Articole

Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României, pentru redefinirea familiei prin înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu „între un bărbat și o femeie” (6 și 7 octombrie 2018)

Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României, pentru redefinirea familiei prin înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu „între un bărbat și o femeie” (6 și 7 octombrie 2018)

foto preluat de pe observator.tv
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Un referendum de modificare a Constituției României a avut loc pe 6 și 7 octombrie 2018. Demersul a avut la bază o inițiativă cetățenească demarată de Coaliția pentru Familie la sfârșitul anului 2015. Inițiativa a strâns numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțională și a fost sprijinită activ de Biserica Ortodoxă și de Biserica Romano-Catolică. Inițiativa a vizat înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”.

Potrivit expunerii de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (…) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.

Căsătoria este deja reglementată în articolul 277 din Codul civil, care interzice alte forme de conviețuire echivalente cu aceasta (căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex). Organizațiile care apără drepturile omului au văzut în această inițiativă o restrângere flagrantă a drepturilor minorității LGBT.

Curtea Constituțională, totuși, a avizat propunerea de modificare pe 20 iulie 2016, reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual. Propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv și de Camera Deputaților pe 27 martie 2017, însă organizarea referendumului a fost amânată după ce, în septembrie 2017, 38 de senatori PNL și USR au atacat noua formă a Legii referendumului la CCR. CCR a respins ulterior sesizarea.

Pe 11 septembrie 2018, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat propunerea de revizuire a Constituției cu 107 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” și șapte abțineri. Întrebarea adresată alegătorilor a fost „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care aceștia au trebuit să răspundă cu „da” sau „nu”.

Înainte de alegerile din decembrie 2016, CpF a încheiat un acord de colaborare cu PSD, ALDE și PNL prin care cele trei partide promiteau să susțină revizuirea art. 48 (1) din Constituția României, în care e definită noțiunea de „familie”.

Referendumul a eșuat, întrucât nu a fost atins pragul de validare. Conform Biroului Electoral Central,21,1% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne în cele două zile dedicate referendumului. Modificarea Constituției a fost susținută de 91,56% dintre cei prezenți la urne. Aceasta este prima inițiativă cetățenească demarată în România de la căderea comunismului în 1989.

 

Context

România este una dintre țările europene care nu acordă niciun fel de recunoaștere legală cuplurilor de același sex. În comparație, 13 state europene oficiază căsătorii între persoane de același sex. Alte țări aflate în estul Europei, cum ar fi Bulgaria, Letonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Ucraina, Croația, Macedonia, Slovacia și Ungaria, au limitat prin Constituție căsătoriile la persoane de sexe opuse. Pe glob, căsătoriile între persoane de același sex sunt permise în 25 de țări, iar în Mexic doar în unele state.

Ulterior demarării inițiativei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cazul Chapin et Charpentier c. France că dreptul cuplurilor de același sex de a se căsători nu e un drept în sensul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și nu e obligatoriu sa fie implementat în legislația statelor membre. Totuși, într-un caz anterior, Oliari and others v. Italy, Curtea stabilise că țările membre sunt obligate să ofere acestor cupluri o formă de protecție legală.

În anul 2009, Guvernul a promulgat Codul civil care la articolul 259, alineatul 1, definea căsătoria ca „uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie”, Constituția României, la articolul 48, folosind doar termenul de soți fără să restrângă explicit sexul sau numărul soților, lăsând acest lucru la latitudinea legiuitorului. Această formulare ar putea însemna legalizarea căsătoriilor gay în viitor, fără a fi necesar un amendament constituțional. Deși propuneri pentru legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex nu au fost aduse niciodată în Parlament, inițiative de reglementare a uniunilor civile au existat în 2008, 2010, 2013, 2015 și 2016, toate fiind respinse sau retrase de inițiatori, cu excepția ultimei care se află încă în discuție la Parlament.

În toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea articolului 48, alineat 1, „Familia”. Coaliția pentru Familie (site oficial) este o inițiativă civică fără personalitate juridică, independentă de orice partid politic și neafiliată confesional. Din Coaliția pentru Familie fac parte 41 de asociații și ONG-uri, precum Asociația „Părinți pentru Ora de Religie”, Asociația „Alianța Familiilor din România”, Asociația Familiilor Catolice din România „Vladimir Ghika”, Asociația PRO VITA – filiala București, Asociația „Familia Tradițională” etc.

Proiectul de lege propus revizuiește articolul 48, alineatul (1) din Constituția României astfel:

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

În forma actuală, articolul 48 definește familia drept „căsătoria liber consimțită între soți”, așa cum apare în caseta de mai sus, fără a preciza sexul sau numărul acestora. Proiectul de lege, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ au fost publicate în Monitorul Oficial pe 25 noiembrie 2015. Potrivit președintelui CpF, Mihai Gheorghiu, motivul pentru care asociația și-a dorit să modifice definiția căsătoriei în Constituție este că există o diferență între legea fundamentală și Codul civil, vrând „să pună la adăpost definiția căsătoriei de fluiditatea opiniilor juridice”.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituției a fost depusă la Senat pe 23 mai 2016. Inițiativa a fost însoțită de o scrisoare de 30 de metri, semnată pe treptele Senatului de mai mulți voluntari ai Coaliției pentru Familie.

Pe 20 iulie 2016, Curtea Constituțională a constatat îndeplinirea condițiilor pentru introducerea inițiativei în dezbaterile parlamentare, în sensul în care aceasta respectă limitele revizuirii, însă judecătorii nu s-au pronunțat pe fondul problemei – definirea căsătoriei ca uniune între femeie și bărbat – nici asupra oportunității. Decizia a fost luată în unanimitate și, drept consecință, inițiativa a putut intra în dezbaterea Parlamentului, unde este nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat atunci că avizul oferit de Curte a fost dat strict în privința îndeplinirii condițiilor de depunere a unei inițiative de revizuire, adică a numărului suficient de semnături, în condițiile legii, precum și în privința respectării limitelor revizuirii cu privire la drepturile fundamentale ale cetățenilor, care nu pot fi suprimate. În cadrul procedurii decizionale, Curtea Constituțională primește memorii din partea unor terțe părți interesate de speța în discuție, acestea fiind denumite amicus curiae sau intervenient. În ceea ce privește decizia privind inițiativa de revizuire a Constituției declanșată de Coaliția pentru Familie, CCR a admis memoriile a mai multor ONG-uri, ca și amicus curiae, atât pro cât și contra inițiativei în cauză. Organizațiile care s-au adresat CCR recomandând respingerea proiectului cetățenesc al Coaliției pentru Familie sunt: Centrul de Resurse Juridice, Societatea Academică din România, Institutul pentru Politici Publice, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația ActiveWatch, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Centrul FILIA, Asociația Funky Citizens, Asociația Română Anti-SIDA, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Fundația PACT, Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului, Asociația E-Romnja, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația FRONT, Asociația Expert Forum, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, Asociația Umanistă Română, Asociația Secular-Umanistă din România, Romani CRISS, dar și Asociația ACCEPT.

Reprezentanții Asociației Neamunit și Coaliția pentru Familie au solicitat în luna septembrie Parlamentului să urgenteze procedurile parlamentare pentru revizuirea Constituției, iar referendumul să fie organizat simultan cu alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Comisia juridică și cea pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO din Senat au întocmit, pe 1 noiembrie, în unanimitate, un raport comun favorabil inițiativei cetățenești privind revizuirea Constituției. La recomandarea Consiliului Legislativ, inițiativa a fost completată, prin amendament, cu un nou articol potrivit căruia „revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151, alin. 3 din Constituția României, republicată”. Consiliul Legislativ motivează recomandarea înaintată celor două comisii prin faptul că, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, printr-un articol distinct, și norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituției.

Pe 27 martie 2017, Camera Deputaților a adoptat pe articole proiectul de modificare a definiției întemeierii familiei prin căsătorie din Constituție. PSD, PMP și ALDE și-au anunțat susținerea pentru această inițiativă. Deputații au decis, de Ziua Europei (9 mai), să definească familia tradițională ca fiind cea care „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, 232 dintre aceștia votând în favoare. Au fost însă și 22 de deputați care s-au opus, care provin de la toate partidele parlamentare, mai puțin PMP.

Senatul a adoptat pe 11 septembrie 2018, în calitate de for decizional, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției. Din totalul de 136 de senatori au fost prezenți în plen 127. Propunerea de revizuire a fost adoptată cu 107 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și șapte abțineri. Toate voturile „împotrivă” au venit de la senatorii USR, iar câțiva senatori PNL s-au abținut. După decizia Senatului de a susține inițiativa Coaliției pentru Familie, aproximativ 300 de oameni au protestat în Piața Universității din București, în timp ce Coaliția pentru Familie a mulțumit „tuturor senatorilor care au votat pentru ca poporul român să-și poată exprima opinia”.

Pe 17 septembrie, judecătorii CCR au decis cu șapte voturi „pentru” și două „împotrivă” că legea pentru revizuire în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat și o femeie, adoptată de forul superior al Parlamentului, respectă dispozițiile constituționale. În consecință, pe 18 septembrie, Guvernul Dăncilă a aprobat o ordonanță de urgență pentru organizarea referendumului pe două zile, respectiv 6 și 7 octombrie 2018. Dăncilă a subliniat că referendumul nu este organizat „împotriva minorităților sexuale”, ci este doar efectul unui demers cetățenesc. Costurile de organizare ale referendumului se ridică la 163,712 milioane de lei.

 

Strângerea de semnături

În luna octombrie 2015 a fost înființat Comitetul de inițiativă și a fost elaborat proiectul de lege. În aceeași lună, documentele au fost semnate la notar și a fost depus la Senat proiectul de lege privind revizuirea Constituției României însoțit de expunerea de motive. Conform legii, colectarea în termen de șase luni a minim 500.000 de semnături valide de la cetățeni cu drept de vot din minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ, a fost finalizată la 24 aprilie 2016. 80.000 de voluntari ortodocși, catolici și neoprotestanți au strâns trei milioane de semnături pentru modificarea Constituției, din care 2,6 milioane au fost validate de CCR. În mai 2016, semnăturile au fost depuse la Parlament în sprijinul proiectului legislativ.

Asociația ACCEPT a semnalat o situație în care un elev din Bacău a raportat că profesori sau alte cadre școlare au îndrumat elevii să semneze petiția. Liderii inițiativei au negat acuzațiile și au declarat că voluntarii strâng semnături de oriunde se poate, dar cu respectarea legii. Tot aceștia au precizat că este inutil să se strângă semnături de la elevi întrucât semnăturile minorilor nu sunt valide. Ministerul Educației a luat legătura cu inspectoratele școlare județene și a avertizat că articolul 7 din Legea educației interzice manifestările politice și prozelitismul religios în școli. În baza Legii nr. 544/2001, publicația Newsweek a cerut tuturor primăriilor din reședințele de județ situația semnăturilor depuse și validate pentru susținerea inițiativei Coaliției. În Constanța și Târgu Jiu, aproape jumătate din semnăturile depuse au fost invalidate, iar în Tulcea, în Sectorul 6 și în Slatina nu a fost depusă nicio semnătură. În Craiova, Târgu Jiu, Piatra Neamț, Bacău, Sibiu și în Sectorul 3, pe liste apăreau semnăturile unor minori. De asemenea, în Craiova, Piatra Neamț, Sibiu, Târgu Mureș și Sectorul 3, pe liste apăreau că au semnat persoane decedate.

 

Întrebare

Potrivit actului normativ adoptat de Guvern pe 18 septembrie 2018, întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea Constituției este „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care alegătorii trebuie să răspundă „da” sau „nu”. Forma întrebării este stabilită prin lege, respectiv articolul 7 din Legea nr. 3/2000, actualizată în 2018. Indiferent de tema referendumului, dacă scopul e modificarea Constituției, întrebarea e una standard.

Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României, pentru redefinirea familiei prin înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu „între un bărbat și o femeie” (6 și 7 octombrie 2018) - foto preluat de pe observator.tv

Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României, pentru redefinirea familiei prin înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu „între un bărbat și o femeie” (6 și 7 octombrie 2018) – foto preluat de pe observator.tv

 

Desfășurarea referendumului

Guvernul a stabilit printr-o ordonanță de urgență ca referendumul să se desfășoare pe parcursul a două zile, 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7:00–21:00, pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot.

 

Campanie

Potrivit portalului Educație Privată, mai mulți părinți au reclamat distribuirea în școlile publice, cu acordul conducerii, a unor materiale de propagandă pentru referendum. De asemenea, mai multe anchete au fost demarate de inspectorate în școli, după ce au apărut situații de propagandă pentru referendum în timpul orelor de religie sau la ședințele cu părinții. Articolul 7 din Legea educației naționale interzice activitățile de natură politică și prozelitismul religios în instituțiile de învățământ. În Brașov și Timișoara, reprezentanții primăriilor au cerut polițiștilor locali să dea jos mai multe afișe cu mesaje manipulatoare pro-referendum. La Galați, reprezentanții societății Transurb au retras mai multe afișe care susțin referendumul apărute pe autobuzele de transport public, întrucât promovarea unor mesaje electorale în alte spații decât cele prevăzute de lege este interzisă. Biroul Electoral din Brăila a dispus, de asemenea, ca mai multe bannere să fie îndepărtate pentru că aveau imprimat pe ele tricolorul, fapt interzis de lege. Într-un mesaj postat pe Facebook, Coaliția pentru Familie a negat orice implicare în campania de manipulare privind scopul referendumului.

În mediul online a fost demarată o campanie numită „Iubirea nu se votează”, care a avut drept scop boicotarea referendumului. În cadrul campaniei, prin intermediul unor videoclipuri scurte, mai multe vedete și artiști și-au exprimat opoziția față de referendum. În zilele referendumului, festivalurile Anim’est, Anonimul, One World România, NexT și TIFF au anunțat organizarea unor proiecții de filme cu tematică LGBT, sub genericul „La film, nu la vot! #Boicot ”.

Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că partidul nu se va implica în campania pentru referendumul pentru revizuirea Constituției, recomandând simpatizanților să voteze conform propriei conștiințe. La rândul ei, premierul Viorica Dăncilă a declarat că PSD nu va face campanie pentru influențarea votului la referendum, deși liderul partidului, Liviu Dragnea, a anunțat că în ședința Biroului Permanent Național din 24 septembrie s-a decis organizarea unei campanii de informare a populației cu privire la tema referendumului. De asemenea, PSD a plătit difuzarea unor spoturi pro-referendum pe posturile de știri România TV, B1 TV și Antena 3. Cu patru zile înainte de procesul de consultare, Consiliul Național al Audiovizualului a modificat regulile de desfășurare a campaniei pentru referendum. Articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din 20 septembrie 2018 a fost schimbat, fiind eliminată interdicția de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota” în timpul exprimării votului – respectiv pentru cele două zile destinate votului. Anterior, articolul 8 al Deciziei interzicea campania electorală exprimată atât prin îndemnul de a vota prin „da” sau „nu”, cât și prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului. ActiveWatch a criticat modificarea, arătând că „CNA a încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția”. Codul prevede prin articolul 65 să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puțin de un an înainte de momentul unui referendum.

 

Poziții

Susținători 

Formațiuni politice

- Noua Dreaptă
- Partidul Ecologist Român
- Partidul Mișcarea Populară
- Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat
- Partidul România Mare
- Partidul România Unită
- Partidul Social Democrat

Organizații neguvernamentale

- ADF International
- Alianța Familiilor din România
- Alliance Defending Freedom
- Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”
- Asociația Familiilor Numeroase din România
- Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților
- Asociația Filantropică Medical-Creștină „Christiana”
- Asociația Părinți pentru Ora de Religie
- Asociația Pro Decizii Informate
- Asociația Pro Vita
- Asociația PRODOCENS Media
- Asociația Română de Hemofilie
- Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români
- Asociația TOTEM
- European Center for Law and Justice
- Federația Acțiunea Catolică din România
- Federația „Euro Education”
- Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar
- In the Name of Family
- La Manif pour Tous
- Liberty Counsel
- Sindicatul Administrației Publice „Forța Legii”
- World Congress of Families

Personalități

- Adrian Papahagi, filolog, eseist și politician
- Cedry2k, rapper
- Ciprian Marica, fotbalist
- Cristi Puiu, regizor și scenarist
- Dan Puric, actor, eseist, autor și regizor de teatru
- Felicia Filip, soprană
- Florin Piersic, actor
- George Becali, om de afaceri și patronul clubului de fotbal FCSB
- George Ogăraru, fotbalist
- Ionuț Fulea, interpret de muzică populară
- Leon Dănăilă, neurochirurg
- Liana Stanciu, prezentatoare de radio și televiziune
- Mihai Covaliu, scrimer
- Mihai Neșu, fotbalist
- Nicolae-Șerban Tanașoca✝, filolog și istoric
- Ozana Barabancea, cântăreață și profesoară de canto
- Silvia Radu, sculptoriță și pictoriță
- Sofia Vicoveanca, cântăreață, poetă și actriță
- Sorin Lavric, scriitor
- Tudor Sișu, rapper
- Vlad Miriță, cântăreț

 

Opozanți 

Formațiuni politice

- Demos
- Mișcarea România Împreună
- Uniunea Salvați România

Organizații neguvernamentale

- ACCEPT
- Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”
- Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
- Amnesty International
- Asociația Carusel
- Asociația DEIS
- Asociația Front
- Asociația Necuvinte
- Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen
- Asociația Secular-Umanistă din România
- Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință
- Asociația Transcena
- Bucharest Center for Political Theory
- Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului
- Centrul de Cercetare și Comunicare Interculturală
- Centrul de Investigații Media
- Centrul de Studii în Idei Politice
- Consiliul Tineretului din România
- European Commission on Sexual Orientation Law
- Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România
- Forumul Național al Studenților la Științe Politice și Relații Internaționale
- Funky Citizens
- Go Free – Asociația pentru Dezvoltarea Societății Civile
- Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului
- ILGA-Europe
- MozaiQ
- Policy Center for Roma and Minorities
- PSI România
- Romani CRISS
- Romanian Harm Reduction Network
- Societatea Academică din România
- Societatea de Analize Feministe AnA
- Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
- Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România

Personalități

- Ada Condeescu, actriță
- Ada Solomon, producătoare de film
- Adrian Miroiu, profesor universitar
- Adrian Niculescu, istoric și vicepresedinte IICCMER
- Adriana Săftoiu, politician
- Alexandra Stan, cântăreață și compozitoare
- Alexandra Ungureanu, cântăreață
- Ana Ularu, actriță
- Andi Vasluianu, actor
- Andreea Bălan, cântăreață
- Andrei Cornea, eseist, istoric al artei, clasicist, publicist și filosof
- Andrei Gorzo, critic de film, jurnalist, lector universitar și traducător
- Andrei Oișteanu, etnolog, antropolog și istoric al religiilor
- Andrei Pleșu, scriitor și eseist
- Béla Markó, scriitor, traducător și politician
- Brîndușa Armanca, ziaristă și profesoară universitară
- Caius Dobrescu, poet, eseist și romancier
- Claudiu Crăciun, lector universitar
- Cristian Pîrvulescu, politolog și comentator politic
- Cristian Tudor Popescu, scriitor, filmolog și jurnalist
- Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
- Dan Grigore, muzician, pianist și profesor de pian
- Dan Teodorescu, compozitor, textier și cântăreț
- Dana Rogoz, actriță, designer și model
- Daniel Cristea-Enache,[103] autor, eseist, critic literar și istoric literar
- Delia, cântăreață
- Dorian Popa, actor, compozitor, dansator, cântăreț și blogger
- Dragoș Bucur, actor
- Dragoș Bucurenci, activist civic și trainer de comunicare
- Elena Băsescu, politiciană, economistă și model
- Ellie White, cântăreață
- Emil Rengle, cântăreț, dansator și coregraf
- Florin Iaru, poet
- Florin Ristei, cântăreț și prezentator de televiziune
- Gabriel Andreescu, jurnalist și activist pentru drepturile omului
- Inna, cântăreață
- Ion Dichiseanu, actor și scriitor
- Iulia Albu, stilistă, critic de modă, fashion editor și blogger
- Lia Bugnar, dramaturgă, scenaristă, regizoare, actriță și scriitoare
- Liviu Antonesei, scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar
- Loredana, cântăreață, actriță și compozitoare
- Magda Cârneci, poetă, critic de artă și publicistă
- Maria Popistașu, actriță
- Marius Manole, actor
- Mihaela Miroiu, teoreticiană și activistă pentru drepturile femeilor
- Monica Bîrlădeanu, actriță
- Radu Jude, regizor, scenarist și producător de film
- Remus Cernea, politician și activist
- Sore, actriță, dansatoare și cântăreață
- Sorin Alexandrescu, critic, istoric și teoretician literar
- Stere Gulea, regizor și scenarist
- Tudor Chirilă, cântăreț și actor
- Tudor Giurgiu, regizor și producător de film
- Vasile Ernu, scriitor
- Victor Rebengiuc, actor
- Vlad Zografi, dramaturg și scriitor
- Vladimir Drăghia, actor, poet și înotător
- Vladimir Tismăneanu, politolog

Companii

- Coca-Cola România
- Netflix România

 

Nereguli

Spre deosebire de alegerile locale și parlamentare din 2016, la referendumul pentru revizuirea Constituției nu se va mai utiliza sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV). SIMPV este reglementat exclusiv în cadrul Legii nr. 208/2015 și în cadrul Legii nr. 115/2015, prin urmare acesta poate fi utilizat doar în cazul alegerilor parlamentare și locale. În 2018, coaliția de guvernare a modificat Legea referendumului în Parlament, însă nu a introdus în noua formă a legii și aplicarea sistemului electronic. În aceste condiții, mai multe organizații neguvernamentale s-au constituit într-o coaliție de monitorizare a proceselor electorale și a referendumurilor, FiecareVot, invitând oamenii să se înscrie pe listele de voluntari ca observatori independenți în cele peste 19.000 de secții de votare din țară.

Expert Forum a semnalat faptul că Ordonanța de urgență nr. 86/2018, prin care s-a modificat Legea nr. 3/2000 și s-au stabilit unele măsuri organizatorice pentru desfășurarea referendumului, a schimbat formularul de raportare a participării la vot din secții. Astfel, punctul 18 din ordonanță prevede că numărul participanților trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul „da”, a celor la răspunsul „nu” și a voturilor nule. Potrivit Expert Forum, „această exprimare poate facilita atingerea [cvorumului] în condiții incorecte și arbitrare”. De asemenea, a fost eliminată declarația pe proprie răspundere a celor care vor să voteze la o altă secție în afara celei la care au fost arondați. În opinia reprezentanților USR, acest lucru „încurajează turismul electoral”.

Votul multiplu nu va mai fi verificat de Autoritatea Electorală Permanentă din oficiu, în 60 de zile, așa cum era stipulat în formele mai vechi ale Legii referendumului. În schimb, prin Ordonanța nr. 86/2018, doar „persoanele interesate”, fără a da o definiție clară a acestora, pot depune contestație în 15 zile de la validarea scrutinului, ele fiind datoare să aducă și dovezile necesare privind posibile fraude.

 

Sondaje

Un sondaj Eurobarometru din 2015 a relevat faptul că 21% dintre românii respondenți au fost de acord că în Europa ar trebui să fie permise căsătoriile între persoane de același sex, o creștere de 10 procente față de un sondaj similar efectuat în 2006. În mai 2017, un sondaj al Pew Research Center a arătat că homosexualitatea este respinsă pe scară largă în rândul țărilor ortodoxe. Dintre români, 26% sunt de acord cu căsătoria între persoanele de același sex, iar în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani procentul crește la 33%. Totuși, și în rândul acestora, opinia dominantă este că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral.

Sociologul și directorul Avangarde Marius Pieleanu consideră că peste 80% din participanții la referendum vor fi în favoarea lui. Un sondaj CURS realizat la începutul lunii ianuarie 2018 arăta că 67% dintre români considerau tema modificării Constituției ca fiind deloc sau puțin necesară ca prioritate politică. Într-un sondaj realizat de Avangarde în perioada 10–26 aprilie 2018, 77% dintre respondenți considerau că familia ar trebui definită ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie. Același sondaj arăta că 75% dintre respondenți ar participa la vot la un astfel de referendum. Un sondaj online realizat de DCNews pe 24 septembrie 2018 releva că 51,26% din cei peste 60.000 de oameni care au luat parte la acesta nu sunt de acord cu organizarea unui referendum. Potrivit unui sondaj Sociopol realizat în perioada 22–27 septembrie 2018, 41% dintre respondenți ar vota „da” la referendum și 7% ar vota „nu”, în contextul în care Sociopol a estimat o medie a participării de 35%, iar 34% ar boicota această consultare populară.

 

Reacții

Reacții ale susținătorilor referendumului

Viziunea asupra familiei promovată de CpF este împărtășită mai ales de oamenii cu vederi conservatoare, care constituie o largă majoritate în România.

În septembrie 2017 a fost lansată platforma civică Împreună. Aceasta reunește peste 1.000 de ONG-uri și intelectuali din întreaga țară și are ca obiectiv susținerea referendumului pentru familie în sensul includerii în Constituție a definiției căsătoriei dintre un bărbat și o femeie. Președintele Comitetului național de inițiativă cetățenească, Mihai Gheorghiu, a menționat că multe dintre organizații sunt mici, dar apără „valorile ființei românești”.

Demersul Coaliției pentru Familie a fost susținut și de alte organizații conservatoare din străinatate care militează împotriva căsătoriilor gay și pentru apărarea familiei tradițional-creștine: ADF International, In the Name of Family, La Manif pour Tous etc. Potrivit Southern Poverty Law Center, patru mari organizații anti-LGBT – ADF International, Liberty Counsel, World Congress of Families și European Center for Law and Justice – au sprijinit campania pentru referendum prin lobby, campanii și demersuri legale.

Asociațiile unioniste din Republica Moldova au îndemnat moldovenii care dețin cetățenie română să voteze la referendum.

 

Reacții ale organizațiilor pentru drepturi cetățenești și ale organizațiilor LGBT

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a arătat că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex. El mai menționa, totodată, că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală. Cu privire la demersul Coaliției pentru Familie referitor la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, Csaba Asztalos a susținut că acesta trebuie avizat negativ.

Asociația ACCEPT a apreciat că demersul nu are o miză legislativă, întrucât Codul Civil deja interzice căsătoria persoanelor de același sex, și a subliniat că unicul scop al acestei inițiative este să stigmatizeze persoanele LGBT. În aceeași ordine de idei, 78 de organizații neguvernamentale au solicitat plenului Senatului României să respingă propunerea legislativă privind redefinirea familiei, întrucât aceasta nu este nici necesară, nici oportună și contravine standardelor de drepturile omului asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României, ce protejează viața privată și de familie a tuturor.

O scrisoare deschisă, inițiată de asociația MozaiQ, de susținere a comunității LGBT a fost semnată de peste 11.000 de oameni. Semnatarii consideră demersul Coaliției pentru Familie ca nerespectând principiul democratic al protecției minorităților. Printre semnatari se numără Inna, Ana Ularu, Loredana Groza, Dorian Popa, Alexandra Stan, Radu Jude, Sore, Remus Cernea, Monica Bîrlădeanu și alte celebrități autohtone. De altfel, Loredana Groza, Andreea Bălan și Remus Cernea sunt printre puținele personalități publice care au participat la marșul anual al comunității LGBT din București. În luna noiembrie a anului 2016, organizația MozaiQ a demarat campania „Susțin LGBT” prin care susținători ai comunității, inclusiv Alexandra Stan și Andreea Bălan, au postat mesaje de sprijin cu hashtagul #SusținLGBT pe rețelele de socializare, în principal Facebook. Pe 19 noiembrie 2016, 500 de membri ai comunității LGBT locale, dar și susținătorii acestora au participat la marșul „Dumnezeu nu face politică” din București.

În iunie 2017, 100 de ONG-uri și cetățeni reuniți sub Platforma pentru Drepturi și Libertăți „Respect” și-au anunțat opoziția față de inițiativa Coaliției pentru Familie, susținând că drepturile și libertățile românilor nu se pot supune unui referendum. Înainte de Bucharest Pride 2017 și cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, ambasadorii la București a 30 de state și Reprezentanța Comisiei Europene au dat publicității o declarație comună în care își exprimă sprijinul și solidaritatea pentru comunitatea LGBTI din România.

 

Reacții ale bisericilor

La mijlocul lunii ianuarie 2016, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat susținerea publică față de inițiativa de revizuire a Constituției: „Sprijinim total demersul Coaliției pentru Familie și organizarea referendumului, întrucât valorile familiei creștine stau în centrul mesajului Bisericii referitor la căsătorie”. Patriarhul Daniel a îndemnat personal credincioșii să susțină efortul Bisericii de „a rezista în fața unor modele noi de familie”. Tot Patriarhia susține că virulența atacurilor împotriva Bisericii Ortodoxe Române a crescut odată cu sprijinul acordat demersului Coaliției pentru Familie. De asemena, Patriarhia și-a exprimat într-un comunicat speranța că „persoanele care au o altă opinie decât majoritatea vor înțelege să respecte alegerea acesteia în spiritul coresponsabilității și păcii sociale”. În ședința de lucru a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 24 mai 2018, BOR a reiterat respingerea parteneriatelor civile, motivând că „aceasta (legalizarea parteneriatelor civile) va conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului, precum și la deresponsabilizarea partenerilor de viață, în detrimentul interesului major al copiilor”. Înainte de vot, Biserica Ortodoxă Română a lansat un îndemn de participare la referendum și de aprobare a revizuirii Constituției, pe motiv că ar fi un act „patriotic, național și profund democratic” menit să apere căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Într-un mesaj publicat pe 29 septembrie 2018, Patriarhul Daniel i-a criticat pe cei care nu susțin demersul de modificare a Constituției, invocând „acțiuni de boicotare agresivă și denigrare injustă a referendumului”.

Pe 20 septembrie 2018, episocopii de ambele rituri din Biserica Catolică din România au emis un comunicat de presă în care salută declanșarea referendumului pentru redefinirea familiei și îndeamnă preoții și credincioșii catolici să participe la vot și să se îndemne și alte persoane să fie implicate în promovarea familiei tradiționale. Cultul Creștin Penticostal și-a anunțat la rândul lui susținerea pentru referendum.

Deși s-a manifestat în favoarea căsătoriei între un bărbat și o femeie, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România (BECAR) a subliniat că „referendumul nu va aduce vreo modificare substanțială”, întrucât „căsătoria este și rămâne ancorată în Codul civil”. Totodată, BECAR a criticat majoritatea parlamentară PSD–ALDE și Guvernul pentru că „polarizează și politizează o inițiativă creștină pentru a discredita adversarii politici”, respectiv „propagă sloganuri populiste, naționaliste, dictatoriale, care nu sunt demne de o biserică”. În opinia BECAR, „scopul [referendumului] este de a distrage atenția de la propria corupție, violarea justiției, a nepotismului, ostilității față de UE și democrație”.

 

Reacții politice

La începutul lunii februarie 2016, politologa Alina Mungiu-Pippidi a acuzat că inițiativa s-ar înscrie în linia acțiunilor de propagandă antioccidentală susținută de regimul lui Vladimir Putin.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, pe 19 octombrie 2016, la Palatul Cotroceni, că în chestiunea modificării Constituției, încă nu este rândul său să se pronunțe, dar că, în acest context, este de părere că „trebuie să revenim la ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt”, subliniind că e greșit să mergem pe calea „fanatismului religios”. „Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt”, a mai spus Iohannis. Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale nu ar trebui să fie discriminate. Biserica Ortodoxă Română a criticat reacția președintelui și a precizat că aceasta este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel de a-și exprima poziția față de modificarea Constituției. Ambasadorul Statelor Unite la București, Hans G. Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de poziția președintelui Iohannis, în timp ce Deutsche Welle a apreciat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă grav înapoiată”. În aprilie 2018, răspunzând întrebărilor unui membru al asociației ACCEPT, Iohannis a subliniat că „toleranța este o calitate esențială a unei societăți moderne din Europa secolului XXI” și că nu vede rolul lui în „a tranșa discuția (…) pe Constituție”. Tot el a adăugat că orice formă de discriminare trebuie combătută.

Fostul premier Dacian Cioloș optează pentru familia tradițională: „Eu pledez pentru toleranță cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituție, cred că familia e un element important, un nucleu al societății din România și nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicție cu ideea de toleranță”. Ulterior, Cioloș a susținut că discuțiile privind schimbarea definiției familiei „au cam pierdut contactul cu realitatea”, o astfel de inițiativă nereprezentând o soluție pentru adevăratele probleme ale societății.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat în dezacord cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, spunând că este „un om tradiționalist”. Acesta a anunțat că dorește organizarea unui referendum pe tema familiei tradiționale în primăvara lui 2017. În martie 2018, Liviu Dragnea declara că susține parteneriatul civil și că e nevoie să se ajungă la referendum în ceea ce privește redefinirea familiei, întrucât „o inițiativă semnată de atâtea milioane de români nu poate fi tratată fără importanță”. Tot el a declarat că organizarea referendumului a fost întârziată pentru că „acea lege a fost atacată la Curtea Constituțională de persoane importante”, fără a nominaliza însă pe nimeni.

Președintele PMP, Traian Băsescu, a declarat pentru TVR că România „nu are dreptul să abandoneze” actuala definire a familiei, ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, inclusiv prin modificarea Constituției, după ce, ca șef al statului, se declara în 2013 în favoarea căsătoriilor gay, pe motiv că fiecare om are libertatea să facă ce vrea cu viața lui. Băsescu a pledat pentru păstrarea actualei legislații, dar a consimțit că și modificarea Constituției ar fi bună.

Cu toate că, în timpul campaniei prezidențiale din 2014, fostul premier Victor Ponta se poziționa în favoarea familiei tradiționale, într-un interviu pentru RFI din 4 septembrie 2017, acesta afirma că referendumul de modificare a Constituției este „o formă de populism ieftin” și nu rezolvă niciuna dintre problemele pe care le are România.Ponta a precizat că acest referendum nu aduce niciun beneficiu României pe termen lung, ba dimpotrivă vine cu „probleme pe care nu trebuia să le avem”.

Remus Cernea, cunoscut apărător al drepturilor LGBT, se opune unui potențial referendum: „Eu consider acest referendum ca fiind unul nedemocratic”.[188] Potrivit ministrului Justiției, Raluca Prună, restricționarea căsătoriei în legea fundamentală „ar fi un lucru intolerant”. Aceasta se opune unei eventuale modificări a Constituției, susținând că legea trebuie să protejeze toți cetățenii și toate cuplurile.

La votul final din Senat din 11 septembrie 2018, liderul senatorilor USR, Vlad Alexandrescu, a afirmat că referendumul este inutil, iar PSD a decis organizarea acestuia pentru a-și face campanie și pentru a-i face pe români „să uite de acțiunile de acaparare a justiției”.

 

Poziția partidelor

Biroul Politic al PNL a votat pe 14 noiembrie un protocol cu Coaliția pentru Familie prin care vor susține organizarea referendumului de revizuire a Constituției. Șeful de campanie al liberalilor, Gheorghe Falcă, a precizat că susține această inițiativă pentru că a fost semnată de 3 milioane de români și că PNL a calculat un calendar care arată că referendumul poate avea loc în aprilie 2017. Prim-vicepreședintele PNL, Adriana Săftoiu, a confirmat că s-a abținut la votul dat în Biroul Politic Național, arătând că liberalii ar trebui să se gândească mai mult la principiul protejării drepturilor fiecărui individ. Noul președinte al PNL, Ludovic Orban, a declarat în schimb că el este un susținător al familiei tradiționale. El s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum, dar a cerut ca, pe lângă redefinirea conceptului de familie în Constituție, acesta să conțină și alte întrebări „astfel încât să nu se cheltuiască banii deja dați și cetățenii să fie consultați pe mai multe teme”. Ulterior a declarat că referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție nu trebuie politizat, fiecare liberal urmând să se „poziționeze” după cum îi dictează conștiința.

Și liderul Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, a declarat că referendumul ar trebui organizat în primăvara lui 2017. Această dată a fost amânată de mai multe ori. Președintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că revizuirea Constituției trebuie reluată ca obiectiv de către viitorul Legislativ, partidul său având printre propuneri republica parlamentară ca formă de guvernământ, clarificarea definirii familiei, regionalizarea. Ulterior, Tăriceanu s-a contrazis, declarând: „Nu văd în momentul ăsta realmente asta să fie prioritatea în România, prioritatea politică”. Din nou, în martie 2018, Tăriceanu a declarat că trebuie organizat un referendum pe tema redefinirii familiei în Constituție și a transmis că România nu va deveni mai puțin liberală prin acest lucru, pentru că „avem în același timp în vedere să cadrăm, din punct de vedere legal, cât mai bine parteneriatul civil”, astfel încât să poată fi dat „un anumit confort și celor care aparțin altor tipuri de minorități”.

În votul din Camera Deputaților de pe 9 mai, 22 de deputați s-au opus referendumului: 15 de la USR, câte doi de la ALDE, UDMR și PNL și unul de la PSD.

Pe 31 mai, Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR) a votat să se poziționeze împotriva referendumului. Poziția a fost reiterată în urma unui referendum intern desfășurat între 7 și 13 august. Potrivit acestuia, 82,5% din membrii formațiunii au arătat că USR trebuie să se poziționeze împotriva referendumului pe tema familiei. Din cauza acestei teme, Nicușor Dan și-a dat demisia din USR. Noul președinte al partidului, Dan Barna, susținea că „acest referendum nu este o necesitate actuală pentru România, rezolvă o problemă care în realitate nu există”.

Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a cerut maghiarilor din România să participe la referendum și să voteze după conștiință.

Mișcarea România Împreună, condusă de fostul premier Dacian Cioloș, a îndemnat la boicotarea prin neprezentare a referendumului și a anunțat că „respinge orice tip de referendum care ar limita libertățile, drepturile și egalitatea în drepturi”. La rândul său, președintele Tineretului Național Liberal, Mara Mareș, a declarat că „își dorește din suflet ca pragul de validare a referendumului” să nu se atingă, îndemnând totodată românii să nu iasă la vot.

Pentru

- Partidul Social Democrat (PSD)
- Partidul Mișcarea Populară (PMP)
- Partidul România Unită (PRU)
- Partidul România Mare (PRM)
- Partidul Ecologist Român (PER)
- Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD)
- Noua Dreaptă (ND)

Boicot

- Uniunea Salvați România (USR)
- Partidul Verde (PV)
- Mișcarea România Împreună (MRÎ)
- Pro România (PRO)
- Partidul Democrației și Solidarității (DEMOS)

Neutru

- Partidul Național Liberal (PNL)
- Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)
- Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)

 

Reacții ale magistraților

Într-un articol publicat pe Contributors.ro, judecătorul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, opinează că referendumul este „total inutil”, întrucât „sub actuala Constituție două persoane de același sex nu se pot căsători”. În același articol, acesta demontează argumentele promotorilor referendumului:

Primul [argument] este acela că dacă vreodată Europa ne-ar impune asta, noi va trebui să ne supunem, așa că trebuie să modificăm rapid Constituția. Nu este adevărat: Uniunea Europeană (a se vedea Curtea Europeană de Justiție de la Luxembourg, pct. 37 din hotărârea în cauza Coman–Hamilton) și Consiliul Europei (a se vedea Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pct. 61 din hotărârea în cauza Schalk and Kopf c. Austriei) au decis că dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex nu este un drept al omului, nefiind consacrate în actele care stau la baza întemeierii acestor organizații. Ca urmare – spun cele două organisme – fiecare stat european rămâne suveran în a decide dacă acordă sau nu dreptul de a se căsători persoanelor de același sex, cu mențiunea că acolo unde acest drept nu se acordă trebuie asigurat accesul la o uniune de tip parteneriat civil.

Al doilea argument este acela că homosexualii ar putea dobândi acest drept de a se căsători dacă s-ar modifica Codul civil – unde există la art. 258 alin. (4) o definiție juridică a cuvântului „soți” identică acum cu cea lingvistică – iar această modificare s-ar face mult mai ușor decât revizuirea Constituției. Păi, o modificare a Codului Civil nu poate fi făcută împotriva Constituției. Or, ca să nu mai existe dubii, a intervenit Curtea Constituțională acum doi ani, care în paragraful nr. 42 din Decizia 580/2016 spune clar că în România, din punct de vedere legal (juridic), prin căsătorie Constituția actuală înțelege numai uniunea dintre bărbat și femeie, astfel că – conchide Curtea Constituțională – inițiativa de revizuire prin referendumul declanșat nu acordă și nu reduce vreun drept, ci este menită doar a aduce o precizare a sintagmei „între soți”.

Al treilea argument este acela că interpretarea dată de Curtea Constituțională se poate schimba în timp. Nu este așa. Curtea nu a dat ea o nouă interpretare – interpretare cazuală se cheamă în drept, adică pentru o anumită speță – cuvântului „soți”, ci pur și simplu a constatat că în România toată legislația noastră a acordat și acordă acestui cuvânt o singură semnificație ce nu ridică dubii și nu necesită niciun fel de definiție legală sau clarificări de natură juridică. Mai mult, Curtea Constituțională a constatat că aceasta a fost însăși voința poporului român care a votat Constituția în 1991: căsătoria să privească un bărbat și o femeie.”

 

Reacții internaționale

Patru organizații internaționale – Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA-Europe și European Commission on Sexual Orientation Law – și 24 de organizații non-guvernamentale românești au cerut Curții Constituționale a României să respingă propunerea privind modificarea articolului 48 din Constituție. Potrivit acestora, inițiativa este ilegală în raport cu textul constituțional și standardele de drept internațional. Mai mult, ea urmărește restrângerea dreptului la viață privată și familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum și în familii bazate pe cupluri formate din persoane de același sex, încălcând astfel principiul egalității și nediscriminării.

33 de membri ai Parlamentului European provenind de la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Conservatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa și chiar Partidul Popular European au semnat o scrisoare deschisă prin care îi îndeamnă pe senatorii români să voteze împotriva referendumului de modificare a definiției căsătoriei în Constituție.

În februarie 2018, European Dignity Watch, organizație neguvernamentală care se opune drepturilor LGBT, cu sediul în Bruxelles și fondată în 2010, a atras atenția asupra faptului că, deși este inițiativa cu cel mai mare sprijin popular din UE, din 2017 nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește organizarea unui referendum. Într-un articol postat pe site-ul EDW, care invocă printre altele și adoptarea în septembrie 2017 a proiectului privind modificarea Legii referendumului, se arată:

Manevrele legislative sunt un exemplu de întârzieri nelegitime și nejustificate care au fost folosite pentru a încetini sau chiar opri referendumul căsătoriei. Dar, cu mai mult de trei milioane de voci care și-au dat consimțământul scris acum un an și jumătate pentru a organiza un astfel de referendum, pentru o cauză în care cred, eforturile celor care se opun inițiativei pot fi văzute doar ca nedemocratice. Folosirea unor astfel de tactici pentru a înăbuși exprimarea liberă și pentru a contracara voința politică a cetățenilor unei societăți moderne ar trebui să fie de mare preocupare pentru cei care apreciază democrația și transparența în Europa.”

Fostul membru al Congresului SUA Trent Franks, cunoscut pentru pozițiile sale împotriva căsătoriilor gay și avortului și cercetat în 2017 de Comitetul de Etică american pentru acuzații de hărțuire sexuală, a salutat inițiativa de modificare a Constituției. De asemenea, Kim Davis, funcționara americană arestată în 2015 pentru că a refuzat să elibereze certificate de căsătorie unor cupluri de același sex, a efectuat în octombrie 2017 o vizită de nouă zile în România cu scopul declarat de a arăta „efectele pe care legalizarea căsătoriilor gay le are asupra fiecăruia dintre noi”. Vizita acesteia a fost denunțată de președintele MozaiQ, Vlad Viski.

Pe 16 martie 2018, 40 de europarlamentari de la EPP, ECR, S&D și ENF au solicitat, printr-o scrisoare destinată Președintelui Klaus Iohannis, Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea, Președintelui Senatului Călin Popescu-Tăriceanu și președinților partidelor de opoziție, organizarea referendumului pentru definiția căsătoriei. Printre semnatari s-au numărat și cinci europarlamentari români: Daniel Buda (PNL), Andi Cristea (PSD), Ramona Mănescu (PNL), Emilian Pavel (PSD) și Mihai Țurcanu (PNL).

După votul din Senat din 11 septembrie 2018, Amnesty International, European Commission on Sexual Orientation Law și ILGA-Europe au sesizat CCR cu privire la constituționalitatea referendumului. Barbora Černušáková, responsabila AI pentru România, a declarat că referendumul „ar putea duce la încălcarea obligațiilor internaționale privind drepturile omului la care s-a angajat în mod voluntar România”, dar și la „o discriminare a homosexualilor, o stigmatizare și o ostilitate la adresa comunității LGBTI”. Tot în septembrie, în cadrul dineului anual organizat de Human Rights Campaign, fostul vicepreședinte american Joe Biden a făcut referire, printre altele, la referendumul din România, susținând că „unii dintre aliații noștri democratici, precum România, par să cedeze în fața unei politici înguste, care dezbină și care încearcă să redefinească familia”.

Pe 26 septembrie 2018, într-o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, membri din grupul S&D din Parlamentul European au criticat-o pentru organizarea referendumului, afirmând că astfel de idei nu aparțin familiei socialiste europene. Ulterior, pe 3 octombrie 2018, 47 de europarlamentari au transmis premierului o scrisoare deschisă în care și-au arătat consternarea în privința organizării referendumului. În opinia europarlamentarilor, organizarea referendumului fără a fi asigurate forme alternative de recunoaștere juridică pentru familii face ca Guvernul României să fie complice la încălcările drepturilor omului în România. Scrisoarea nu conține și semnăturile acestora.

 

Manifestații de stradă

Pentru referendum

Pe 22 octombrie 2016, peste 8.000 de oameni au manifestat în Piața Unirii din Oradea în sprijinul demersului Coaliției pentru Familie. În cadrul ședinței CExN al PSD din 16 aprilie 2018, liderul formațiunii, Liviu Dragnea, a anunțat organizarea unui miting în București pentru susținerea familiei tradiționale, „pentru a nu mai exista niciun echivoc despre abordarea pe care PSD o are pe acest subiect”. Totuși, manifestația nu s-a concretizat.

Pe 9 iunie 2018, înainte de parada Bucharest Pride, Noua Dreaptă a organizat „Marșul Normalității”, un eveniment recurent de la prima paradă LGBT în 2005. Între 100 și 150 de persoane au mers pe traseul Piața Victoriei–Piața Universității–Piața Unirii–Patriarhia Română, purtând pancarte cu mesaje precum „Referendum pentru familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie” și „Mama, tata, soră, frate, nu Sodoma și Gomora”.

Episcopia Slatinei și Romanaților a organizat în perioada 30 septembrie–4 octombrie 2018 marșuri pentru susținerea referendumului în Slatina, Caracal, Corabia, Balș și Drăgănești-Olt.

 

Împotriva referendumului

În noiembrie 2016 asociația MozaiQ a organizat un marș împotriva modificării Constituției, intitulat Dumnezeu nu face politică, la care au participat aproximativ 600 de persoane. Marșul Diversității ținut în mai 2017 la București a avut ca idee centrală dorința comunității LGBT și a susținătorilor ei de a nu fi exclusă explicit de la protecția constituțională, împreună cu alte categorii de familii care nu sunt croite pe tipicul rigid al proiectului de inițiativă. În ciuda ploii, peste 2.000 de oameni au participat la marșul anual dedicat comunității LGBT. Printre participanți s-a aflat și ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, un susținător al minorităților sexuale. Un marș similar a avut loc la Cluj-Napoca, pe 1 iulie, în cadrul Cluj Pride. Aproape 1.000 de persoane au participat la primul eveniment de susținere a comunității LGBT din Transilvania. În 2018, între 4.000 și 10.000 de oameni au luat parte la cea de-a 14-a ediție a Bucharest Pride, organizată pentru prima dată în centrul Bucureștiului. Similar, 500 de oameni au mărșăluit la Cluj Pride, cerând drepturi pentru comunitatea persoanelor LGBT din România.

 

Prezență la vot

În cele două zile de referendum, 3.731.704 cetățeni din țară și alți 126.239 de români din diaspora s-au prezentat la urne. Dintre aceștia, 1.829.816 au votat în mediul urban și 1.901.888 în mediul rural. Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în județul Suceava, singurul județ care a depășit pragul pentru validare. Acolo, 30,67% dintre cetățeni și-au exprimat votul până la închiderea secțiilor. La polul opus s-a situat județul Covasna, cu cea mai mică prezență la vot – 8,5%.

În contextul prezenței scăzute la urne, Coaliția pentru Familie a transmis pe 7 octombrie 2018, a doua zi a referendumului, un comunicat de presă în care a acuzat că „toate îndemnurile la vot ale bisericilor și cultelor creștine din România sunt boicotate de partidele politice, în ciuda declarațiilor oficiale ale liderilor politici”. În opinia CpF, referendumul a fost organizat într-o manieră „superficială și neprofesionistă”, astfel încât „nici măcar date elementare privitoare la obiectul referendumului nu au fost comunicate publicului românesc

 

Rezultat

Da ——————————–>   3.461.581 voturi – 91,61%

Nu ——————————–>     242.671 voturi – 6,42%

Voturi nule ———————->       74.414  voturi - 1,97%

Total —————————–>    3.778.716 voturi – 100%

Alegători înscriși/Participare -> 18.028.142 voturi- 20,96%

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

(Cristina Andrei) Referendumul din 6-7 octombrie: contraargumente la contraargumente

rainbow-flag-h400

Sondaj. Veţi participa la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019? Dar la referendum?

Dragi cititori ai site-ului Uniţi Schimbăm,

Dragi prieteni de pe Facebook,

Am creat pentru dvs. un sondaj referitor la participarea la scrutinele de mâine, #26mai 2019: Referendumul pentru justiţie şi anticorupţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi Alegerile europarlamentare.

Vă invit să vă exprimaţi opţiunile şi, de ce nu, să distribuiţi acest sondaj în mediul online, pentru a căpăta relevanţă statistică (puteţi folosi şi acest link: https://www.surveymonkey.com/r/MXB6XMD).

Mulţumesc!

Cristina Andrei

#yeslavot #uniţischimbăm

#Togetherwestand, #dividedwefall

Create your own user feedback survey

 

REZULTATELE SONDAJULUI pot fi vizualizate AICI.

De asemenea, puteţi scana codul QR de mai jos, pentru a vota de pe telefonul mobil:

 

QR_code_MXB6XMD

 

poster referendum 26 mai 2019 Iohannis

(Foto: vrancea24.ro)

 


 

Citește mai mult

Referendum pentru demiterea președintelui României (19 mai 2007)

Traian Băsescu (1) și Theodor Stolojan în Piața Universității (19 aprilie 2007) 

foto și preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu a avut loc sâmbătă, 19 mai 2007.

 

Istoric

După ce la 12 februarie 2007 PSD sesizează Curtea Constituțională despre inițierea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu, la 28 februarie, Parlamentul aprobă înființarea unei comisiei de anchetă privind suspendarea președintelui cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PLD) și 21 de abțineri (UDMR). Președintele comisiei este ales liderul conservatorilor, Dan Voiculescu.

La 21 martie, Dan Voiculescu a anunțat că raportul elaborat de comisie a stabilit că președintele Băsescu „a încălcat Constituția și este implicat în fapte de natură penală”. La 5 aprilie, Curtea Constituțională constată, cu majoritate de voturi, că propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu „se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului care, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție” și a dat aviz negativ la propunerea de suspendare. Decizia Curții Constituționale era doar consultativă pentru Parlament iar la 19 aprilie 2007 Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.

Data desfășurării Referendumului a fost stabilită pentru sâmbătă 19 mai 2007, la limita maximă de 30 zile, conform Constituției. Ziua de sâmbătă a fost una neuzuală pentru alegeri în România, duminica fiind preferată în acest scop.

Traian-Basescu în 2007 - foto preluat de pe www.dcnews.ro

Traian-Basescu în 2007 – foto preluat de pe www.dcnews.ro

 

Demisie controversată

Cu două zile înainte de suspendarea de catre Parlament președintele Băsescu declarase că va demisiona „la cinci minute” dacă Parlamentul îl va suspenda. După ce Curtea Constituțională a validat suspendarea, Traian Băsescu declară că s-a răzgândit motivând că „o demisie ar fi accentuat criza politică până în iulie-august” și că “se pregătea o lege care să-mi interzică să mai candidez“.

 

Procedura legală

Pe 23 aprilie Parlamentul a votat un amendament propus de PSD conform căruia în situația în care nu se vor prezenta la urne jumătate plus unu din numărul cetățenilor cu drept de vot iar Curtea Constituțională hotărăște că acesta este un motiv pentru invalidarea referendumului, Parlamentul „va decide asupra procedurii de urmat“. Amendamentul a fost adoptat cu 238 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri după ce PD-ul și PLD-ul s-au retras din sală.

Amendamentul a fost controversat, iar părerile juriștilor împărțite. La 3 mai, Curtea Constituțională decide cu majoritate de voturi:

Articolul 10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: «Art.10. – Prin derogare de la art.5 alin.(2), demiterea Președintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul țării, ale cetățenilor care au participat la referendum. » 

Decizia a stârnit noi controverse. Ion Predescu, judecător al Curții Constituționale a susținut că noua Lege a referendumului poate fi aplicată la referendumul din 19 mai; profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir a declarat că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului iar această modificare trebuie aplicată următorului referendum.

Întregul cost al referendumului a fost estimat a se ridica la 60 de milioane de lei (în jur de 18 milioane de euro).

 

Întrebarea referendumului

Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?

Susținătorii Președintelui trebuiau să voteze “NU”, iar cei care doreau demiterea acestuia să voteze “DA”. Acest fapt a creat confuzie printre cei puțin informați, fiecare tabără încercând să manipuleze electoratul cu diferite argumente.

 

Reacții ale societății civile

Pe 7 mai, peste 100 de intelectuali români de marcă, precum Gabriel Liiceanu, au semnat un apel intitulat „Pentru respectarea statului de drept și a democrației” prin care cer guvernului să organizeze un referendum corect, cer populației să se prezinte la referendum și semnalează îngrijorarea lor față de „tendința unor autorități de a ocoli sau încălca principiile și practicile statului de drept și ale democrației.”

Pe 15 mai disidenta anticomunistă Doina Cornea a apreciat că intelectualii care ar susține chiar și defectele președintelui Băsescu “fac greșeala căderii în admirație, acțiune care l-a legitimat și susținut pe Ceaușescu“.

 

Sondaje

- 71% împotriva demiterii: INSOMAR, realizat în data de 25-29 aprilie 2007, pe un eșantion de 1189 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-2,8%. Rezultatele nu au fost facute publice oficial, ci de către surse din conducerea PD.[

- 70% împotriva demiterii: CURS și CCSB, la comanda Jurnalului Național, în perioada 7-11 mai 2007, pe un eșantion de 1001 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,1%.

- 79,1% împotriva demiterii: INSOMAR și Metro Media Transilvania pentru Realitatea TV, realizat pe 12-14 mai 2007, pe un eșantion de 12480 persoane, cu o marjă de eroare de 1%.

Rezultat

Vot Nr. voturi Procent
DA 2.013.099 24,75%
NU 6.059.315 74,48%
Voturi invalide 62.858 0,77%
Total (prezență la vot 44,45%) 8.135.272 100.00%
Nr. alegători cu drept de vot 18.301.309
Sursă: Biroul Electoral Central

Numărul de alegători cu drept de vot este controversat. Există păreri că cifra oficială este mult exagerată, ținând cont de ultimul Recensământ și de sporul natural al populației. Se spune că pe listele electorale sunt prezenți cetățeni decedați, aceste erori fiind eventual intenționate, pentru a inocula ideea că, datorită unui procent mic de prezență la urne, victoria în alegeri este nereprezentativă.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi despre Referendum pentru demiterea președintelui României si pe en.wikipedia.org

 

(1) Traian Băsescu Traian Băsescu (n. 4 noiembrie 1951, Basarabi, România) este un politician român, fost președinte al României între 2004 și 2014. Anterior, din iunie 2000 până în decembrie 2004, a fost primar general al municipiului București, ales din partea PD. În 2001 a câștigat în cursul alegerilor interne președinția Partidului Democrat, înlocuindu-l pe Petre Roman. A fost copreședinte al Alianței Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD în 2003. În urma retragerii lui Theodor Stolojan (PNL) din cursă, Traian Băsescu (PD) a devenit candidatul Alianței DA pentru președinția României. La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un mandat de 5 ani, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD). La 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului său de președinte, România a aderat la Uniunea Europeană.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

(Alexandru Cristian Surcel) “Game of Thrones” de-adevăratelea, sau când monarhiile o iau razna

Regele-Mihai si Regina Elisabeta a II-a, la Castelul Windsor (18 mai 2012)

“Game of Thrones” de-adevăratelea, sau când monarhiile o iau razna

foto: marturiilehierofantului.blogspot.ro
articol: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel*, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com

 

28 iunie 2016

Subiectul ultimelor zile cu reverberaţii pe plan mondial este, fără îndoială, Brexitul. Nu degeaba, referendumul prin care 52% din cei 72% de britanici care s-au prezentat joia trecută la vot au decis că Regatul Unit trebuie să se retragă din Uniunea Europeană a pus pe jar pe toată lumea, de la înalţii birocraţi bruxelezi, la fondatorii Uniunii care încep să se poarte din ce în ce mai mult ca un soi de grup Bilderberg sau G7 din interiorul UE şi până la liderii mişcării pro-Brexit înşişi, oameni precum Boris Johnson, care se vede acum tot mai clar că nu-şi doreau victoria efectivă, ci doar un reuşit joc de imagine.

Şi nimeni, poate în afară de finanţatorul UK Independence Party, Vova Putin, nu pare să aibă motive de bucurie. Nu, aia cu România va profita e la categoria “hai să fim serioşi”. Poate când un guvern al României va fi în stare să termine o autostradă care să traverseze ţara fără întreruperi şi fără surpări cauzate de lucrările proaste sau va inaugura un tren de mare viteză care chiar să fie tren de mare viteză şi nu o banală “săgeată albastră”. În ce mă priveşte, ca să fiu sincer, am momente când îmi aduc aminte de o anumită înţelegere pe şerveţel din octombrie 1944, când un anume Winston Churchill a consimţit ca un anume Iosif Visarionovici Stalin să dispună de o cotă de influenţă de 90% asupra României; iar atunci îmi doresc să fiu într-o zi ambasadorul României în Scoţia, şeful serviciului consular însărcinat inclusiv cu acordarea de vize englezilor…

Dar apoi devin raţional, mai ales când mă uit la planurile pe care le croiesc Berlinul şi Parisul, cu refacerea Imperiului Carolingian sub forma unui nucleu al UE cu maximum de integrare şi de drepturi şi cu restul Uniunii oarecum marginală, mai degrabă obligată să furnizeze soldaţi noii armate europene şi să primească imigranţi din afara Europei, dar fără toate beneficiile celor din nucleu. Europa cu mai multe viteze a existat şi până acum, iar cetăţenii unora dintre ţări, mai ales ai celor din fostul Est comunist, au fost de multe ori trataţi drept cetăţeni europeni de mâna a doua, dar nu a fost ceva formal, consfinţit prin lege. Potrivit legii în vigoare, toţi europenii suntem egali şi toate statele UE sunt egale, ceea ce înseamnă că discriminările pot fi mai uşor combătute. Dar dacă aceste discriminări devin lege, Europei îi va trebui într-o zi un Nelson Mandela al ei.

Totuşi, oricât de raţional aş deveni, dacă îl prind pe Nigel Farage în vecinătatea mea, îi sparg în cap o pungă plină cu zeamă de varză. Măcar să aibă de ce să se tot ia de români. Şi dacă tot am ajuns la capitolul şobolani populişti precum liderul UKIP, ieri seară am dat cu ochii în emisiune la Rareş Bogdan de un Marian Munteanu care lăuda Brexitul, îşi exprima toată aprecierea pentru regimul ghidonat de Jaroslav Kaczinsky din Polonia şi pentru guvernarea FIDESZ din Ungaria, în frunte cu faimosul neogrof şovin Viktor Orban. Acest domn pe care, atunci în 1990, l-am apreciat, nu numai că se dezicea de PNL cum nu s-a dezis de fostul său torţionar, Virgil Măgureanu, dar îşi anunţa un măreţ partid cu care ar urma să ia parte la alegerile din toamnă. Şi, apoi, să aducă creştinismul in politică şi în guvernare, deşi locul lui e mai degrabă în suflet, în cultură şi în cuget… Măcar a anunţat clar că nu se va amesteca în “esenţiala” dispută dacă dacii sau romanii!

Şi mai am o curiozitate legată de Brexit: ce se va întâmpla cu Transatlantic Trade and Investement Partnership (TTIP), acordul comercial în negociere dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană? Ca membru al Coaliţiei Stop TTIP&CETA România, la rândul ei parte a coaliţiei de la nivelul întregii Uniuni Europene, cu contacte peste ocean, ştiu cât de implicat era guvernul David Cameron în promovarea intensivă a acestui acord nu doar în Regatul Unit, dar şi în restul Uniunii Europene, inclusiv în România. Şi chiar am avut ocazia să-i întreb, pe la diverse evenmente, de ce atâta agitaţie britanică, când pe de altă parte s-ar putea să aibă loc Brexitul.

Ei bine, în mijlocul valurilor stârnite de Brexit, care de-abia au început, mai este un fapt recent la care vreau să mă refer şi care priveşte o Casă Regală înrudită celei britanice (apropo, urmează să-i impunem vize Prinţului Charles şi să-l obligăm să-şi vândă terenurile din România, pentru că numai cetăţenii Uniunii Europene au dreptul să deţină pământ în ţara noastră? Sau Prinţul de Wales va aplica pentru obţinerea cetăţeniei române?). Este vorba de acea discuţie care a devenit publică cu o poză a lui Liviu Dragnea, din care nici Principesa Margareta, nici tabloul cu Majestatea Sa Regele Mihai I nu au simţit nevoia să fugă. De cam a doua zi s-a aflat că la discuţiile cu Casa Regală a României, căci evident despre ea este vorba, au luat parte şi Pic şi Poc, Lolek şi Bolek, Stan şi Bran din fruntea PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. Iar apoi s-a aflat şi despre ce a fost vorba: acordarea prin lege a unui statut formal Casei Regale, cu finanţare de la bugetul de stat contra prestării unor servicii de reprezentare externă şi contra adresării de către Şeful Casei Regale (în prezent de facto Principesa Margareta) a unui raport anual Parlamentului, precum şi despre concesionarea Palatului Elisabeta pe 99 de ani către Casa Regală (actualmente, acesta e dat în folosinţa Regelui ca fost şef al statului român, numai pe timpul vieţii sale).

Am auzit foarte multe comentarii destul de neinformate (nimic nou, că veni vorba), despre acest aranjament, acordarea statutului formal unei case regale într-o republică, ca fiind o acţiune fără precedent. Precedent există: în Muntenegru, de câţiva ani deja, Şeful Casei Regale (mai precis al familiei regale ce a domnit în Muntenegru până la unificarea cu Serbia din toamna anului 1918) are un statut formal, cu drepturi de reprezentare externă ca oficial al Muntenegrului, deci inclusiv cu o anumită finanţare bugetară, deşi Muntenegrul rămâne o republică cu un preşedinte drept şef al statului. Prin urmare, discutăm de importul în România al modelului muntenegrean; de altfel, discuţii despre acest model existau prin mediile monarhiste cel puţin din anul 2012. Iar semnale potrivit cărora Casa Regală trage spre o astfel de soluţie am primit încă de prin 2013-2014, prin urmare cele întâmplate zilele trecute nu m-au surprins.

Ei bine, cine mă cunoaşte ştie că mi-am asumat în ultimii patru ani activismul pro-monarhic. Cine mă cunoaşte şi mai bine, ştie că, dincolo de un respect pe care i l-am purtat mereu Regelui Mihai I, monarhismul meu este unul de ordin pragmatic, mai puţin adulator şi mai mult interesat de aspectele instituţionale pe care o monarhie constituţională le-ar putea implica, de ameliorările practice pe care un astfel de sistem le-ar determina în funcţionarea statului român şi a clasei politice româneşti. Prin urmare, interesul meu este către restaurarea monarhiei constituţionale, într-o formă modernizată şi perfecţionată faţă de cea care a funcţionat în regimul Constituţiei din 1923. Interesul meu nu este aşadar în asigurarea unui statut excepţional Casei Regale în cadrul republicii, chiar dacă aceasta va implica şi anumite servicii de reprezentare la nivel înalt.

De altfel, consider că modelul muntenegrean, care are o oarecare logică într-o mică ţărişoară care a revenit pe harta lumii după aproape un secol în care s-a aflat într-o uniune cu un vecin mai mare şi care de-abia acum îşi restabileşte contactele cu restul lumii, este vag inutil într-o ţară ca România. Dar nici nu pot spune că implementarea acestui aranjament în România mă deranjează. Doar că nu simt nevoia să militez pentru el şi, oricum, mi se pare că reprezentanţii Casei Regale se descurcă suficient de bine în negocierea cu politicienii, ca să nu mai aibă nevoie şi de eforturile noastre, ale monarhiştilor din societatea civilă. Prin urmare, eu mă voi concentra pe alte proiecte, considerându-l pe acesta, până apar noi elemente, încheiat. În rest, am observat pe Facebook un uşor vânt de republicanism, cum nu mai bătuse el de prin anii ’90; sper că nu e ceva serios, pentru că ar fi chiar păcat şi chiar mai păcat dacă ar fi cauzat direct de acţiunile din ultimul timp ale Casei Regale.

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

 

* Alexandru Cristian SurcelAvocat, activist civic, fost jurnalist. Mă interesează politica, am convingeri ecoliberale şi militez pentru dezvoltare durabilă într-un mediu sănătos în condiţii de largă libertate economică, în care statul să aibă clare competenţe regulatoare. Mă simt bine în România şi vreau o Românie mai bună şi mă simt bine pe planeta Terra şi vreau o planetă Terra mai bună. Cred în Unirea celor două Românii, doresc democraţie participativă, dar şi monarhie constituţională. Mă pasionează istoria, arheologia, antropologia, astronomia, SF-ul. Ascult muzică rock, heavy metal, simfonică, folk şi blues. Sunt agnostic ortodox, adică am îndoieli serioase, dar sunt deschis oricărei posibilităţi. Din când în când scriu şi beletristică, nu neapărat foarte bună. Bunicul meu spunea că fiecare om aşează un fir de nisip la edificiul civilizaţiei, dar cei cu adevărat norocoşi pun o cărămidă. Eu sper ca la final de drum să ştiu că am pus o cărămidă.

(Loredana Diacu) Referendumul pentru demiterea primarului din Pungeşti, invalidat în instanţă

Protest anti-Chevron în Pungeşti (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

2 aprilie 2016

Judecătoria Vaslui a invalidat, vineri, referendumul pentru demiterea primarului comunei Pungeşti, Mircia Vlasã, referendum la care au luat parte 34,3% din pungeşteni. Organizaţiile care au militat pentru organizarea referendumului anunţă că nu vor lasă lucrurile aşa şi că se vor adresa inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii.

Lupta pungeştenilor pentru demiterea primarului Vlasă, pe care îl acuză că a apărat interesele companiei Chevron, nu pe ale lor, s-a izbit, încă o dată, de refuzul autorităţilor de a valida referendumul. După ce instituţiile statului şi-au pasat răspunderea de la una la alta, finalmente, Judecătoria Vaslui a dispus invalidarea referendumul.

Deşi în Legea Referendumului se precizează că un referendum este valid dacă la urne se prezintă 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, iar la Pungeşti 34,3% din cetăţeni s-au prezentat la urne, magistratul care s-a pronunţat cu privire la validarea referendumului a luat decizia în baza Legii Administraţiei Publice Locale, care stipulează că, pentru a fi valid, la referendum trebuie să se prezinte la urne 50 la sută plus unu din cetăţenii înscrişi pe listele electorale.

Constată neîndeplinite condiţiile cvorumului de participare şi aprobare prevăzute de art. 70 raportat la art. 55 alin. 6, din Legea nr. 215/2001 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Invalidează rezultatele referendumului local având ca obiect demiterea primarului comunei Pungeşti“, se arată în decizia Judecătoriei Vaslui, citată de Agerpres.

O decizie cu privire la situaţia referendumului de la Pungeşti, organizat pe data de 20 martie, a fost întârziată de magistraţi, tocmai din cauza existenţei a două legi care cer prezenţe diferite la urne.

Reamintim că în Pungeşti, localitate ce urma să devină prima din care se extrag gaze de şist, a fost organizat duminică, 20 martie, un referendum pentru demiterea primarului Mircia Vlasă.

Instituţia Prefectului Vaslui a fost obligată, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, să organizeze referendum pentru demiterea primarului din Pungeşti, după ce, în 2013, mai mulţi localnici au solicitat acest lucru, nemulţumiţi că edilul a concesionat firmei Chevron terenul unde ar fi urmat să înceapă explorarea gazelor de şist. La momentul respectiv, cererea lor a fost respinsă de prefectură, motiv pentru care sătenii s-au adresat instanţei, aceasta dându-le câştig de cauză.

Curtea de Apel Braşov şi-a motivat decizia luată la finele anului trecut reţinând faptul că, în conformitate cu Statutul aleşilor locali, primarul trebuie să fie fidel comunităţii care l-a ales şi să îşi respecte angajamentele din campania electorală. În caz contrar, cetăţenii pot să-l demită prin referendum. Decizia Curţii creează un precedent util şi pentru alte comunităţi, unde localnicii consideră că primarul nu le-a reprezentat corespunzător interesele

Ulterior desfăşurării referendumului, autorităţile din Vaslui au pasat de la una la alta răspunderea în ceea ce priveşte validarea acestuia. Preşedintele Biroului Electoral Central (BEC), judecătorul Nicolae Burlibaşa i-a cerut prefectului să se pronunţe. La rândul său, Prefectul judeţului a cerut Judecătoriei Vaslui să ia o decizie, Judecătoria declinând şi ea competenţa către Tribunalul Vaslui, iar acesta către Curtea de Apel Iaşi. Instanţa ieşeană a retrimis dosarul la Judecătoria Vaslui.

Miercuri, primul judecător la care a fost repartizat dosarul a refuzat să se pronunţe, susţinând că această cauză nu este de competenţa sa, ulterior, instanţa superioară, adică Tribunalul Vaslui, decizând care dintre magistraţii de la Judecătoria Vaslui va trebui să se pronunţe în acest caz.

Asociaţiile care au luptat pentru ca acest referendum să aibă loc anunţă însă că nu vor lăsa lucrurile aşa.

Vom reclama la CSM atât pe judecătorul Burlibaşa cât şi instanţa care a decis ilegal invalidarea Referendumului. Împreună cu Mişcarea de Rezistenţă Pungeşti vom ataca decizia prefectului şi pe prefect pentru că ocupă ilegal funcţia, neavând vechimea cerută de lege, vom reclama din nou fraudele rămase neinvestigate de poliţie când cărţile de identitate a mai multor săteni au fost reţinute de oamenii primarului şi faptul că listele au fost umflate, cazurile reclamate BEC au fost muşamalizate deşi sunt flagrante. Pe listă au apărut oameni în dreptul cărora la CNP era trecut XXX. Vorbim despre încălcarea legii şi constituirea unui grup infracţional care exercită suveranitatea în numele acestui grup împotriva Constituţiei.“, declara George Epurescu, preşedintele “România Fără Ei”, una din organizaţiile vârf de lance în lupta împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Scurt istoric

Reamintim că la jumătatea lui octombrie 2013, sătenii din Siliştea, Pungeşti au format un lanţ uman pentru a opri instalarea utilajelor companiei Chevron, care dorea să instaleze prima sondă de exploatare a gazelor de şist din România. Jandarmii au spulberat în forţă lanţul uman, acţiune sancţionată de români, care s-au solidarizat cu protestatarii din Vaslui. Ecourile la nivel naţional şi internaţional pe care le-a avut protestul pungeştenilor a determinat Chevron să amâne operaţiunile.

În 2 decembrie, Chevron şi-a trimis din nou utilajele în sat, însoţite de jandarmi. Sătenii au fost loviţi, intimidaţi, agresaţi, iar satul a fost ocupat de forţe de ordine care au patrulat zi şi noapte prin sat, Pungeştiul fiind transformat apoi în zonă specială de siguranţă publică.

Siguranţa era însă a Chevronului, nu a cetăţenilor din localitate. Reporterii noştri s-au deplasat în decembrie 2013 la Pungeşti şi au găsit o localitate asediată, ţinută sub teroare de jandarmi. Inclusiv femei ajunse la vârsta senectuţii au fost lovite în piept cu scutul şi călcate pe mâini cu bocancii de jandarmi. Oamenii au fost bătuţi şi dacă ieşeau la fântână să ia apă sau mergeau cu treabă pe drum. Unul dintre săteni a fost lovit fiindcă ducea o cruce în spate, pentru un mormânt.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

(Loredana Diacu) Consiliul Local din Craiova, de neclintit? Cererea pentru un referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, ignorată

Miting de protest antinuclear la Craiova, 5 martie 2016 (ACpV)
foto: epochtimes-romania.com
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

28 martie 2016

Consilierii craioveni ignoră din nou voinţa cetăţenilor care au cerut, în repetate rânduri, organizarea unui referendum vizând construirea unor noi obiective nucleare la Kozlodui – proiecte controversate de societatea civilă, inclusiv în Bulgaria şi ţări dunărene.

Edilii Craiovei au refuzat să introducă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Local (CL) proiectul referitor la solicitarea organizării unui referendum vizând construirea unor problematice obiective nucleare la Kozlodui, informează Asociaţia Civică pentru Viaţă (ACpV.) şi Grupul de Acţiune Civică (GAC) din Craiova.

ACpV şi GAC îşi exprimă indignarea pentru acest refuz, cu atât mai mult cu cât, solicitarea organizării referendumului, nu numai că este susţinută legal de peste 15300 de cetăţeni, dar în noua formulare s-a ţinut seama şi de recomandările CL Craiova, arată cele două organizaţii, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Cele două asociaţii reamintesc că referendumul a fost respins, iniţial, în luna septembrie 2015, deşi reprezentanţii autorităţilor locale, inclusiv executivul primăriei Craiova, au promis de faţă cu reprezentanţi ai mass media, că dacă se vor strânge semnăturile necesare, vor organiza referendumul. Motivele invocate pentru respingerea referendumului (cu 15 abţineri, 8 voturi împotrivă şi 2 voturi pentru) au fost nerelevante şi, în majoritate fără legătură cu subiectul.

Conform noii propuneri de proiect, având ca iniţiator legal executivul primăriei, ACpV şi GAC au solicitat organizarea referendumului local în aceeaşi zi cu alegerile locale din 5 iunie, folosind aceleaşi centre de votare, respectând şi punctul de vedere, solicitat la data de 9 februarie 2016 şi primit de la Autoritatea Electorală Centrală în data de 19 februarie 2016, referitor la legalitatea organizării simultane a celor două acţiuni cetăţeneşti. Cererea lor continuă însă să fie ignorată de către edilii craioveni.

“Considerăm că acest refuz este neexplicabil, cu atât mai mult cu cât organizarea simultană ar fi fost în avantajul ambelor acţiuni cetăţeneşti şi apreciem că acesta constituie o încălcare gravă a drepturilor cetăţetenilor de a fi consultaţi conform convenţiilor internaţionale şi a legislaţiei româneşti.

ACpV şi GAC, vor solicita o interpelare pe acest subiect la şedinţa din 31 martie 2016 şi anunţă cetăţenii interesaţi că este dreptul lor de a participa la şedinţele ordinare ale CL.”, arată cele două organizaţii.

Reamintim faptul că Bulgaria plănuieşte construirea unor noi obiective nucleare la nici 4 kilometri de graniţa cu România şi anume: construirea unui megadepozit de deşeuri radioactive (350000 tone), realizarea unei noi unităţi nucleare de 1200MW, prelungirea duratei de funcţionare, cu 20 ani, a reactoarelor 5 şi 6.

Cum dezbaterile pe acest subiect au fost un simulacru, peste 15.000 de craioveni au cerut referendum, preocupaţi de siguranţa lor şi a ţării. Edilii Craiovei le-au respins însă cererea, invocând motive halucinante precum „de ce vreţi referendum pentru Kozlodui, când, în definitiv şi maşinile şi vacile poluează, dar nu se face referendum pentru aşa ceva?” sau “şi ce se întâmplă dacă lumea nu vine la referendum şi apoi ne trage la răspundere Curtea de Conturi pentru banii cheltuiţi?”

Mai multe informaţii despre epopeea referendumului îngropat de autorităţile de la Craiova puteţi accesa aici

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

6 martie 2016: Craiova civică iese în stradă. Cetăţenii cer referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui

Boicotarea primului referendum din U.R.S.S. de către populatia Republicii Moldova (17 martie 1991)

Boicotarea primului referendum din U.R.S.S. de către populatia Republica Moldova (17 martie 1991)
foto si articol: cersipamantromanesc.wordpress.com

La 17 martie 1991 a avut loc primul referendum desfăşurat în Uniunea Sovietică. Cetăţenii URSS au fost întrebaţi dacă ei consideră necesară păstrarea Republicilor Sovietice Socialiste într-o federaţie nouă a republicilor suverane cu drepturi egale, în care vor fi garantate drepturile şi libertăţile tuturor naţionalităţilor. Referendumul a fost organizat în Republicile Sovietice Socialiste Rusă, Ucraineană, Belarusă, Uzbecă, Azerbaidjană, Kirghiză, Tadjikă, Turkmenă, Abhază, precum şi în alte regiuni, instituţii şi unităţi militare sovietice.Rezultatele referendumului au fost următoarele:

Rusia: in total au participat 79 701 169 persoane (75.4% din populatie), 75.4% s-au pronuntat pro, 26.4% s-au pronuntat contra

Ucraina: in total au participat 31 514 244 persoane (83.5% din populatie), 70.2% s-au pronuntat pro, 23% s-au pronuntat contra

Belarus: in total au participat 6 126 983 persoane (75.4% din populatie), 82.7% s-au pronuntat pro, 16.1% s-au pronuntat contra

Kazahstan: in total au participat 9 999 433 persoane (88.2% din populatie), 91.1% s-au pronuntat pro, 5% s-au pronuntat contra

Azeibadjan: in total au participat 2 903 797 persoane (75.1% din populatie), 93.3% s-au pronuntat pro, 5.8% s-au pronuntat contra

Turkmenistan: in total au participat 1 804 138 persoane (97.7% din populatie), 97.9% s-au pronuntat pro, 1.7% s-au pronuntat contra

Uzbekistan: 93.7% s-au pronuntat pro, 5.2% s-au pronuntat contra

Tadjikistan: in total au participat 2 407 552 persoane (94.4% din populatie), 96.7% s-au pronuntat pro, 3% s-au pronuntat contra

Kirghistan: in total au participat 2 174 539 persoane (97.9% din populatie), 96.4% s-au pronuntat pro, 4% s-au pronuntat contraIn 6 republici, care anterior si-au proclamat independenta, referendumul nu a fost desfasurat centralizat, dar in mod «partial», la initiativa unor «organizatii locale».

Rezultatul referendumului a fost declarat nul pentru Republica Moldova, Tarile Baltice, Georgia si Armenia.

Cronologia evenimentelor in Republica Moldova:

Problema semnării unui nou tratat unional a fost discutată pe larg în URSS în decursul anului 1990. Pe 27 decembrie 1990, Congresul al 4-lea al Deputaţilor de la Moscova a adoptat decizia de organizare a referendumului pentru data de 17 martie 1991. Sovietul Suprem de la Chişinău însă nu a aprobat această decizie, cu trimitere la articolul 74 al Constituţiei RSS Moldova şi la declaraţia de suveranitate din 23 iunie 1990. Boicotarea referendumului a fost decisă de asemenea de alte republici unionale: Ţările Baltice, Georgia şi Armenia.

În ciuda unei scrisori trimise de preşedintele Mircea Snegur lui Grigore Eremei în data de 5 martie 1991 unde atenţiona despre consecinţele încălcării legilor RSSM de către Partidul Comunist al Moldovei, structurile centrale şi locale ale acestui partid au participat activ la organizarea referendumului. Astfel prin complicitatea PCM şi a Moscovei, au fost deschise 506 secţii de votare, inclusiv la Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol. Din cele 48 de raioane, 11 participă masiv la referendum, iar în 13 participă doar anumite localităţi. Asistam la o adevărată dualitate a puterii.

Votarea a început cu câteva zile înainte, pe 14 martie. În prima zi în Chişinău au participat la referendum cca. 38 mii persoane, dintre care 25 mii votaseră în secţiile de votare deschise pe teritoriul unităţilor militare ale armatei sovietice, controlate de Moscova. Organele de drept din RSS Moldova, cu sprijinul Frontului Popular, adoptă imediat măsuri pentru contracararea acestor acţiuni ilegale, ca urmare fiind închise secţii de votare în raioanele Făleşti, Străşeni şi Cantemir. Pe 16 şi 17 martie 1991 au fost pichetate o serie de secţii de votare din capitală şi din teritoriu.

În unele raioane, precum Ungheni, Orhei şi Hânceşti, au avut loc ciocniri violente între susţinătorii referendumului şi cei care se pronunţau împotrivă. Acţiunile cele mai eficiente, fără a se ajunge la aplicarea forţei, au fost întreprinse în Chişinău, unde au fost închise majoritatea secţiilor de votare, cum ar fi cea de la uzina Vibropribor, la direcţia moldovenească a aviaţiei civile etc.

În total, după date inedite din arhiva CC al PCM, la referendum ar fi participat 831 mii persoane, adică cca. 30% dintre cetăţenii cu drept de vot. Cei mai activi au fost locuitorii raioanelor Ciadâr-Lunga (96%), Taraclia (89%), Slobozia (86 %), oraşul Tiraspol (86 %), Bălţi (60%). În raioanele Briceni şi Ocniţa au participat câte 15 mii şi, respectiv, 16 mii de persoane. Dintre aceştia, 98 la sută votaseră pentru perpetuarea Uniunii Sovietice.

Per total însă, referendumul din RSS Moldova a fost declarat nul, întrucât la acesta nu participaseră 70% din alegători, deci majoritatea absolută a cetăţenilor cu drept de vot. În linii mari, referendumul a avut loc doar în raioanele din stânga Nistrului, controlate deja în mare parte de autorităţile de la Tiraspol, dar şi în regiunile din sud cu o majoritate găgăuză şi bulgară, precum şi în unele raioane din nord, cu o pondere importantă a ucrainenilor.

Majoritatea populaţiei titulare a RSSM, românii moldoveni, au fost solidari cu elitele politice şi intelectuale care s-au exprimat pentru boicotarea referendumului, ale carui rezultate puteau fi utilizate de către forţele conservatoare şi şovine, pentru a forţa Moldova să rămână în continuare parte integrantă a imperiului sovietic.

articol preluat de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com

(Loredana Diacu) Un referendum făcut pierdut. 9/27 la Craiova – Partea a II-a

foto: (DAMIEN MEYER / AFP / Getty Images)
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

24 octombrie 2015

Siguranţa românilor pare să fie una din ultimele preocupări ale autorităţilor, surde la dorinţa craiovenilor de a avea un referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui.

Într-un articol recent am început povestea rezistenţei civile de la Craiova, unde dorinţa a peste 15.000 de cetăţeni de a se exprima prin referendum pe tema extinderii, în circumstanţe neclare, a unor facilitaţi nucleare în Bulgaria, a fost ignorată de autorităţile locale.

Revenim cu partea a doua a articolului, dedicată modului în care autorităţile atât cele centrale cât şi cele locale au transformat dezbaterile pe tema unui proiect care ar putea afecta viaţa a milioane de români şi bulgari într-un simulacru. Partea I poate fi citită aici

Pseudo-dezbateri şi pseudo consultări

Potrivit Luminiţei Simoiu, cea care a organizat practic „rezistenţa civilă” din Craiova, modul în care au procedat autorităţile române în ceea ce priveşte organizarea consultărilor este atât ilegal cât şi imoral şi denotă un dispreţ profund faţă de siguranţa cetăţenilor şi de drepturile acestora.

Potrivit convenţiei de la Aarhus, transpusă şi în legislaţia românească (prin Legea nr. 86/2000, modificată de Legea 24/2008), când o ţară construieşte obiective potenţial periculoase pentru mediu şi sănătate, cetăţenilor ce ar putea fi afectaţi, indiferent de domiciliu sau naţionalitate, li se asigură accesul la informaţii, precum şi dreptul de a participa la luarea deciziilor.

În România s-a procedat diferit. Autorităţile, începând cu Ministerul Mediului şi instituţiile în subordinea sa, şi continuând cu Primăria Craiova, au ignorat atât convenţiile internaţionale cât şi legislaţia internă, ca să nu mai vorbim de voinţa cetăţenilor.

Aşa cum menţionăm în articolul anterior, americanii de la Westinghouse se retrag din proiect după ce bulgarii au anunţat că nu-şi pot permite preţul cerut de aceştia. Există un zvon cum că odată americanii retraşi, s-ar putea merge pe mâna companiei ruseşti Atomstroyexport, cu un reactor deja construit, comandat de bulgari înainte de Fukushima şi care, potrivit ecologiştilor din ţara vecină, nu mai îndeplineşte standardele de siguranţă.

În ceea ce priveşte depozitul de deşeuri nucleare care, reamintim, va avea o capacitate de 350.000 T şi va fi construit, atenţie, pe teren aluvionar, cu alte cuvinte instabil, despre dezbateri la Craiova se poate vorbi doar începând cu 2015. Anterior, dezbateri pe acest subiect au avut loc doar la Bechet, ceea ce în viziunea craiovenilor reprezintă deja o încălcare a convenţiei de la Aarhus, echivalând cu ignorarea voinţei cetăţenilor din localităţilor unde s-a omis organizarea de consultări.

Râmând însă în trecutul nu foarte îndepărtat, Bulgaria a notificat României la începutul lui ianuarie 2015 reluarea dezbaterilor pe tema Kozlodui. Ministerul Mediului ar fi tăcut însă, chitic. Ulterior, pe 6 aprilie a.c., bulgarii au trimis Ministerului Mediului un calendar al dezbaterilor din ţara lor, cu lista localităţilor, date de desfăşurare etc. cerând ca românii, dacă vor să participe, să notifice cu minim 7 zile înainte, pentru a li se angaja un translator.

Agenţia de Mediu din Craiova, în subordinea ministerului, a transmis însă calendarul dezbaterilor, doar la o mână de instituţii/persoane, printre care Universitatea Craiova, abia pe 22 aprilie, în condiţiile în care dezbaterile se finalizau pe 30 aprilie. Cât despre cetăţenii “de rând”, care, se presupune, nu stau să consulte zilnic site-urile ministerelor, aceştia au aflat de dezbateri abia pe 29 aprilie, când vestea a fost dată la o televiziune locală de o reprezentantă a Agenţiei de Mediu. Aceasta a anunţat cetăţenii Craiovei (pe aceia ce au avut şansa să aibă televizorul deschis) despre dezbateri, fără să precizeze însă ca acestea se termină peste o zi.

Cât despre dezbaterile organizate în România de autorităţi şi acestea au fost un fiasco, cetăţenii fiind anunţaţi doar în ultimul ceas (atunci când a existat un anunţ) iar din partea Bulgariei fiind chemate doar persoane pro-proiect.

Referendumul, un drept refuzat craiovenilor

În consecinţă, nemulţumiţi de modul în care autorităţile au tratat problema dezbaterilor, craiovenii şi-au constitui un Grup de Acţiune Civică şi au cerut convocarea unui referendum local pe această temă.

Având sprijinul a peste 15 000 de cetăţeni care au semnat o iniţiativă cetăţenească în acest sens – semnături pe care au reuşit să le depună la primărie doar în prezenţa presei, anterior fiind întorşi din drum cu semnături cu tot – GAC decis să formuleze trei propuneri draft de Hotărâre a Consiliului Local, pentru organizarea referendumului: una având ca iniţiator Primarul, o alta având ca iniţiatori o treime din numărul consilierilor locali şi o a treia iniţiată de Grupul de Acţiune Civică.

Varianta aleasă a fost aceea în care Primarul Craiovei să fie iniţiatorul proiectului, idee ce părea garantat câştigătoare, având în vedere că de când este Olguţa primăriţă, nici un proiect propus de ea n-a fost respins de Consiliul Local. Cu toate acestea, surpriză, deşi actuala vicepreşedintă a PSD le promisese cetăţenilor că dacă se strâng 13.000 de semnături, cât prevede legea, va face ea cumva rost de bani şi va organiza referendumul, la şedinţa din 24 septembrie s-a făcut tot posibilul pentru ca proiectul să fie respins.

Cetăţenii nu au fost primiţi în sală decât cu greu, şi în grupuri de câte cinci – invocându-se ca sala este plină, asta în condiţiile în care încăperea gemea de locuri goale – discuţia pe marginea referendumului a fost mutat de la punctul 37 pe ordinea de zi la punctul 2, doar doar cei interesaţi vor veni mai târziu şi vor rata dezbaterea,

Cetăţenii mai acuză că deşi lor nu li s-a comunicat că-şi pot aduce experţi pentru a-i înscrie la cuvânt pe de altă parte Primăria şi l-a adus de la Bucureşti, ca invitat de onoare, pe preşedintele universităţii Ecologice din Bucureşti, Prof. univ. dr. dr.h.c. Mircea DUŢU.

Prezentat de organizatori drept mare specialist în dreptul mediului, acesta şi-a declinat competenţa în depozite şi reactoare nucleare pentru a se lansa, în schimb, în consideraţii pe tema legalităţii referendumului, susţinând că acesta nu are temei legal, că nu se susţine, că nu va avea efecte etc, relatează dna Simoiu.

Peste toate acestea, în şedinţă s-a vehiculat şi ameninţarea cu Curtea de Conturi care va cere ca cineva să plătească (eventual cetăţenii ???) dacă se organizează referendum şi cetăţenii nu se vor prezenta la vot.

La finele discuţiilor, s-au invocat mai multe argumente cum ar fi ilegalitatea sau data nepotrivită a referendumului. La sugestia unuia dintre consilieri de a se lua în considerare un amendament prin care să se propună o altă dată, primarul municipiului Olguţa Vasilescu a refuzat, motivând că nu este de acord să modifice draftul de propunere. Acesta este un pretext fără bază reală, spun membrii Grupului de Acţiune Civică, draftul proiectului fiind modificat deja, de serviciul specializat al Primăriei, prin eliminarea bazei legale prevăzută de Convenţia de la Aarhus.

Epilog care sperăm să nu fie chiar epilog: “Avem şi noi Cernavodă”

În consecinţă, cererea de a se organiza un referendum a fost respinsă şi acum cetăţenii caută să convingă 2/3 din consilieri să repună acest proiect pe ordinea de zi. Deşi miza este mare – siguranţa a milioane de români şi sprijinirea bulgarilor, care, spune dna Simoiu, “se uită la noi ca la Dumnezeu, căci doar noi mai putem opri proiectul” – demersul pare destul de dificil.

Chiar dacă “pe persoană fizică” mulţi consilieri par de acord cu cetăţenii, practic au comandamentele lor de partid, sintetizate foarte bine în europarlamentarul Jean Marinescu, cu ocazia unei dezbateri la Craiova: “Doamnă, nu uitaţi, avem şi noi un Cernavodă”.

În virtutea acestui argument se trece peste faptul că în caz de incident, ar avea de suferit nu doar craiovenii, ci o Românie întreagă (Kozoldui este lângă Dunăre), o Românie care, cu certitudine, nu e pregătită să facă faţă unui incident/accident nuclear.

“Am cerut să vedem cât de pregătit e judeţul, în caz de accident nuclear. Spitalul judeţean de urgenţă nu poate trata în caz de accidente chimice sau nucleare, un alt spital major, spitalul CFR, nici ei nu pot, spitalul Filantropia are un spaţiu de 100 de locuri dar spune că nu e pregătit pentru un accident nuclear şi dispune de doar 30 de măşti. Cât despre pastilele de iodură de potasiu care se dau în caz de accident nuclear, spitalele au mult mai puţine decât necesar şi oricum acestea acţionează numai la nivelul glandei tiroide, restul organismului nefiind protejat”, a declarat Luminiţa Simoiu.

Cu toate acestea, potrivit profesoarei craiovene, la nivelul celor ce ar putea avea un cuvânt de spus la nivel de municipiu, a auzit, şocant sau nu, lucruri de genul “eu îmi fac casă la munte” şi chiar “scapă cine poate”, apropos de faptul că nu toţi oltenii vor avea bani să se urce cu vilă cu tot la munte în cazul că se întâmplă ceva la Kozlodui.

Nota bene – merită reamintit ca şi vecinii noştri unguri se pregătesc să construiască reactoare nucleare, la Paks. Pe lângă faptul că dezbaterea organizată la Bucureşti pe tema acestui proiect a fost anunţată pe ultimii metri, persoanele interesate aflând practic data şi locul dezbaterii abia în ziua respectivă, modul în care a decurs este fie trist, fie hilar, depinde cum priveşti problema.

Întrebaţi despre alternative pe baza legislaţiei europene, ungurii au declarat la ei nu se aplică decât legislaţia maghiară iar când reprezentantul ONG-ului Terra Mileniul 3 le-a comunicat că există o declaraţie a unui europarlamentar ungur care susţine că a văzut calculele la centrala de la Paks şi că sunt multe erori de calcul, ungurii au replicat acid că e ilegal să deţii sau să faci publice documente de genul acesta. Or fi aflat şi ungurii că avem Cernavodă, mai ştii?

Cum proiectul de la Cernavodă ar urma însă să fie dezvoltat cu o companie chineză, ţară a cărei standarde în materie de siguranţă sunt o mare cutie neagră, n-ar fi rău ca politicienii unguri şi bulgari să-şi pună problema că un troc al închisului ochilor s-ar putea să nu fie deloc benefic pentru ţările lor.

Recomandăm şi: Ponta dă independenţa energetică pe mâna Chinei. Chinezii, stăpâni şi la Cernavodă, şi la Rovinari

articol preluat de pe: http://www.epochtimes-romania.com/

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Alături de Grecia

adresată Cancelarului german, Angela Merkel și instituțiilor din Troika:

Noi, cetățenii României, vă cerem să puneți capăt presiunilor pentru austeritate în Grecia și să organizați o conferință pentru restructurarea și reducerea datoriei. Austeritatea nu a rezolvat problema datoriei și a lovit în cei mai vulnerabili cetățeni ai țării. Vă cerem să vă schimbați poziția și să puneți interesele oamenilor mai presus de interesele băncilor.

Dragi prieteni din Europa,

Săptămâna aceasta, Grecia ar putea fi obligată să accepte niște măsuri de austeritate drastice și ineficiente sau să părăsească zona euro,provocând haos în toată Europa. Haideți să lansăm cel mai puternic apel cetățenesc pentru democrație socială din toate timpurile și să scoatem Europa din criză!

Să fie clar: dincolo de dezbaterile și jargonul experților, doar două lucruri sunt demne de reținut: 1) Cei mai vulnerabili cetățeni ai Greciei sunt cei care au dus greul reducerilor bugetare extrem de dure - 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie, mortalitatea infantilă a crescut cu 43%, iar rata șomajului în rândul tinerilor se apropie de 50%! ; și 2) Totul a fost în zadar: problema datoriei s-a agravat în loc să se remedieze, iar aplicarea aceluiași tratament va duce la aceleași rezultate, deci la mai multă suferință și datorii mai mari.

Cu toate acestea, cancelarul Angela Merkel și creditorii susțin în continuare această politică iresponsabilă și punitivă, pretinzând că respectă dorința opiniei publice.

Săptămâna aceasta, premierul Alexis Tsipras a recurs cu mult curaj la un referendum democratic și a cerut țării sale să voteze ”Nu”. 70% dintre membrii Avaaz din Grecia spun că vor vota ”Nu” . Dacă vom fi alături de ei în număr mare, le putem dovedi liderilor noștri că opinia publică susține oprirea austerității și orientarea către măsuri pentru reducerea datoriilor.Semnați acum apelul urgent. Când vom avea suficiente semnături, vom lansa o campanie de impact în presă:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

Merkel știe să asculte vocea cetățenilor și poate să fie flexibilă atunci când situația o cere: după criza de la Fukushima  și demonstrațiile de amploare împotriva energiei nucleare din Germania, ea a fost de acord cu închiderea  centralelor nucleare.

E adevărat că proasta guvernare, corupția și împrumuturile iresponsabile ale guvernelor anterioare se numără printre factorii care au pus economia Greciei la pământ. Dar în timp ce 90% din fondurile de salvare au mers la băncile străine care au împrumutat bani Greciei înainte de criză, populația a suportat măsurile de austeritate – privatizări și dereglementări, tăieri ale pensiilor și salariilor și creșterea taxelor.  Cu toate acestea, așa cum mulți au prezis, problema datoriei nu a fost rezolvată, iar cei afectați sunt cei mai săraci dintre greci – cei bogați și-au trimis deja o mare parte din avere în străinătate.

Această dezbatere tensionată nu ar trebui să conducă la un referendum cu două opțiuni dificile pentru poporul grec. Numeroși economiști și lideri politici importanți sunt de acord asupra unei posibile soluții: o conferință dedicată găsirii de opțiuni pentru restructurarea și reducerea datoriei, pentru ca economia Greciei să poată din nou să respire, să se refacă și să își onoreze, în timp, angajamentele.

Săptămâna aceasta, avem șansa de a le arăta lui Merkel și altor lideri că opinia publică spune ”Nu” unor politici a căror ineficiență e deja dovedită.Semnați acum  apelul urgent și hai să declanșăm o schimbare radicală, pentru a pune în sfârșit interesele cetățenilor mai presus de interesele băncilor:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

O mișcare cu amploarea și forța noastră e cea mai în măsură să transforme astfel de crize în oportunități. Am putea asista la un dezastru  istoric, dar dacă ne vom face auziți acum,  o putem convinge pe Merkel să își schimbe poziția și să fie vocea unei Europe democratice. Azi,  e de datoria fiecăruia dintre noi să lupte pentru un sistem economic mai uman,  construit de cetățeni pentru cetățeni. Iar acest proiect poate începe acum în Grecia.

Cu speranță,

Alice, Ricken, Spyro, Alex, Marigona, Mike și întreaga echipă Avaaz

SURSE (ÎN ENGLEZĂ):

Greece over the brink (New York Times)
http://www.nytimes.com/2015/06/29/opinion/paul-krugman-greece-over-the-brink.html

Creditors’ economic plan for Greece is illiterate and doomed to fail (The Guardian)
http://www.theguardian.com/world/2015/jun/23/creditors-economic-plan-for-greece-is-illiterate-and-do

Europe’s Empress Stays Silent (Politico)
http://www.politico.eu/article/grexit-greece-merkel-empress-stays-silent-germany-debt-default/

Joseph Stiglitz, Thomas Piketty and Other World-Renowned Economists Demand End to Greek Austerity (In These Times)
http://inthesetimes.com/article/18020/joseph-stiglitz-thomas-piketty-greece-syriza-austerity

Child poverty up in more than half of developed world since 2008 (The Guardian)
http://www.theguardian.com/society/2014/oct/28/child-poverty-developed-world-unicef-report-global-recession

Crumbs of comfort don’t hide Europe’s employment divide (EU Observer)
https://euobserver.com/news/129396

Health cuts see new-born deaths jump 43% in Greece (Euractiv)
http://www.euractiv.com/health/troikas-pressure-greeces-healthc-news-533948