întemniţat între cei patru pereţi şi înconjurat de rafturi de scrisori de la autorităţi. Jurnalistul din Republica Moldova, pentru a obţine informaţia de interes public este impus, practic, să scrie scrisori către autorităţi pentru a obţine acestă informaţie, pe când, cu mult mai simplu ar ca această informaţie să fie accesibilă online, tranparentă şi posibil de accesat pentru fiecare cetăţean din R. Moldova”, a subliniat jurnalistul de la Ziarul de Gardă, Sergiu Bejenari, din interiorul unei cuşti improvizate.

În faţa presei a ieşit preşedintele Parlamentului, Andrian Candu care a dat dreptate jurnaliştilor prezenţi, că „în Parlament se crează un grup de lucru, aa cărui menire este să vină cu propuneri mai ample de îmbunătăţire a legislaţiei, al noului cod al audiovizualului”.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com