lege si ordine Arhive - Pagina 16 din 19

Articole

Ordonanţa de Urgenţă 55 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. CC: Parlamentul să decidă privind mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide

17 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.581 vizite

Mediafax

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide, au declarat pentru MEDIAFAX judecători CC.

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională.

Surse din cadrul Curţii Constituţionale au declarat pentru MEDIAFAX că, pentru a pune în acord legea declarată neconstituţională cu decizia CC va trebui ca Parlamentul să dea o lege de respingere a OUG 55/2014.

Sursele citate au precizat că Parlamentul va trebui să reglementeze, prin legea de respingere, şi măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă.

“Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, pentru a le pune în acord cu decizia CC”, au arătat sursele citate.

Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

Deputatul PNL Teodor Nicolescu arăta în 10 decembrie, când a anunţat că a fost sesizat CC, că cei care au redactat OUG 55 “au mentalitate de baroni”.

“Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a spus Nicolescu.

Deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că “legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

El a mai precizat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL, OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

“Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a spus Nicolescu.

Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

PTB: 87 de percheziții în București și 17 județe; vizate livrări de medicamente, inclusiv pentru cancer și HIV/SIDA

16 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.738 vizite

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES ARHIVA

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București efectuează marți 87 de percheziții în București și alte 17 județe într-un dosar privind livrări intracomunitare de produse farmaceutice, preponderent medicamente utilizate în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor autoimune, sindrom HIV/SIDA, a bolilor psihice și hepatitei, în valoare de aproximativ 160 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al PTB, în cauză s-au emis 79 de mandate de aducere, iar la percheziții, care au loc la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor persoane juridice, participă peste 300 de polițiști din Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Procurorii au început, în decembrie, urmărirea penală față de 74 de persoane fizice și juridice suspectate de săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.

“Din datele și probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că, în perioada 2012 — 2014, suspecții au efectuat livrări intracomunitare de bunuri (produse farmaceutice, preponderent medicamente utilizate în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor autoimune, sindrom HIV/SIDA, a bolilor psihice și hepatitei) în valoare totală de aproximativ 160 milioane de lei, bunuri pe care le colectau de pe piața neagră, fără documente justificative. Pentru a asigura trasabilitatea medicamentelor și pentru a reduce sarcina fiscală aferentă acestor venituri, suspecții au înregistrat achiziții fictive de medicamente de la societăți afiliate sau cu comportament de tip fantomă”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că, în vederea însușirii sumelor de bani provenite de la partenerii externi, suspecții au creat circuite financiare prin care au transferat sumele de bani în contul unor societăți comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retrași în totalitate în numerar și restituiți beneficiarului real.

Prejudiciul produs bugetului de stat se ridică la suma de aproximativ 12 milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit, iar suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 65 milioane de lei.
Sesizarea a aparținut ANAF — Direcția Generală Antifraudă Fiscală, iar activitățile au fost desfășurate beneficiind de sprijinul tehnic de specialitate al Serviciului Român de Informații și ANAF — Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

DOSARUL BICA: Nouă terenuri, două apartamente şi un cont bancar ale fostul preşedinte ANRP, puse sub sechestru

16 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.682 vizite

foto – Mediafax
articol - Otilia Ciocan - Mediafax

Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurător asupra bunurilor inculpaţilor din dosarul Bica – ANRP, între acestea aflându-se şi averea fostului preşedinte al ANRP, Crinuţa Dumitrean, care deţine nouă terenuri, două apartamente şi un cont bancar.

Astfel, procurorii anticorupţie au pus sechestru pe trei terenuri un teren de 705 metri pătraţi, situat în Bucureşti, pe un teren extravilat de 25.000 de metri pătraţi, situat în localitatea ilfoveană Afumaţi, pe un teren din Voluntari, judeţul Ilfov, de 1.000 de metri pătraţi, pe două terenuri de 5.000 şi 833 de metri pătraţi, aflate în Tunari, dar şi pe patru terenuri, ce totalizează aproape 43.000 de metri pătraţi, din localitatea ilfoveană Dascălu, toate ale Crinuţei Dumitrean.

De asemenea, anchetatorii au pus sechestru şi pe două apartamente pe care Crinuţa Dumitran le are în Capitală şi au pus poprire asupra sumelor de bani prezente şi viitoare aflate în contul bancar al fostului preşedinte al ANRP.

Conform aceleiaşi ordonanţe de impunere a sechestrului, Alina Bica a rămas, momentan, fără un apartament în Bucureşti, două terenuri de câte 823, din comuna Clinceni, judeţul Ilfov, dar şi fără banii din cele patru conturi bancare pe care le are.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian a rămas şi el, momentan, fără 32 de terenuri, între care unul intravilan cu suprafaţa de 3.198 de metri pătraţi situat în Bucureşti, pe care l-a cumpărat în 2007 cu suma de 600.000 de dolari şi un teren intravilan de 9.126 metri pătraţi situat în Bucureşti, pe care a plătit, în urmă cu şapte ani cu 1,4 milioane de dolari. Procurorii au pus poprire şi pe şapte conturi ale lui Stelian.

Averea fostului vicepreşedinte al ANAF, Lăcrămioara Alexandru, a fost şi ea pusă sub sechestru. Astfel, Lăcrămioara Alexandru nu se mai poate folosi de un teren intravilan de 565 de metri pătraţi şi de unul de 118, situate în Bucureşti, dar nici de trei terenuri extravilane din judeţele Ilfov şi Buzău, care totalizează 13.503 metri pătraţi, iar pe patru conturi bancare ale sale a fost pusă poprire.

Procurorii au mai pus sechestru şi pe averea fostului vicepreşedinte al ANRP Remus Virgil Baciu, care deţine o jumătate dintr-un teren de 2.698 metri pătraţi în judeţul Prahova şi patru conturi bancare.

Şi asupra fostului vicepreşedinte al ANRP Sergiu Ionuţ Diacomatu procurorii au pus sechestru asigurător, Diacomatu având un teren cu suprafaţa de 3.350 metri pătraţi, situat în localitatea Tărtăşeşti – Bâldana, judeţul Dâmboviţa, precum şi patru conturi bancare.
Oanei Vasilescu, fost vicepreşedinte al ANRP, procurorii i-au pus sechestru pe un teren intravilan cu o suprafaţă de 1.296 de metri pătraţi, situat în localitatea Corbu-Vadu, judeţul Constanţa, dar şi poprire pe patru conturi.

În cazul fostului şef de birou la Ministerul Justiţiei, Dragoş George Bogdan, s-a pus sechestru pe şase terenuri extravilane, amplasate în localitatea Pantelimon, care totalizează 1.700 de metri pătraţi, dar şi poprire pe două conturi bancare.

Evaluatorul Emil Nuţiu a rămas şi el, pentru moment, fără bunuri, fiind pus sechestru pe un teren intravilan de 217 metri pătraţi, situat în Sovata, dar şi patru conturi la bănci.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/dosarul-bica-noua-terenuri-doua-apartamente-si-un-cont-bancar-ale-fostul-presedinte-anrp-puse-sub-sechestru-13722366

Fraţii Micula au câştigat la Washington procesul împotriva statului. MFP vrea compensare cu datorii

13 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/2.238 vizite

de Liviu Iancu (Mediafax)

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, patronii European Drinks, au câştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington procesul intentat statului român şi trebuie să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi, iar Ministerul Finanţelor doreşte să compenseze această sumă cu datoriile firmei la buget.

Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice au declarat pentru MEDIAFAX că se intenţionează compensarea sumei câştigată de fraţii Micula cu datoriile la buget pe care le are firma deţinută de aceştia. Sursele citate au precizat că este un caz fără precedent şi se caută cea mai bună modalitate de punere în practică.

“Dacă domnii de la Finanţe spun că vor acoperi datoriile cu banii ăştia, înseamnă că ştiu ei mai bine. Eu ştiu că nu avem datorii atât de mari, iar datoriile pe care le avem nu sunt din vina noastră, ci din cauza contextului economic”, a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El a explicat că din cauza pieţei negre, grupul pe care-l conduce a ajuns să aibă datorii la stat.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autorităţilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate.

Acesta este primul proces pe care statul român îl pierde la ICSID.

În ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra şi Paris) şi firma locală de avocatură Dragne & Asociaţii, ceilalţi reclamanţi fiind reprezentaţi de King & Spalding (Londra, Washington şi Houston).

România a fost reprezentată de firma internaţională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt şi Paris) şi firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, principalii acţionari ai grupului alimentar European Drinks, care au şi cetăţenie suedeză, susţineau la data deschiderii procesului, în 2005, că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi Romania

Ponta – Micula: E, asta e, sper ca judecătorii români să aplice legea corect, să nu dea acţiuni Petrom

de Departamentul Economic-Mediafax

Premierul Victor Ponta a afirmat că speră ca judecătorii români să aplice legea “corect” în cazul acţiunilor Petrom asupra cărora fraţii Micula au întocmit sechestru, după un proces câştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington, arătând că aceste acţiuni nu sunt ale Finanţelor, ci ale Economiei.

Vineri, Ministerul Finanţelor a anunţat că, la cererea lui Ioan Micula şi a societăţilor controlate de acesta, a fost întocmit un proces verbal de sechestru asupra acţiunilor deţinute de statul român la SC OMV Petrom SA.

Cazul a fost discutat la începutul şedinţei de vineri a Guvernului de către premierul Victor Ponta şi miniştrii implicaţi.

“Nu se iau acţiunile de la Petrom, pentru că nu sunt ale Ministerului Finanţelor, ci ale Ministerului Economiei, prin Departamentul de Energie, dar este o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care fraţii Micula sau compania lor au de plătit de la statul român 82 milioane euro”, a spus Ponta.

Ministrul Finanţelor i-a explicat că este vorba atât de fraţii Micula, cât şi de companiile lor, dar a precizat că ministerul a solicitat anularea hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013, formulând şi o contestaţie la executare în faţa instanţelor româneşti.

“E, asta e, sper totuşi ca judecătorii români să aplice legea corect şi să nu dea acţiunile Petrom, care nu sunt ale Ministerului de Finanţe”, a completat Ponta.

Ministrul delegat al Energiei a intervenit în discuţie spunând că rămâne de văzut cum va acţiona executorul judecătoresc şi arătând că, “fără a-mi permite să comentez o decizie a instanţei”, în cazul Petrom s-a evaluat la valoarea nominală şi nu la cea de piaţă.

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat anterior că a formulat contestaţie la executare în faţa instanţelor judecătoreşti naţionale împotriva sechestrului asupra acţiunilor deţinute de statul român la OMV Petrom obţinut de societăţi controlate de fraţii Micula.

“Prin adresa înregistrată la Ministerul Finanţelor Publice sub nr.133763 din 3 decembrie 2014, Societatea civilă profesională de executori judecătoreşti «Mazilu şi Asociaţii», la cererea societăţilor Multipack S.R.L., Starmill S.R.L. şi European Food S.A., precum şi a persoanei fizice Ioan Micula, ne-a informat că a întocmit Procesul verbal de sechestru în dosarul de executare nr.22/2014 asupra acţiunilor deţinute de statul român la SC OMV Petrom SA. Împotriva acestui act de executare silită, ca şi împotriva tuturor actelor de executare întocmite în cadrul aceluiaşi dosar de executare, Ministerul Finanţelor Publice a formulat contestaţie la executare în faţa instanţelor judecătoreşti naţionale”, se arată într-un comunicat al ministerului.

De asemenea, după primirea Procesului verbal de sechestru anterior menţionat, Ministerul Finanţelor a informat Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Departamentul pentru Energie.

Ministerul menţionează că diferendul în faţa Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii dintre România şi societăţile Multipack S.R.L., Starmill S.R.L. şi European Food S.A., precum şi persoanele fizice Ioan Micula şi Viorel Micula nu este finalizat, România, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând anularea hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013.

Acesta este primul proces pe care statul român îl pierde la ICSID.

OMV deţine 51,01% din acţiunile Petrom, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se regăseşte şi Fondul Proprietatea, cu o participaţie de circa 19%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Omul de afaceri Dan Besciu (Euroconstruct) a fost reţinut de DIICOT

10 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/2.036 vizite

de Valentin Anghel

Omul de afaceri Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading, a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii DIICOT, în dosarul de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei, potrivit unor surse judiciare.

Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă, în urma audierilor de la sediul central al DIICOT, pentru Josep Horneger, administrator la SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL.

Cei doi vor fi duşi, joi, la instanţă, cu propunerea de arestare preventivă.

În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii la birouri ale CFR Călători şi la sediile unor firme. În urma percheziţiilor, opt persoane vizate în dosar, printre care Besciu şi Horneger, au fost duse la audieri.

Percheziţiile au fost făcute după ce anchetatorii au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

“Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au mai precizat procurorii.

Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

“Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

“Bilanţul” penal al şefilor de CJ, tot mai consistent. Numărul celor cu dosare a urcat la 21. HARTA judeţelor ai căror preşedinţi de consilii au avut şi încă au probleme cu legea

10 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.684 vizite

de Otilia Ciocan

Actualii sau foştii şefi de CJ care au ori au avut probleme cu legea sunt tot mai mulţi, iar lista nu pare închisă. Odată cu ridicarea preşedintelui CJ Timiş de către DNA, numărul acestora a crescut, miercuri, la 21, şase fiind arestaţi preventiv sau la domiciliu, în dosare de corupţie.

Abuz în serviciu, mită, trafic de influenţă – acestea sunt infracţiunile cu frecvenţă mare în dosarele deschise pe numele preşedinţilor de consilii judeţene. Majoritatea acestor dosare sunt instrumentate de procurorii anticorupţie, care, în ultimele zile, au avut “incursiuni” în judeţele Timiş, Hunedoara şi Buzău.

Ultimul (dar, puţin probabil, cel din urmă) şef de CJ ridicat de anchetatori este preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin (PSD). Acesta este suspectat, potrivit unor surse judiciare, că direcţiona fonduri din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu o firmă al cărei patron este un apropiat al edilului. Miercuri seară, Bojin ar urma să afle dacă va fi cercetat în libertate sau în arest.

Arestat la domiciliu, şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), nu ar fi stat nici el departe de ilegalităţi, după cum susţin procurorii. Asupra lui planează suspiciunea că în perioada 2010-2014 a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa similară. Respectivele firme erau controlate de persoane din cercul său relaţional, “practică” frecventă în rândul celor cu drept de semnătură şi decizie privind banii publici.

Trioul preşedinţilor de CJ ridicaţi în ultimele zile este completat de Cristinel Bîgiu (Buzău, PSD), arestat preventiv pentru că ar fi cerut şi primit bani pentru a atribui contracte pe bani publici unor firme. El a fost reţinut după ce a fost prins în flagrant, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte, în timp ce primea 50.000 de lei pe care anchetatorii îi consideră mită.

Printre cele mai mediatizate cazuri de corupţie în plan local se numără cel al lui Nicuşor Constantinescu (PSD). Preşedintele suspendat al CJ Constanţa a atras atenţia asupra sa, în primul rând, prin numărul de dosare în care este judecat (trei), dar şi prin “fuga” în America, din motive de sănătate. Ulterior, odată prins, el a fost arestat, însă a stat mai puţin de o lună în arest preventiv, în prezent fiind judecat sub control judiciar. Constantinescu a fost trimis în judecată pentru că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, pentru că nu s-a supus unui control al Curţii de Conturi şi pentru că ar fi fost implicat în retrocedarea ilegală a unor terenuri la malul Mării. În plus, şeful CJ Constanţa este anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite 15 cartuşe de 9 milimetri.

Un alt nume cu greutate care a stârnit interesul opiniei publice este cel al şefului CJ Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), în contextul în care în documentele din dosar era menţionat şi numele premierului Victor Ponta. Dosarul lui Duicu a fost deschis după ce acesta ar fi afirmat, într-o discuţie cu şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, unor funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi a şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi asupra unor consilieri locali din CL Orşova. Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite. Duicu, suspendat de la şefia CJ Mehedinţi, se află, în prezent, în arest la domiciliu, la vila sa din Orşova, după ce între 4 aprilie şi 17 octombrie a fost arestat preventiv.

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma (PSD), în prezent suspendat din funcţie, le-a atras atenţia procurorilor. Alături de fiul său, acesta ar fi prejudiciat bugetul judeţului cu peste şase milioane de lei, prin atribuirea unor contracte “cu dedicaţie”. Mircea Cosma este cercetat sub control judiciar.

“Reţeta” contractelor atribuite preferenţial a fost însuşită şi la CJ Braşov, al cărui şef, Aristotel Căncescu(PNL), este acuzat de abuz în serviciu. Aflat în arest preventiv din 24 octombrie, Căncescu ar fi acordat preferenţial contracte unei firme, în 2007 şi în 2008. În schimbul acestui “serviciu”, societatea comercială respectivă i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa acestuia din Râşnov, susţin procurorii.

Aflat în prezent în arest la domiciliu, Horea Uioreanu (Cluj, PNL) este printre puţinii şefi de consiliu judeţean care şi-a dat demisia în urma implicării într-un scandal penal. Arestat preventiv între 29 mai şi 12 noiembrie, fostul preşedinte al CJ Cluj este judecat pentru că ar fi luat mită în repetate rânduri. Procurorii spun că acesta ar fi cerut un comision de 700.000 de lei pentru a “oferi” un contract în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, cu privire la efectuarea de lucrări în mai multe comune din judeţ şi pentru construirea unor obiective în cadrul Aeroportului din Cluj-Napoca.

Tot despre bani publici este vorba şi în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa (PSD), urmărit penal de DNA într-un dosar privind licitaţii trucate. Contractele date, potrivit procurorilor, cu încălcarea legii au vizat proiecte de consolidare şi restaurare pentru un muzeu, Centrul Cultural Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv, un punct de operare aeromedicală SMURD, reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră, proiecte realizate, în parte, din fonduri europene.

Vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD şi fost şef al Consiliului Judeţean Teleorman, se află, şi el, pe lista foştilor şefi de CJ acuzaţi că nu au respectat legea. Dragnea a fost trimis în judecată, în iulie 2012, în dosarul fraudării referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. El este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

În ceea ce îl priveşte pe preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), procurorii spun că acesta ar fi favorizat o firmă din Timişoara căreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare, bugetul instituţiei fiind prejudiciat astfel cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului.

Pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş se află un dosar ce îl priveşte pe preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba(UDMR), acuzat de corupţie pentru că, în decembrie 2010, ar fi dispus în mod nelegal şi nejustificat decontarea a 1,8 milioane de lei în favoarea unei firme, pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum judeţean.

Sibiul se află, şi el, pe “harta” consiliilor judeţene ai căror şefi au probleme cu legea, fiind reprezentat deIoan Cindrea (PSD). Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost trimis în judecată de Parchetul instanţei supreme pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel peste 35.000 de lei.

În Bihor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Iosif Francisc Kiss (UDMR), este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, Kiss, alături de câţiva oameni de afaceri, a conceput şi a pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăţi din România, dar şi din SUA, prin intermediul căruia, între 2005 şi 2006, a fost disimulată plata sumei de aproximativ 600.000 de euro, de bani publici.

În Botoşani, problemele de natură penală sunt consemnate atât la actualul preşedinte al CJ, cât şi la un fost ocupant al funcţiei.

Astfel, Constantin Conţac (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani în perioada 2004-2008, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în vara lui 2007, pentru efectuarea unor operaţiuni financiare în situaţii de incompatibilitate, spălare de bani şi fals în declaraţii. Conţac ar fi desfăşurat, alături de fiul său, Liviu Conţac, fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri, afaceri pe bani publici constând în contracte de prestări-servicii având ca obiect întreţinerea drumurilor. Constantin Conţac a fost acuzat de fals în declaraţii pe motiv că, în perioada 2004-2007, a omis trecerea în declaraţiile de avere a sumei de aproximativ un milion de dolari. În 31 octombrie 2012, Constantin Conţac a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare şi a fost încercerat la Penitenciarul Botoşani, fiind eliberat la începutul anului 2014, după executarea unei treimi din pedeapsă.

Actual şef al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu (PNL), a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual. El a fost găsit vinovat că a consemnat nereal că 23 de membri ai partidului au fost excluşi din PNL, aceştia pierzându-şi astfel funcţiile de consilieri judeţeni sau locali. Sentinţa nu a fost definitivă, iar o decizie finală în acest proces urmează să fie dată de Curtea de Apel Suceava.

Constantin Nicolescu (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a primit cea mai aspră pedeapsă dintre toţi şefii de CJ condamnaţi: nouă ani şi şase luni de închisoare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene la reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Decizia în cazul său nu este însă definitivă, sentinţa finală urmând să fie dată de instanţa supremă, care, pe de altă parte, a decis că Nicolescu s-a aflat în conflict de interese.

Şi Marian Oprişan (PSD) deţine un record în rândul preşedinţilor de CJ. În cazul său, dosarul cunoscut sub numele de “Căprioara” în care este acuzat de coruptie stagnează în instanţă de mai bine de opt ani. Procurorii susţin că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean Vrancea, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

Un alt fost şef de CJ din sudul ţării, Nicolae Mischie (Gorj, PSD), a fost condamnat definitiv, în martie 2013, la patru ani de închisoare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, fiind eliberat condiţionat anul acesta, în mai. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie.

Nici judeţul Brăila nu lipseşte de pe lista judeţelor ai căror şefi de consiliu judeţean au avut şi încă au probleme cu legea. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi favorizat firme la licitaţii în cazul atribuirii unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei. În prezent, Bunea Stancu se află în arest la domiciliu, după ce a fost arestat definitiv. În plus, în 18 noiembrie, Bunea Stancu a fost găsit vinovat de ICCJ că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde este acţionar majoritar. Tot fostul preşedinte al CJ Brăila, exclus între timp din PSD, are un dosar în care este acuzat de conflict de interese.

De conflict de interese a fost acuzat şi preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu (PNL), după ce în 2009 şi 2010 a semnat hotărâri privind bugetele judeţului prin care au fost alocaţi peste un milion de lei pentru două asociaţii conduse de acesta. Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

foto coperta stillonline.ro

Preşedintele şi vicele CJ Hunedoara, arestaţi la domiciliu

10 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.726 vizite

Loredana Diacu
Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, fostul vicepreşedinte CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi oamenii de afaceri Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup, cercetaţi sub control judiciar pentru corupţie, vor fi arestaţi la domiciliu, informează Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, marţi, pentru sursa citată că instanţa a admis contestaţia formulată de DNA Alba Iulia la hotărârea Tribunalului Alba prin care preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi ceilalţi patru inculpaţi cercetaţi în dosarul de corupţie au fost puşi sub măsura controlului judiciar, dispunând ca toţi cei cinci inculpaţi să fie arestaţi la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă. Instanţa a anunţat Poliţia Judeţeană Hunedoara pentru a pune în executare măsura arestului la domiciliu.

Reamintim că cei cinci au fost reţinuţi, în 3 decembrie, pentru fapte de corupţie iar o zi mai târziu Tribunalul Alba a decis ca aceştia să fie cercetaţi sub control judiciar până în 15 februarie, însă decizia nu era definitivă.

Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale), luare de mită, în formă continuată (21 acte materiale), luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, spălare de bani, în forma instigării (2 infracţiuni), conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

Vicepreşedintele CJ, Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (4 acte materiale), spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Venter este acuzat de complicitate la luare de mită, în formă continuată (21 acte materiale), complicitate la luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), spălare de bani (2 infracţiuni) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Conform referatului DNA, obţinut de Agerpres, Moloţ a instituit în judeţul pe care îl conducea regula “întoarcerii” către familia sa a unui procent din suma finanţată de la bugetul judeţului. Mita primită de Moloţ prin instituirea acestui sistem se ridică la peste 9,6 milioane de lei, relatează Agerpres.

Odată ajuns la conducerea instituţiei publice, Moloţ ar fi înţeles că orice alocare bugetară din partea CJ Hunedoara se poate constitui într-o sursă de venit pentru sine, baronul PNL acţionând ”fără nicio rezervă” în acest sens.

“De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de obţinere a foloaselor ilicite de la ofertanţii declaraţi câştigători în urma derulării procedurilor de achiziţie publică, concomitent cu atenţia permanentă acordată evitării depunerii semnăturilor pe înscrisurile care implicau aprobări sau avizări în favoarea acestora, dar prin manifestarea unei atenţii sporite asupra situaţiilor centralizatoare referitoare la prioritizarea plăţilor în favoarea acestor parteneri. Aceştia din urmă acceptau ‘relaţii comerciale’ cu firmele familiei Moloţ, respectiv plata unor servicii sau lucrări care, pe de-o parte, nu erau justificate raportat la îndeplinirea criteriilor de calificare iar pe de altă parte, nu erau justificate datorită lipsei capacităţii tehnice şi/sau profesionale a firmelor familiei Moloţ”, se arată în documentul citat de Agerpres.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Percheziţii DNA la CJ Timiş şi la mai multe primării. Preşedintele CJ Timiş, scos de mascaţi din sediul Consiliului şi dus la audieri la DNA central

10 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.623 vizite

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin (PSD), suspectat de fapte de corupţie, a fost ridicat de anchetatori de la locuinţa sa, miercuri dimineaţă, dus la sediul CJ Timiş şi, de acolo, la sediul central DNA, în contextul unor percheziţii la sediul CJ, la Direcţia Apelor Banat şi la mai multe primării din judeţ. Titu Bojin, consilierul judeţean Marcel Mihoc, 17 primari, managerul Muzeului Satului Bănăţean, un director de la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, directorul regional şi directorul economic al Direcţiei Drumuri şi Poduri Timişoara vor fi audiaţi în dosarul de corupţie.
UPDATE 11:00 Titu Bojin, scos de mascaţi din sediul CJ Timiş şi dus la audieri la DNA central

Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a fost scos de mascaţi din sediul instituţiei şi va fi dus la Bucureşti, pentru a fi audiat la DNA în dosarul în care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu şi în care au loc zeci de percheziţii la 17 primării şi alte instituţii.

Titu Bojin a fost scos din sediul instituţiei în jurul orei 10.50 şi urcat într-o dubă a Jandarmeriei. El va fi dus la Bucureşti, pentru a fi audiat la DNA.
La ora transmiterii acestei ştiri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş au loc în continuare percheziţii.
Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.
Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.
În acest sens, în 25 iunie 2014 s-a convocat şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, pe ordinea de zi fiind discutat şi “proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş pe anul 2014″.
Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestgea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări pentru fapte de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în 2014.
Procurorii fac miercuri 48 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Timiş, Cluj, Braşov, Sibiu, Argeş, Prahova, Arad, Suceava, Galaţi, Iaşi şi Constanţa, dintre care 20 la instituţii publice şi restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane suspectate în această cauză, a precizat DNA.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au loc în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.
Printre instituţiile la care au loc percheziţii se află Direcţia de Ape Banat, Direcţia de Drumuri şi Poduri, dar şi CFR Călători, instituţii cu care Consiliul Judeţean Timiş ar fi încheiat contracte.

În acest dosar sunt vizate peste 20 de persoane, care vor fi duse la audieri cu mandate de aducere, atât la DNA central, cât şi la DNA Timişoara.
Sursele judiciare au precizat că la DNA structura centrală vor fi duşi, cu mandat de aducere, Titu Bojin şi Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.
Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, care este şi liderul filialei judeţene a PSD, a fost ridicat de anchetatori de la locuinţa sa şi dus la sediul Consiliului Judeţean, unde procurorii fac percheziţii în prezenţa acestuia. La intrarea în sediul instituţiei, Bojin a spus că nu ştie despre ce este vorba şi urmează să afle.

Percheziţii au loc şi la sediile a 17 primării din judeţ, edilii urmând să fie audiaţi. Astfel, cu mandat de aducere vor fi duşi, al DNA Timiş, în calitate de suspecţi, primarul oraşului Buziaş Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş Ion-Alin Neamtu, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Iona Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohancanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Dariu Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.
Tot cu mandat de aducere vor fi duşi, la DNA Timişoara, Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara, au precizat sursele citate.
În 10 octombie, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a fost audiat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar de evaziune fiscală privind mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care a aparţinut soţiei şi fiului acestuia.
Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost citat de procurori pentru a da declaraţii de martor în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de evaziune fiscală de la Direcţia Apele Române Banat, cauză preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.
În 11 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş în acelaşi dosar, în care sunt vizate mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care aparţinea soţiei şi fiului acestuia. Tot atunci au fost audiaţi de procurori soţia şi fiul lui Titu Bojin. Titu Bojin declara atunci că nu are nicio implicare în dosarul de evaziune fiscală şi că nu el a semnat, în 2008, contractele dintre Direcţia Apele Române Banat şi firma care a aparţinut soţiei sale.
Preşedintele CJ Timiş spunea că în acest dosar este vorba despre taxe şi impozite care nu au fost plătite statului de către firmă şi că toate documentele au fost semnate de contabil.
Potrivit anchetatorilor, aceste contracte au fost semnate în anul 2008, când Titu Bojin ocupa funcţia de director al acestei Direcţii.
Firma Temadi TMB, care a aparţinut Mariei şi lui Emilian Bojin, a fost vândută, potrivit preşedintelui CJ Timiş, în anul 2011.
Titu Bojin a fost directorul Direcţiei Apelor Române Banat în perioada 2001- 2011, în prezent fiind preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi liderul PSD Timiş.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Preşedintele CJ Buzău, la DNA. Marian Cristinel Bîgiu, prins în flagrant când ar fi primit 50.000 de euro mită

6 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.558 vizite

de Valentin Anghel

Preşedintele CJ Buzău, Marian Cristinel Bîgiu, este audiat la DNA după ce a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp ce ar fi luat mită 50.000 de euro, care ar fi reprezentat o a doua tranşă de bani din mita dată de un om de afaceri pentru a obţine un contract cu CJ, afirmă surse judiciare. Percheziţii ale procurorilor DNA au loc, sâmbătă seară, la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, mai mulţi angajaţi ai instituţiei fiind chemaţi de acasă de către anchetatori.

UPDATE 20:30 - Şeful Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, ar fi primit, sâmbătă, la momentul la care a fost prins în flagrant de procurorii DNA, suma de 50.000 de euro, care ar fi reprezentat o a doua tranşă de bani din mita dată de un om de afaceri pentru a obţine un contract cu CJ, afirmă surse judiciare.

Potrivit surselor citate, Bîgiu ar fi primit 50.000 de euro de la un om de afaceri buzoian, iar banii i-ar fi fost daţi prin intermediul lui Florin Colgiu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, sâmbătă, la louinţa preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

La scurt timp, procurorii DNA au realizat flagrantul, mai spun sursele citate.

La ora transmiterii acesti ştiri, Cristinel Bîgiu şi Florin Colgiu, care este şi finul acestuia, sunt audiaţi în continuare la sediul DNA central.

De asemenea, continuă şi percheziţiile la sediul Consiliului Judeţean Buzău, în prezenţa secretarului instituţiei, Laurenţiu Gavrilă, şi a mai multor angajaţi care au fost chemaţi de acasă. Surse din administraţia judeţeană spun că anchetatorii au solicitat hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean Buzău de la preluarea mandatului de către Cristinel Bîgiu.

UPDATE 18:40 - Şeful Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, a ajuns la sediul DNA central, unde s-a prezentat şi Florin Colgiu, liderul TNL Buzău, care ar fi fost intermediarul banilor.

Bîgiu a ajuns la sediul DNA central în jurul orei 18.30, însoţit de anchetatori.

Întrebat de jurnalişti dacă a primit mită, aşa cum este suspectat de procurorii anticorupţie, Bîgiu a răspuns: ”Bani, despre ce bani vorbiţi? Nu am luat niciun ban”.

Cu puţin timp înainte de sosirea lui Cristinel Bîgiu, la sediul DNA a ajuns şi Florin Colgiu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, vicepreşedinte TNL la nivel naţional, care este finul preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

Conform unor surse judiciare, Florin Colgiu ar fi fost cel care ar fi intermediat banii pe care Bîgiu i-ar fi primit de la un om de afaceri, astfel încât CJ să încheie un contract cu firma acestuia.

Sâmbătă după-amiază, Cristinel Bîgiu, care ar fi fost monitorizat de anchetatori de mai mult timp, a fost prins în flagrant în timp ce ar fi primit mita la locuinţa sa, prin intermediul lui Florin Colgiu.

UPDATE 18:20 - Percheziţii ale procurorilor DNA au loc, sâmbătă seară, şi la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, mai mulţi angajaţi ai instituţiei fiind chemaţi de acasă de către anchetatori, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile la sediul Consiliului Judeţean Buzău au loc în prezenţa secretarului instituţiei, Laurenţiu Gavrilă, şi a mai multor angajaţi care au fost chemaţi de acasă.

Anchetatorii au intrat în sediul CJ Buzău cu aparatură, dar si cu mai multe cutii cu documente, care, cel mai probabil, au fost ridicate de la locuinţa lui Cristinel Bîgiu, unde acesta ar fi fost prins în timp ce lua mită.

Surse din CJ afirmă că anchetatorii au solicitat hotărările adoptate de Consiliul Judeţean Buzău de la preluarea mandatului de către Cristinel Bîgiu.

UPDATE 17:30 - Percheziţiile făcute de procurorii DNA la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, Critinel Bîgiu, s-au încheiat, la ora transmiterii acestei ştiri Bîgiu fiind adus cu o dubă în Bucureşti, la DNA central, unde va fi audiat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Percheziţiile făcute de anchetatori în apartamentul şefului CJ Buzău s-au încheiat în jurul orei 17.00.

Bîgiu a coborât din apartament însoţit de anchetatori, fără a fi încătuşat.

La ieşirea din blocul în care locuieşte, Cristinel Bîgiu a fost întrebat de jurnalişti dacă a luat mită, aşa cum este suspectat de procurori, răspunzând ”nu”, fără a face alte comentarii.

Ulterior, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău a fost urcat într-o dubă, fiind adus în Bucureşti, la DNA central, unde va fi audiat.

Vineri noapte, Cristinel Bîgiu a postat pe pagina sa de Facebook o urare de Sfântul Nicolae.

”Aveţi ghetuţele pregătite? Moş Nicolae este pe drum. Să ne aducă sănătate şi linişte tuturor!”, a scris Bîgiu pe Facebook.

După percheziţii, Bîgiu va fi adus, pentru audieri, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), au mai spus sursele citate.

Marian-Cristinel Bîgiu, în vârstă de 47 de ani, se află la primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, fiind ales pe listele USL.

În perioada 1993 – 1994, el a fost contabil la Sigma Instal, după care a fost, până în anul 2000, a fost şef compartiment import-export la S.C. Modern Shoes S.A, iar din 2000 şi până în 2004 a fost director general al S.C. Modern Shoes S.A.

Din iunie 2004 şi până în ianuarie 2005, Cristinel Bîgiu a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, iar din ianuarie 2005 şi până în mai 2007 a fost prefect al judeţului Buzău. Ulterior, el a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, funcţie deţinută până în noiembrie 2008.

În perioada 2008-2012, Cristinel Bîgiu a fost senator, fiind ales din partea PNL, partid în care a deţinut mai multe funcţii şi din care a demisionat în luna octombrie, în baza OUG 55, care a permis migraţia aleşilor locali fără să-şi piardă mandatul.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

(Florentina Mardale) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, reţinuţi pentru fapte de corupţie

3 decembrie 2014/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.680 vizite

foto – Mediafax
articol – Florentina Mardale – Mediafax

Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, şi vicepreşedintele Tiberiu Balint au fost reţinuţi, miercuri seară, de DNA Alba, după ce au fost audiaţi în dosarul în care Moloţ este suspectat de fapte de corupţie după ce au fost făcute percheziţii şi au fost ridicate documente.

Potrivit unor surse judiciare, şeful Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Mircea Moloţ, a fost reţinut de procurorii DNA Alba, după ce a fost audiat aproximativ şase ore.
În acest caz a fost reţinut şi vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Balint, au precizat sursele citate.

Cei doi urmează să fie duşi în arestul Poliţiei Judeţene Alba, în prezent fiind făcute documentele în acest sens.
Mircea Moloţ (PNL) a fost audiat, miercuri, la DNA Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

După ce preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a ajuns la DNA Alba, la sediul instituţiei au ajuns alte trei persoane, audiate în acelaşi caz. Este vorba despre vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Ioan Balint, ginerele lui Mircea Moloţ, Venter Roberto Patrik, şi omul de afaceri Pup Emanoil Milică.

Potrivit unor documente obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.00 de lei.

În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/presedintele-si-vicepresedintele-consiliului-judetean-hunedoara-retinuti-pentru-fapte-de-coruptie-13699408