Articole

Dosarul Flota, în care Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, CLASAT de procurorii anticorupţie. DNA: Aceste fapte “nu există”

/0 Comentarii/în /de /1.614 vizite

Mediafax

Procurorii anticorupţie au decis clasarea dosarului Flota, în care fostul preşedinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, “întrucât faptele nu există”, se arată într-un răspuns al DNA la solicitarea MEDIAFAX.

Decizia de clasare a dosarului a fost luată miercuri de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Conform sursei citate, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

“Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD.

Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

De altfel, potrivit sursei menţionate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.

“Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că “…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea “Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului “Băceşti” şi a documentelor de plată “P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei “Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”, conform anchetatorilor.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că “în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.

Cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/dosarul-flota-in-care-traian-basescu-era-acuzat-de-abuz-in-serviciu-fals-intelectual-si-delapidare-clasat-de-procurorii-anticoruptie-dna-aceste-fapte-nu-exista-13780949

foto gandul.info

Curtea Constituţională: Legea securităţii cibernetice este neconstituţională

/0 Comentarii/în /de /1.642 vizite

de Otilia Ciocan – Mediafax

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT.

Plenul Curţii Constituţionale a analizat miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind securitatea cibernetică, obiecţie formulată de un 69 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.

“Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT”, se arată într-un comunicat de presă al CC.

De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

“Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a circumstanţelor în care este necesară notificarea, precum şi a conţinutului acesteia (art.20 lit.c), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească)  aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)”, potrivit CC.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/curtea-constitutionala-legea-securitatii-cibernetice-este-neconstitutionala-13778212

foto enational.ro

Miniştri europeni de Interne cer consolidarea controalelor la frontierele externe ale UE

/0 Comentarii/în /de /1.573 vizite

Mediafax

Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justiţiei Eric Holder au convenit duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE.

Această reuniune internaţională excepţională a avut loc la câteva zile după atacurile jihadiste din Franţa şi în timp ce sute de mii de persoane şi numeroşi lideri străini se pregăteau să defileze la Paris în memoria celor 17 victime ale atentatelor.

Într-o declaraţie publicată la finalul reuniunii de două ore, miniştrii consideră că este “indispensabil” un parteneriat cu operatorii de Internet pentru identificarea şi retragerea rapidă a “conţinutului care incită la ură şi teroare”.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Tiberiu Nițu: Legile privind cartelele preplătite și retenția datelor, instrumente potrivite împotriva terorismului

/0 Comentarii/în /de /1.636 vizite

AGERPRES/(A — autor: Florin Marin, editor: Cristina Tatu)

Legile privind cartelele preplătite și retenția datelor ar putea constitui instrumente potrivite de luptă împotriva terorismului, dacă ar fi în vigoare, a susținut joi procurorul general Tiberiu Nițu.

imageResize

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FLUX

“Pentru o prevenire eficientă a actelor de terorism avem nevoie de instrumente potrivite și legile privind cartelele preplătite și retenția datelor ar putea constitui astfel de instrumente potrivite, dacă le-am avea. Se impun a fi adoptate legi eficiente care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism. Ați menționat ce se întâmplă la Paris… Uitați-vă ce înseamnă să încerci să combați! E groaznic ceea ce se întâmplă!”, le-a declarat Nițu jurnaliștilor, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit lui, asemenea acte normative sunt “imperios necesare”, astfel că nicio măsură în sprijinul luptei împotriva terorismului nu poate fi considerată “disproporționată” în raport cu faptele.

“Important este să putem preveni, iar ca să putem preveni avem nevoie de instrumente potrivite și astfel de acte normative care să ne poată permite să anticipăm, să cunoaștem ce fac astfel de oameni sunt nu extrem de binevenite, sunt imperios necesare. Și noi am luat toate măsurile, ne-am implicat alături de alte instituții pentru a adopta astfel de legi. Pentru a acționa ferm împotriva teroriștilor și pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu poate părea ca fiind disproporționată”, a adăugat Nițu.

Procurorul general a precizat că în prezent nu există dosare de terorism la parchete, ceea ce înseamnă că instituțiile cu atribuții în domeniu își fac bine treaba.

“E foarte bine că nu avem dosare. Am avut dosare, știu că au fost vreo două, dar nu de gravitatea sau de amploarea a ceea ce s-a întâmplat la Paris. Important este să nu avem dosare. Pentru că a avea dosare înseamnă să combați, iar a nu avea dosare înseamnă că ai o prevenire eficientă și foarte bună. Nu avem motive să ne îngrijorăm. Vă asigurăm că și noi, Parchetul de la lângă Înalta Curte de Casație, dar în special serviciile specializate în prevenirea, depistarea și anticiparea acestor fapte își fac foarte bine treaba și noi susținem activitatea acestor instituții”, a subliniat Tiberiu Nițu.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

foto coperta http://www.evz.ro/

Peste 1.900 de dosare penale în domeniul afacerilor cu cereale și panificație, întocmite în 2014

/0 Comentarii/în /de /1.510 vizite

AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Tudorache, editor: Cristina Tatu)
Foto: (c) Constantin DUMA / AGERPRES FOTO

Peste 1.900 de dosare penale au fost întocmite de Poliția Română în 2014 și peste 58.500 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate în domeniul operațiunilor economice cu produse cerealiere și de panificașie, informează un comunicat de presă al IGPR transmis sâmbătă AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în urma acțiunilor oamenilor legii, au fost indisponibilizate bunuri în valoare de aproape 31.000.000 de lei .

De asemenea, în urma acțiunilor polițiștilor în Portul Constanța, au fost controlate peste 78.600 de transporturi de mărfuri și 36.200 de firme, situate la nivel național.

IGPR precizează că acțiunile desfășurate au avut ca efect reducerea evaziunii fiscale cu 20%, pe acest segment, iar cele desfășurate în Portul Constanța și la nivel național, au dus la creșterea cu 20% a exporturilor fiscalizate, față de perioadele similare ale anului trecut.

În perioada 1 februarie — 23 decembrie, polițiștii au efectuat controale atât la producătorii de produse de panificație, cât și la cei care comercializează produsul finit către populație, fiind vizate inclusiv zonele în care se exportă cereale.

Echipele de polițiști au efectuat 183.762 de controale, dintre care 2.172 la depozite de cereale, 1.267 la unități de morărit, 5.116 la unități de panificație, 3.012 la unități de patiserie, 4.132 la distribuitori, 29.681 la comercianți, 307 la importatori, 25.580 la persoane fizice. Au fost verificate și 112.495 de mijloace de transport.

Polițiștii au întocmit 1.903 dosare penale, dintre care 1.387 la legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și 140 la legea privind dreptul de autor și drepturile conexe. În cadrul dosarelor penale sunt bănuite 1.106 persoane.

De asemenea, au fost aplicate 58.665 de sancțiuni contravenționale, dintre care 14.331 la legea privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, 380 la ordonanța privind reglementarea pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale și 43.954 la alte acte normative. ”Valoarea totală a sancțiunilor contravenționale aplicate este de 32.569.474 de lei”, precizează sursa citată.

În urma verificărilor efectuate au fost anulate/suspendate 20 de autorizații de antrepozit fiscal, iar în urma neregulilor constatate, a fost suspendată/oprită activitatea la 57 de unități de morărit și panificație. Au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri în valoare de 30.925.502 de lei, aceeași măsură fiind luată și față de 71 de mijloace de transport, în valoare de 1.066.450 de lei.

Până la data de 23 decembrie, polițiștii au verificat peste 78.600 de transporturi de mărfuri (cereale, lemn, deșeuri metalice și nemetalice, produse alimentare și nealimentare) și peste 36.200 de firme destinatare ale transporturilor.

La acțiuni au participat polițiști din cadrul structurilor de investigare a criminalității economice, de ordine publică, poliție rutieră și poliție transporturi ale inspectoratelor județene, DGPMB și Secțiilor Regionale de Poliție Transporturi. De asemenea, într-o serie de activități au fost angrenați reprezentanți ai organismelor de inspecție și control din cadrul MADR, ANAF și ISCTR.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Fostul director adjunct al APIA, condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare

/0 Comentarii/în /de /1.854 vizite

Mediafax

Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, a fost condamnat, marţi, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

România, record de condamnări la CEDO în 2014. Cele mai multe, din cauza condiţiilor din penitenciare

/0 Comentarii/în /de /1.670 vizite

de Sorin Ghica – adevarul.ro

România a fost condamnată de CEDO, în 2014, în 87 de cazuri, pentru încălcarea drepturilor omului. Aproape jumătate dintre condamnări au fost decise de judecătorii de la Strasbourg în cazuri privind condiţiile din penitenciare. În 2014, statul român a reuşit să câştige doar două procese.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului primeşte anual mii de plângeri împotriva statului român de la persoane care acuză încălcări ale drepturilor de către autorităţi. Mare parte sunt respinse ca nefondate, dar chiar şi aşa sute de reclamaţii ajung să fie judecate.

Plângerile făcute de deţinuţii români din cauza condiţiilor improprii din penitenciare au adus României nu mai puţin de 33 de condamnări.

În topul cauzelor care atrag condamnări urmează încălcarea dreptului la un proces corect. Astfel, în 24 de cazuri CEDO a stabilit că cei condamnaţi în România nu au avut parte de o judecată echitabilă. Durata prea mare a proceselor este cauza cea mai frecventă pentru condamnările privind judecata corectă. Încălcarea dreptului la libertate a bifat alte 12 condamnări în dreptul României.

Valoarea daunelor pe care statul va trebui să le plătească este de aproape şapte milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro. Suma este mai mică decât cele din anii anteriori, o explicaţie fiind soluţionarea dosarelor mai vechi, dar şi schimbarea legislaţiei CEDO, care a înăsprit condiţiile de admitere a contestaţiilor.

Hotărâri CEDO împotriva României

Potrivit luju.ro, în cele 87 de hotărâri privind România pronunţate în 2014, CEDO a constatat următoarele încălcări:

• Art. 3 – Interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante – 33 de încălcări

• Art. 6 – Dreptul la un proces echitabil – 24 de încălcări

• Art. 5 – Dreptul la libertate şi la siguranţă – 12 încălcări

• Art. 8 – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie – 10 încălcări

• Art. 1 din Protocolul 1 – Protecţia proprietăţii – 7 încălcări

• Art. 2 – Dreptul la viaţă – 4 încălcări

• Art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv – o încălcare

• Art. 7 – Nicio pedeapsa fără lege – o încălcare

• Art. 10 – Libertatea de exprimare – o încălcare

• Art. 11 – Libertatea de întrunire şi de asociere – o încălcare

• Hotărâri în care CEDO nu a constatat o încălcare a Convenţiei – 2

• Alte hotărâri (în care CEDO s-a pronunţat doar pe aplicarea Art. 41 privind reparaţia echitabilă) – 10

Penitenciarul Jilava: Gândaci, ploşniţe şi apă murdară

Asupra condiţiilor improprii din penitenciarele româneşti a tras un semnal de alarmă şi raportul Asociaţiei pentru apărarea drepturilor omului în România (APADOR), ai cărei reprezentanţi au vizitat penitenciarul Jilava în septembrie 2014.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă cei încarceraţi la Jilava este supraaglomerarea. Practic, într-o suprafaţă de 689 metri pătraţi sunt  instalate 1.792 de paturi, fiecărei persoane revenindu-i doar 0,43 metri pătraţi de spaţiu personal, iar în condiţiile ocupării tuturor paturilor, 0,38 metri pătraţi, se arată în raport.

Doar pe tronsonul doi există duş în camere, în primele trei secţii grupul sanitar al camerei având doar toaletă şi chiuvetă, duşurile fiind amenajate în săli comune, câte una pe fiecare secţie. Apa caldă la băi este furnizată de două ori pe săptămână, iar deţinuţii s-au plâns asupra acestui aspect, spunând că programul de furnizare a apei calde este insuficient. Spre exemplu, cei 36 de deţinuţi care lucrează la groapa de gunoi Glina spun că au nevoie să facă baie zilnic după ce vin de la muncă şi sunt nevoiţi să se spele cu apă rece.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

RETROSPECTIVĂ/ DNA în 2014: 9 foști miniștri vizați în dosarul Microsoft; arestarea șefului DIICOT, a fratelui președintelui și a unor șefi CJ

/0 Comentarii/în /de /1.467 vizite

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost marcată în anul 2014 de numărul mare de dosare deschise și de arestări, printre cele mai importante anchete fiind cazul cunoscut sub numele de Microsoft în care s-a cerut în premieră ridicarea imunității în același timp pentru 9 foști miniștri.

Tot o premieră o constituie și reținerea și ulterior arestarea preventivă a șefului DIICOT, Alina Bica, și a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, dar și a unui număr mare de președinți de Consilii Județene, cercetați, reținuți sau trimiși în judecată.

O altă premieră a fost ancheta DNA privind fapte de corupție legate de atribuirea unor mari suprafețe de teren forestier, cu un prejudiciu în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier. În dosar sunt implicați și parlamentari, printre care și Viorel Hrebenciuc, dar judecători și oameni de afaceri.

În acest an, potrivit statisticilor, în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie, au fost trimiși în judecată peste 900 de inculpați și dispuse măsuri asiguratorii pentru sume de bani și bunuri de aproximativ 200 milioane de euro.

De asemenea, au fost obținute condamnări definitive în dosarele instrumentate de DNA în cazul a peste 1.000 de inculpați.

* Ancheta în dosarul Microsoft și EADS a fost anunțată în 10 iulie, când a fost audiat la DNA și secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului, din 21 mai 2013, cu privire la închirierea și extinderea de licențe educaționale de către Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Educației Naționale.

După mai multe audieri, în 26 septembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut ridicarea imunității pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foști miniștri privind presupuse fapte de corupție în cazul mai multor contracte referitoare la licențe IT de sute de milioane de euro. Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penal a — Senatului, respectiv a Camerei Deputaților, față de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, — Parlamentului European față de Dan Nica, — președintelui României față de Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Procurorii au extins ulterior cercetările și pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programului ”Sistem Educațional Informatizat” (SEI). Printre acuzațiile reținute în sarcina foștilor membri ai Guvernului se numără abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, prejudiciul estimativ fiind evaluat până în prezent la 60 de milioane euro.


Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FLUX

“Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica, Mihăilescu, Țicău, Athanasiu, Tănăsescu și Sandu și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele menționate au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft”, susțin procurorii.

Contractul cadru de licențiere Microsoft s-a încheiat, potrivit DNA, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat. DNA a reținut că din cele 54 milioane USD achitate de Executiv în baza contractului cadru și a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăților implicate.

Totodată, arată anchetatorii, încheierea și derularea contractului de închiriere de licențe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorțiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniștrii Funeriu și Sandu, a dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic și tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme, valoarea produselor și a serviciilor fiind supraestimată pentru includerea și comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea și derularea contractelor.

“Cercetările efectuate cu privire la Programul SEI în legătură cu implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu, precum și săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către persoanele implicate. (…) Achizițiile au fost efectuate la prețuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condițiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deși actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziție.

Probele administrate în cauză au demonstrat existența unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plății mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României și aduse tot în numerar în țară folosind diferiți intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor”, au mai reținut procurorii.

Ulterior, în 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziții în 56 de locuri din București și județul Ilfov la sedii de societăți comerciale, de fundații sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizați de percheziții au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost șef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum și la o fundație a acestuia, la cel al fostului ministru Gabriel Sandu. În 27 octombrie, au fost aduși cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și primarul Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, care, după mai multe ore de audieri, au fost reținuți, iar două zile mai târziu arestați preventiv.

Cocoș, Ștefan și Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani. Dorin Cocoș a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. În cazul lui Nicolae Dumitru procurorii au constatat că, pentru a-și exercita influența asupra miniștrilor Mihăilescu și Nica, dar și asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins și primit de la altă persoană implicată, prin virament, în contul firmei pe care o controla, 7,65 milioane USD.

În noiembrie, șeful DNA a declarat că valoarea contractelor Microsoft și EADS verificate în acest dosar depășește 1 miliard de euro, explicând că “sunt ministere care apar și într-o parte și în alta”.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVĂ

* În 20 noiembrie, șefa DIICOT Alina Bica a fost ridicată și dusă la DNA pentru audieri în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Ulterior, după mai multe ore de audieri, ea fost reținută, alături de alte persoane, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită în perioada când era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Două zile mai târziu, Alina Bica a fost arestată preventiv, alături de alți membri ai Comisiei, aceasta prezentându-și și demisia din funcția de șef DIICOT. În acest caz, procurorii anticorupție au cerut ridicarea imunității în vederea arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila (cerere admisă, însă parlamentarul este plecat din țară) și a deputatului PDL Cătălin Teodorescu (cerere inițial respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesar, procurorii dispunând control judiciar, însă ulterior Camera Deputaților a corectat eroarea privind cvorumul necesar și cererea s-a considerat aprobată).

În 15 decembrie, DNA a anunțat că dosarul a fost trimis în judecată la ÎCCJ. Membrii Comisiei sunt acuzați că, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, au aprobat, în 15 martie 2011, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul Emil Nuțiu, prin care a fost stabilită valoarea de peste 377 milioane lei pentru un teren în suprafață de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia, fapt ce a condus la un prejudiciu de peste 263 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, respectiv
Gheorghe Stelian și alte persoane.

* În 19 iunie, Mircea Băsescu, fratele președintelui, a fost citat la DNA — Structura centrală pentru a fi audiat în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, a formulat o plângere penală împotriva lui. Avocatul familiei Anghel, Pavel Abraham, depusese la dosar probe audio și video care l-ar fi incriminat pe Mircea Băsescu.

Pe de altă parte, fiica și ginerele lui Bercea Mondial erau cercetați de procurorii DNA Constanța după ce, la sfârșitul lunii mai, au fost prinși în flagrant în timp ce-l șantajau pe Mircea Băsescu, amenințându-l cu darea în vileag a unor pretinse fapte de corupție dacă nu le va da suma de 280.000 de euro.

Mircea Băsescu a fost reținut pentru trafic de influență în 19 iunie, alături de Marian Căpățână, iar o zi mai târziu au primit mandate de arestare preventivă în urma deciziei Tribunalului București. În 14 iulie, DNA a anunțat că Mircea Băsescu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de complicele său.

Potrivit DNA, la începutul anului 2011, după ce față de Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive, fiul său — Florin Anghel — i-a remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei pentru a obține o situație favorabilă acestuia: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

* Președinții CJ care s-au aflat în atenția DNA în 2014 sunt:

—Nicușor Constantinescu — Constanța (15 ianuarie — începere urmărire penală într-unul dintre dosare, extindere în altă cauză și impunere interdicție de a părăsi țara, 10 februarie — control judiciar, 19 martie — reținut, 25 aprilie — trimitere în judecată, 27 mai — trimis în judecată al doilea dosar, 14 noiembrie — trimis în judecată în al treilea dosar)

—Mircea Cosma — Prahova (11 februarie — reținut, 11 aprilie — trimis în judecată)

—Adrian Duicu — Mehedinți (3 aprilie — reținut, 28 iulie — trimis în judecată)

—Horea Uioreanu — Cluj (28 mai — reținut, 23 iunie — trimis în judecată în primul dosar, 7 iulie — trimis în judecată în al doilea dosar)

—Dragoș Benea — Bacău (5 august — prezent la DNA);

—Gheorghe Bunea Stancu — Brăila (8 august — arestat la domiciliu, 21 august — DNA cere din nou arestarea, 2 octombrie — trimis în judecată)

—Aristotel Căncescu — Brașov (6 octombrie — reținut, 17 decembrie — trimis în judecată)

—Vasile Silvian Ciupercă — Ialomița (cercetat (surse) — 29 octombrie)

—Mircea Moloț — Hunedoara (3 decembrie — reținut)

—Cristinel Bîgiu — Buzău (6 decembrie — reținut)

—Titu Bojin — Timiș (10 decembrie — ridicat, 11 decembrie — pus sub control judiciar).

În majoritatea acestor cazuri, procurorii DNA au obținut ulterior reținerii șefilor CJ și mandate de arestare preventivă sau arest la domiciliu.

De asemenea, de anchetele DNA au fost vizați și unii vicepreședinți de CJ — Alexandru Iosif Francis Kiss — Bihor, Florin Mija — Brăila, Ioan Tiberiu Balint — Hunedoara și doi foști șefi de CJ, respectiv Constantin Ostaficiuc — Timiș, Constantin Nicolescu — Argeș, pentru fapte săvârșite în timpul funcției.

Printre infracțiunile care se regăsesc în cazul mai multor șefi CJ se află abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită, folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite. În majoritatea cauzelor este vorba de atribuire de contracte din bani publici către firme “de casă” și intervenții pentru numirea sau menținerea unor persoane în fruntea unor instituții.

O atenție deosebită din partea mass-media au avut-o dosarele în care au fost implicați șeful CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și șeful CJ Constanța, Nicușor Constantinescu.

Cazul lui Adrian Duicu a fost mediatizat deoarece în dosar s-a vorbit că acesta și-a folosit influența politică din cancelaria sau biroul premierului Victor Ponta asupra șefului Poliției Române, Petre Tobă, pentru numirea șefului IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, Duicu a promis că își va folosi influența să o numească pe soția lui Ștefan Ponea într-o funcție de conducere la DNA sau PÎCCJ.

Cele trei dosare ale lui Nicușor Constantinescu, dar și faptul că acesta nu a revenit în țară la data stabilită de magistrați, ulterior fiind emis mandat de arestare, au făcut ca atenția presei să fie constantă pe parcursul întregului an în acest caz.

* Un alt dosar important instrumentat de DNA a fost cel referitor la retrocedarea ilegală de suprafețe foarte mari de păduri, printre persoanele implicate fiind și parlamentari, magistrați, avocați și oameni de afaceri.

În acest caz, au fost reținuți și ulterior arestați preventiv foștii parlamentari Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza.

Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES ARHIVĂ

Viorel Hrebenciuc este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și Dan Bengescu, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.

În dosar este urmărit penal și senatorul Ilie Sârbu, pentru folosirea influenței de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, dar și Adam Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Conform DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Legea securităţii cibernetice a fost adoptată în unanimitate. Serviciile secrete au acces la informaţii de internet şi telefonie

/0 Comentarii/în /de /1.765 vizite

Madalina Mihalache-adevarul.ro

Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat,vineri, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care le permite reprezentanţilor serviciilor secrete să aibă acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie. Practic, Parlamentul a adoptat o nouă lege Big Brother, puţin modificată.

luna mai, Guvernul a iniţiat un proiect de lege privind securitatea cibernetică, pe motiv că „România este cu certitudine vizată de entităţi ostile active în mediul virtual, nivelul de securitate cibernetică fiind – în prezent -insuficient pentru a face faţă unor atacuri de nivel ridicat ori cu intenţii distructive“. Numai că Guvernul a avut grijă să le oferă structurilor de securitate posibilitatea de a avea acces la informaţii privind datele personale, lucru aspru criticat de Curtea Constituţională.

„Pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilităţi: să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării“, se arată la articolul 17 din proiectul de lege iniţiat de Guvernul României.

Infrastructurile cibernetice sunt definite în proiectul de lege astfel: infrastructuri din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice. Alfel spus, furnizori de internet, telefonie, mail sau facebook.

Totodată, la impactul social pe care îl va genera proiectul iniţiat de Guvern, se precizează că: „proiectul de act normativ va contribui la conştientizarea publicului cu privire la natura multivalentă a spaţiului cibernetic şi la creşterea încrederii populaţiei în utilizarea Internetului“.

Legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor pe 17 septembrie, apoi a ajuns la Senat, iar astăzi a fost adoptată cu unanimitate de voturi, ceea ce înseamnă că Puterea şi Opoziţia şi-au dat mâna, lucru recunoscut şi de liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti: „A fost o decizie politică pe care au respectat-o toate partidele“. Legea poate fi contestată, în următoarele cinci zile, la Curtea Constituţională, însă e greu de crezut că vreun partid politic va apela la acest demers din moment ce a existat unanimitate de voturi în plen. Dacă nu va trimisă la CCR, legea va pleca spre promulgare la Cotroceni, acolo unde preşedintele Klaus Iohannis are trei variante: o poate promulga, o poate întoarce, o singurtă dată, În Parlament spre reexaminare sau o poate trimite şi el la Curtea Constituţională. Aşadar, intrarea în vigoare a acestei legi, care oferă puteri şi mai mari serviciilor, stă în pixul lui Iohannis.

Alte două încercări ratate

Parlamentarii au mai adoptat două proiecte de lege în domeniul securităţii cibernetice – legea Big Brother şi legea cartelor prepay – care permitea amestecul serviciilor secrete în chestiuni privind dreptul la viaţă privată. Deşi au fost susţinute public de şeful SRI, George Maior, de parlamentari din comisia de control SRI şi chiar de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, ambele legi au fost declarate neconstituţionale de CCR, chiar cu unanimitate de voturi.

„Curtea a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale“, spuneau magistraţii CCR.

De asemenea, legea privind cartelele prepay a fost declarată neconstituţională în ansamblul său, pentru că nu oferă garanţii care să asigure confidenţialitatea datelor personale. Actul normativ declarat neconstituţional prevedea ca persoanele care deţin o cartelă telefonică prepay, precum şi cele care intenţionează să cumpere o astfel de cartelă ar fi trebuit să se înregistreze din 2015 la operatorul de telefonie cu un act de identitate. În prezent, cumpărarea sau deţinerea unei cartele telefonice prepay nu presupune prezentarea buletinului de către cumpărător.

„Dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal“, arătau magistraţii CCR, care au transmis Parlamentului să pună cele două legi în acord cu decizia Curţii. Însă Parlamentarii au ţinut legile la sertar şi vineri au votat noul proiect in iniţiat de Guvern, care ignoră practic prevederile CCR.

Preşedintele Comisiei de Control a SRI, deputatul PSD Georgian Pop, spunea, după ce legea prepay a fost respinsă de Curte: „Din păcate, în momentul de faţă, paradigma este bazată pe dihotomie. Pui, pe de o parte, dreptul la intimitate şi, în contrapondere, dreptul la securitate şi la viaţă. Dar această paradigmă este greşită. Dreptul la intimitate este respectat. Dar cu dreptul la viaţă şi la securitate ce facem?“.

Directorul SRI, George Maior, a reacţionat şi el: “Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (…) nu poate privi lucrurile şi din această perspectivă”, spunea atunci Maior.

Laura Codruţa Kovesi se arată şi ea îngrijorată de hotărârea Curţii: „Pot doar să spun că această decizie ne va afecta destul de mult activitatea, în special pentru faptele de corupţie istorice, cum le denumim noi, adică fapte de corupţie care s-au petrecut în decursul anului anterior, spre exemplu, sau în decursul anilor anteriori, şi este extrem de dificil să mai obţinem astfel de informaţii“, a spus Codruţa Kovesi, la conferinţa “Towards a Gold Standard in Governance, Transparency and Anti-Corruption in Post-Communist Societies”.
articol preluat de pe http://adevarul.ro
foto http://www.apador.org

Controversata lege a securitatii cibernetice a trecut de Parlament. Ce consecinte va avea pentru romanii care stau pe net

Dupa deputati, si senatorii au adoptat legea care ar urma sa le permita serviciilor secrete sa intre in calculatoarele romanilor.

Criticata de adeptii intimitatii pe Internet si laudata de cei ai securitatii informatice, legea securitatii cibernetice a fost adoptata vineri de Senat, camera decizionala in acest caz. Legea mai trebuie acum doar sa fie promulgata de noul presedintele al Romaniei – afara de cazul in care Klaus Iohannis va fi de acord cu argumentele celor care spun ca legea le va permite serviciilor sa intre in calculatoarele cetatenilor.

Odata adoptata, legea ar infiinta un “Sistem National de Securitate Cibernetica”, condus de un “Consiliu Operativ de Securitate Cibernetica”, format din reprezentanti ai MApN, MAI, MAE, MSI, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT si condus de consilierul prezidential pentru aparare si securitate nationala. Prevederea care a starnit cea mai multa indignare nu e insa aceasta, ci cea de la articolul 17, care ii obliga pe providerii de Internet sa ajute institutiile statului sa aiba acces la datele abonatilor.

Mai precis, articolul 17 al legii spune ca “Pentru realizarea securitatii cibernetice, detinatorii de infrastructuri cibernetice au urmatoarele responsabilitati: a) sa acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Serviciului de Protectie si Paza, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii”.

Gasiti aici textul complet al legii

In vara lui 2014, inainte ca legea sa fie adoptata tacit de Camera Deputatilor, au aparut mai multe critici, atat la adresa formei legii, cat si a faptului ca societatea civila nu a fost in niciun fel consultata atunci cand s-a redactat actul legislativ. Asociatia pentru Tehnologie si Internet cerea atunci ca securitatea informatica sa nu fie asigurata de serviciile secrete, ci de organisme civile. Ideea s-a transformat si intr-un amendament propus de deputatul PNL Daniel Iane, care a fost insa respins in comisii.

Citeste si: “Suntem dotati de Dumnezeu cu inteligenta ca si oameni care lucreaza in computer”. Ce cred deputatii romani despre IT

Legea are si aspecte pozitive pentru utilizatorii de Internet din Romania. De pilda, compania de net va fi obligata sa va anunte in cazul in care a suferit un incident sau atac cibernetic, ca sa nu va treziti ca hackerii v-au furat parole sau alte date importante. Pentru providerii de Internet, insa, legea va implica si costuri suplimentare, atat pentru aceste notificari, cat si, mai ales, pentru realizarea „planurilor de securitate” si a „auditarilor” cerute acum de stat. Asa ca ne putem astepta ca prima consecinta a adoptarii acestei legi – daca ea va trece si de presedintele Iohannis – sa nu fie aceea ca SRI va intra in calculator, ci mult mai banala crestere a facturii, de data aceasta a celei de net.

 

Niţu: Dosarul Revoluţiei este în curs de soluţionare, Ion Iliescu nu a fost audiat

/0 Comentarii/în /de /1.718 vizite

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, miercuri, că dosarul Revoluţiei din 1989 este în curs de soluţionare, precizând că fostul preşedinte Ion Iliescu nu a fost audiat în acest caz.

“Dosarul este în curs de soluţionare la Secţia Parchetelor Militare. Nu a fost audiată persoana respectivă (Ion Iliescu – n.r.)”, a spus Tiberiu Niţu, răspunzând unor întrebări după şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Tot procurorul general al României declara, în martie, că urmărirea penală în dosarul Revoluţiei nu va fi afectată în urma retrimiterii cauzei la Parchetul Militar, în baza prevederilor din noul Cod de procedură penală.

Tiberiu Niţu a precizat atunci că dosarul Revoluţiei urmează să fie trimis de la Secţia de Urmărire Penală la Secţia Parchetelor Militare, pentru a fi continuate cercetările.

“Potrivit modificărilor din noul Cod de procedură penală, fiind vorba de persoane cercetate atât militari cât şi civili, competenţa aparţine parchetului procurorilor militari. În consecinţă cauza va fi trimisă Parchetului Militar”, a adăugat Niţu.

Şeful Ministerului Public a subliniat că odată cu trimiterea dosarul la Parchetul Militar, nu va fi afectat calendarul stabilit în urma unei decizii CEDO.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro