REFERENDUM ISTORIC. Scoțienii decid astăzi dacă părăsesc sau nu Regatul Unit

Scoţienii sunt în faţa uneia dintre cele mai mari provocări din istoria modernă. Peste mai puţin de nouă ore, ei vor începe să voteze, în cadrul unui referendum, dacă părăsesc sau nu Marea Britanie. Este un moment istoric, aşadar, fiindcă ar putea însemna finalul a trei secole de uniune. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, Regatul Unit şi-ar putea pierde o treime din suprafaţă, aproape 10 la sută din populaţie şi cele mai importante resurse de petrol şi gaze naturale.

Campania pentru referendumul din Scoţia a ajuns la final, odată cu ultimele mitinguri organizate de susţinătorii celor două tabere. Mii de oameni au ieşit pe străzile marilor oraşe, pentru a-i convinge pe nehotărâţi să voteze cu tabăra lor şi să încline, astfel, balanţa.

Unioniştii, pe de altă parte, nici nu vor să audă de ieşirea din Regatul Unit şi duc bătălia pe toate planurile – pe stradă, la televizor sau în…cofetării.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, 52% dintre scoţieni vor vota “Nu” la referendum, faţă de cele 48 de procente care ar susţine independenţa.

Însă dincolo de retorica istorică şi politică de care s-au folosit din plin ambele tabere, stau argumentele economice, care au cântărit tot mai mult în dezbaterile din ultima perioadă.

„Cel mai mare risc într-o astfel de economie sunt veniturile pe care le obţine din petrolul extras din Marea Nordului. În primul rând, ele sunt volatile: pot fi mari într-un an şi mici în altul. Ceea ce expune Scoţia unor riscuri în ceea ce priveşte bugetul şi economia”, spune economistul David Phillips.

Întreprinzătorii scoţieni se tem că ieşirea din Marea Britanie ar putea expune economia ţării competiţiei acerbe de pe piaţa mondială.

Ce-i aşteaptă pe scoţieni dacă votează pentru independență

Dacă scoţienii votează joi pentru independenţă, guvernanţii de la Edinburgh vor fi obligaţi să găsească rapid răspunsuri la o avalanşă de întrebări: ce monedă vor folosi scoţienii de acum încolo, cum vor fi împărţite forţele armate, cum se va putea trece din Scoţia în Anglia şi invers. Sunt întrebări la care, deocamdată, nimeni nu poate da un răspuns exact şi mai ales liniştitor. Totuşi, politicienii şi economiştii au făcut tot felul de scenarii despre cum ar arăta Regatul Unit fără Scoţia. Un lucru e aproape sigur: regina Elisabeta a II-a va rămâne şef al noului stat, după modelul Australiei şi Canadei.

Dacă Scoţia votează pentru independenţă, schimbările nu vor avea loc peste noapte. Va fi nevoie de aproximativ doi ani până la desprinderea efectivă din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Totuşi, victoria taberei DA la referendum va însemna începerea unor negocieri complexe pentru ca regiunea nordică a Marii Britanii să-şi dobândească independenţa, fixată de Partidul Naţional Scoţian pentru 24 martie 2016. Sunt multe lucruri de împarţit.

„Ar însemna că nu vom mai avea aceeaşi monedă, forţele armate pe care le-am construit timp de secole s-ar despărţi pentru totdeauna, fondurile de pensii ar fi tranşate cu un anumit preţ, graniţele pe care le avem ar deveni internaţionale şi ar putea să nu mai fie atât de uşor de trecut”, a avertizat premierul britanic David Cameron.

Moneda este o problemă spinoasă. Naţionaliştii vor să păstreze lira sterlină în cadrul unei uniuni monetare cu Marea Britanie şi spun că aceasta este condiţia ca Scoţia să preia o parte din datoria naţională a Regatului Unit. Londra respinge, însă, acest plan.

Nici chestiunea graniţelor nu e tranşată. Marea Britanie va pierde o treime din teritoriu şi aproximativ 8 la sută din populaţie. Partidul Naţional Scoţian susţine că libera circulaţie va rămâne în vigoare şi vrea să relaxeze legea imigraţiei. Dar autorităţile de la Londra spun că ar putea securiza frontiera şi ar putea impune controale.

Scoţia independentă va trebui să-şi negocieze aderarea la Uniunea Europeană pentru a beneficia de dreptul la liberă circulaţie. Naţionaliştii cred, însă, că aceste probleme vor fi rezolvate.

„Aceasta este o oportunitate unică în viaţă şi dovezile arată că tot mai mulţi oameni în Scoţia vor să pună viitorul Scoţiei în mâinile Scoţiei”, spune, însă, Alex Salmond, liderul Partidului Național Scoțian.

Trebuie împărţite şi resursele petroliere şi gazifere din Marea Nordului. Experţii susţin că ar trebui făcută o distribuire geografică, urmând linia de partajare a apelor de pescuit, ceea ce ar conferi Scoţiei peste 90 la sută din venituri. Naţionaliştii spun că de aici vor veni cei mai mulţi bani şi propun înfiinţarea unui fond suveran după modelul Norvegiei, de pe urma căruia să benefiecieze toţi cetăţenii. Unioniştii avertizează, însă, că e riscant să bazezi bugetul unei ţări pe o resursă perisabilă, mai ales că unii specialişti spun că aceste rezerve de petrol se vor epuiza până în 2050.

În ceea ce priveşte armata, o împărţire a forţelor ar afecta Marina Regală Britanică, care are cea mai mică flotă din ultimii 500 de ani. Două fregate complet înarmate, patru nave anti-mine, opt vase de patrulă de diverse mărimi, dar şi nave auxiliare ar trebui să fie transferate către marina scoţiană. Şi aviaţia regală britanică ar trebui să renunţe la zeci de avioane şi elicoptere. Pe de altă parte, separatiştii vor ca Scoţia să aibă o Constituţie care să stipuleze că noul stat va fi denuclearizat. Asta, în condiţiile în care cele patru submarine nucleare britanice Trident sunt staţionate pe teritoriul său, la Farslane şi vor trebui mutate la sud de graniţă, în cazul desprinderii Scoţiei de Regatul Unit.
articol preluat de pe http://www.digi24.ro/