Articole

(Andrei Pricopie) Grexitul bate la uşă. Parlamentul grec aprobă referendumul propus de Tsipras

Premierul grec Alexis Tsipras
foto – epochtimes-romania.com
articol – Andrei Pricopie – epochtimes-romania.com

28.06.2015

Parlamentul Greciei a aprobat, duminică dimineaţa, decizia premierului Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe 5 iulie, prin care cetăţenii să decidă dacă ţara trebuie să accepte sau nu cerinţele impuse de creditorii internaţionali în schimbul acordării fondurilor de salvare financiară a ţării, informează Fox News.

“Ei nu ne-au cerut să fim de acord, ne-au cerut să renunţăm la demnitatea noastră politică. Trebuie să refuzăm”, a declarat Tsipras, înainte de vot.

La finalul unei sesiuni parlamentare tumultuoase care a durat aproape 13 de ore, s-a trecut la vot. Din cei 300 parlamentarii greci, 178 au votat “pentru”, 120 “împotrivă”, în timp ce doi au absentat.

Alexis Tsipras s-a declarat încrezător că poporul grec va vota împotriva unui acord care ar reprezenta o insultă la adresa cetăţenilor.

Viitorul Greciei în zona euro este din ce în ce mai incert. Programul de asistenţă financiară expiră marţi, miniştrii de finanţe din Eurogrup au refuzat să-l extindă, iar ţara se îndreaptă rapid spre colaps financiar. Între timp, grecii îngrijoraţi stau la cozi de dimineaţă până seara pentru a-şi retrage banii din bănci.

Intrarea în incapacitate de plată pare inevitabilă şi există un risc mare ca Grecia să iasă din zona euro – ceea ce a ajuns cunoscut sub numele de Grexit.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

(video) Vot clar în Irlanda în favoarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Irlanda, prima ţară care aprobă prin referendum căsătoriile între persoanele de acelaşi sex

foto – The Guardian
articol – stiri.tvr.ro

Proiectul a fost sprijinit de toate partidele şi promovat de vedete. Irlanda intră în istorie ca prima ţară din lume care legalizează prin referendum căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Vot clar în Irlanda în favoarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex. A fost nevoie de un amendament pentru modificarea Constituţiei.

Practic, două din 3 voturi exprimate au fost DA, chiar şi în zone considerate conservatoare.

Premierul irlandez i-a felicitat pe tinerii imigranţi care s-au întors în număr foarte mare pe insulă ca să voteze. Rezultatele indică o schimbare socială dramatică într-o ţară tradiţional catolică.

Unul dintre principalii responsabili ai celor care se opun căsătoriilor între homosexuali în Irlanda a recunoscut sâmbătă înfrângerea taberei sale în referendumul organizat în această ţară pentru legalizarea căsătoriilor între doi parteneri, fără distincţie de sex, relatează AFP, preluată de Agerpres.

“Este o victorie clară pentru susţinătorii căsătoriilor între homosexuali”, a declarat la televiziunea irlandeză RTE David Quinn, directorul Institutului Iona, organizaţie care luptă pentru apărarea intereselor comunităţii catolice, în timp ce operaţiunile de numărare a voturilor sunt în curs de desfăşurare încă din această dimineaţă

Peste 3,2 milioane de irlandezi au fost aşteptaţi la urne vineri pentru un referendum privind căsătoria între persoane de acelaşi sex, plebiscit care propune amendarea Constituţiei în vederea autorizării “mariajului între două persoane, fără distincţie de sex”.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


 

Irlanda, prima ţară care aprobă prin referendum căsătoriile între persoanele de acelaşi sex
articol – Gaidau Ion – mediafax.ro

Irlandezii au votat în marea majoritate în favoarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex la capătul unui referendum istoric organizat vineri, relatează The Guardian în pagina electronică.

Potrivit rezultatelor finale, 62,1% (1.201.607) dintre irlandezi au votat pentru legalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex, în timp ce 37,9% (734.300) s-au pronunţat împotrivă.

Rata participării la referendum a fost de 60,5%.

Irlanda este prima ţară care aprobă prin referendum căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

Referendumul a avut loc la 22 de ani după ce Irlanda a dezincriminat homosexualitatea. În 2010, Guvernul a adoptat legislaţia privind parteneriatul civil, care oferă recunoaştere legală cuplurilor gay.

Dar există unele diferenţe importante între parteneriatul civil şi căsătorie, cel mai important fiind acela că o căsătorie este protejată prin Constituţie, în timp ce parteneriatul civil nu este.

Secţiile de vot au fost deschise vineri de la ora locală 07.00 (09.00 ora României) până la ora locală 22.00 (24.00 ora României), iar numărătoarea a început sâmbătă dimineaţă.

Nouăsprezece ţări din lume au legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Iasi, sambata 21 martie, participantii solicita replantarea teilor si referendum pentru demiterea primarului!

Iesenii cer replantarea teilor
articol – Madalina Popa , Tiberiu Angiuc - stiri.telem.ro

Aveti curaj? Atunci veniti si cereti replantarea teilor pe pietonalul Stefan cel Mare. Acesta este apelul lansat de cateva organizatii neguvernamentale, care vor organiza sambata, intre orele 16.00 si 19.00, o manifestatie in Piata Unirii. Reprezentantii societatii civile cer insa nu doar replantarea teilor, ci vor sa stranga si semnaturi pentru a initia un referendum in vederea demiterii primarului Gheorghe Nichita.

Iubitorii teilor ies din nou in strada. Cel putin 200 de ieseni au anuntat deja ca vor participa la mitingul organizat pe 21 martie in Piata Unirii, insa initiatorii actiunii spera la o participare mult mai larga.

“As dori sa vina cat mai multi, sa aiba curajul, din societatea romaneasca sa aiba curajul cat mai multi sa spuna un punct de vedere la mitingul asta, pentru ca este un miting al iesenilor, al cetatenilor, al societatii civile, din care tot noi facem parte la urma urmei”, a spus presedintele Asociatiei Cetatenilor Abuzati din Romania, Virgil Iordache.

Reprezentantii grupului de initiava “Referedum pentru Iasi” spun insa ca nu ii preocupa doar replantarea teilor, ci si demiterea primarului Gheorghe Nichita.

“Principala revendicare raman teii, replantarea teilor, regandirea acel pietonal cu tei si redesenarea lui, dar nu este principala, e o mica parte din revendicarile noastre. Iesim in primul rand sa vedem cine intr-adevar vrea sa lupte impotriva lui Nichita, cine vrea sa semneze pentru declansarea referendumului pe care l-am anuntat de doua luni aproape”, a spus arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Organizatorii manifestatiei de sambata au solicitat Primariei si avizarea unui mars pana pe pietonalul Stefan cel Mare, insa au fost refuzati. Ei au primit insa acordul autoritatilor pentru a manifesta in Piata Unirii.

articol preluat de pe http://stiri.telem.ro/

MITING PENTRU IASI, MITING PENTRU STRANGERE DE SEMNATURI

Organizat de Referendum pentru IASI

Sâmbătăîntre 16:00 – 19:00

Cetățeni ai Iașului,

Ieșim în stradă împotriva sinistrului primar Gheorghe Nichita.

Suntem din Societatea civilă din Iași, nu avem în spate pe nimeni, nici PNL, nici PSD, nici PDL… sau alte servicii. Suntem doar cu inima dechisă pentru Iași.
Nu negociem nimic cu nimeni!

Avem și vrem să propunem ceva ce nimeni din actuala clasă politică nu are: Idei noi! Toți spun că vor să facă ceva dar nimeni nu vine cu oameni și idei noi. #proclamatiapentruiasi

Suntem, iar alături de noi sunt pe Referendum pentru IASI si pe Eventul: “Semnăm pentru demiterea primarului Gheorghe Nichita”, oameni civilizați, educați și cu bun simț, dintre ei sunt foarte mulți neutri politic dar care știu și cer un nou tip de Administrație pentru Iași.

Vrem să găsim oameni valoroși care știu sau vor să facă bine pentru iubitul nostru oraș. Poate găsim și un candidat, al Societății civile.

Vrem teii înapoi în tot Iașul! Și asta este doar o mică parte a revendicărilor noastre.

Vrem să arătăm că mai este cineva viu în orașul ăsta!

Veniți cu noi!

Miting, sâmbătă, 21 Martie 2015, Piața Unirii, ora 16:00

Vă rugăm SHARE și INVITE!

articol preluat de pe https://www.facebook.com/events/439218299592873/

REFERENDUM: Bănățenii au spus ”NU” fracturării hidraulice în Săcălaz. Rezultatul nu lasă loc de interpretări: 97% împotrivă

articol – Daniel Befu – romaniacurata.ro

Rezultatul referendumului organizat ieri (duminică) în localitatea Săcălaz, aflată în apropiere de Timișoara, nu lasă loc de dubii. Peste 97% dintre cei care s-au prezentat ieri la vot au spus ”NU” exploatării prin fracturare hidraulică a gazelor de șist pe teritoriul localității. Conform observatorilor, a fost îndeplinit și cvorumul necesar de prezență (30% + 1 din totalul celor înscriși pe liste) pentru ca referendumul să fie validat.

Din totalul de 2.144 de persoane care s-au prezentat la urne în cele 5 secții de votare, 97,24% (2085 de votanţi) au spus „Nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu exploatarea resurselor naturale prin metoda fracturării hidraulice, care poate dăuna sănătăţii oamenilor, animalelor şi mediului înconjurător?”. „Da” au răspuns doar 26 de votanţi. Au existat și 33 de voturi anulate. Aproape o treime (31,2%) din totalul de 6850 de cetățeni înscriși pe liste s-au prezentat la vot, cu aproape o sută mai mulți decât este necesar pentru validarea referendumului.

Rezultatul referendumului de la Săcălaz (județul Timiș) a arătat că mediul rural nu este apatic și că e interesat de propria-i soartă. Locuitorii comunei Săcălaz s-au mobilizat în urma precedentului dintr-o comună din același județ, Beba Veche, unde apa este plină de arsenic din cauza exploatărilor petroliere din apropiere. Mobilizarea se datorează și activiștilor civici, precum Pro Mediu Timiș, asociație condusă de o studentă în anul III la Psihologie, Bianka Budai Amandi, care a reușit să aducă specialiști geologi și din domeniul mediului, care să le explice oamenilor pericolele fracturării hidraulice, dar i-a și conștientizat asupra dreptului lor de a spune NU companiilor de prospecțiuni care vor să intre pe terenurile lor fără acordul proprietarilor. De asemenea, un factor coagulator a fost și fermierul Dimitrie Muscă, cel care a salvat CAP-ul de la Curtici, transformând zona rurală în care activează în una prosperă.

“A avea la urne o treime din populația comunei înseamnă ceva glorios, în contextul în care foarte, foarte mulți săteni, mai ales tineri din Săcălaz, sunt plecați la muncă peste hotare. La vot s-au prezentat mai mult oamenii de vârste mijlocii și mai încolo, chiar și mai în vârstă. Sunt oameni care cred în această cauză. A venit la vot inclusiv un domn de vreo 60 de ani care și-a pierdut ambele picioare și s-a deplasat vreo patru străzi singur, cu scaunul cu rotile. Cel mai bătrân a fost un sătean de 80-90 de ani căruia i-au trebuit zece minute să traverseze secția de votare de la intrare până la urnă. Și a început să zică cu glas tare: ”Cum să-i lăsăm să ne otrăvească? ”Era foarte, foarte hotărât omul respectiv. Noi, de la asociație am avut observatori în fiecare secție. În rest comisia a fost de la partidele din zonă. Membrii comisiei au fost serioși, au fost destul de severi, nu l-au considerat mai puțin important decât orice alt moment electoral. Ce e interesant este că împotriva fracturării hidraulice s-au aliat toate partidele. Absolut toate, de la PSD la PNL la PNȚ. Nu au existat culori politice sau neînțelegeri cu privire la ideologii. De asemenea firmele de prospecțiuni au fost în liniște totală în legătură cu referendumul.”

Bianka Budai, Asociația Pro Mediu Timiș

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Referendumul de la Sacalaz impotriva prospectiunilor petroliere, blocat de prefect. Primarul a uitat sa trimita o lista

foto si articol – tion.ro

3 februarie 2015

Referendumul de la Săcălaz împotriva prospecţiunilor petroliere care se desfăşoară în zonă a fost blocat de Prefectura Timiş. Prefectul Eugen Dogariu invocă faptul că primarul din Săcălaz ar fi trebuit să trimită o listă cu propuneri de preşedinţi şi locţiitori ai secţiilor de votare, însă nu a făcut acest lucru în termenul stabilit de lege.

Vă reamintim că, la finele lunii trecute, consilierii locali din Săcălaz au stabilit ca în comună să se organizeze un referendum pe data de 1 martie pe tema prospecţiunilor petroliere care se desfăşoară în zonă. Locuitorii erau astfel chemaţi să răspundă la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord ca pe raza unităţii administrativ teritoriale Comuna Săcălaz să se efectueze lucrări care pot dăuna sănătăţii oamenilor, animalelor şi mediului?”

Aparent generală, întrebarea ascundea intenţia aleşilor locali de a bloca activitatea firmei Prospecţiuni S.A., controlată de Ovidiu Tender, care desfăşoară lucrări de prospecţiuni petroliere în zonă pentru o altă firmă care a concesionat drepturile de explorare şi exploatare: ADX Energy Panonia.

Decizia Consiliului Local Săcălaz a fost transmisă Prefecturii Timiş, însă această instituţie a blocat iniţiativa, deoarece primarul din comună nu a transmis în termenul prevăzut de lege lista cu propunerile pentru funcţiile de preşedinte şi locţiitor ai secţiilor de votare.

„(…) În acest sens, vă face cunoscut că în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) din acelaşi act normativ (Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului – n.r.), lista cuprinzând alţi jurişti decât judecătorii şi procurorii, precum şi lista persoanelor de altă specialitate trebuia întocmită de prefect, la propunerea primarilor, şi transmisă preşedintelui tribunalului judeţean în cel mult 48 de ore (!) de la stabilirea zilei referendumului. Având în vedere textele legale mai sus menţionate, precum şi faptul că în termenul prevăzut de lege nu au fost înaintate propunerile privind preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare, considerăm că nu putem să ne încadrăm în termenul stabilit de legiuitor pentru organizarea referendumului, astfel încât vă solicităm reanalizarea actului administrativ în şedinţa următoare a consiliului local şi informarea instituţiei noastre în cel mai scurt timp”, se arată într-o adresă semnată de prefectul Eugen Dogariu, transmisă Consiliului Local Săcălaz.

Ar mai fi de menţionat faptul că primarul comunei este acuzat de unii locuitori şi chiar de unii consilieri locali că ar fi acceptat o sponsorizare de 53.000 de lei din partea firmei ADX Energy Panonia, banii fiind folosiţi pentru dotarea şcolii din localitate cu un sistem de supraveghere video şi pentru achiziţia unor laptopuri.

În aceste condiţii, consilierii locali din Săcălaz vor să organizeze o nouă şedinţă, vineri, şi să stabilească atât o nouă dată pentru referendum, dar şi să modifice întrebarea la care locuitorii vor trebui să răspundă. Rămâne de văzut dacă această nouă iniţiativă se va bucura de mai mult succes şi dacă vom asista, în final, la o premieră în Banat: primul referendum împotriva prospecţiunilor petroliere.

articol preluat de pe http://www.tion.ro

Primul referendum pe Facebook. Iohannis sondează dacă Procurorul General ar trebui sau nu să intre în CSAT

Gandul.info

În urma controverselor stârnite de propunerea sa făcută luni în faţa CSM, de a aduce Procurorul General la masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele Klaus Iohannis a lansat azi aceeaşi idee pe contul său de Facebook cerându-le celor care îl urmăresc să se pronunţe, ca la referendum, prin DA sau NU.

Klaus Iohannis pune reluarea discuţiei despre prezenţa Procurorului General în CSAT cu statut de membru permanent cu drept de vot în contextul ameninţărilor permanente asupra unui stat, pornind indirect de la exemplul atacului terorist de ieri de la Paris. „Nu numai terorismul, dar şi corupţia şi crima organizată reprezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale a oricărui stat, iar procurorii se află în prima linie a luptei împotriva reţelelor ilegale de orice fel”, susţine preşedintele.

Cu acest argument lansează, neoficail, şi primul referendum online: „Am lansat recent o temă de dezbatere: ar trebui sau nu să participe şi procurorul general la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării?”, le cere el celor care îl urmăresc, în mare pare susţinători ai săi din campania electorală, să se pronunţe prin DA sau NU.

Pentru ca Procurorul Genreral să devină însă membru al CSAT este nevoie de modificarea legii, fie printr-un proiect legislativ, fie prin ordonanţă de urgenţă. Premierul Victor Ponta s-a declarat deja favorabil unei astfel de modificări, fără a vorbi însă de intenţia adoptării vreunei ordonanţe.

iohannis-fb

Sursa foto: Contul oficial de Facebook al Preşedintelui României

Sondajul pe Facebook vine la o zi după ce, în încercarea de a-şi justifica ideile lansate la CSM în discursul despre Justiţie şi criticate în spaţiul public, preşedintele a confundat cu uşurinţă membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pe care îl conduce cu Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, aflat în coordonarea strategică a CSAT şi în coordonarea tehnică a SRI.

Eroarea a apărut în discursul său în timpul unui interviu acordat „Adevărul LIVE” în care a revenit asupra ideii de a include instituţia Parchetului General în componenţa CSAT, prin modificarea legii. “Eu am spus că este o chestiune care ar trebui foarte bine judecată. CSAT-ul nu se ocupă numai de apărarea ţării, ci şi de securitatea naţională. Lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate ţin de securitatea naţională, mai ales în această etapă. Sper să prindem zilele în care sunt atât de puţini corupţi încât nu mai constituie o problemă de securitate naţională. În CSAT este ministrul Transporturilor, chiar cred că lucrurile de care se ocupă procurorul general sunt cel puţin la fel de importante”, şi-a argumentat el propunerea.

articol preluat de pe http://m.gandul.info

Despre președinte, monarhie, Elena care se vrea de viță nobilă și avocatul Ștampilă

REFERENDUM pentru MONARHIE. C.P. Tăriceanu: “Declaraţia lui Traian Băsescu este greţoasă”

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a comentat în emisiunea „Kilometrul 0”, de la Digi24, declarația președintelui Traian Băsescu legată de organizarea unui referendum pentru monarhie. Candidatul la prezidențiale a calificat declarația ca fiind  „grețoasă și revoltătoare”. „Lăsați-l pe domnul Băsescu să se ducă să-și vadă de marinărie”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a comentat declarația președintelui Traian Băsescu, făcută la Congresul PNȚCD, cu privire la organizarea unui referendum pe tema alegerii între monarhie sau republică. „Ceea ce face Traian Băsescu, zi de zi, nu face decât să-mi întărească convingerea și să aducă noi dovezi în sprijinul cererii mele de suspendare. Ceea ce a făcut astăzi (n.r. duminică, la mitingul de susţinere al Elenei Udrea) este o încălcare evidentă a rolului pe care trebuie să-l joace preşedintele, conform Constituției. Pentru mine declarația pe care a făcut-o nu face decât să întregească penibilul de care se înconjoară, zi de zi. Este pe final de mandat!”, a declarat Tăriceanu la Digi24. 

Acesta a reamintit că în anul 2011, când se împlineau 90 de ani de naşterea Regelui Mihai, a iniţiat un demers pentru a-l invita pe rege să susţină un discurs în Parlament, dar nu a fost susţinut. “Ce s-a intamplat în Parlament? PDL s-a dus să-l întrebe pe Băsescu ce să facă. Li s-a spus să nu susţină acest demers. Şi cine ne-a sprijinit? PSD”, a spus Tăriceanu.

“Tinerii nu îmi imaginez ca pot să facă abstractie de atitudinea lui asupra Casei Regale…Declarația pe care a făcut-o, eu o găsesc grețoasă și revoltătoare. Nu poate Traian Băsescu, după tot ce a spus despre Casa Regală, despre Regele Mihai și despre monarhie, să ne trezim cumva că lasă impresia că este un susținător al monarhiei. Chestiunea asta e picătura care îmi umple paharul de greață pentru acest personaj politic, numit Băsescu!”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Președintele Traian Băsescu participă la Congresul Extraordinar al PNȚCD: ”Partidul trebuie să revină cu un grup parlamentar”

Preşedintele Traian Băsescu participă, sâmbătă, la Congresul Extraordinar al Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, de la Poiana Brașov. 

Ţărăniştii îşi vor stabili strategia pentru următorii doi ani, în perspectiva alegerilor din anul 2016. La congres participă şi prezidenţiabilul PMP, Elena Udrea, partidul condus de aceasta intrând în alianță cu PNȚCD în vederea campaniei electorale din cursa pentru Cotroceni. 

”Aș vrea să vă spun câteva lucruri mai puțin știute, dar știute foarte bine de domnul Pavelescu. Întotdeauna am considerat că ieșirea, dispariția din Parlament a PNȚCD-ului este o dispariție care trebuie remontată prin revenirea în spectrul politic și în dezbaterea publică a PNȚCD-ului. Martor îmi este și domnul Pavelescu și alți domni din conducere că am făcut eforturi să pun cap la cap la un moment dat cele trei fracțiuni din partid, încercând să aduc o formulă care să readucă partidul pe scena principală a politicii românești. Din păcate nu am reușit. N-aș vrea să spun din ce cauza”, a declarat președintele Băsescu. 

”De asemenea am insistat în revenirea prin alianța care s-a format la alegerile din 2012. A fost o reușită parțială, PNȚCD-ul este reprezentat în Parlament în momentul de față. Dar în opinia mea, PNȚCD-ul trebuie să revină cu grup parlamentar, cu poziția care tradițional a avut-o legată în principal de statul de drept„, a adăugat acesta. 

La sfârșitul lunii august, Elena Udrea şi Aurelian Pavelescu au semnat un protocol de constituire a alianţei politice PMP-PNŢCD, pentru susţinerea candidaturii Elenei Udrea la Preşedinţie şi în perspectiva alegerilor parlamentare din 2016.

Elena Udrea spunea că PMP aduce dinamism, iar PNŢCD brandul istoric.

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

 

REFERENDUM ISTORIC. Scoțienii decid astăzi dacă părăsesc sau nu Regatul Unit

Scoţienii sunt în faţa uneia dintre cele mai mari provocări din istoria modernă. Peste mai puţin de nouă ore, ei vor începe să voteze, în cadrul unui referendum, dacă părăsesc sau nu Marea Britanie. Este un moment istoric, aşadar, fiindcă ar putea însemna finalul a trei secole de uniune. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, Regatul Unit şi-ar putea pierde o treime din suprafaţă, aproape 10 la sută din populaţie şi cele mai importante resurse de petrol şi gaze naturale.

Campania pentru referendumul din Scoţia a ajuns la final, odată cu ultimele mitinguri organizate de susţinătorii celor două tabere. Mii de oameni au ieşit pe străzile marilor oraşe, pentru a-i convinge pe nehotărâţi să voteze cu tabăra lor şi să încline, astfel, balanţa.

Unioniştii, pe de altă parte, nici nu vor să audă de ieşirea din Regatul Unit şi duc bătălia pe toate planurile – pe stradă, la televizor sau în…cofetării.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, 52% dintre scoţieni vor vota “Nu” la referendum, faţă de cele 48 de procente care ar susţine independenţa.

Însă dincolo de retorica istorică şi politică de care s-au folosit din plin ambele tabere, stau argumentele economice, care au cântărit tot mai mult în dezbaterile din ultima perioadă.

„Cel mai mare risc într-o astfel de economie sunt veniturile pe care le obţine din petrolul extras din Marea Nordului. În primul rând, ele sunt volatile: pot fi mari într-un an şi mici în altul. Ceea ce expune Scoţia unor riscuri în ceea ce priveşte bugetul şi economia”, spune economistul David Phillips.

Întreprinzătorii scoţieni se tem că ieşirea din Marea Britanie ar putea expune economia ţării competiţiei acerbe de pe piaţa mondială.

Ce-i aşteaptă pe scoţieni dacă votează pentru independență

Dacă scoţienii votează joi pentru independenţă, guvernanţii de la Edinburgh vor fi obligaţi să găsească rapid răspunsuri la o avalanşă de întrebări: ce monedă vor folosi scoţienii de acum încolo, cum vor fi împărţite forţele armate, cum se va putea trece din Scoţia în Anglia şi invers. Sunt întrebări la care, deocamdată, nimeni nu poate da un răspuns exact şi mai ales liniştitor. Totuşi, politicienii şi economiştii au făcut tot felul de scenarii despre cum ar arăta Regatul Unit fără Scoţia. Un lucru e aproape sigur: regina Elisabeta a II-a va rămâne şef al noului stat, după modelul Australiei şi Canadei.

Dacă Scoţia votează pentru independenţă, schimbările nu vor avea loc peste noapte. Va fi nevoie de aproximativ doi ani până la desprinderea efectivă din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Totuşi, victoria taberei DA la referendum va însemna începerea unor negocieri complexe pentru ca regiunea nordică a Marii Britanii să-şi dobândească independenţa, fixată de Partidul Naţional Scoţian pentru 24 martie 2016. Sunt multe lucruri de împarţit.

„Ar însemna că nu vom mai avea aceeaşi monedă, forţele armate pe care le-am construit timp de secole s-ar despărţi pentru totdeauna, fondurile de pensii ar fi tranşate cu un anumit preţ, graniţele pe care le avem ar deveni internaţionale şi ar putea să nu mai fie atât de uşor de trecut”, a avertizat premierul britanic David Cameron.

Moneda este o problemă spinoasă. Naţionaliştii vor să păstreze lira sterlină în cadrul unei uniuni monetare cu Marea Britanie şi spun că aceasta este condiţia ca Scoţia să preia o parte din datoria naţională a Regatului Unit. Londra respinge, însă, acest plan.

Nici chestiunea graniţelor nu e tranşată. Marea Britanie va pierde o treime din teritoriu şi aproximativ 8 la sută din populaţie. Partidul Naţional Scoţian susţine că libera circulaţie va rămâne în vigoare şi vrea să relaxeze legea imigraţiei. Dar autorităţile de la Londra spun că ar putea securiza frontiera şi ar putea impune controale.

Scoţia independentă va trebui să-şi negocieze aderarea la Uniunea Europeană pentru a beneficia de dreptul la liberă circulaţie. Naţionaliştii cred, însă, că aceste probleme vor fi rezolvate.

„Aceasta este o oportunitate unică în viaţă şi dovezile arată că tot mai mulţi oameni în Scoţia vor să pună viitorul Scoţiei în mâinile Scoţiei”, spune, însă, Alex Salmond, liderul Partidului Național Scoțian.

Trebuie împărţite şi resursele petroliere şi gazifere din Marea Nordului. Experţii susţin că ar trebui făcută o distribuire geografică, urmând linia de partajare a apelor de pescuit, ceea ce ar conferi Scoţiei peste 90 la sută din venituri. Naţionaliştii spun că de aici vor veni cei mai mulţi bani şi propun înfiinţarea unui fond suveran după modelul Norvegiei, de pe urma căruia să benefiecieze toţi cetăţenii. Unioniştii avertizează, însă, că e riscant să bazezi bugetul unei ţări pe o resursă perisabilă, mai ales că unii specialişti spun că aceste rezerve de petrol se vor epuiza până în 2050.

În ceea ce priveşte armata, o împărţire a forţelor ar afecta Marina Regală Britanică, care are cea mai mică flotă din ultimii 500 de ani. Două fregate complet înarmate, patru nave anti-mine, opt vase de patrulă de diverse mărimi, dar şi nave auxiliare ar trebui să fie transferate către marina scoţiană. Şi aviaţia regală britanică ar trebui să renunţe la zeci de avioane şi elicoptere. Pe de altă parte, separatiştii vor ca Scoţia să aibă o Constituţie care să stipuleze că noul stat va fi denuclearizat. Asta, în condiţiile în care cele patru submarine nucleare britanice Trident sunt staţionate pe teritoriul său, la Farslane şi vor trebui mutate la sud de graniţă, în cazul desprinderii Scoţiei de Regatul Unit.
articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

CINCI MOTIVE pentru care referendumul pentru independenţa Scoţiei NU schimbă situaţia Ţinutului Secuiesc

Apropierea referendumului pentru independenţa Scoţiei de Regatul Unit al Marii Britanii a readus în discuţia publică din România problematica autonomiei Ţinutul Secuiesc. Unele voci din presa română şi internaţională susţin că independenţa Scoţiei ar declanşa un val de mişcări separatiste în toată Europa, vizând inclusiv autonomia Ţinutul Secuiesc. Gândul atrage, însă, atenţia că discuţia despre independenţa Scoţiei nu are caracteristici comune cu cea despre autonomia Ţinutului Secuiesc. Scoţia este stat de sine stătător în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii, în timp ce Ţinutul Secuiesc nu a avut niciodată independenţă, iar discuţia despre autonomie contravine Constituţiei României, începând cu articolul 1. Mai departe, vă arătăm cinci motive pentru care discuţia despre efectul independenţei Scoţiei asupra viitorului Ţinutului Secuiesc este una falsă.

Catalonia, Ţara Bascilor, Flandra, Găgăuzia, Ţinutul Secuiesc. Iată câteva dintre „focarele separatiste” care s-ar putea reaprinde odată cu un vot pozitiv pentru independenţa Scoţiei de Regatul Unit, scrie presa internaţională (New York Times şi BBC, pentru a menţiona două surse), ideea regăsindu-se şi în presa din România. Deocamdată, doar catalanii pregătesc un referendum pentru independenţă, iar etnicii sârbi din Bosnia se declară inspiraţi de ce se întâmplă în Scoţia. Avem, însă, motive să ne aşteptăm la o intensificare a demersului din Ţinutul Secuiesc? Experţii contactaţi de gândul spun că nu.

Printre argumentele care pot fi invocate aici se numără Constituţia României, statutul Scoţiei în entitatea din care face parte acum, istoria Regatului Unit al Marii Britanii, istoria României, geografia, precum şi distincţiile dintre autonomie şi independenţă.

Înainte de a trece la argumente, se cere o clarificare a denumirilor: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu este o singură ţară, ci un ansamblu format din patru ţări: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord. Marea Britanie, în schimb, este o denumire geografică, şi nu politică, ce se referă la cea mai mare insulă dintre insulele britanice, unde se află Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia, deci Regatul Unit fără Irlanda de Nord. Aşadar, când vorbim despre referendumul din Scoţia, acesta se referă (în versiunea hipercorectă) la independenţa de Regatul Unit, nu de Marea Britanie, cu toate că cele două denumiri au devenit interşanjabile în limbajul curent.

Mai jos, argumentele pe larg care susţin ideea că evenimentele din Scoţia, indiferent de rezultatul votului de joi, nu au legătură cu problematica Ţinutului Secuiesc din România:

Argumentul 1: autonomie vs. independenţă

„Alăturarea dintre procesul declanşat de obţinerea independenţei Scoţiei şi anumite încercări de a pune problema autonomiei unei regiuni numite de către unii „Ţinutul Secuiesc” nu are nicio justificare, nici în realităţile istorice şi nici în chestiuni de actualitate”, explică din start academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Un prim aspect foarte important pentru această discuţie este diferenţa dintre independenţă şi autonomie. Primul concept înseamnă că un stat este suveran din toate punctele de vedere şi are trei atribute foarte importante, primele două fiind condiţii sine qua non: politica de apărare, politica externă şi monedă proprie. Cu alte cuvinte, independenţa unui stat se concretizează în două drepturi fundamentale, cel de a declara război şi cel de a proclama pace, punctează Andrei Ţăranu, conferenţiar universitar doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti.

În schimb, când o entitate beneficiază de o formă de autonomie, ea îşi cedează drepturile de politică externă şi de apărare entităţii federative, a adăugat Andrei Ţăranu. O definiţie simplă de dicţionar explică autonomia drept o formă de autoguvernare într-un stat condus de o putere centrală (Sursa: DEX).

Argumentul 2: istoria

„Scoţia are o tradiţie statală separată de circa un mileniu, alăturarea Scoţiei Regatului Unit al Marii Britanii producându-se abia în 1707. Scoţia nu a fost niciodată unită efectiv cu Anglia, ci şi-a păstrat mereu organizarea separată”, ne-a explicat academicianul Ioan-Aurel Pop, adăugând: „Ţinutul Secuiesc” este o regiune greu de delimitat din cadrul României, care nu a avut niciodată independenţă, nici graniţe, nici existenţă efectivă ca subiect de drept internaţional. Este drept că, în Evul Mediu şi în Epoca Modernă timpurie, secuii s-au bucurat de statutul de naţiune politică recunoscută, ca şi nobilii şi saşii, dar teritoriul lor nu avea continuitate geografică, fiind „răspândit” în sud-estul Transilvaniei şi în alte zone; toate izvoarele îi menţionează pe secui, încă din momentul aşezării lor în aceste regiuni, ca fiind amestecaţi cu românii, ca trăind printre români. Această „autonomie” sui generis a fost desfiinţată de două ori, prima oară de autorităţile imperiale habsburgice, în secolul al XVIII-lea (sub împăratul Iosif al II-lea) şi a doua oară de statul ungar, la 1867-1868 (când s-a creat Imperiul Austro-Ungar), pe motivul anacronismului”.

Analizând istoria Scoţiei atât ca stat independent, cât şi ca parte a Regatului Unit, Andrei Ţăranu subliniază că Scoţia este o entitate istorică despre care se consideră că are propriul teritoriu. „Lucrurile sunt complet diferite în cazul României”, atrage atenţia conferenţiarul universitar. Dacă Scoţia a ajuns în Regatul Unit după mai multe războaie, ultimul la începutul secolului al XVIII-lea, „Transilvania s-a unit cu România în urma unui plebiscit, la 1 decembrie 1918. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt complet diferite”, punctează Ţăranu. „Sigur, ar fi trebuit în 1918 ca monarhia să fie federaţie. Nu a fost aşa, a fost stat unitar”.

Andrei Ţăranu mai punctează un aspect foarte important: „Noi avem minoritate maghiară, nu secuiască”.

„Autorităţile neromâneşti din secolele XVIII-XIX au considerat că „autonomia” secuiască nu se potrivea cu vremurile, fiind o reminiscenţă medievală ori feudală care împiedica progresul, dezvoltarea, buna administraţie a teritoriului. Statul român unitar şi independent nu a făcut decât să preia această moştenire”, ne mai explică şi Ioan-Aurel Pop, de la Babeş-Bolyai.

Privind aceste istorii diferite, academicianul trage următoarea concluzie: „Cerând independenţa, mulţi scoţieni nu privesc spre trecut, ci spre viitor, fără să aibă însă certitudinea că pasul va fi pozitiv şi nici că va fi realizat. Cerând autonomie, unii secui (maghiari) privesc spre trecut cu nostalgie, visând la vremuri revolute, nu la viitor”.

Argumentul 3: statutul actual

În vreme ce Ţinutul Secuiesc este o regiune greu de delimitat în cadrul României, neexistând, de-a lungul istoriei, graniţe, Scoţia este stat de sine stătător în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Înainte de această alăturare, a avut, după cum s-a arătat mai sus, „o tradiţie statală de circa un mileniu” (acad. Pop). Scoţia are actualmente un guvern cu puteri limitate, dar, în cazul proclamării independenţei, va trebui să îşi creeze mai ales infrastructura financiară.

După cum gândul v-a prezentat într-o analiză anterioară, Scoţia nu are o bancă centrală, instituţii de strângere a taxelor şi impozitelor proprii şi nici o instituţie de emitere a titlurilor de stat. Scoţia ar trebui să aibă o monedă proprie şi de asemenea nu ar mai avea acces la Uniunea Europeană şi la sistemele ei de piaţă. Crearea unor astfel de sisteme bancare şi instituţionale ar dura între 5 şi 10 ani, spun experţii, iar în cazul unui referendum câştigat de tabăra pro independenţă, aceasta ar intra de facto în vigoare din martie 2016, deci într-un an şi jumătate.

Trebuie, de asemenea, notat că Scoţia face parte din Commonwealth şi, chiar dacă alegătorii vor decide independenţa sa, va rămâne în această organizaţie, iar regina Elisabeta a II-a va rămâne monarhul Scoţiei, la fel cum este regina Australiei şi a Canadei.

Ţinutul Secuiesc, în schimb, este o regiune greu de delimitat din cadrul României, care nu a avut niciodată independenţă, nici graniţe, nici existenţă efectivă ca subiect de drept internaţional, atrage atenţia acad.

Argumentul 4: geografia

Cu toate că poate suna simplist, o simplă privire pe hartă ne arată că situaţiile Scoţiei şi Ţinutului Secuiesc sunt complet diferite: „Teritoriul secuiesc e înconjurat pe toate părţile de statul român”, notează Andrei Ţăranu.

Scoţia are deja graniţe, teritoriu bine delimitat, ieşire la mare şi ocean. „Scoţia are o populaţie de circa 5,3 milioane de locuitori şi un teritoriu cât Transilvania şi Banatul la un loc, un spaţiu geografic bine delimitat şi poziţie geopolitică adecvată comunicării cu restul lumii, fără nicio nevoie imperioasă de comunicare directă prin Anglia şi Ţara Galilor sau Irlanda”, spune acad. Pop.

Argumentul 5: Constituţia României şi proiectul de autonomie al UDMR

Dacă în Scoţia este posibil să votezi pur şi simplu independenţa de Regatul Unit (situaţie parodiată savuros de comediantul american Jon Stewart), în România nu este posibil niciun fel de demers în acest sens, fie că este vorba despre autonomii sau independenţe. În ţara noastră, orice asemenea discuţie nu trece nici măcar de primul articolul din Constituţie, conform căruia România este un stat unitar şi indivizibil.

Aşadar, oricât de animată ar fi secuimea de referendumul din Scoţia, noi nu putem avea un referendum pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, atât timp cât legea fundamentală rămâne în forma actuală.

Referitor la această autonomie, Andrei Ţăranu, de la SNSPA, face o analiză foarte importantă. Dacă citim proiectul finalizat de UDMR (şi prezentat AICI de Hotnews), observăm că noţiunea de „autonomie” este folosită eronat, în scopuri mai degrabă populiste. Acest proiect, spune Ţăranu, propune o formă federativă, în care există un executiv propriu (guvernatorul), un legislativ propriu (consiliul regional), atribute fiscale proprii (ex: parte din TVA să rămână în regiuni). „Toate acestea trec de dimensiunea strict autonomă. Singurele care lipsesc sunt politica externă şi de apărare), ne-a spus istoricul.

Ce probleme ridică Scoţia, ca stat nou în Europa

Cu trei zile înainte de marele vot, rezultatul este incert. Un sondaj ICM prezentat de Telegraph indică următoarele opinii: 49% pentru independenţă, 42% împotrivă şi 9% indecişi. Un alt sondaj, Opinium pentru The Observer, indică următorul rezultat: 43% pro-independenţă şi 47% împotrivă, în vreme ce 10% dintre cei chestionaţi s-au declarat indecişi.

Deşi răspund în proporţie de aproape 50% că Scoţia ar duce-o mai prost din punct de vedere economic ruptă de Regatul Unit, cu sub 30% fiind de părere că ar duce-o mai bine, sondajele oficiale arată că puţin peste 50% din cei care vor ieşi la vot la referendum ar spune da independenţei. Nu doar Londra, ci şi o parte a comunităţii de afaceri se teme de o astfel de perspectivă, pentru că ar destabiliza financiar Regatul Unit, pe care l-ar lipsi de nişte resurse naturale profitabile – petrolul din Marea Nordului şi gazul din nordul ţării. David Cameron a făcut în repetate rânduri apel la scoţieni să nu strice uniunea de 300 de ani cu Regatul, acelaşi curent de opinie regăsindu-se şi printre personalităţi populare precum cântăreţul David Bowie, antrenorul de fotbal Alex Ferguson sau J.K. Rowling, autoarea seriei Harry Potter, care trăieşte în Scoţia.

Pe scurt, campania pro-independenţă susţine că tot mai mulţi scoţieni simt că nu mai sunt reprezentaţi de guvernul central de la Londra, mai ales că majoritatea dintre ei votează cu laburiştii încă din anii ’80, iar la putere din 2010 sunt conservatorii. Mai mult, la putere în Scoţia a fost votat un partid naţionalist, care şi-a făcut un scop din organizarea acestui referendum, pe care l-a negociat cu autorităţile centrale de la Londra. Campania pro-independenţă mai susţine că scoţienii sunt pro-UE, în timp ce Londra face paşi tot mai radicali către ieşirea din Uniune.

Cu un guvern cu puteri limitate, care nu are autonomie fiscală şi nici monetară, Scoţia depinde în prezent de deciziile luate la Londra, de guvernul central. Un stat scoţian independent ar ridica însă o serie de probleme serioase.

În primul rând, este vorba despre partea financiară. Scoţia nu are o bancă centrală, instituţii de strângere a taxelor şi impozitelor proprii şi nici o instituţie de emitere a titlurilor de stat. Scoţia ar trebui să aibă o monedă proprie şi de asemenea nu ar mai avea acces la Uniunea Europeană şi la sistemele ei de piaţă. Crearea unor astfel de sisteme bancare şi instituţionale ar dura între 5 şi 10 ani, spun experţii, iar în cazul unui referendum câştigat de tabăra pro independenţă, aceasta ar intra de facto în vigoare din martie 2016, deci într-un an şi jumătate.

O altă problemă este cum s-ar susţine economic o Scoţie independentă. Tabăra pro spune că petrolul şi gazul din nord ar fi administrate mai bine de un stat propriu şi independent şi că, în plus de aceste resurse energetice, Scoţia se bazează şi pe turism, universităţi, industrii creative, producerea de alimente şi de băuturi sau pe servicii financiare. Cu toate acestea, un raport al Institutului de Studii Fiscale din Marea Britanie, citat de CNN, arată că în 2014 deficitul bugetar al Scoţiei a crescut în raport cu cel al restului Regatului Unit, pentru că veniturile din redevenţele din Marea Nordului au scăzut, iar cheltuielile de stat au crescut – de altfel majoritatea scoţienilor sunt adepţii unui stat cu asistenţă socială puternică.

În ciuda acestor considerente, tabăra pro-independenţă este puternică şi este susţinută în general de tinerii care nu au proprietăţi, se confruntă cu salarii în scădere şi şomaj în creştere, precum şi cu lipsa de oportunităţi. Populaţia mai conservatoare, mai în vârstă, se opune ruperii de Regatul Unit.

Dacă ruperea va avea loc totuşi, guvernul Scoţiei va demara negocieri cu Londra, pentru a asigura o tranziţie lină şi transferurile de proprietăţi necesare.

Situaţia în Catalonia

În Sud, Spania se confruntă şi ea cu o iniţiativă de referendum de independenţă, din partea regiunii autonome Catalonia, din nord-est. Nu este ceva nou aici, catalanii considerându-se mereu distincţi de spanioli, cu o limbă proprie şi cu mai multe tentative de rupere de puterea centrală în ultimii ani. Deşi Curtea Constituţională spaniolă a respins în trecut astfel de iniţiative, iar acum Guvernul de la Madrid susţine tăios că nu va avea loc niciun vot şi că va bloca orice iniţiativă în acest sens, Guvernul autonom de la Barcelona a fixat data de 9 noiembrie pentru un referendum unde vor fi lansate două întrebări: „Vreţi să devină stat Catalonia?” şi ”Dacă aţi răspuns afirmativ, vreţi ca acest stat să fie independent?”.

Regiune autonomă cu un guvern şi parlament cu puteri limitate în cadrul Regatului Spaniei, Catalonia are un puternic sentiment de independenţă faţă de centru, susţinând că drepturile şi autonomia nu îi sunt respectate, precum şi că fondurile bugetare acordate de la Madrid sunt discreţionare, ignorând nevoile regiunii de la graniţa cu Franţa. În 2005, parlamentul regional catalan a promovat o lege privind auto-guvernarea mult mai bine croită pentru a proteja puterile regionale în faţa celor centrale, însă aceasta a fost modificată puternic de legislativul de la Madrid şi apoi respinsă la Curtea Constituţională.

Mişcarea de independenţă nu era de proporţii în trecut, însă a cunoscut explozii în 2010, 2012 şi 2013, când au avut loc de altfel referendumuri simbolice privind independenţa de Spania – guvernul regional are dreptul de a-şi consulta cetăţenii prin scrutin, însă fără ca acesta să aibă puterea legală a unui referendum. Acum, sondajele arată că mişcarea de independenţă a câştigat din nou teren, iar politicienii din Barcelona cer din nou referendum. În prezent, susţinerea publică pentru independenţa Cataloniei se apropie din nou de 50%, cu aproximativ 30% opunându-se şi restul locuitorilor spunând că nu ştiu ce să voteze.

Spre deosebire de Scoţia, Catalonia este o regiune bogată, cu un buget anual imens, de 25 de miliarde de euro, puternic industrializată, care ar avea şansele să se susţină singură. Pentru Spania, pierderea ei ar însemna o lovitură economică de proporţii. Poate că tocmai de aceea guvernul central refuză orice negociere cu privire la organizarea unui referendum legal, strategie care nu este tocmai bine gândită, atunci când spiritele se apropie de fierbere, lucru care nu se întâmplă însă deocamdată în Catalonia, mişcarea separatistă fiind puternică, dar nu covârşitoare.

articol preluat de pe www.gandul.info