Articole

Deputatul Karoly Kerekes, condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare

de Otilia Ciocan – Mediafax

Deputatul UDMR Karoly Kerekes a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat soţia şi fiul în biroul parlamentar, aceştia obţinând, în baza contractelor încheiate, peste 56.000 de lei.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să reducă pedeapsa primită de Karoly Kerekes în primă instanţă, în 27 octombrie 2014, de la doi ani la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

“Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de trei ani şi şase luni”, potrivit deciziei dispuse luni de completul de cinci judecători.

Instanţa a decis să aplice şi o pedeapsă accesorie în cazul lui Karoly Kerekes, astfel că îi vor fi interzise mai multe drepuri, respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. Aceste drepturi îi sunt interzise până la terminarea executării pedepsei.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 3 octombrie 2006 – 18 mai 2009, deputatul Kerekes Karoly a propus angajarea, la biroul lui parlamentar, a fiului său, a avizat cele două contracte individuale de muncă încheiate cu acesta şi a încheiat trei contracte civile de prestări servicii cu soţia sa şi cu fiul său.

Soţia şi fiul lui Kerekes Karoly ar fi realizat, în baza acestor contracte, un folos material în cuantum total de 56.663 de lei, sume plătite din bugetul Camerei Deputaţilor, precizau procurorii, în actul de sesizare a instanţei.

În septembrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul instanţei supreme în cazul deputatul Karoly Kerekes, arătând că a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Szilard Kerekes, în perioada 2006 – 2010, şi a soţiei sale, Ildiko Susana Kerekes, în perioada 2004 – 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 28 Mureş.

ANI preciza atunci că beneficiul obţinut în perioada 2004 – 2010 de soţia şi fiul lui Kerekes Karoly ar fi fost de 99.083 de lei (aproximativ 23.000 de euro).

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Fostul director al Poştei Române Mihai Toader, condamnat la 10 ani şi şase luni de închisoare

de Otilia Ciocan – Mediafax

Fostul director al Poştei Române Mihai Toader a fost condamnat la zece ani şi şase luni închisoare, pentru abuz în serviciu, după ce a cumpărat produse informatice de la o firmă din Cipru, la un preţ supraevaluat de 12 ori, prejudiciul fiind de 6,5 milioane de euro.

Prin aceeaşi decizie, a Tribunalului Bucureşti, au fost condamnaţi şi fostul director executiv economic al Companiei Naţionale Poşta Română, Emanoil Lepădatu, fostul director executiv dezvoltare strategică, Andrei Marinescu, şi fostul şef al Departamentului IT în CN Poşta Română Vasile Bărbuleţ, toţi trei primind tot câte zece ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu.

Conform hotărârii menţionate, cei patru foşti directori trebuie să achite Companiei Naţionale Poşta Română 6.583.000 de euro cu dobânda legală aferentă de la data săvârşirii infracţiunii şi până la achitarea integrală a debitului.

Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată cu apel.

În decembrie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Mihai Toader, fost director general al Companiei Naţionale Poşta Română, Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic, Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2008, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, în calitate de directori, şi Bărbuleţ Vasile, în calitate de şef departament, “şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul organizării şi derulării achiziţiei şi implementării unor produse informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru”.

Produsele au fost cumpărate la un preţ supraevaluat de 12 ori, în lipsa fondurilor proprii aferente şi fără îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor contractuale de către furnizor, paguba produsă patrimoniului CN Poşta Română fiind estimată la 6.583.000 de euro, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

Cei patru inculpaţi ar fi contribuit astfel la obţinerea, de către firma Data Tech, a unui avantaj patrimonial constând în diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului de la producătorul Computer Associates şi preţul de vânzare către Poşta Română, respectiv suma de 6.083.000 de euro.

“În mod concret, Bărbuleţ Vasile, Marinescu Andrei, Lepădatu Emanoil şi Toader Dan Mihai, cu intenţie, au contribuit la adoptarea unei proceduri de achiziţie publică nelegale, sens în care au propus, respectiv au avizat şi aprobat achiziţia produselor software cu încălcarea prevederilor OUG nr. 34/2006, întrucât s-a recurs la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi nu erau întrunite condiţiile specifice acestei proceduri, iar pe piaţa IT existau mai multe produse realizate de diverse companii care îndeplineau cerinţele C.N. Poşta Română S.A. şi, astfel, se impunea efectuarea achiziţiei prin licitaţie”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că, în realitate, nu a existat o negociere propriu-zisă cu reprezentanţii companiei furnizoare care să ducă la diminuarea considerabilă a preţului produselor achiziţionate, ci s-a urmărit doar întocmirea unor înscrisuri justificative în mod formal. Contractul avea în vedere achiziţionarea unei cantităţi de produse mult mai mari decât necesarul real al companiei.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/fostul-director-al-postei-romane-mihai-toader-condamnat-la-10-ani-si-sase-luni-de-inchisoare-13811456

Licitaţie SRI de 70 milioane de lei pentru interoperabilitatea bazelor de date ale statului

de Adrian Dumitrache – Mediafax

Serviciul Român de Informaţii (SRI) va organiza, în martie, o licitaţie pentru achiziţionarea de echipamente IT necesare realizării unui sistem informatic care va permite interoperabilitatea bazelor de datele ale principalelor instituţii ale statului, contract estimat la 70 milioane de lei (cu TVA).

Termenul limită pentru depunerea ofertelor va expira la 16 martie, ora 10.00, două ore mai târziu urmând să fie deschise, conform anunţului de participare publicat de Unitatea Militară 0929 Bucureşti pe www.e-licitatie.ro.

Contractul prespune achiziţionarea de pachete software şi sisteme informatice, rutere de reţea, servere, diverse servicii de dezvoltare de software şi sisteme informatice, precum şi servicii de formare profesională şi simulare în domeniul echipamentelor de securitate.

Finanţarea contractului, a cărui durată va fi de 7 luni de la data atribuirii, va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, se precizează în anunţul de participare.

SRI a mai derulat, începând cu ianuarie 2014, un număr de 12 licitaţii care au vizat achiziţionarea de echipamente şi servicii de instruire pentru realizarea unui sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes national împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, finaţarea fiind asigurată din fonduri externe nerambursabile.

Valoarea totală estimată a contractelor s-a ridicat la aproximativ 140 milioane de lei, cu TVA.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Un nou proiect de lege Big Brother

Ministerul pentru Societatea Informaţională a redactat un nou proiect de lege din pachetul Big Brother.

Potrivit unor surse politice, proiectul privind stocarea datelor de trafic a ajuns deja la Ministerul de Interne şi urmează să intre în dezbatere publică.

Actuala variantă a fost redactată după ce judecătorii CCR au respins varianta iniţială. Potrivit textului, serviciile de informaţii vor avea acces la datele reţinute de furnizori în scopuri comerciale, doar cu mandat de la judecător.

Potrivit surselor citate, oficialii ministerului lucrează în prezent la redactarea legii cartelelor pre-pay.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Judecătorul Mircea Moldovan, condamnat la 22 de ani de închisoare. Dan Adamescu – 4 ani şi 4 luni de închisoare

Mediafax

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, luni, pe Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorul Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, pe Elena Rovenţa la cinci ani şi zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani şi pe Ion Stanciu la trei ani şi opt luni.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă.

Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Comisia SRI va inspecta brigada antiteroristă a Serviciului şi Centrul Cyber

de Alina Novaceanu – Mediafax

Comisia parlamentară de control a SRI a decis, joi, ca în perioada următoare să facă un control la brigada antiteroristă a SRI şi la centrul Cyber, pentru a vedea capacitatea de reacţie a Serviciului faţă de atacuri teroriste şi incidente cibernetice.

“Săptămâna viitoare primul act de control îl vom face la brigada contrateroristă din România, suntem interesaţi să vedem dacă capacitatea de reacţie a structurilor specializate din SRI fac faţă provocărilor masive teroriste cu care ne confruntăm în aceste momente. Am luat această decizie ca urmare a declaraţiile recente ale ministrului de externe britanic, care a precizat că pe teritoriul ţării noastre tranzitează membri cetăţeni ai UE suspecţi şi afliaţi la grupări teroriste. Vrem să vedem, săptămâna viitoare, în prima parte, capacitatea de reacţie a SRI. Eu sper că este una foarte bună, dar mergem la faţa locului să verificăm acest lucru”, a anunţat deputatul Georgian Pop (PSD), preşedintele Comisiei.

El a mai spus că membrii comisiei vor verifica şi centrul Cyber, autoritatea naţională de securitatea cibernetică.

“Tot în perioada următoare va fi la Centrul Cyber, SRI este autoritatea naţională care se ocupă de securitatea cibernetică a României. Suntem îngrijoraţi de faptul că în 2014, comparativ cu 2013, s-a dublat numărul de incidente cibernetice şi de atacuri teroriste. Vrem să ne asigurăm că are capacitatea SRI să contracareze aceste riscuri şi este voba şi de instrumentele legislative pe care noi, Parlamentul le dăm”, a adăugat Pop.

El a ami anunţat şi un control la Direcţia care se ocupă cu ameninţările transfrontaliere.

“Un alt control îl vom face la Direcţia care se ocupă de ameninţările transfrontaliere. Suntem stat de frontieră, avem o frontieră cu Ucraina, o ţară unde există conflict, război deschis.
În orice zonă de conflict există o activitatea a grupurilor de criminalitate organizată de a sustrage din câmpul de luptă arme, pentru a le comercializa pe urmă în alte zone ale lumii. Este o mare ameninţare acest trafic de armament”, a mai precizat deputatul PSD.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy s-au predat la IPJ Ilfov şi aşteaptă mandatele pentru a fi încarceraţi

de Andrei Dumitrescu – Mediafax

Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, condamnaţi definitiv de instanţa supremă, sunt la IPJ Ilfov, unde aşteaptă ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să ajungă la poliţiştii Biroului Urmăriri, care îi vor escorta la penitenciar, potrivit unor surse din Poliţie.

Cei doi au venit la Poliţia Ilfov după aproximativ trei ore de la decizia instanţei supreme, care i-a condamnat definitiv la patru ani şi opt luni şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice.

Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că Şereş şi Nagy aşteaptă în biroul poliţiştilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să fie redactate şi trimise prin fax la sediul IPJ Ilfov. Poliţiştii îi vor duce pe cei doi foşti miniştri în penitenciar, unde aceştia vor sta 21 de zile în carantină, urmând ca, în cel mult o lună, Administraţia Penitenciarelor să le stabilească regimul şi locul de detenţie.

Şi ceilalţi inculpaţi din dosar care au primit pedepse cu executare urmează să fie încarceraţi.

Codruţ Şereş a fost condamnat definitiv la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, Zsolt Nagy a primit o pedeapsă de 4 ani, cea mai mare pedeapsă fiind dată lui Stamen Stanchev, care va executa 5 ani şi 2 luni, decizia din dosarul privatizărilor strategice fiind anunţată marţi de ICCJ.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a redus astfel pedeapsa primită la fondul dosarului de fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş, de la şase ani la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Şi în cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pedeapsa a fost redusă de la cinci ani la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/codrut-seres-si-zsolt-nagy-s-au-predat-la-ipj-ilfov-si-asteapta-mandatele-pentru-a-fi-incarcerati-13788553

 

Șeful SRI: Respingerea Legilor Big Brother poate fi un element major de vulnerabilitate pentru România. Cei care se opun vor fi responsabili în cazul unei catastrofe

articol preluat de pe b1.ro

George Maior a declarat că respingerea Legilor Big Brother ar putea reprezenta un element major de vulnerabilitate la adresa României. Directorul Serviciului Român de Informaţii a precizat într-un interviu acordat jurnalistului Dan Andronic că în acest moment există un vid legislativ major şi a avertizat că cei care se opun acestor legi vor fi responsabili în cazul producerii unei catastrofe. 

„Este vorba de trei legi, legea retenției datelor, legea cartelelor prepay și legea securității cibernetice. Prima lege îți conferă o capacitate analitică absolut vitală pentru a investiga anumite situații de securitaet națională. Faptul că nu avem această lege ne încetinește foarte mult viteza”, a declarat George Maior. 

Şeful SRI a precizat din punctul său de vedere toate aceste legi respectă libertăţile cetăţeneşti. Maior a explicat că intenţia serviciului este aceea de a asigura securitatea românilor, chiar dacă în acest moment SRI se confruntă cu numeroase obstacole.

„Eu sper că nu se opune SRI-ului Curtea Constituțională, ci a considerat că există anumite elemente de neconstituționalitate în această lege. Din păcate, legea a fost respinsă în totalitate, ceea ce a creat un vid legislativ și în acest moment unic, în istoria de 25 de ani a României după Revoluție, și acum operăm pur și simplu cu celelalte mijloace pe care le avem la dispoziție. Noi considerăm că aceste legi sunt în concordanță cu exigențele convenției drepturilor omului”, a mai spus șeful SRI.

George Maior a lansat totodată şi un avertisment dur la adresa celor care se opun acestor legi. Maior crede că aceştia vor fi responsabili în cazul producerii unei catastrofe. Directorul SRI a mai spus şi că serviciul se va adapta în cazul unor decizii nefavorabile.

„Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere morală în legătură cu securitatea cetățenilor României, nu a statului. La momentul când se va întâmpla o catastrofă, voi ști spre cine să arăt cu degetul. E datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri pe care nu le înțelege sau din rea credință le abordează în acest fel. Nu comentez deciziile, ne vom adapta la ele, cu mijloacele chiar și ale lui Sherlock Holmes”, a adăugat Maior. 

Maior: Legile Big Brother, un element de vulnerabilitate pentru țară

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

 

 

 

Jurnalist american, condamnat la 5 ani de închisoare; Ar fi susținut gruparea de hackeri Anonymous

independent.md

Un jurnalist american, cunoscut pentru relatările despre gruparea de pirați informatici Anonymous și considerat chiar un purtător de cuvânt informal al acesteia, a fost condamnat joi la 63 de luni de închisoare de către un tribunal din Dallas, statul Texas, potrivit AFP.

Procesul judiciar contra jurnalistului Barrett Brown, în vârstă de 33 de ani, care fusese arestat în anul 2012, a mobilizat apărătorii libertății presei din SUA.

Într-o primă fază, Brown a fost acuzat că a colaborat cu gruparea de hackeri, dar în final el a pledat vinovat pentru acuzații de importanță mai mică.

El a fost condamnat la 63 de luni într-o închisoare federală și, de asemenea, Brown va trebui să plătească și suma de 890.000 dolari.

Jurnalistul, care a scris printre altele pentru publicațiile Vanity Fair și Huffington Post, a fost urmărit în justiție după ce ar fi postat linkuri conținând informații sustrase de la compania Statfor Global Intelligence în anul 2011.

articol preluat de pe http://independent.md/

Preşedintele CCR Augustin Zegrean acuză presiuni din partea SRI pentru legile Big Brother

de Andrei Luca POPESCU – gandul.info

Curtea Constituţională a fost supusă la presiuni din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la controlul de constituţionalitate pentru legile supranumite Big Brother, fiind acuzată că creează vid legislativ şi că pune în pericol siguranţa naţională, a declarat joi judecătorul Augustin Zegrean, preşedintele CCR.

Preşedintele CCR Augustin Zegrean a declarat că judecătorii au fost supuşi la presiuni publice din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la deciziile luate pe legile supranumite Big Brother – legea securităţii cibernetice, legea privind retenţia datelor utilizatorilor pe o perioadă de 6 luni şi legea privind cartelele prepay şi reţelele wifi publice.

„Există presiuni ale instituţiilor statului, nu vreau să intru în contradicţie cu ele. Da, este şi SRI, a existat un comunicat foarte dur la adresa Curţii, când a fost vorba de prima lege Big Brother, unde ni se spunea că am creat un vid legislativ de o gravitate excepţională. Dar vidul acesta exista, dacă e să vorbim de vid, pentru că legea pe care am declarat-o neconstituţională nici nu exista ca lege (ea nu intrase în vigoare -n.r)”, a declarat preşedintele CCR Augustin Zegrean, într-o conferinţă de presă.

„Ni se atrage atenţia că vom da socoteală dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere. Noi am jurat să respectăm Constituţia, asta facem când analizăm o lege.

Şi noi vrem ca în ţară să fie linişte şi ţara să fie în siguranţă, dar cerem în continuare ca legile să acorde suficiente garanţii pentru populaţie că nu vor fi încălcate dispoziţiile Constituţiei. Nu noi creăm vid legislativ”, a mai spus judecătorul Augustin Zegrean.

articol preluat de pe http://m.gandul.info/