Articole

Senatul a respins moţiunea simplă a PNL privind alocaţiile pentru copii

foto – Mediafax

articol

Plenul Senatului a respins, luni, moţiunea simplă a PNL privind demisia ministrului Muncii şi mărirea alocaţiilor pentru copii, fiind înregistrate 82 de voturi "împotrivă", 56 "pentru" şi 6 abţineri.

Deputaţii s-au pronunţat asupra moţiunii simple a PNL intitulate "Avem 3,7 milioane de motive pentru a cere demisia ministrului Muncii: Copiii României şi alocaţia lor de 42 de lei" prin vot electronic, secret.

"Guvernul Victor Ponta este, în general, un guvern format din tineri. Majoritatea celor care conduc astăzi ministerele sunt oameni care au avut şansa de a se forma, ca oameni, după Revoluţie şi care şi-au trăit copilăria şi adolescenţa în primii ani ai tranziţiei. Faptul că astăzi jumătate din Guvern ar trebui să se întoarcă la şcoală, iar cealaltă jumătate să meargă la DNA arată, printre altele, că politicile publice prost gândite au efecte catastrofale pe termen lung", se arată în textul moţiunii, citit în plen de senatorul PNL Steliana Miron.

"Avem un guvern problemă! Dar, grav este că avem români competenţi şi cinstiţi care caută să plece din ţară. La fel de grav este că România devine pe zi ce trece un El Dorado pentru impostori şi pentru hoţi (…). După cum ştiţi, toţi copiii din România primesc o alocaţie de stat a cărei valoare este astăzi de 42 de lei. Ca detaliu important, această sumă nu a mai modificată de peste 6 ani, din 2009, în ciuda faptului că preţurile au crescut cu cel puţin 20% în acest interval", a spus Steliana Miron, adăugând că pentru un câine comunitar se alocă circa 140 de lei lunar, iar pentru un deţinut 2.397 lei.

Potrivit textului moţiunii, din cei 3,7 milioane de copii, aproximativ 400.000 nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ, iar rata abandonului şcolar primar şi gimnazial s-a triplat în ultimii 15 ani.

Totodată, potrivit datelor Băncii Mondiale şi UNICEF, circa 250.000 de copii din România trăiesc în sărăcie absolută.

"Considerăm că indiferenţa şi iresponsabilitatea Guvernului Victor Ponta reprezintă o ameninţare la adresa copiilor şi în general a viitorului României. Soluţiile sunt la îndemână: elaborarea unor politici care să răspundă nu doar situaţiei actuale ci şi riscurilor viitoare, precum şi susţinerea proiectelor de lege care vizează creşterea alocaţiilor în funcţie de priorităţile asumate. Însă toate acestea trebuie precedate de demisia ministrul Rovana Plumb", a mai spus Miron.

Potrivit datelor statistice, în România alocaţia pentru copii este de 42 de lei, comparativ cu alte state europene, precum Belgia, care alocă 77 de euro pentru primul copil şi 143 de euro pentru cel de-al doilea şi 212 de la al treilea, Olanda, care are alocaţii de 58 de euro pentru copii sub şase ani, 70 de euro între 6 şi 12 ani şi 82 de euro pentru copii între 12 şi 17 ani, sau Ungaria, cu alocaţii de 63 de euro şi 101 euro pentru copii cu dizabilităţi.

"Este păcat că un astfel de act politic serios începe cu atacuri personale la adresa membrilor guvernului. Asta arată cât de mult contează în realitate această moţiune pentru cei din noul PNL. De fapt, această moţiune este o formă de a folosi imaginea copiilor, de a folosi copiii pentru câştiguri de imagine (…). Este nu numai ridicol, dar, din punctul meu de vedere, este şi revoltător ca tocmai pe seama copiilor să se construiască calcule de imagine", a declarat ministrul Muncii, Rovana Plumb.

Ministrul a criticat faptul că moţiunea PNL este axată doar pe cuantumul alocaţiei pentru copii.

Plumb a afirmat că "partea absurdă a moţiunii" este faptul că aceasta poate fi iniţiată şi semnată şi de oameni care "timp de 2 ani de zile au sărăcit sute de mii de familii din România, familii cu copii, familii cu rate la bănci, familii care trebuiau să-şi îngrijească rudele, bunicii, bătrânii şi aici, desigur, că mă refer la cei din vechiul PDL".

"Acest guvern, spre deosebire de semnatarii moţiunii, încearcă să facă tot ceea ce se poate pentru a îmbunătăţi viaţa familiei din România. În acest sens, în cadrul Ministerului Muncii lucrăm la o viziune integrată în ceea ce priveşte familia. În accepţiunea noastră, familia (…) e necesar a fi tratată ca un tot unitar. Din acest motiv, viziunea noastră porneşte de la componentele structurale ale familiei şi are la bază conceperea unui pachet integrat de beneficii şi servicii sociale, modelate şi pliate pe nevoile specifice ale fiecărui membru al familiei", a mai spus Rovana Plumb.

Senatorul PNL Mariana Câmpeanu a explicat că nu a semnat această moţiune deoarece a făcut parte o perioadă din guvernul condus de Victor Ponta.

Pe de altă parte, ea a declarat că o moţiune simplă are, în general, ca scop să aducă în atenţia Parlamentului şi a opiniei publice o problemă apărută în societate, iar problema copiilor este una dintre cele mai grave ale societăţii actuale.

Câmpeanu a precizat că în plen s-au consumat cuvinte, fără a se căuta soluţii.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Exportul de material lemnos va fi suspendat pânâ pe 31 august, potrivit unui proiect de OUG

foto – vivafm.ro
articol – stiri.tvr.ro

Exportul de material lemnos urmează să fie suspendat până pe 31 august 2015. Prevederea apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care intră de sâmbătă în dezbatere publică. Executivul îşi motivează decizia prin faptul că, din datele pe care le are, rezultă că fenomenul tăierilor ilegale a luat amploare. 

Măsura vine în contextul controverselor politice legate de modificarea Codului Silvic. Deputaţii din comisiile de specialitate au respins cererea preşedintelui de a rexamina Codul Silvic.

Miercuri, legea ar trebui să fie dezbătută de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional.

Sâmbătă după-amiază sunt anunţate proteste anti-defrişare în mai multe oraşe.

Proiectul de OUG privind suspendarea exportului de material lemnos, alături de un altul privind stabilirea unor măsuri pentru monitorizarea exporturilor și a livrărilor intra-comunitare de material lemnos, vor fi supuse aprobării în următoarea Ședință de Guvern, precizează Executivul pe siteul oficial.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro

(video) Guvernul renunţă la impozitarea bacşişului. Decizia ar putea intra în vigoare de la 1 iunie

foto si articol preluate de pe stiri.tvr.ro

Impozitarea bacşişului a fost eliminată la doar o săptămână după introducerea prin ordonanţă de guvern. Anunţul a fost făcut de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, după o serie de discuţii cu reprezentanţii industriei ospitalităţii: hoteluri, restaurante, catering, ai organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor din taximetrie. Ministrul spune însă că de anul viitor ar putea fi reintrodus impozitul forfetar. Tot astăzi, înaintea deciziei Finanţelor, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la ordonanţa referitoare la taxarea bacşişului. PNL a cerut demisia ministrului de Finanţe.

Ministrul Finanţelor spune că modificarea ar putea intra în vigoare de luna viitoare.

Eliminarea impozitării bacşişului vine şi după ce dimineaţă, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Curtea Constituţională. El susţine că ordonanţa încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat, dar şi independenţa judecătorilor.

Vestea eliminării impozitării bacşişului a fost primită cu braţele deschise atât de către ospătari, cât şi de către operatorii economici.

Analiştii din domeniul fiscal nu văd însă cu ochi buni această modificare.

Ordonanţa de urgenţă definea bacşişul şi stabilea situaţiile în care firmele găsite cu nereguli pot fi sancţionate de către ANAF. Potrivit acesteia, prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici. Aici intră şi restul primit, dar neridicat, de clienţi.

Ministerul Finanţelor va elimina obligativitatea taxării bacşişului, a anunţat ministrul. “Din păcate nu se poate reglementa în toate speţele sale”, a spus Eugen Teodorovici.

Şeful Finanţelor a avut consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor patronale, respectiv sindicale, din taximetrie.

Vineri dimineaţă, Avocatul Poporului a reclamat la CCR impozitul pe bacşiş. Victor Ciorbea a susţinut că ordonanţa este neconstituţională în integralitatea sa. Potrivit unui comunicat de presă, ordonanţa de urgenţă “afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi precum şi libertatea economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate”.

Victor Ciorbea a confirmat că a formulat excepţia cu privire la întreaga ordonanţă de urgenţă pentru că se încalcă anumite drepturi şi libertăţi constituţionale.

Măsura reglementată poate duce la abuzuri, se pot încheia procese verbale în afara condiţiilor impuse de cadrul legal, pentru a se da posibilitatea de a se ignora hotărârea instanţei judecătoreşti, a subliniat Avocatul Poporului.

“Am depus azi dimineaţă la CCR, a fost înregistrată excepţia, de acum încolo totul depinde de Curtea Constituţională. Dumnealor vor stabili termenul. Cât de grabnic vor hotărî asupra excepţiei nu mai depinde de noi”, a declarat Victor Ciorbea la un post de ştiri.

Potrivit Avocatului Poporului, actul încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi independenţa judecătorilor prin faptul că hotărârea judecătorească de anulare a procesului de constatare a contravenţiei nu are nici o finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său. Amenda şi suma de bani achitată nu se restituie.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/guvernul-renunta-la-impozitarea-bacsisului-decizia-ar-putea-intra-in-vigoare-de-la-1-iunie_60427.html

Legea ce vizează acordarea de suport financiar pentru unitățile de cult religioase, promulgată de Iohannis

Foto: (c) Alex MICSIK / Arhiva AGERPRES
Articol – AGERPRES/(AS — autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru)

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea OUG nr. 11/2014 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, informează Administrația Prezidențială.

Proiectul are ca obiect reglementarea unor măsuri referitoare la utilizarea sumelor din bugetele consiliilor locale destinate sprijinului financiar pentru personalul neclerical, prin completarea art. 2 din OUG nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România, cu două alineate noi. Intervențiile preconizate își propun definirea noțiunii de personal neclerical, care beneficiază de sprijin sub forma unor contribuții bănești de la bugetul de stat și de la bugetele local, ca fiind personalul auxiliar al cultului religios care desfășoară activități conexe actului cultic, din această categorie urmând să facă parte cantorul sau cântărețul bisericesc, cu excepția cultului mozaic, unde respectiva funcție este clericală.

Tot miercuri, șeful statului a semnat decretele pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 — 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2014 privind autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (Forum of Incident Response and Security Teams-FIRST) și la Forumul TF/CSIRT Trusted Introducer (TI) din cadrul Asociației Transeuropene a Rețelelor din Domeniul Cercetării și al Educației (Transeuropean Research and Education Network Association — TERENA) în scopul menținerii participării Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO la aceste două organisme neguvernamentale.

De asemenea, președintele Iohannis a semnat decretele privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2015 pentru reglementarea unor măsuri bugetare, a Legii pentru modificarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general și a Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 88/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, precum și pentru modificarea unor acte normative.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(video) CAB: Cele șapte hectare din Parcul Herăstrău revin domeniului public; decizia este definitivă

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță)

Curtea de Apel București a decis definitiv marți ca șapte hectare de teren din Parcul Herăstrău vândute de Biroul de Turism și Tranzacții (BTT) SA unei firme să revină Primăriei Capitalei.

Instanța a admis recursul declarat de Clubul Sportul Studențesc București și Primăria Municipiului București și a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 15 nr. 0053/ 22.12.1999 emis de Ministerul Tineretului și Sportului.

“Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2152/ 28.07.2003 de către notarul public Marinca și Eugen încheiat între SC Biroul de Turism pentru Tineret SA și SC Domino 94 Impex SRL cu privire la imobilul teren din șos. Nordului nr. 7-9, sector 1. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtelor de SC Domino 94 Impex SRL, ca neîntemeiată. Păstrează din sentința apelată dispoziția privind respingerea excepției lipsei interesului reclamantului în formularea cererii. Înlătură din sentința apelată mențiunea privind respingerea cererii reclamantului privind cheltuielile de judecată și ia act că acesta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Înlătură din decizia recurată dispoziția privind obligarea apelantului reclamant la plata cheltuielilor de judecată către intimatul pârât SC BTT SA și către intimatul intervenient accesoriu SC Domino 94 Impex SRL. Ia act că recurenții si-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Respinge cererea intimaților SC BTT SA și SC Domino 94 Impex SRL privind acordarea cheltuielilor de judecată. Irevocabilă”, se arată în decizia instanței.

În anul 1999, printr-un ordin al Ministerului Tineretului și Sportului, Biroul de Turism și Tranzacții SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra unui teren în suprafață de șapte hectare din Parcul Herăstrău, unde se afla o bază sportivă pe care își desfășura activitatea Clubul Sportiv Sportul Studențesc, secția de Iahting.

La scurt timp, BTT s-a asociat cu firma Domino 94 Impex SRL pentru exploatarea bazei sportive și realizarea unor investiții.

Domino 94 Impex SRL a dat în judecată BTT, susținând că nu și-a respectat obligațiile luate prin asociere și a cerut instanței să oblige BTT să-i vândă activele și terenul.

Instanța a dat câștig de cauză firmei Domino 94 Impex SRL și a obligat BTT să vândă clădirile pentru 100.000 de dolari iar terenul de șapte hectare, pentru 1,5 milioane de dolari.

În anul 2002, reprezentanții Clubului Sportiv Sportul Studențesc, secția de Iahting (club ce se afla în subordinea Ministerului Educației), au dat în judecată BTT și Ministerul Tineretului și Sportului, susținând că înstrăinarea terenului s-a făcut ilegal, deoarece nu a aparținut niciodată MTS.

La sfârșitul lui 2008, Tribunalul București — Secția a IV-a civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministerul Tineretului, precum și nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

BTT și SC Domino Impex SRL au făcut recurs iar, din anul 2009, Primăria Municipiului București a intrat în proces alături de clubul de iahting Sportul Studențesc, având calitatea de intervenient accesoriu.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/justitie/2015/05/12/cab-cele-sapte-hectare-din-parcul-herastrau-revin-domeniului-public-decizia-este-definitiva-13-19-54

Curtea Supremă suedeză a respins apelul lui Julian Assange împotriva mandatului de arestare

foto preluat de pe dailymail.co.uk
articol – Valentin Vidu – Mediafax

Curtea Supremă suedeză a respins apelul pe care fondatorul WikiLeaks Julian Assange l-a depus împotriva mandatului de arestare emis pe numele său pentru acuzaţii de viol şi agresiune sexuală, relatează AFP în pagina electronică.

Suedia a emis mandatul de arestare în 2010, în urma acuzaţiilor formulate de două suedeze, dintre care una susţine că a fost violată, iar cealaltă că a fost abuzată sexual.

Fostul hacker australian s-a refugiat în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra, în care se află din 2012, pentru a evita să fie extrădat în ţara scandinavă.

“Curtea Supremă notează că investigatorii au demarat efortul de a-l chestiona pe Julian Assange la Londra. Curtea Supremă nu găseşte niciun motiv să anuleze mandatul de arestare”, afirmă instanţa într-un comunicat.

Procurori suedezi au propus în martie să-l interogheze pe Assange la Londra, renunţând la solicitarea anterioară ca acesta să vină în Suedia pentru a răspunde acuzaţiilor, ceea ce a reprezentat o întorsătură în acest caz, blocat de aproape cinci ani.

Assange, care riscă să fie arestat dacă părăseşte Ambasada Ecuadorului, a respins întotdeauna acuzaţiile, subliniind că relaţiile sale sexuale cu cele două femei au fost consensuale.

El a refuzat să meargă în Suedia, temându-se că autorităţile suedeze l-ar extrăda în Statele Unite, unde este în curs o anchetă cu privire la publicarea de către WikiLeaks, în 2010, a aproximativ 500.000 de documente militare clasificate privind Războiul din Afganistan şi aproximativ 250.000 de telegrame diplomatice care au pus Washingtonul într-o poziţie stânjenitoare.

Assange a fost de acord să fie audiat de către procurori suedezi la Londra, au anunţat avocaţii săi luna trecută.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Legea care elimină încătuşarea arestaţilor non-violenţi în spaţiul public a trecut tacit de Senat

articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae, care prevede eliminarea încătuşării arestaţilor non-violenţi în spaţiul public şi posibilitatea acuzatului de a alege o altă locuinţă decât cea trecută în acte, a trecut joi, tacit de Senat şi va ajunge la Camera Deputaţilor, for decizional.

Propunerea legislativă a trecut de Senat în forma iniţiatorului, fără amendamentele din comisia juridică, în condiţiile în care, joi, s-a îndeplinit termenul de adoptare tacită iar luni Biroul Permanent nu a trecut acest proiect pe ordinea de zi a plenului.

Întrebat în briefingul de presă de la finalul şedinţei conducerii Senatului de la începutul săptămânii de ce acest proiect nu a fost trecut pe ordinea de zi a plenului, vicepreşedintele Cristian Dumitrescu a afirmat că nu ştie de ce nu s-a procedat astfel, în condiţiile în care proiectul de lege avea deja raport elaborat de comisia juridică, încă de săptămâna trecută.

Proiectul urmează să ajungă la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională în cazul acestei legi.

Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.

Potrivit proiectului, la articolul 208 din Codul de Procedură Penală, se adaugă un nou paragraf, potrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

De asemenea, “în cazul în care inculpatul locuieşte, cu caracter permanent, într-o altă locuinţă decât cea menţionată ca domiciliu în actul de identitate, la cererea inculpatului, instanţa poate dispune ca arestul la domiciliu să se execute în respectiva locuinţă”.

Potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, durata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.

Șerban Nicolae mai menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate, se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul ”arest” ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma ”arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate.

”Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive.

În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate- arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: ”arestul la domiciliu”, respectiv ”arestul sever”.

Potrivit iniţiatorului, principala diferenţă rezultată din locul de desfăşurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deţinere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reţinere şi arestare preventivă.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/politic/legea-care-elimina-incatusarea-arestatilor-non-violenti-in-spatiul-public-a-trecut-tacit-de-senat-14222442

Camera Deputaţilor a adoptat legea partidelor politice. Un partid se poate înfiinţa cu trei membri

articol – Alina Novaceanu – Mediafax

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 290 voturi pentru, 5 împotrivă şi 20 de abţineri, proiectul de lege privind partidele politice, stabilind posibilitatea înfiinţării unui partid cu trei membri fondatori şi eliminând criteriul teritorial.

Deputatul PSD Gabriela Podașcă a spus că PSD susţine acest proiect, fiind una dintre cele “mai curajoase legi” şi va duce la o creştere a interesului oamenilor pentru politică, la o mai bună comunicare cu cetăţenii.

Deputatul UDMR Marton Arpad a arătat că Uniunea susţine acest proiect, fiind de accord cu ideile de bază ale acestei legi, dar consideră că problema este că, în corelare cu celelate legi, partidele mici vor dispărea la primele alegeri parlamentare şi locale.

Deputatul PNL Ionuţ Stroe a declarat că PNL susţine acest proiect care “reflectă realităţile sociale şi valrofică principiul constituţional al pluralismului, aduce o competiţie mai corectă şi transparentă”.

Proiectul prevede posibilitatea înfiinţării unui partid cu trei membri, astfel că lista semnăturilor de susţinere va cuprinde cel puţin trei membri fondatori, faţă de 25.000 de membri fondatori (domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe, aşa cum prevedea legea în vigoare).

Prevederile creează posibilitatea de a înfiinţa partide locale, independent de diviziunea adminstrativ-teritorială existentă, reduce numărul de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.

Desemnarea de candidaţi, de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale.

Printre modificările aduse de propunerea legislativă se mai află eliminarea codului numeric pesonal (CNP-ului) din lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori.

Senatul a adoptat proiectul în 22 aprilie, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

CCR: Hotărârea Senatului în cazul Șova, neconstituțională

articol – AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Claudia Stănescu)

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, că este neconstituțională hotărârea Senatului referitoare la rezultatul votului exprimat în urma cererii DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova.

“În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a constatat că Hotărârea Senatului nr. 32 din 25 martie prin care Senatul a constatat că nu au fost întrunite condițiile cerute de art. 24, alin. 4 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor și de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviința reținerea și arestarea preventivă a senatorului Dan Șova, este neconstituțională, întrucât a fost adoptată în temeiul unor dispoziții legale și regulamentare care contraveneau prevederilor art. 76, alin. 2 din Constituție”, se arată în minuta CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Senatului.

Curtea Constituțională a României a dezbătut miercuri contestația PNL privind hotărârea Senatului referitoare la rezultatul votului exprimat în urma cererii DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova.

În 23 aprilie, viceliderul grupului PNL din Senat, Tudor Barbu, a anunțat că liberalii depun la Curte o contestație cu privire la hotărârea adoptată în cazul Șova. “Sunt foarte multe temeiuri legale, lucruri legate de jurisprudența CCR, sunt foarte multe pagini de argumente pe care liberalii le-au pus la dispoziția judecătorilor Curții pentru a susține un demers firesc, de altfel, acela de contestare a unei hotărâri care sfidează legile și în primul rând Constituția”, declara atunci Tudor Barbu.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Teodorovici: Modul în care ANAF interacționează cu mediul privat ar trebui să fie de multe ori chiar prietenesc

foto – antifrauda.ro
articol – AGERPRES/(A-autor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță)

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat marți că în unele situații ANAF a dat dovadă de exces de zel iar modul în care instituția interacționează cu mediul privat ar trebui să fie normal, chiar prietenesc.

“ANAF caută să respecte prevederile legale. Este adevărat că în unele situații este poate un exces de zel aici, este un subiect la care e nevoie de lucru în timp, nu poți schimba abordarea unei structuri publice într-un timp foarte scurt. Eu țin foarte mult, am spus-o de foarte multe ori colegilor de la ANAF, țin mult ca modul în care interacționează cu mediul privat să fie unul normal și, de multe ori, chiar prietenesc. Adică să nu fie o abordare să spunem abuzivă”, a spus Teodorovici la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că a cerut o situație a modului în care ANAF a fost prezent pe litoral între 1 și 3 mai pentru a ști exact care a fost numărul de controale, efectele, amenzile și situațiile neplăcute de care s-au lovit lucrătorii instituției.

“Trebuie schimbată abordarea în care se fac controale. Acum se fac în urma unor sesizări din diferite zone, rapoartele Curții de Conturi sau alte surse de informare. Trebuie un pic adăugat și schimbat pe fond, și anume un eșantion de verificat trebuie stabilit foarte clar pe elemente foarte transparente. În eșantionul de control lunar trebuie să fie aduse companii din fiecare categorie a agenților economici, și mari, și mijlocii și mici, egale cu ponderea pe care acestea o au în totalul de companii naționale”, a precizat ministrul de Finanțe.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro