Articole

Afaceri la ADS. Senatorul UDMR Barna Tanczos, urmărit penal pentru corupţie

/0 Comentarii/în /de /2.003 vizite

Procurorii anticorupţie au dispus vineri începerea urmăririi penale pe numele senatorului UDMR Barna Tanczos, la data faptelor preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), pe care îl acuză de abuz în serviciu şi fals intelectual într-un dosar de corupţie în care prejudiciul se ridică la peste 15 milioane de lei, anunţă DNA în cadrul unui comunicat de presă.

Din ordonanţa de efectuare a urmăririi penale reiese că, în 2006, Barna Tanczos, în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiei de preşedinte al ADS, cu complicitatea unor persoane, a semnat o adresă prin care informa Subcomisia de Fond Funciar a Sectorului 1 în legătură cu faptul că, în urma măsurătorilor efectuate la S.C.D.P. Băneasa – locaţia Bucureşti, a rezultat o suprafaţă totală de 60,44 ha teren, din care 45,77 ha sunt disponibile în vederea retrocedării.

Toate acestea s-au întâmplat fără ca suspectul Barna să fi solicitat avizul sau opinia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice sau S.C.D.P. Băneasa, singurele instituţii în măsură să stabilească suprafeţele de teren ce sunt indispensabile cercetării, conform prevederilor legale, au arătat procurorii.

Ulterior, DNA susţine că Tanczos Barna a încheiat, fără a verifica legalitatea documentaţiei depuse, conform prevederilor legale, un protocol de predare – preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din locaţia Bucureşti, prin care preda suprafaţa de 2,8 hectare către Subcomisia de Fond Funciar a Sectorului 1. În cuprinsul protocolului, în mod neadevărat se arată că suprafaţa predată se găseşte în domeniul privat al statului, deşi în realitate se afla în domeniul public, precum şi că nu se impunea acordarea de despăgubiri, neexistând nici un prejudiciu produs Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, cu toate că pe suprafeţele respective se aflau plantaţii pomicole destinate strict cercetării.

“În urma acestor demersuri făcute cu încălcarea prevederilor legale, de către Tanczos Barna, în calitate de preşedinte al ADS, a fost emis, de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a Municipiului Bucureşti, un titlu de proprietate pe numele unei persoane ce nu a făcut dovada vechiului amplasament pe suprafeţele de teren exploatate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Atestarea unor fapte neconforme realităţii de către Tanczos Barna, în calitate de preşedinte al ADS, a facilitat de asemenea încheierea frauduloasă de către DRĂGAN DANIEL a şapte protocoale”, au explicat procurorii.

Barna Tanczos este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit în formă continuată şi fals intelectual.

DNA a dispus, în martie 2014, începerea urmării penale şi pe numele lui Daniel Drăgan, fost preşedinte al ADS, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată.

Pentru formularea acestor acuzaţii s-a reţinut faptul că, în perioada 2007-2008, Daniel Drăgan, fără a verifica legalitatea documentaţiei depuse, conform prevederilor legale, a încheiat un număr de 7 protocoale de predare – preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din Bucureşti, prin care a predat Subcomisiei de Fond Funciar a Sectorului 1 suprafaţa de 29,17 hectare aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

DNA arată că, în cuprinsul acestor protocoale, în mod fals, se atestă că suprafaţa predată face parte din domeniul privat al statului, deşi în realitate se afla în domeniul public, precum şi că nu există prejudiciu sau despăgubiri ce ar trebui acordate Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, deşi pe suprafeţele respective se aflau plantaţii pomicole destinate strict cercetării.

“Ca urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu şi a întocmirii frauduloase a acestor documente de către Drăgan Daniel, Tanczos Barna şi de alte persoane, funcţionari în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa a suferit un prejudiciu evaluat la suma de 15.977.585 lei”, afirmă procurorii anticorupţie.

 articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

DNA cere arestarea primarului Tudor Pendiuc, a fiicei acestuia şi a altor patru persoane

/0 Comentarii/în /de /1.573 vizite

Procurorii DNA cer, vineri, Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc, a fiicei acestuia şi a altor patru persoane, în dosarul de corupţie legat de atribuirea şi prelungirea unui contract privind transportul public local.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut, joi, pe primarul Tudor Pendiuc, pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (două acte materiale), şi pe fiica acestuia, fosta realizatoare TVR Emanuela Elena Pendiuc, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

Anchetatorii i-au reţinut şi pe Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, Florin Şerban Barbu, acţionar la SC Conarg Real Estate SRL, pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani, Constantin Scarlat şi Gheorghe Văsîi, ambii reprezentanţi ai societăţilor Girexim Universal SA şi CNCD SA, pentru complicitate la abuz în serviciu, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Un judecător de drepturi şi libertăţi va lua în discuţie, vineri după-amiază, propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă a celor şase inculpaţi.

Procurorii DNA arată, în ordonanţele de reţinere, că societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste cinci milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

Pendiuc este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu încheierea cu cele două firme, derularea şi prelungirea contractului de achiziţie publică de asociere în participaţiune, fapte comise în perioada 2007-2014, împreună cu Valentin Vişoiu, Constantin Scarlat şi Gheorghe Văsîi.

Astfel, primarul Tudor Pendiuc a iniţiat procedura de asociere a SC Publitrans 2000 SA cu operatorul privat, contrar legii şi contrar cererilor formulate în repetate rânduri de consiliul de administraţie al societăţii şi fără a ţine cont de concluziile studiului de fezabilitate aprobat prin hotărâre de consiliu la data de 7 martie 2007, a impus, în mod nelegal, membrilor consiliului de administraţie al societăţii de transport public local să includă în caietul de sarcini condiţii restrictive pentru a limita participarea operatorilor privaţi la licitaţie şi a iniţiat proiectul de hotărâre privind avizarea asocierii în participaţiune, invocând concluziile studiului de fezabilitate întocmit de Universitatea Piteşti, în care se menţionau soluţii contrare celor susţinute de el, pentru a induce în eroare membrii consiliului local, au scris procurorii în ordonanţele de reţinere.

Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

Mai mult, susţin procurorii, Pendiuc a ordonat plăţile prin care asocierea de firme încasa subvenţia şi a iniţiat şi prelungit contractul, invocând, în mod nereal, existenţa unei stări de urgenţă, în condiţiile în care fusese înştiinţat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract şi ştia că firmele nu deţineau autobuzele în proprietate.

“Finalitatea derulării în condiţii frauduloase a acestui contract a fost aceea că, în cadrul asocierii, firma privată a dobândit mijloacele de transport din veniturile realizate de asociaţie şi a realizat şi un profit substanţial, în timp ce societatea publică de transport SC Publitrans 2000 SA s-a regăsit, la finalizarea contractului, în aceeaşi situaţie, practic fără mijloace de transport. Relevant este faptul că, numai din subvenţia încasată de firma privată, au fost achitate autobuzele care i-au revenit în proprietate ulterior. În această modalitate, a fost cauzat Primăriei Municipiului Piteşti un prejudiciu în sumă de 23.013.099,65 lei (peste 5 milioane euro)”, au arătat procurorii în documentele trimise instanţei.

În schimbul acestor decizii, în 18 februarie 2008, primarul Tudor Pendiuc ar fi primit pentru fiica sa, Emanuela Elena Pendiuc, de la Valentin Vişoiu, un apartament în Bucureşti, în valoare de 130.900 de euro, echivalentul a 475.812 lei, susţin procurorii.

“Se reţine pentru moment preţul menţionat în contract, deşi acesta este neserios în raport de preţul apartamentelor din zona rezidenţială respectivă, urmând să se stabilească ulterior preţul real al acestui imobil”, a precizat DNA.

Emanuela Pendiuc este acuzată că, pentru a ascunde primirea, de către tatăl său, a unui apartament, în 26 noiembrie 2007 a încheiat un antecontract, iar în 18 februarie 2008 şi contractul de vânzare cu SC Conarg Real Estate SRL.

Ulterior, Emanuela Pendiuc ar fi acceptat şi eliberarea a două chitanţe, în sumă de 110.000 de lei şi de 365.112,18 lei, de către Conarg Real Estate SRL, “fără a remite sumele de bani societăţii anterior amintite”.

Valentin Vişoiu este acuzat că, în 18 februarie 2008, cu ajutorul lui Florin Şerban Barbu, i-a dat lui Pendiuc apartamentul din Bucureşti, pentru ca edilul să influenţeze comisia de evaluare a ofertelor să desemneze asocierea de firme câştigătoarea licitaţiei organizate de Primăria Piteşti.

“Pentru a crea aparenţa că apartamentul a fost plătit şi că nu reprezintă un folos nejustificat, Vişoiu Valentin, în calitate de persoană cu putere de decizie în cadrul SC Conarg Real Estate SRL, a acceptat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în care să se menţioneze, în mod nereal, că a fost încasată integral contravaloarea”, au mai arătat procurorii.

Florin Şerban Barbu este acuzat că a constituit un circuit financiar fictiv, pentru a crearea aparenţei încasării sumei de 475.812,18 lei de la Emanuela Pendiuc, pentru apartamentul din Bucureşti care ar fi fost primit ca mită de către tatăl acesteia.

“Inculpaţii Văsîi Gheorghe şi Scarlat Constantin, reprezentanţi ai SC Girexim Universal SA şi SC CNCD SA, au prezentat o promisiune de vânzare-cumpărare drept contract încheiat, pentru a face dovada că asocierea deţine un număr de 80 de autobuze cu titlu de proprietate. Înscrisul a fost folosit în cadrul procedurii de selecţie a ofertelor, pentru a argumenta şi susţine dispoziţiile primite de la inculpatul Pendiuc Tudor, respectiv că asocierea SC CNCD SA / SC Girexim Universal SA deţine autobuzele respective. În conivenţă cu inculpatul Pendiuc Tudor, inculpaţii Văsîi Gheorghe şi Scarlat Constantin, începând cu data de 22.02.2008 şi până în luna septembrie 2014, au înaintat documente justificative pentru plata subvenţiei, au semnat adrese de înaintare către Primăria Piteşti pentru a încasa subvenţia şi au semnat procesele-verbale de validare şi verificare a subvenţiei, în baza cărora inculpatul Tudor Pendiuc, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăţilor către asocierea SC CNCD SA / SC Girexim Universal SA”, au mai scris procurorii în ordonanţele de reţinere.

DNA a precizat că în acest dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Ziua condamnării în dosarul Poşta Română: Maricel Păcuraru şi Mihail Toader – patru ani cu executare

/0 Comentarii/în /de /1.724 vizite

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, luni, pe fostul director al Poştei Române, Mihail Toader, şi pe Maricel Păcuraru, acţionar alături de Cozmin Guşă la Realitatea TV, la câte patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.

Maricel Păcuraru este partenerul lui Cozmin Guşă (50/50%) în compania GMG Media Box, firmă care mai controlează încă Realitatea TV până la următoarea adunare generală a creditorilor, scrie reporter Virtual.

Păcuraru şi Toader au fost condamnaţi în mai 2012, de Tribunalul Bucureşti la opt şi respectiv şase ani de închisoare cu executare în dosarul poliţelor de asigurare pentru angajaţi. Aceştia au fost trimişi în judecată în 13 octombrie 2009, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare, prin care CNPR a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.

Cei doi au făcut apel, iar dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel, pedepsele fiind anulate. CAB a explicat motivele acestei decizii: condamnarea nu a fost motivată, informează evz.ro

Poliţe nelegale

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în cursul anului 2006, Toader Mihai, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au iniţiat şi au aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române.

Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi SC Allianz Tiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro).

La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.

În ceea ce-l priveşte pe Păcuraru, acesta ar fi beneficiat, potrivit procurorilor, de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Gabriel Sandu, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, ARESTAŢI în dosarul Microsoft

/0 Comentarii/în /de /1.652 vizite

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost arestaţi în dosarul licenţelor Microsoft, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Cei patru inculpaţi din dosarul Microsoft urmează să fie încarceraţi, conform deciziei de miercuri a magistraţilor. Gabriel Sandu, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au plecat de la sediul ICCJ după ce le-au expirat ordonanţele de reţinere.

Toţi patru au fost reţinuţi în cursul nopţii de luni spre marţi de procurorii DNA, după ce au fost audiaţi întreaga zi.
Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.
articol prelat de pe http://m.mediafax.ro

Viorel Hrebenciuc, reţinut în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Fostul deputat PSD, scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov. DNA: Deputatul a fost reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

/0 Comentarii/în /de /1.521 vizite

UPDATE – DNA: Viorel Hrebenciuc, acuzat de şase infracţiuni, reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost reţinut pentru a nu se sustrage de la urmărirea penală şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure, în care este acuzat de şase infracţiuni, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au dispus, marţi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a lui Viorel Hrebenciuc, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de păduri.

Potrivit procurorilor, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc se impunea întrucât există probe din care rezultă că a săvârşit faptele de care este acuzat, iar măsura este proporţională cu gravitatea infracţiunilor care ar fi fost comise de acesta.

De asemenea, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi a împiedica sustragerea acestuia de la urmărirea penală.

 

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov, marţi, după aproape cinci ore de audieri, şi va fi dus la instanţa supremă pentru judecarea propunerii de arestare preventivă, în condiţiile în care pe numele său a fost emisă ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost scos din sediul DNA Braşoiv în jurul orei 13.40.

Fostul parlamentar PSD, care avea cătuşe la mâini, a fost urcat de anchetatori într-o maşină, urmând să fie dus în Capitală, la instanţa supremă, pentrru judecarea propunerii de arestare preventivă, după ce procurorii DNA Braşov au emis pe numele său ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost citat să se prezinte marţi dimineaţă la DNA Braşov după ce, luni, Camera Deputaţilor a luat act de demisia deputatului.

Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme, iar de aici la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în cazul lui Hrebenciuc.

La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut.

“Da, da sunt pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de el (dosar – n.r). Un singur lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie, nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă în faţa procurorilor de la DNA”, a spus Hrebenciuc.

Viorel Hrebenciuc a mai afirmat că “DNA nu este sperietoare pentru cei care nu au greşit prea mult”.

Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut, Hrebenciuc a răspuns: “Bineînţeles”.

De asemenea, întrebat dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: “Sunt coincidenţe care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu nu l-am trădat niciodată””.

Camera Deputaţilor a luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament. Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament.

DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, precum şi în dosarul în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În acest dosar, fiul său, Andrei Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, în 24 octombrie, pentru 30 de zile.

Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

În acest dosar, au mai fost arestaţi preventiv Dan Bengescu şi Paltin Gheorghe Sturdza. Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă sunt cercetaţi sub control judiciar.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Dosarul Microsoft: Omul de afaceri Nicolae Dumitru “Niro”, URMARIT PENAL

/0 Comentarii/în /de /3.066 vizite

Luni dimineaţa, la sediul central al DNA este audiat omul de afaceri Nicolae Dumitru, cunoscut ca proprietarul grupului “Niro”. Niro a fost adus cu mandat la DNA. În acelaşi timp, la DNA a fost adus şi Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.
Procurorii au dispus urmarirea penala a lui Nicolae “Niro” Dumitru

Afacerea licenţelor Microsoft a început în 2003, când Adrian Năstase a semnat un memorandum cu compania IT din SUA. În România însă licenţele au ajuns să fie vândute de un intermediar Fujitsu Siemens Computers. Procurorii spun că pe firul afacerii s-a interpus Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers. DNA susţine că acesta şi-a dezvoltat o adevărată reţea de influenţă atât în mediul politic, cât şi în lumea afacerilor. Printre cei menţionaţi sunt Dinu Pescariu, Alexandru Bittner sau Nicolae Dumitru, cunoscut drept proprietarul grupului Niro. Niro era omul de legătură cu Şerban Mihăilescu şi Dan Nica.

Nicolae Dumitru este un apropiat al PSD, dar şi al vicepremierului Gabriel Oprea, preşedinte UNPR. În fiecare campanie electorală au existat zvonuri că și el ar fi finanțat puternic campaniile PSD. Cea mai puternică afacere a lui Niro este complexul Europa din București. El deține întreg complexul unde este amplasat Dragonul Roșu. Deși neagă că s-ar implica în campanii, la toate evenimentele majore al PSD, unul dintre sponsorii pe care îi regăsim invariabil este grupul de firme Niro.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Dorin Cocoş, adus cu mandat la DNA

/0 Comentarii/în /de /1.964 vizite

Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, a fost adus cu mandat la DNA, pentru a fi audiat în Dosarul Microsoft. Omul de afaceri a fost escortat până la intrarea în sediul DNA.

Dorin Cocoş a fost citat de DNA, însă nu s-a prezentat, motiv pentru care s-a apelat la aducerea cu mandat. Fostul soţ al Elenei Udrea s-a întors în ţară de aproximativ o săptămână, din Dubai.

Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, figurează în Dosarul Microsoft ca fiind beneficiarul unei sume de 9 milioane de euro pentru trafic de influență. Afacerea licenţelor Microsoft a început în 2003, când Adrian Năstase a semnat un memorandum cu compania IT din SUA. În România însă licenţele au ajuns să fie vândute de un intermediar Fujitsu Siemens Computers. Procurorii spun că pe firul afacerii s-a interpus Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers. DNA susţine că acesta şi-a dezvoltat o adevărată reţea de influenţă atât în mediul politic, cât şi în lumea afacerilor.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Averea lui Nicuşor Constantinescu, pusă sub sechestru de către instanţă

/0 Comentarii/în /de /1.819 vizite

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, vineri, să pună sechestru pe toate bunurile lui Nicuşor Constantinescu pentru a fi recuperat eventualul prejudiciu cauzat statului în dosarul în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.

Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicușor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

DECLARAŢIA DE AVERE a lui Nicuşor Constantinescu: Case, terenuri, maşini, şalupă şi un milion de dolari în conturi

Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, pe a cărui avere instanţa a decis să pună sechestru asigurător, are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar.

În ultima declaraţie de avere depusă de Nicușor Constantinescu în luna iulie, acesta menţionează şase terenuri intravilane.

Astfel, la unul dintre terenuri, în suprafaţă de 1.431 de metri pătraţi, aflat la Constanţa, este trecută ca titular soţia sa, Codruţa Constantinescu, în urma partajului. Aceasta este coproprietar, împreună cu Nicuşor Constantinescu, al altor două terenuri în suprafaţă de 2.000, respectiv 1.123 de metri pătraţi, la Mila 23 (Tulcea) şi în Voluntari (Ilfov). Un alt teren de 335 de metri pătraţi, în Piatra Neamţ, a fost donat de Nicuşor Constantinescu fiului său, Ştefan.

Nicuşor Constantinescu deţine câte o cotă parte de 4% din două terenuri cumpărate în anul 2009 în Bucureşti şi având o suprafaţă de doar 24,16 metri pătraţi, respectiv 35,68 metri pătraţi. Restul copropietarilor acestor terenuri sunt: Sorin Ionuţ Barbu, Cristian Bozgan, Daniel Bucura, Irina Elena Chircă, Lucia Gherarde, Mihai Mazăre, Radu Mazăre, Oana Mihaela Moldovan, Ioana Nadolu, Gerardina Elena Neagoe, Adrian Radu, Emilian Schwartzenberg, Roxana Elisabeta Sfrija, Carmen Antoanela Stăncescu, Gabriel Sorin Strutinsky şi Adrian Marin Vîlsan.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

foto http://www.realitatea.net/

Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, arestaţi preventiv în dosarul retrocedărilor

/0 Comentarii/în /de /1.895 vizite
    Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza au fost aretaţi preventiv, vineri dimineaţă, în dosarul retrocedărilor, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, reţinuţi joi de procurorii DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor, au ajuns la ICCJ după ora 20.00, iar şedinţa de judecare a propunerii de arestare a început la ora 22.00.

    Ambii inculpaţi au dat declaraţii în faţa instanţei, iar apărătorii lor au cerut judecarea lor în libertate, în timp ce procurorii au cerut arestul preventiv.

La finalul şedinţei de aproximativ patru ore, instanţa a rămas în pronunţare.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut, joi, pe Andrei Hrebenciuc şi Paltin Gheorghe Sturdza.

Andrei Hrebenciuc este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Sturdza este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa, “prin interpretarea părtinitoare a probelor şi denaturarea stării de fapt”, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro, reprezentând contravaloarea a 43.227 de hectare de pădure.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Peste 100 de persoane, aduse cu autocare în Capitală pentru a fi audiate în dosarul referendumului

/0 Comentarii/în /de /1.482 vizite

Peste o sută de persoane sunt aduse cu autocare, vineri, din mai multe judeţe în Capitală, pentru a fi audiate ca martori în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, în care sunt judecaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane.
Aducerea acestora în Capitală la termenul de vineri al dosarului referendumului a fost decisă de instanţă în 3 octombrie, pentru a da declaraţii despre participarea lor la referendumul din 2012, în condiţiile în care apar pe liste că au votat.
Cele peste o sută de persoane sunt aduse în Capitală în baza unor mandate de aducere, din judeţele Olt, Gorj, Teleorman şi Vrancea.

Procesul nu va avea loc vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul referendumului, ci la Curtea Militară de Apel, unde este mai mult spaţiu.
La termenul din 3 octombrie, judecătorii instanţei supreme au stabilit ca în 24 octombrie să fie audiaţi toţi martorii, pentru că mulţi dintre aceştia sunt persoane în vârstă sau cu probleme grave de sănătate, care nu ar trebui “puse pe drumuri” în perioada rece a anului.
Şi la acel termen au fost audiaţi martori, mulţi dintre aceştia fiind persoane vârstnice, cu probleme de sănătate. Instanţa nu a putut lua declaraţia a doi martori care au probleme cu auzul, şi nici pe cea a unei vârstnice care s-a simţit rău în sala de judecată.
În aceste condiţii, preşedintele completului de judecată a stabilit ca la următorul termen să fie chemaţi toţi martorii care au mai rămas de audiat în acest caz, astfel încât să nu se creeze vreo situaţie în care persoane vârstnice sau bolnave “să fie puse pe drumuri în toiul iernii”.
În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
“Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro