Articole

Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, arestaţi preventiv în dosarul retrocedărilor

    Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza au fost aretaţi preventiv, vineri dimineaţă, în dosarul retrocedărilor, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, reţinuţi joi de procurorii DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor, au ajuns la ICCJ după ora 20.00, iar şedinţa de judecare a propunerii de arestare a început la ora 22.00.

    Ambii inculpaţi au dat declaraţii în faţa instanţei, iar apărătorii lor au cerut judecarea lor în libertate, în timp ce procurorii au cerut arestul preventiv.

La finalul şedinţei de aproximativ patru ore, instanţa a rămas în pronunţare.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut, joi, pe Andrei Hrebenciuc şi Paltin Gheorghe Sturdza.

Andrei Hrebenciuc este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Sturdza este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa, “prin interpretarea părtinitoare a probelor şi denaturarea stării de fapt”, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro, reprezentând contravaloarea a 43.227 de hectare de pădure.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Peste 100 de persoane, aduse cu autocare în Capitală pentru a fi audiate în dosarul referendumului

Peste o sută de persoane sunt aduse cu autocare, vineri, din mai multe judeţe în Capitală, pentru a fi audiate ca martori în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, în care sunt judecaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane.
Aducerea acestora în Capitală la termenul de vineri al dosarului referendumului a fost decisă de instanţă în 3 octombrie, pentru a da declaraţii despre participarea lor la referendumul din 2012, în condiţiile în care apar pe liste că au votat.
Cele peste o sută de persoane sunt aduse în Capitală în baza unor mandate de aducere, din judeţele Olt, Gorj, Teleorman şi Vrancea.

Procesul nu va avea loc vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul referendumului, ci la Curtea Militară de Apel, unde este mai mult spaţiu.
La termenul din 3 octombrie, judecătorii instanţei supreme au stabilit ca în 24 octombrie să fie audiaţi toţi martorii, pentru că mulţi dintre aceştia sunt persoane în vârstă sau cu probleme grave de sănătate, care nu ar trebui “puse pe drumuri” în perioada rece a anului.
Şi la acel termen au fost audiaţi martori, mulţi dintre aceştia fiind persoane vârstnice, cu probleme de sănătate. Instanţa nu a putut lua declaraţia a doi martori care au probleme cu auzul, şi nici pe cea a unei vârstnice care s-a simţit rău în sala de judecată.
În aceste condiţii, preşedintele completului de judecată a stabilit ca la următorul termen să fie chemaţi toţi martorii care au mai rămas de audiat în acest caz, astfel încât să nu se creeze vreo situaţie în care persoane vârstnice sau bolnave “să fie puse pe drumuri în toiul iernii”.
În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
“Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Marian Iancu, condamnat definitiv la 12 ani închisoare în dosarul RAFO

Omul de afaceri Marian Iancu, fost patron al echipei de fotbal Poli Timișoara, a fost condamnat definitiv marți de judecătorii Curții de Apel București la 12 ani închisoare în dosarul RAFO.

Marian Iancu a primit 8 ani închisoare pentru evaziune fiscală, 5 ani pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și 10 ani pentru spălare de bani în formă continuată. Pedepsele au fost contopite iar instanța a mai adăugat un spor de 2 ani, astfel încât Marian Iancu are de executat în final 12 ani închisoare.

Inițial, Tribunalul București l-a condamnat pe Marian Iancu la 10 ani închisoare, pedeapsă mărită cu doi ani de Curtea de Apel București.

În același dosar, Constantin Mărgărit și Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu) au fost condamnați la câte 10 ani închisoare.

Alte condamnări: Hayrettin Elenkalan — 9 ani, Marius Turică — 7 ani, Gheorghiță Iancu — 7 ani, Alex Martin (fost Cuneyt Akaroglu) — 9 ani, Silviu George Neacșu — 3 ani cu suspendare.

Pe latură civilă, instanța a dispus confiscarea sumelor de 232 milioane lei, 91 milioane dolari, 57 milioane dolari, 13 milioane euro de la Marian Iancu, precum și trei terenuri ale acestuia din București.

În vederea recuperării acestor sume, judecătorii au menținut sechestrul asigurător pus anterior pe bunurile lui Marian Iancu și celorlalți inculpați, precum și pe bunurile aparținând firmelor SC Balkan Petroleum SA, SC BKP Trading Impex SRL, SC BKP Trust Impex SRL, SC Uton SA, SC Pro Domo SRL, SC Urbis Armături Sanitare SA.

Decizia instanței este definitivă.

Dosarul RAFO-VGB este unul dintre cele mai vechi procese aflate pe rolul instanțelor din România, frații Iancu și ceilalți inculpați fiind trimiși în judecată în anul 2006.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism susțin că, în calitate de administratori ai SC VGB Impex SRL București, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit și Octavian Iancu au coordonat și determinat încheierea fictivă a unor documente justificative de achiziții de produse petroliere, emise de șapte societăți comerciale asimilate ‘firmelor fantomă’.

În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că SC VGB Impex SRL București deținea 156.591.450 kg de uleiuri minerale, în valoare de 3.605.761.960.317 de lei vechi, marfă de proveniență ilicită, pentru a cărei justificare — în vederea punerii în vânzare — a fost necesară emiterea unor facturi fiscale cu date fictive de către firmele fantomă.

Ulterior, SC VGB Impex SRL București le-ar fi înregistrat în contabilitate, determinând modificarea taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, în actele contabile fiind trecute cheltuieli care nu au la bază operațiuni comerciale reale. În acest fel, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1.100 de miliarde de lei vechi.

AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin)

Foto: (c) David PASARIS / AGERPRES ARHIVĂ

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

SRI: Au fost implementate noi măsuri de securitate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene

Noi măsuri de securitate au fost implementate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, a menționat sâmbătă SRI într-un comunicat de presă.

“În contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei. Expertiza pe care SRI o deține în domeniul securității cibernetice — apreciată atât în proiecte desfășurate în țara noastră, cât și în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuții la crearea de platforme specifice și prin participarea activă la exerciții precum Cyber Coalition — a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării țării noastre, prin Serviciul Român de Informații, în calitate de națiune-lider, la acest Fond”, a precizat SRI în comunicatul de presă.

Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor (4-5 septembrie a.c.), România și-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de națiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

“Această calitate presupune definirea, de către specialiștii naționali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor tehnice și a arhitecturii unui sistem de protecție a unor infrastructuri critice IT&C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a națiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigura managementul de proiect și instruirea specialiștilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit SRI, având în vedere evoluțiile de securitate în domeniu, România, prin instituțiile abilitate, acordă o atenție deosebită prevenirii și contracarării amenințărilor la adresa sa și a aliaților săi.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/