articol – Valeriu Tabara - revista-ferma.ro (articol publicat la 16 Feb 2009 )
Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte.
Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.
Seminţele de canepa conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite. Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).
Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.
Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.
Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.
Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.
CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!
Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.
Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică. Această specie se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu. Se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, puternic ramificată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.
Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre.
Se caracterizează prin plante cu talia înaltă, 2,0-5,0 m, neramificată, frunze cu foliole mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte (în special la plantele femele). Acest tip de cânepă se găseşte în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România.
În grupul de substanţe secretate de cânepă, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul – constituente ale subsanţei din haşiş şi marijuana. Planta de cânepă, în special cea indiană, are capacitatea biosintetică de a produce din acidul canabigerolic – acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) şi acid canabinolic (ACNB).
Acidul ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care se transformă în CBD, CNB şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai în climatele calde ale globului şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României.
Ceea ce trebuie ştiut este faptul că spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, prin uscare o parte din THC se transformă în cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC în CNB are loc şi în rendzina secretată de perişorii aflaţi pe inflorescenţa plantei femele, ceea ce reduce foarte mult acţiunea narcotică a acestuia.
În ceea ce priveşte substanţele narcotice în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.
Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată. Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.
DE CE SE CONFUNDĂ CÂNEPA PENTRU DROG CU CEA PENTRU OBŢINEREA DE FIBRE?
Problema drogurilor obţinute din cânepă este pusă la ora actuală în discuţie de către specialişti. În marea lor majoritate, aceştia includ cannabinoidele în grupul drogurilor uşoare (în Franţa nu există nici o restricţie în cultivarea cânepii, iar în Olanda consumul de cannabis este legalizat; odată cu legalizarea, acest consum s-a redus).
Trebuie ştiut că prin consumul de cannabis nu se creează obişnuinţă, aşa cum se întâmplă cu alcoolul, cu fumatul sau cu morfina şi heroina obţinute din mac.
Important este faptul că pe teritoriul actual al României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru). Se confundă cânepa pentru drog cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale” din România.
Este grav că se creează pe tema cânepii situaţii de-a dreptul penibile şi neprofesioniste. Un astfel de caz, redat de mass-media este de-a dreptul penibil prin necunoaştere.
S-a descoperit cânepa sălbatică în Dobrogea (de ce numai acum, când cânepa sălbatică există în Dobrogea de sute de ani?!), dar care, chipurile, nu prezintă nici un pericol pentru că „are un conţinut scăzut în THC”, în timp ce un crescător de păsări exotice din Braşov, care cultivă cânepă pentru PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ dintr-un soi ameliorat, necesară în hrana păsărilor, este în pericol de a fi condamnat la ani grei de puşcărie!!! La acest caz se adaugă alte zeci sau chiar sute de cazuri transformate în evenimente de primă mărime de către mass-media.
Tratarea cu superficialitate a cânepii sălbatice din Dobrogea este un caz grav de neprofesionalism.
Pentru amplificarea evenimentului şi mai ales a meritelor descoperitorilor, la fiecare dintre evenimente se menţionează prezenţa şi valoarea „drogului capturat”, invitând astfel şi pe alţi autori nu la combaterea drogului ci la forţarea obţinerii acestuia în vederea comercializării şi consumului.
Apare în momentul de faţă şi un paradox, de altfel specific în ultimii 12 ani de democraţie în România. Pe de-o parte, UE ne oferă avantaje pentru producerea de plante textile (in şi cânepă), guvernul aprobă şi el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenţii pentru sămânţă şi producţie), iar, pe de altă parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultivă cânepă în mod organizat şi sub control.
Sectorul plantelor tehnice şi, în cadrul lui, plantele textile (cânepa, inul şi bumbacul), prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică durabilă. Pe seama cânepii pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot juca un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. De aceea, trebuie modificată legislaţia în vigoare cu privire la droguri, în sensul de a fi scoasă de sub interdicţie cultura cânepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rămânând incriminată cânepa indiană (Cannabis indica), specifică pentru producerea de droguri.
Este necesar ca legea să pedepsească cu mai mare asprime traficul şi consumul de droguri şi nu producătorii. În acelaşi timp trebuie reglementat modul în care sunt prezentate evenimentele legate de droguri, astfel încât aceste cazuri să nu devină mijloace de publicitate pentru trafic şi consum de droguri. Afirm acest lucru având ca argument faptul că, până la publicarea cazurilor amintite aici, în România nu s-a ştiut că această plantă ar fi o sursă de droguri, deşi România a fost mare cultivatoare de cânepă până în anul 1992.
În cazul în care vom continua să privim cultura de cânepă ca pe un inamic public, atunci riscăm să pierdem programe europene de primă mărime, care vor fi luate de alţii.
Trebuie să fac precizarea că, în timp ce în Austria se produce bere cu ajutorul cânepii, asemănătoare ca efect cu hameiul), iar suprafaţa cultivată cu cânepă se extinde la mai mult de 8 mii de hectare, în România se doreşte până şi lichidarea celor cca 800 hectare cultivate în prezent (atâtea au mai rămas din cele 40-45.000 ha cu cânepă cultivată înainte de 1992).
Cui serveşte acest lucru şi, mai ales, cine are interesul să facă din România o ţară a drogurilor?
De ce se vorbeşte despre renaşterea rurală fără a crea baze de relansare a unor activităţi economice specifice?
Cânepa cultivată în România este o cânepă specifică pentru producţia de fibre. Argument – vechimea culturii şi valoarea soiurilor de cânepă dioice şi monoice obţinute la S.C.D.A. Lovrin şi S.C.A. Secuieni.
articol preluat de pe http://revista-ferma.ro/
