Articole

Marian Iancu, condamnat definitiv la 12 ani închisoare în dosarul RAFO

/0 Comentarii/în /de /1.823 vizite

Omul de afaceri Marian Iancu, fost patron al echipei de fotbal Poli Timișoara, a fost condamnat definitiv marți de judecătorii Curții de Apel București la 12 ani închisoare în dosarul RAFO.

Marian Iancu a primit 8 ani închisoare pentru evaziune fiscală, 5 ani pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și 10 ani pentru spălare de bani în formă continuată. Pedepsele au fost contopite iar instanța a mai adăugat un spor de 2 ani, astfel încât Marian Iancu are de executat în final 12 ani închisoare.

Inițial, Tribunalul București l-a condamnat pe Marian Iancu la 10 ani închisoare, pedeapsă mărită cu doi ani de Curtea de Apel București.

În același dosar, Constantin Mărgărit și Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu) au fost condamnați la câte 10 ani închisoare.

Alte condamnări: Hayrettin Elenkalan — 9 ani, Marius Turică — 7 ani, Gheorghiță Iancu — 7 ani, Alex Martin (fost Cuneyt Akaroglu) — 9 ani, Silviu George Neacșu — 3 ani cu suspendare.

Pe latură civilă, instanța a dispus confiscarea sumelor de 232 milioane lei, 91 milioane dolari, 57 milioane dolari, 13 milioane euro de la Marian Iancu, precum și trei terenuri ale acestuia din București.

În vederea recuperării acestor sume, judecătorii au menținut sechestrul asigurător pus anterior pe bunurile lui Marian Iancu și celorlalți inculpați, precum și pe bunurile aparținând firmelor SC Balkan Petroleum SA, SC BKP Trading Impex SRL, SC BKP Trust Impex SRL, SC Uton SA, SC Pro Domo SRL, SC Urbis Armături Sanitare SA.

Decizia instanței este definitivă.

Dosarul RAFO-VGB este unul dintre cele mai vechi procese aflate pe rolul instanțelor din România, frații Iancu și ceilalți inculpați fiind trimiși în judecată în anul 2006.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism susțin că, în calitate de administratori ai SC VGB Impex SRL București, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit și Octavian Iancu au coordonat și determinat încheierea fictivă a unor documente justificative de achiziții de produse petroliere, emise de șapte societăți comerciale asimilate ‘firmelor fantomă’.

În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că SC VGB Impex SRL București deținea 156.591.450 kg de uleiuri minerale, în valoare de 3.605.761.960.317 de lei vechi, marfă de proveniență ilicită, pentru a cărei justificare — în vederea punerii în vânzare — a fost necesară emiterea unor facturi fiscale cu date fictive de către firmele fantomă.

Ulterior, SC VGB Impex SRL București le-ar fi înregistrat în contabilitate, determinând modificarea taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, în actele contabile fiind trecute cheltuieli care nu au la bază operațiuni comerciale reale. În acest fel, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1.100 de miliarde de lei vechi.

AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin)

Foto: (c) David PASARIS / AGERPRES ARHIVĂ

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

SRI: Au fost implementate noi măsuri de securitate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene

/0 Comentarii/în , /de /1.797 vizite

Noi măsuri de securitate au fost implementate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, a menționat sâmbătă SRI într-un comunicat de presă.

“În contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei. Expertiza pe care SRI o deține în domeniul securității cibernetice — apreciată atât în proiecte desfășurate în țara noastră, cât și în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuții la crearea de platforme specifice și prin participarea activă la exerciții precum Cyber Coalition — a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării țării noastre, prin Serviciul Român de Informații, în calitate de națiune-lider, la acest Fond”, a precizat SRI în comunicatul de presă.

Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor (4-5 septembrie a.c.), România și-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de națiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

“Această calitate presupune definirea, de către specialiștii naționali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor tehnice și a arhitecturii unui sistem de protecție a unor infrastructuri critice IT&C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a națiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigura managementul de proiect și instruirea specialiștilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit SRI, având în vedere evoluțiile de securitate în domeniu, România, prin instituțiile abilitate, acordă o atenție deosebită prevenirii și contracarării amenințărilor la adresa sa și a aliaților săi.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/