Articole

DNA face minuni. Kovesi: Nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate

autor Flori Mladin

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a vorbit miercuri, în cadrul Conferinţei “Anti-corruption Sustainability în România”, organizată de Centrul Român de Politici Europene, despre activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, subliniind că nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate, iar procentul de condamnări de al instituţiei pe care o conduce este mult mai mare decât al altor state.

“Nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate. Procentul de condamnări de peste 90% al DNA este mult mai mare decât al altor state”, a declarat Kovesi, adăugând că, în cazul dosarelor complexe, un singur procuror nu poate instrumenta mai multe dosare într-un an – un exemplu în acest sens este dosarul Microsoft, sau cel al retrocedărilor de terenuri.

“Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că în acest an doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a mai declarat şefa DNA, citată de hotnews.ro.

Comparativ cu anii anteriori, numărul de sesizări/denunţuri pe care procurorii le primesc de la cetăţeni a crescut cu circa 63% a declarat Kovesi, considerând că acest lucru denotă gradul de încredere al populaţiei în DNA:

“Până în acest moment al anului 2014 am primit 1.684 sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. Te adresezi unei instituţii numai dacă ai încredere în ea şi ştii că există o şansă rezonabilă să primeşti soluţia corespunzătoare. În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor/denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice (altele decât serviciile de informaţii).”

Codruţa Kovesi s-a referit şi la problema numirii procurorilor şefi din Ministerul Public, în contextul implicării ministrului Justiţiei şi a preşedintelui.

“Din discuţiile care au fost în ultimii ani, în spaţiul public, cu privire la modalitatea de numire a procurorilor în funcţiile de conducere importante din Ministerul Public, întotdeauna a existat o suspiciune cu implicarea ministrului Justiţiei şi implicarea preşedintelui României în procedura de numire, că nu este o procedură care să asigure toate garanţiile de independenţă cu privire la stabilitatea instituţiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a oricărei structuri de parchet din Ministerul Public”, a declarat Kovesi.

La conferinţă au mai participat preşedintele ales Klaus Iohannis, reprezentanţi ai Fundaţiei Konrad Adenauer, precum şi ai Ambasadei Marii Britanii în România.

 articol preluat de pe http://epochtimes.ro/

Fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean, reţinută în dosarul Alinei Bica

Fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, a fost reţinută, luni seară, de procurorii DNA, în dosarul Alinei Bica, privind acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat din Capitală.
Dumitrean va fi dusă în arestul Poliţiei Capitalei, urmând să fie prezentată, marţi, cu propunere de arestare preventivă la ICCJ.

Dumitrean este acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, Oana Vasilescu, în prezent reţinută, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.
Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Alina Bica, procuror șef al DIICOT, arestată pentru 30 de zile

AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Diana Dumitru)

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sâmbătă ca Alina Bica, procuror șef al DIICOT, să fie arestată preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar în care este acuzată de DNA de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Mandate de arestare preventivă au primit și Emil Nuțiu, expert evaluator; Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Decizia instanței nu este definitivă, însă executorie.

Alina Bica s-a predat sâmbătă dimineața la arestul Poliției Capitalei.

Alina Bica a fost adusă vineri, în jurul orei 14,30, la sediul instanței supreme cu o dubă a Poliției și a părăsit sala de judecată sâmbătă dimineața, la ora 3,00, după ce i-a expirat ordonanța de reținere și judecătorii au rămas în pronunțare.

Plecarea sa nu a fost lipsită de incidente. La ieșirea din sediul instanței, Alina Bica a fost lovită din greșeală cu o cameră de filmat în îmbulzeala creată de ziariștii care încercau să-i pună întrebări. După aceasta, s-a urcat grăbită în mașină care a demarat și a trecut pe culoarea roșie a semaforului.

Fiind urmărită de jurnaliști, la un moment dat, mașina a oprit, iar șefa DIICOT s-a dat jos și s-a îndreptat către un cameraman, căruia i-a cerut nervoasă să nu o mai filmeze.

Alina Bica a fost reținută joi seara de procurorii DIICOT, fiind acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inițial, CSM a dat doar un aviz de arestare la domiciliu pentru Bica, însă Consiliul Superior al Magistraturii și-a schimbat decizia, la cererea procurorului șef al DNA, Laura Kovesi.

Potrivit DNA, Alina Bica a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, reprezentând Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de secretar de stat.

Pe 15 martie 2011, membrii Comisiei au acceptat plata sumei de 377.282.300 lei către omul de afaceri Stelian Gheorghe, reprezentând despăgubiri pentru un teren de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2.

DNA susține că, prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de peste 263,3 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, susține DNA.

În același dosar, mai sunt cercetați penal deputatul UDMR Marko Attila, pentru abuz în serviciu, și omul de afaceri Stelian Gheorghe, în cazul celui din urmă fiind impusă măsura controlului judiciar.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES ARHIVĂ

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Mesajul lui Traian Berbeceanu după ce DNA a reținut-o pe șefa DIICOT

Cristi Șelaru

Traian Berbeceanu, fostul șef al BCCO Alba, a acuzat-o pe Alina Bica, șefa DIICOT, că ar fi făcut parte, într-o oarecare măsură, din scenariul care a dus la arestarea sa. Acu, după ce DNA a cerut arestarea lui Bica, Berbeceanu se simte răzbunat.

”Da-le Doamne, la toti…dupa fapte !!!”, e mesajul comisarului care a dovedit în justiție că era nevinovat.

Numele şefei DIICOT, procuroarea Alina Bica, apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimişi în judecată fostul şef DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean de la Parchetul Tribunalului Alba şi poliţistul Alin Muntean pe motiv că au fabricat probe pentru a-l înfunda pe comisarul Traian Berbeceanu, fost şef BCCO Alba.

Procurorii DNA au prezentat în rechizitoriu o discuţie purtată între Traian Berbeceanu şi adjunctul Poliţiei Române, chestorul Florentin Robescu. Berbeceanu îi dezvăluie lui Robescu cum s-ar fi încercat muşamalizarea raportului în care fostul şef BCCO Alba prezenta posibile fapte de corupţie ale lui Mureşan, Cean şi Muntean. Comisarul îi povesteşte o întâlnire pe care a avut-o cu Alina Bica în biroul acesteia de la DIICOT, la care a participat şi adjuncta DIICOT Georgiana Hosu, în care procuroarea i-a reproşat că a trimis acel raport, din cauza căruia “a fost luată de urechi” de Procurorul General. De asemenea, Berbeceanu povesteşte cum Alina Bica i-ar fi reproşat că îi vânează procurorii, atenţionându-l în acelaşi timp că nici el nu este “Albă ca Zăpada” şi să nu creadă că Ioan Mureşan va pleca, iar el va “rămâne acolo”.
artiol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Alina Bica, pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu. Şefa DIICOT ar fi făcut parte dintr-o comisie care a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat

ACTUALIZARE:

Alina Bica a fost pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte.

Alina Bica este audiată joi seară la DNA pentru că ar fi făcut parte dintr-o comisie din ANRP, care ar fi aprobat, în 2011, despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 150 de milioane de euro pentru un teren din Capitală care a fost supraevaluat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit surselor citate, o comisie din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, constituită în 2011, a aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş, pentru un teren din Bucureşti care nu îi mai putea fi retrocedat în natură.
Astfel, comisia respectivă ar fi aprobat plata către Stelian a 150 de milioane de euro, pentru acest teren care fusese supraevaluat.

Din comisie au făcut parte, potrivit surselor citate, actuala şefă a DIICOT Alina Bica, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, şi Lăcrămioara Alexandru, care a fost deja reţinută în acest dosar.
Alături de Bica, la DNA ar fi audiaţi joi seară Dragoş Bogdan şi Gheorghe Stelian.
Consiliul Superior al Magistraturii, care avizează percheziţionarea şi măsurile preventive în cazu magistraţilor, nu a făcut, niciun fel de precizare despre o eventuală solicitare din partea DNA referitoare la Bica.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.
Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Kovesi, despre marile dosare DNA, valul de denunturi si SRI: EADS a fost detonat. Putem sa ne asteptam la orice

ziare.com

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt, a declarat procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu in exclusivitate pentru Ziare.com, Laura Codruta Kovesi a explicat cum au decurs cercetarile contractelor cu licente Microsoft si a dat detalii despre investigarea contractelor cu EADS: “s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare. (…) Avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate depaseste 1 miliard de euro”.

Procurorul sef DNA ne-a spus de ce nu au fost facute inca invinuiri in dosarul EADS, a vorbit despre valul de denunturi care ajung la procurorii anticoruptie, dar si despre limitele anticoruptiei: “Doar arestand nu o sa eliminam coruptia”.

Kovesi cere sediu nou, mai multi bani si procurori pentru DNA: “Nu ne oprim!”

Multi au fost surprinsi de ofensiva anticoruptie fara precedent din ultima vreme si au asociat-o cu campania electorala. Exista o legatura?

DNA a avut o activitate constanta tot anul. Nu a fost un numar mai mare sau dosare mai complexe instrumentate doar in campaniile electorale.

In campania pentru europarlamentare am fost acuzati ca am lasat motorul relaxat, desi numarul de dosare instrumentate a fost aproximativ egal din februarie in mai. Deci nu era adevarat. Acum am fost acuzati ca am accelerat. E doar o chestiune de perceptie.

Va dau date statistice. DNA a derulat cele mai multe actiuni in iunie si iulie, cand nu era campanie. In data de 4 iunie am avut 11 actiuni intr-o zi, la fel am avut in 28 mai. Nu aranjam noi cand vin denuntatorii, cand se ia mita, cand sunt trucate licitatiile. Actiunile se declanseaza strict pe baza probelor si a investigatiilor derulate.

Veti continua in acelasi ritm?

Da, cu siguranta. Este ritmul impus de un an si jumatate. Sunt peste 4.800 de dosare in lucru

Cum va explicati totusi ca DNA nu a fost niciodata mai activ decat in acest an. Tot o perceptie?

E o realitate, nu e o perceptie. In 2013 am format o noua echipa manageriala, ma refer la procurorii sefi adjuncti, la sefi de sectie, sefi de servicii teritoriale, au fost implementate noi metode de management, prioritizare, s-au ocupat posturile vacante. Mult timp au fost procurori care nu doreau sa lucreze la DNA, acum sunt foarte multi care doresc acest lucru.

Cresterea increderii populatiei in ceea ce facem a crescut si numarul denunturilor cetatenilor si am deschis noi dosare cu persoane importante.

Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt.

Procurorii au inteles ca stabilitatea si independenta DNA pot fi pastrate doar daca ne facem treaba. Activitatea sustinuta a fost facuta pentru a ne pastra stabilitatea si independenta si pentru a ne realiza scopul legal – lupta cu coruptia la nivel inalt.

Sunteti ingrijorata pentru stabilitata si independenta DNA?

Este o ingrijorare permanenta cand vedem ca persoane importante in stat ataca DNA din cauza anchetelor pe care le avem. Exista o temere ca s-ar putea face modificari legislative in privinta competentelor, organizarii DNA, a statutului procurorilor. Sa vedem daca in viitor aceste temeri vor mai exista.

In Parlament au avut loc evolutii spectaculoase, s-au ridicat imunitati. V-au diminuat ingrijorarea?

Pentru noi sunt semnale bune, un pas inainte. In acest an am cerut incuviintarea arestarii pentru 5 deputati si un senator si incuviintarea urmaririi penale pentru 10 fosti ministri si un ministru in functie. Niciunul dintre avize pentru arestare nu a fost aprobat. Faptul ca acum s-au dat avize este un semnal pozitiv.

Mai vin dosare grele, cu prejudicii mari si functii inalte, in urmatoarea perioada?

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Activitatea noastra nu se va opri, poate doar in perioada Sarbatorilor, dar nici atunci nu e sigur. Vom continua in acelasi ritm, cu aceeasi eficienta, daca nu vor interveni schimbari legislative sau de alta natura. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient.

Dosarul Microsoft v-a fost servit de FBI, dupa cum s-a afirmat?

Ancheta Microsoft este una romaneasca facuta de DNA. In acest dosar au fost primite mai multe denunturi, au fost si sesizari din oficiu in baza carora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte stransa cu SRI. Nu a fost o ancheta coordonata de autoritati sau o agentie straine.

In cadrul dosarului au fost activitati de cooperare cu diverse agentii de pe teritoriul SUA si, in special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicatii de natura penala in dosar, dimpotriva a furnizat foarte multe informatii utile anchetei.

Am avut activitati de cooperare si cu autoritati din Europa. Cumva putem spune ca este o ancheta internationala, dar activitatile principale de sesizare din oficiu si administrare a probelor au fost facute de DNA in cooperare cu SRI.

FBI nu a facut o sesizare oficiala, nu a transmis informatii oficiale in aceasta ancheta. E posibil ca intr-o ancheta paralela derulata de aceasta agentie americana sa fi fost informatii tangentiale utile cauzei, dar nu de la FBI a plecat ancheta.

Cand a inceput colaborarea cu agentiile americane?

In urma cu cativa ani si s-a definitivat foarte bine pe parcursul acestui an. Cele mai multe informatii au fost obtinute anul acesta.

Dosarul a fost deschis in 2010. S-a lucrat constant in el din 2010 in 2014?

Va pot spune ca s-a lucrat constant din 2013 pana acum. In vara lui 2013 dosarul a fost repartizat unui procuror si unui colectiv de politisti care au avut ca prioritate principala finalizarea anchetei, am incercat degrevarea procurorului de caz de alte activitati, s-au intensificat toate comisiile rogatorii pe care le aveam cu autoritatile din alte state.

Un rol important l-a avut faptul ca au venit persoane sa denunte fapte in acest dosar.

Este deja un fenomen numarul denunturilor?

Pot sa spun doar ca numarul denunturilor este cu mult mai mare, numarul martorilor care au incredere sa spuna adevarul la DNA este mult mai mare, la fel numarul avocatilor care isi indeamna clientii sa colaboreze. Nu degeaba legiuitorul a prevazut posibilitatea sa fii iertat de pedeapsa daca denunti si facilitezi tragerea la raspundere a unor persoane care au comis fapte de coruptie.

Au existat comisii rogatorii si inainte de 2013 in dosarul Microsoft?

Din cate stiu eu, nu.

S-a vorbit mult despre dosarul EADS. Cand il “detonati”?

Este, intr-un fel, “detonat”, ca sa folosesc expresia dvs. In acelasi dosar care vizeaza si licentele Microsoft sunt verificate si contractele denumite de presa EADS. Au fost incheiate in aceeasi perioada de timp. Nu avem doua dosare diferite, Microsoft si EADS. Avem un singur dosar in care sunt verificate toate aceste contracte.

Pe contractele care au vizat licentele Microsoft deja au fost facute invinuiri, ceea ce nu s-a reusit si pe contractele cu EADS, urmare a modului in care e administrat probatoriul. In acest dosar cu EADS s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt in procedura unor perchezitii informatice. Deci au fost stranse multe date si informatii.

Pe aceste contracte cu EADS avem comisii rogatorii in derulare cu colegi din statele europene si trebuie sa ne coordonam si cu ei. Nu am derulat anumite activitati pana in prezent, pentru ca asa a fost cursul anchetei, nu pentru ca nu ne-am fi dorit. De obicei, cand sunt cazuri in cooperare cu alta autoritate judiciara din strainatate, scopul principal e sa te coordonezi in ancheta, daca ea se deruleaza in alt stat si in Romania.

Se lucreaza ritmic, avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Nu ne intereseaza calitatea si numarul persoanelor care vor fi invinuite. Procurorii DNA vor continua acest dosar, vom strange toate probele si vom stabili adevarul cu privire la incheierea acestor contracte.

Cat de mare e prejudiciul in contractele EADS?

Suntem in evaluare. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate in acest dosar depaseste 1 miliard de euro. Nu inseamna ca atat este si prejudiciul. Il vom stabili dupa ce stabilim valoarea reala a contractelor. In cazul licentelor Microsoft, valoarea suspectata de procurori ca fiind obiect al infactiunilor de mita si trafic de influenta este in jur de 60 de milioane de euro, dar prejudiciul efectiv este inca in evaluare.

Fata de persoanele urmarite penal au fost dispuse masuri asiguratorii. Suntem in procedura indisponibilizarii tuturor bunurilor mobile, imobile, identificarii conturilor din tara si strainatate in vederea indisponibilizarii banilor. Deci exista preocupare si pentru recuperarea prejudiciilor.

In cazul Microsoft sunt implicati 9 ministri. Sa ne asteptam ca filiera EADS a marelui dosar sa aduca alte nume mari, sub aspectul functiilor desigur?

Putem sa ne asteptam la orice. Daca din investigatie va rezulta ca persoane cu functii importante au fost implicate in fapte de coruptie sau fapte conexe unor fapte de coruptie, da, ne putem astepta si la acest lucru.

Au fost facute presiuni asupra DNA pentru accelerarea sau incetinirea partii EADS din dosar?

Nu presiuni directe. N-a sunat cineva la mine sau la procurorii de caz. Nu cred ca-si permite cineva asa ceva. N-au existat nici presiuni publice pe acest subiect. Au fost unele opinii pro si contra anchetelor sau ritmului, dar aceste opinii nu ne intereseaza si nu ne impresioneaza. Administram probele in ritmul impus de ancheta.

Noi nu lucram cu zvonuri, cu presupuneri, noi trebuie sa stangem probe si sa dovedim fapte penale. Este posibil sa avem indicii despre persoane care ar fi primit mita, de exemplu, dar trebuie sa dovedim acele informatii si pana nu le dovedim nu putem sa facem declaratii si sa ne hazardam in presupuneri.

Majoritatea persoanelor care au semnat contracte in licentele Microsoft e posibil sa apara si in partea de EADS, sunt ministere care apar si intr-o parte si in alta, ca semnatari ai contractelor sau avand o contributie pentru incheierea lor. De aceea, dosarele sunt lucrate impreuna.

Ati mentionat de mai multe ori colaborarea cu SRI. S-a discutat mult, adesea suspicios, despre aceasta colaborare. Au fost voci care v-au numit “divizia penala a SRI”. Care este relatia dintre cele doua institutii?

Este o relatie institutionala, bazata pe prevederile legale, de cooperare foarte buna. SRI este principalul nostru partener in ceea ce priveste alimentarea DNA cu informatii despre fapte de coruptie. Alte servicii de informatii din Romania nu ne transmit informari despre fapte de coruptie sau ni le transmit intr-un numar relativ mic ori sunt informatii nu extrem de importante in activitatea noastra.

Colaborarea cu SRI se desfasoara pe mai multe paliere prevazute atat in lege, cat si in protocolul incheiat de Ministerul Public. Daca este o vina sa colaborezi cu o institutie a statului, imi asum aceasta vina. Nu e o rusine sa colaborezi cu o institutie a statului, e o rusine sa colaborezi cu infractorii. Faptul ca avem o cooperare buna si eficienta, care se vede din dosarele finalizate, este un lucru bun pentru Romania.

Sa existe suspiciuni cand procurorii colaboreaza cu politicenii si infractorii, nu cand colaboram cu o institutie a statului reformata si profesionista. N-am sa pot bloca ancheta unui procuror pentru ca informatia mi-a fost furnizata de SRI.

Cred ca exista o suparare pentru unii ca aceste doua institutii lucreaza foarte bine in prezent, sunt unite in lupta cu marea coruptie, dar este o colaborare eficienta pe care dorim sa continuam in acelasi ritm si acelasi fel. Mentionarea in comunicatele DNA este o chestiune de colegialitate si de recunoastere a efortului celorlalte institutii, SRI, structuri ale MAI, ANI. Niciodata un procuror singur nu va reusi sa finalizeze un dosar.

Vorbeati de colaborarea procurori – infractori. Interceptarea lui Dumitru Iliescu a scos la iveala ca aveati o “cartita” si un procuror cel putin neglijent cu dosarele. Ati declansat anchete penale?

Da. Imediat ce am luat la cunostinta. Ancheta e in curs. Nu avem retineri sa investigam asemenea fapte. Dimpotriva. Cand vom finaliza anchetele le vom face publice.

O parte a presei a fost suspicioasa dupa ce procurorul Mariana Alexandru s-a pensionat brusc in septembrie in timp ce ancheta Gala Bute.

A fost o decizie personala a dnei procuror dupa o cariera lunga in Ministerul Public. Daca cineva are suspiciuni, poate oricand sa o intrebe de ce a plecat. Pot sa va spun ca in dosarul Gala Bute dna procuror nu a lucrat singura, ci impreuna cu un alt procuror.

Acum in acest dosar lucreaza doi procurori si doi politisti, audierile si activitatile au continuat. Se lucreaza ritmic, se administreaza probe. Nu a fost pus intr-o arhiva ca sa fie uitat. Sa asteptam solutia finala pentru a vedea daca s-a lucrat temeinic sau nu.

Modelul marii coruptii este cel pe care ni l-a aratat dosarul Microsoft? Cativa papusari in spate, aceiasi, si diferite marionete politice din toate partidele in fata.

Este o tipologie a comiterii unor fapte de coruptie. Am sesizat ca in multe dosare care privesc fapte de achizitii publice sau licitatii trucate, exista o relatie intre cei care detin functii importante si anumiti oameni de afaceri. In anumite zone, in anumite orase, doar o anumita firma castiga intotdeauna licitatiile, doar ea putea sa cheltuiasca banul public.

In ultima perioada am observat sa se interpun persoane apropiate functionarului public sau omului de afaceri, unii stiu la ce sunt folositi, isi folosesc conturile, anumite proprietati.

Dar putem sa arestam in fiecare an decidentii din institutiile statului si oameni de afaceri, problema ramane. Este important sa fie analizate hotararile de condamnare pentru identificarea vulnerabilitatilor in zona achizitiilor publice si sa se ia masuri de prevenire. Doar arestand nu o sa eliminam coruptia in domeniul achizitiilor publice.

Ati sesizat o inhibare a coruptiei sau mai degraba o rafinare a metodelor de furt?

Mai degraba o rafinare. O preocupare majora pentru a disimula, a secretiza anumite activitati. Mi-e greu sa explic de ce persoane care se stiu vizate de DNA continua sa comita fapte penale. Se stie ca DNA e cu ochii pe toate contractele si totusi se cere si se da mita in continuare.

Abordarea de tipul: “DNA nu are timp sa se ocupe de noi” nu cred ca e una potrivita.

Nu sunt mai destepti decat noi! Oricine comite fapte de coruptie poate fi prins de un procuror DNA indiferent de metodele rafinate. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt.

Iesiti la cumparaturi cu politiceni in timpul liber?

Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.

Considerati ca exista o incompatiblitate intre functia dvs de sef al unui parchet si relatia personala cu politicieni?

Da, este o incompatibilitate cu statutul de magistrat

articol preluat de pe http://www.ziare.com

Speranţa corupţilor s-a năruit. Legea amnistiei şi graţierii, respinsă în Parlament

Andrei Pricopie

UPDATE – Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă în plenul Parlamentului, cu 296 de voturi, un vot “împotrivă” şi o abţinere, informează Realitatea TV.

“Aţi dosit nouă luni în Comisia juridică acest proiect de lege şi a trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi. A trebuit ca votul a peste 6 milioane de oameni împotriva lui Victor Ponta să vă trezească şi să fiţi de acord ca această lege să fie respinsă”, a declarat liderul grupului parlamentar al PNL George Scutaru, citat de Mediafax.

Scutaru a arătat că a solicitat de 17 ori până acum respingerea acestui proiect de lege în Comisia Juridică şi de mai multe ori în şedinţa Biroului Permanent.

În replică, liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a precizat că acest subiect trebuia pur şi simplu închis prin respingerea proiectului legislativ şi nu folosit ca instrument electoral.

“Nu trebuia folosit nici de dumneavoastră, nici de noi, acest lucru ca insturment electoral”, a evidneţiat Marian Neacşu.

La rândul său, liderul deputaţilor PDL, Gheorghe Tinel, le-a transmis celor de la PSD că speră ca să-au “trezit” “din pumnul societăţi civile şi din palma dată de cetăţeni în ziua votului final.

“Aş vrea să înţelegem un mesaj pe care ni l-a dat strada, poporul pe 16 noiembrie: dacă suntem duplicitari nu câştigăm nimic. Cred că cel mai bun lucru făcut azi este că am respins-o”, a declarat, în plen, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, pesedistul Valeriu Zgonea.

***

Sub presiunea rezultatului înregistrat la alegeri şi a protestelor din stradă, unde s-a strigat clar în apărarea Justiţiei, PSD a decis, în final, să respingă Legea amnistiei şi graţierii. Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a decis, în unanimitate, să formuleze raport de respingere a controversatului proiect legislativ, a informat marţi preşdintele comisiei, Bogdan Ciucă.

Raportul comisiei va fi trimis la Biroul Permanent pentru a fi introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Urmează dezbaterile în plen, iar, potrivit lui Bogdan Ciucă, citat de Mediafax, acesta va fi supus la vot în ziua de miercuri.

În noul context politic, potrivnic PSD, Victor Ponta s-a văzut pus în situaţia de a cere respingerea definitivă a Legii amnistiei şi graţierii, lege care a stat în sertarele Comisiei Juridice o bună perioadă de timp, întrucât cei de la PSD refuzau repunerea acesteia pe ordinea de zi pentru a fi respinsă.

Luni, premierul Ponta a anunţat că întrega coaliţie va vota respingerea definitivă a legii amnistiei, cât şi pentru încuviinţarea cererilor DNA de ridicare a imunităţii parlamentarilor cercetaţi penal.

“E singura cale corectă dacă vrem să avem în continuare o politică europeană, în sensul unei balanţe a forţelor politice”, declara Ponta.

Şi Liviu Dragnea dădea semne că a înţeles mesajul electoratului: “Legea amnistiei poate să fie una din solicitările, din societate, la care nu s-a dat curs şi una din acele solicitări care au înclinat balanţa”.

Decizia PSD a năruit speranţele unui număr mare de politicieni influenţi care se bazau pe acel proiect de lege – Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, Ionel Manţog, Nicolae Mischie, Decebal Traian Remeş, Relu Fenechiu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc etc.

Reamintim în context că, exact înainte de alegeri, când Klaus Iohannis i-a cerut public lui Ponta să convoace Parlamentul pentru a respinge legea amnistiei şi a aviza arestarea parlamentarilor acuzaţi de fapte de corupţie, mentorul lui V. Ponta, Adrian Năstase, îl sfătuia pe premier să accepte provocarea, reamintindu-i că Parlamentul poate veni oricând cu un nou proiect de lege vizând amnistia şi graţierea, care însă să fie iniţiat de ministrul Justiţiei.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

Legea amnistiei şi graţierii, RESPINSĂ în Comisia juridică a Camerei. Votul final va fi dat mâine

de Adelina Dragomir

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, în unanimitate, să formuleze raport de respingere la proiectul legii amnistiei şi graţierii, a declarat Bogdan Ciucă, preşedintele comisiei. Proiectul legii amnistiei şi graţierii va intra, marţi, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmând să fie supusă votului final al plenului acestui for legislativ în cursul zilei de miercuri, potrivit deciziei liderilor grupurilor parlamentare.

„Am decis împreună, în unanimitate, să respectăm lucrurile pe care le-am convenit cumva săptămâna trecută uşor diferenţiat, adică în cursul acestei după-amieze, la şedinţa de plen a Camerei, se va dezbate în primul rând proiectul legislativ privind amnistierea şi graţierea”, a precizat, marţi, liderului grupului PSD, MMarian Neacşu

El a arătat că legea amnistiei se va dezbate marţi, urmând să fie supusă votului final miercuri, în baza procedurilor Camerei Deputaţilor.

Camera este for decizional în cazul proiectului legii amnistiei şi graţierii.

Totodată, Neacşu a spus că liderii grupurilor parlamentare au stabilit ca în cursul zilei de marţi să se dea vot pe fiecare dintre rapoartele de încuviinţare a solicitărilor procurorului general sau a ministrului Justiţiei vizându-i pe deputaţii Adam, Roşca şi Diniţă.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, în unanimitate, să formuleze raport de respingere la proiectul legii amnistiei şi graţierii, a declarat Bogdan Ciucă, preşedintele comisiei.

Ciucă a precizat că raportul comisiei, care recomandă respingerea proiectului, va fi înaintat Biroului Permanent pentru a fi introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, că reprezentanţii PSD şi ai celorlalte formaţiuni din coaliţie vor vota, marţi, în Parlament, pentru “respingerea definitivă” a legii amnistiei şi graţierii şi pentru încuviinţarea cererilor Justiţiei.

Klaus Iohannis a cerut, luni, Parlamentului să se ţină de cuvânt, iar marţi să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi a graţierii şi să o pice.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

foto www.fanatik.ro

 

Moldova: UE oferă zece milioane de euro pentru reformarea sistemului de justiţie

Ana Chitoroaga

Uniunea Europeană oferă suplimentar zece milioane de euro pentru realizarea a trei proiecte noi privind reformarea sistemului de justiţie din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut în cadrul conferinţei „Asistenţă tehnică pentru reforma justiţiei”, la care a participat şi prim-ministrul Iurie Leancă, a relatat Moldpres.

Proiectele îşi propun susţinerea sistemului judiciar, sporirea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instanţelor de judecată din Moldova. Această asistenţă se referă şi la domeniul de investigare prejudiciară, urmărire penală şi organizarea apărării în ţară.

Premierul Iurie Leancă a menţionat că reformarea justiţiei şi stârpirea corupţiei suntiminente, dacă dorim să trăim într-o ţară mai bună, în care oamenii se simt protejaţi de lege şi egali în faţa legii.

„Orice experienţă negativă pe care o trăieşte un om în raport cu sistemul judiciar nu loveşte, pur si simplu, în această persoană – ea loveşte în stat şi în încrederea cetăţenilor faţă de actul justiţiei în general. Şi este o situaţie pe care nu mai avem dreptul să o tolerăm”, a precizat şeful Executivului.

Prim-ministrul a vorbit şi despre acţiunile pe care le întreprinde Guvernul, în mod special Ministerul Justiţiei, prin punerea în aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei. De asemenea, a subliniat importanţa implicării la un alt nivel din partea Uniunii Europene cum ar fi, venirea unei misiuni EUJUST în care, în principal, judecătorii, procurorii şi ofiţerii de la Centrul Naţional Anticorupţie să fie asistaţi în activitatea lor şi să fie monitorizaţi pentru o perioadă de doi-trei ani.

”Ne aşteptăm că aceste proiecte lansate vor da un impuls suplimentar pentru punerea în aplicare a reformei în domeniul justiţiei. Astfel veţi avea un sistem de justiţie mai responsabil, transparent şi independent, ca rezultat va avea un impact pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a tuturor cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

Anterior, pentru reforma justiţiei, Uniunea Europeană a mai oferit un sprijin financiar de 60 milioane de euro.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Kovesi cere urmărirea penală a fostului ministru Cristian David, acuzat că a luat mită 500.000 euro

de Andrei Pricopie

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat luni aviz de la preşedintele Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru Cristian David, actual senator PNL, acuzat de luare de mită şi spălare de bani. David ar fi primit suma de 500.000 de euro în schimbul acordării unei persoane a titlului de proprietate asupra unui teren din Buzău, reiese dintr-un comunicat DNA, remis Epoch Times.

Şefa DNA a transmis procurorului general Tiberiu Niţu referatul întocmit de procurorii anticorupţie în vederea sesizării Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Cristian David, ministru al Internelor şi Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani.

Dintr-o sesizare primită de DNA în 2014 reiese că fostul ministru ar fi pretins, în 2007, iar la data de 1 februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro, de la un denunţător, pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea, de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a titlului de proprietate asupra unui teren de 15 hectare aflat în intravilanul municipiului Buzău.

“Totodată, pentru a masca originea sumei primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie”, au arătat procurorii.

Potrivit Mediafax, Cristian David este urmărit penal într-un alt dosar pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro. La vremea respectivă acesta ocupa funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni. La 27 februarie preşedintele Traian Băsescu a avizat cererea de începere a urmăririi penale formulate de DNA în acest dosar.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/