Arhiva tag-ul pentru: știință și tehnică

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
Articol: AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru)

Un nou acord de parteneriat între Institutul român de Fizică Atomică (IFA) și Comisariatul francez pentru Energie Atomică (CEA) a fost semnat, miercuri, la Măgurele, domeniul său de aplicare extinzându-se la cooperarea în domeniul prezervării operelor de artă prin intermediul tehnicilor nucleare, tehnici pentru care CEA are un laborator special în Franța, Arc – Nucleart.

“Rezultatele prezentate astăzi arată că ambițiile noastre au fost depășite. (…) Am format tineri cercetători în mai multe domenii. Acordul semnat este foarte vast în domeniul nuclear, al noilor tehnologii, al energiilor precum cea solară, aplicații medicale, dar și din domeniul științelor vieții. Toate aceste elemente le vom aborda în viitor împreună. Rezultatele sunt excelente, avem numeroase rezultate științifice, publicații științifice, participări în conferințe foarte importante, avem brevete”, a declarat, cu prilejul semnării acordului, administratorul general adjunct al CEA, Herve Bernard, care a apreciat activitatea cercetătorilor români.

Directorul general al IFA, Florin Buzatu, a declarat pentru AGERPRES că la proiectele de cercetare prevăzute de acord participă câteva zeci de cercetători români. “Participăm cu resursă umană consistentă. Aportul tinerilor este lucrul care ne bucură cel mai mult. Experiența pe care cercetătorii români o pot căpăta în cadrul acestor proiecte le va folosi în viitor. Cercetările din cadrul proiectului se fac atât în Franța, cât și în România. Acolo unde facilitățile lor experimentale permit realizarea proiectului și noi nu avem astfel de infrastructură, cercetările se fac acolo. În urma cercetărilor s-a ajuns la brevete. Avem multe aplicații”, a arătat directorul general al IFA.

Roxana Predescu, director general pentru politici și programe de cercetare în partea ANCȘI, a spus că domeniile nou abordate în cadrul acordului de parteneriat sunt cele privind laserele de foarte mare putere și, la propunerea părții franceze, aplicarea tehnicilor de fizică nucleară în domeniul restaurării operelor de artă.

“Acordul permite colaborarea între institutele de profil din cele două țări și dă posibilitatea comunităților științifice să colaboreze pe proiecte de doi sau trei ani în domeniile: fizica nucleară și a particulelor, este vorba de științele vieții, aria domeniilor medicale și de sănătate, protecția mediului și mai nou domeniul energiei. Domeniile nou abordate sunt cele privind laserele de foarte mare putere și la propunerea părții franceze aplicarea tehnicilor de fizică nucleară în domeniul restaurării operelor de artă”, a susținut directorul.

Potrivit Roxanei Predescu, protocolul are o durată de trei ani după care se va discuta o nouă prelungire.

Ea a precizat că fiind vorba despre proiecte de amploare mai redusă, prima categorie de rezultate ale cercetărilor de până acum sunt publicarea de materiale științifice. “Avem și aplicații concrete în domenii precum cel al tratării deșeurilor și fapt extrem de îmbucurător — la un număr de proiecte nu foarte mare avem circa 10% în forma patentelor”, a spus Predescu.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/sci-tech/2015/04/01/parteneriat-intre-institutul-roman-de-fizica-atomica-si-comisariatul-francez-pentru-energie-atomica-14-39-09

foto – Mediafax
articol – Ana Obretin – Mediafax

O capsulă Soyuz având la bord trei astronauţi s-a conectat cu succes la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), iar această misiune marchează o premieră, doi dintre membrii echipajului urmând să rămână pe avanpostul spaţial 342 de zile, cea mai lungă perioadă neîntreruptă de la lansarea ISS.

Capsula Soyuz (misiunea TMA16M), având la bord un echipaj format dintr-un astronaut american, Scott Kelly, şi doi cosmonauţi ruşi, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko, a fost lansată vineri seară, la ora 19.42 GMT, de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan, şi s-a conectat cu succes la ISS sâmbătă, la ora 01.33 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea NASA.

Echipajul din capsula Soyuz a fost întâmpinat la bordul staţiei de cei trei membri ai echipei din prezent a ISS, americanul Terry Virts (actualul comandant de bord), rusul Anton Shkaplerov şi italianca Samantha Cristoforetti, de la Agenţia Spaţială Europeană. Virts şi colega sa italiană se vor întoarce pe Terra în luna mai.

Scott Kelly, în vârstă de 54 de ani, şi Mihail Kornienko, în vârstă de 51 de ani, vor reveni pe Terra, însă, abia în martie 2016, iar aceasta va fi cea mai îndelungată perioadă neîntreruptă petrecută pe ISS de la primul ei vizitator, în 2000.

“Sper că nu va fi prea greu şi că vom putea să trăim şi să lucrăm în spaţiu pentru perioade mai îndelungate”, a spus el. “Dar nu vom şti asta, până când nu vom încheia acest experiment”, a adăugat astronautul american.

Fratele lui geamăn, Mark, un astronaut pensionar care a efectuat la rândul său mai multe misiuni pe ISS, va participa şi el la acest experiment. El va face examinări medicale regulate, la sol, pentru ca echipele medicale să poată să compare parametrii clinici ai săi cu cei ai lui Scott, în perioada în care acesta din urmă se află la bordul ISS.

Teste genomice sunt, de asemenea, în derulare pentru a determina felul în care un zbor îndelungat în spaţiu poate să afecteze organismul.

De altfel, Agenţia spaţială rusă a pus la dispoziţia coordonatorilor experimentului toate datele culese pe parcursul misiunilor umane de lungă durată în spaţiu, realizate la bordul staţiei Mir, chiar dacă multe progrese şi descoperiri ştiinţifice au mai fost făcute de atunci.

Pentru NASA, acest test are ca scop colectarea de date biomedicale pentru pregătirea misiunilor cu echipaj uman de lungă durată, de exemplu, a celor spre Marte, preconizate a debuta în jurul anilor 2030.

La fel ca în timpul precedentelor sale vizite pe ISS, Mark Kelly îşi va petrece o parte a timpului citind, privind emisiuni de televiziune şi meciuri de baschet şi de hochei. Dar, de această dată, el intenţionează să ţină şi un jurnal, în care să vorbească despre experienţele şi impresiile sale, spunând, totodată, că îi va fi dor de familia sa. Astronautul american este divorţat şi are doi copii.

Mihail Kornienko, căsătorit şi tată al unei fetiţe, spune că “apa care curge şi în care poţi să înoţi, nu sub forma unor bule plutind în spaţiu” reprezintă unul dintre lucrurile de care îi va fi cel mai dor pe ISS.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/primul-echipaj-de-astronauti-care-va-petrece-un-an-pe-statia-spatiala-internationala-a-sosit-pe-avanpostul-spatial-14072276