Articole

Gen. (r.) Mircia Chelaru, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare

/0 Comentarii/în /de /1.825 vizite

foto – facebook.com
articol . (AS — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță)

Generalul în rezervă Mircia Chelaru a fost condamnat vineri la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu de judecătorii Tribunalului București, în dosarul disjuns din cel al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu și al altor zece generali și colonei.

Tribunalul București a decis aplicarea unui termen de supraveghere de patru ani în cazul lui Chelaru.

De asemenea, magistrații l-au obligat pe acesta la plata a circa 93.000 de lei Ministerului Apărări Naționale — daune materiale și peste 850.000 de lei — foloase materiale realizate în urma obținerii locuinței.

Decizia poate fi atacată la instanța superioară atât de Mircia Chelaru, cât și de procurori.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus, pe 28 februarie 2014, trimiterea în judecata a lui Mircia Chelaru, general corp de armată în rezervă și fostul șef al Statului Major, pentru abuz în serviciu privind fraudarea cumpărării unei locuințe MApN.

DNA susține că în perioada 2000-2007, inculpatul Chelaru a determinat cu intenție funcționari din Ministerul Apărării Naționale să încheie, fără vinovăție, un contract de vânzare-cumpărare a unui apartament în municipiul București, deși acesta nu deținea un contract de închiriere valabil încheiat pentru imobil.

În rechizitoriu se arată că, anterior, el dobândise în proprietate un alt imobil construit din fondul locativ de stat, ascunzând acest aspect Ministrului Apărării Naționale și Comisiei de Audit, prin aceasta cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 93.000 lei în dauna MApN.

Conform Legii 564/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care dețineau la data apariției actului normativ locuințe de serviciu aparținând MApN le puteau cumpăra, în regim subvenționat, însă cu anumite condiții, între care, titularul contractului de închiriere să dețină această calitate de chiriaș în baza unui contract valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu dețină sau să nu fi deținut locuințe proprietate pe teritoriul României și să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuință, în regim subvenționat.

Mircia Chelaru a fost trecut în rezervă în 7 iunie 2001.

Prezentul dosar s-a constituit prin disjungere dintr-o altă cauză, în care, la data de 3 septembrie 2013, DNA a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, cadre militare, pentru infracțiuni de abuz în serviciu legate de achiziționarea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu la preț subvenționat.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(video) Primaria Navodari, obligata de CEDO sa construiasca o groapa cu deseuri toxice langa malul marii. Cum a fost posibil

/0 Comentarii/în /de /1.888 vizite

“Decizia CEDO in cazul depozitului de materiale toxice impus oamenilor din Navodari m-a scos din minti. Am intrat pe site-ul lor, cautand sa vad daca ar fi avut competenta sa judece asa un caz, care seamana mai devgraba a mecanism ISDS. Dar uitati peste ce am dat. Si cica se numeste Curtea Europeana a Drepturilor Omului… Dreptul de a muri otravit.

Ca sa vedeti cat de mult urmareste sa restaureze dreptatea oamenilor (singurele ei decizii sunt pe partea de retrocedarea proprietatilor – chiar si cu date false, cum a fost cazul fostului sediu al Inst de Etnografie si Folclor, da, este un tribunal cu o logica cat se poate de capitalista), iata sentinta intr-un caz in care un cetatean Italian, Smaltini, da in judecata statul Italian, pentru ca s-a imbolnavit de leucemie de la o uzina siderurgica. Bineinteles, CEDO a respins plangerea ei, ca inadmisibila, pe motiv ca nu se poate stabili o legatura cauzala intre emisiile de la uzina siderurgica!!!

Bineinteles ca nu au mers mai departe sa investigheze daca statul italian a luat masurile necesare pentru a proteja sanatatea cetatenilor sai.

Dar cui ii pasa de sanatatea oamenilor? Sa fie industrie, sa avem crestere economica. Asta ne-o urla constant toate institutiile internationale.

Va dati seama ca daca, in ipoteza ca se va constui acest depozit la Navodari, oamenii se vor imbolnavi si vor merge la CEDO, CEDO ar trebui sa decida impotriva sa insasi, ca e singurul vinovat (alaturi de primarul spagar, dar care macar e la puscarie) de imbolnavirea acestor oameni. Iar cazul nu ar mai fi X contra statul y, ci direct x contra CEDO.
Halal justitie…

P.S. Repostez alt articol despre povestea absolut naucitoare a deciziei CEDO de a transforma Navodariul si litoralul romanesc intr-o groapa de gunoi a Europei.”

Maria Olteanu

articol preluat de pe https://www.facebook.com/

 

Primaria Navodari, obligata de CEDO sa construiasca o groapa cu deseuri toxice langa malul marii. Cum a fost posibil

foto si articol – stirileprotv.ro

Judecatorii de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au luat o decizie surprinzatoare. Primaria Navodari este obligata sa construiasca o groapa de deseuri toxice, la doi pasi de malul marii.

Cei care si-au cautat dreptatea la CEDO sunt niste italieni nemultumiti ca li s-a blocat investitia.
Localnicii si-au exprimat dezacordul, printr-un referendum, fata de infiintarea gropii. Iar primarul care a eliberat autorizatiile a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru abuz in serviciu si coruptie, tocmai in urma acestei afaceri.

Depozitul ar fi trebuit sa se intinda pe 150.000 de metri patrati, la cativa kilometri de statiunea Mamaia si tabara de la Navodari. In el, in fiecare zi, s-ar procesa peste 600 de tone de deseuri toxice aduse din toata Europa: pacura, ulei industrial, azbest, cianuri sau clei, spun autoritatile locale.

Mihaela Candea, organizatia Mare Nostrum: “Noi nu ne dorim sa devenim aici, pe litoralul romanesc, o groapa de gunoi pentru altii. Aceste deseuri trebuie neutralizate acolo unde au fost produse, mai ales daca vorbim despre deseuri produse de alte tari.”

Localnici din Navodari au organizat proteste si chiar un referendum, iar 70 % dintre ei s-au declarat impotriva construirii depozitului.

Investitia a fost blocata in cele din urma, iar primarul care a aprobat autorizatiile firmei italiene a fost condamnat la inchisoare pentru abuz in serviciu si coruptie tocmai in urma acestei afaceri. Surprinzator, Primaria Navodari a primit o veste zdrobitoare.

Investitorii italieni s-au plans la CEDO, iar judecatorii le-au dat dreptate, ceea ce inseamna ca autoritatile locale sunt obligate sa emite autorizatii pentru constructia gropii de deseuri toxice.

Florin Chelaru, primar Navodari: “Mi se cere ca in maxim trei luni de la hotararea definitiva eu sa semnez autorizatia de constructive a acestui centru de deseuri industriale. va spun sincer ca la acest momeht nu imi dau seama cum a putut statul roman sa va apere cauza sa-si apere cauza.”

Acesta nu este singurul scandal iscat de deseurile aduse de oamenii de afaceri italieni in tara noastra. In Portul Constanta a ajuns din Italia, nava Volgobalt, incarcata cu 2700 de tone de deseuri menajere, medicale sau chiar toxice care urmau sa fie arse la noi. Nava a fost intoarsa intr-un final.

In cazul gropii de la Navodari, autoritatile vor ataca decizia la Marea Camera a Curtii Europene.

articol preluat de pe http://stirileprotv.ro

Judecătorul Stan Mustaţă, condamnat la zece ani şi opt luni de închisoare pentru corupţie. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

/0 Comentarii/în /de /1.490 vizite

foto – Mediafax
articol – Otilia Ciocan – Mediafax

Judecătorul Stan Mustaţă, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca,a fost condamnat, vineri, la zece ani şi opt luni de închisoare, în cazul grefierei Mariana Curea, complicea magistratului, fiind aplicată o pedeapsă de patru ani şi patru luni de închisoare.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au dispus ca din pedeapsa de zece ani şi opt luni, aplicată lui Stan Mustaţă, să fie scăzută perioada în care acesta a fost reţinut şi arestat preventiv sau la domiciliu, respectiv între 20 aprilie 2014 şi 10 martie.

În acelaşi dosar au fost judecaţi şi Ion Boraciu, Florian Alexandru şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.

În urma analizării probelor de la dosar, judecătorii i-au condamnat pe Boraciu la nouă ani de închisoare, pe Alexandru la şase ani şi patru luni, iar pe Moraru la doi ani.

Decizia de vineri a CAB nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

Stan Mustaţă, fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti, este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă.

Pe parcursul procesului, Stan Mustaţă le-a spus judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti că este “băutor de vin” şi că, dacă nu ar fi consumat alcool, ar fi conştientizat “pericolul” şi nu ar mai fi ajuns în boxa acuzaţilor.

Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost “fabricat artificial”, pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA.

“A spus-o şi procurorul şef al DNA. Din comportamentul meu nu rezultă aşa ceva. Boraciu (intermediar al mitei, potrivit anchetatorilor – n.r.) a zis că aş tergiversa dosarul, nu eu. Nu l-am sprijinit pe Voiculescu, nu l-am favorizat. Nu am fost nici pro, nici împotriva lui”, afirma Mustaţă.

Surse judiciare declarau, pentru MEDIAFAX, că la nivelul fostului Parchet Naţional Anticorupţie se ştia încă din 2005 că judecătorul Stan Mustaţă cerea între 5.000 şi 7.000 de euro de la persoane vizate în dosarele penale pe care le judeca, iar în 2008 o colegă a magistratului s-a plâns de atitudinea lui.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în 8 mai 2014, să îl suspende din magistratură pe judecătorul Stan Mustaţă.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Președintele Camerei Executorilor Judecătorești, Dorina Gonț și alte trei persoane, arestate pentru evaziune fiscală

/0 Comentarii/în /de /1.699 vizite

foto – romaniajournal.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin)

Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei Gonț și a lui Radu Abagiu, Adrian Mihai și Ciprian Nistor, aceștia fiind acuzați într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la circa trei milioane de euro.

Președintele Camerei Executorilor Judecătorești, Dorina Gonț, și omul de afaceri Ciprian Nistor, precum și ceilalți doi inculpați pot contesta decizia în termen de 48 de ore de la comunicare.

“Dispune arestarea preventivă a inculpaților Dorina Gonț, Radu Abagiu, Adrian Mihai și Ciprian Nistor pe o perioadă de 30 de zile, începând de la data punerii în executare a mandatelor de arestare. În baza art. 229 Cod procedură penală încunoștiințează de îndată Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Voluntari, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire față de minorul (…), aflat în întreținerea inculpatului Ciprian Nistor.

Pronunțată în camera de consiliu azi, 22.04.2015, ora 09,00″, se arată în minuta deciziei CAB.

În acest dosar, polițiștii au efectuat luni 15 percheziții în București, Ilfov și Ialomița.

“Activitățile sunt efectuate într-o cauză penală ce vizează activitatea infracțională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc și a reprezentanților a 10 de societăți comerciale, ce sunt bănuiți de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, săvârșită prin sustragerea de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, prin evidențierea unor operațiuni comerciale fictive”, se arată într-un comunicat al Poliției Române.

Polițiștii și procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale unor firme și pe unele imobile.

Conform unor surse judiciare, biroul executorilor judecătorești la care s-au efectuat perchezițiile aparține lui Lucian și Dorina Gonț iar imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparțin familiei Gonț.

Aceleași surse precizează că trei societăți comerciale foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul IT, consultanță și marketing, iar banii erau transferați prin intermediul a șapte societăți fantomă în Cipru, ulterior banii întorcându-se în țară în conturile societăților menționate.

Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro prin comiterea acestor infracțiuni, în perioada 2011-2014.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Kovesi anunță o măsură drastică ce îi vizează pe toți arestații preventiv

/0 Comentarii/în /de /1.564 vizite

articol – Cristian Petcu – psnews.ro

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei propunerile instituţiei pe care o conduce de modificare a legii fundamentale.

DNA propune modificarea perioadei de reținere de la 24 de ore la 72 de ore, invocând în acest sens practica majorităţii statelor europene, unde perioada de reţinere este de 48 sau de 72 de ore.

Totodată, în documentul transmis comisiei de către Laura Codruţa Kovesi, DNA propune modificarea Constituţiei astfel încât „imunitatea parlamentară să se limiteze strict la declaraţiile politice”, notează rtv.net.

DNA consideră necesară amendarea legii fundamentale şi în privinţa miniştrilor penali.

Astfel, se arată în documentul trimis la Parlament, trebuie „eliminată condiţia unei cereri formulate de autoritatea executivă sau de cea legislativă pentru tragerea la răspundere penală a unui ministru suspectat de săvârşirea unei infracţiuni”.

„Această atribuţie trebuie să rămână în domeniul exclusiv al autorităţii judecătoreşti”, precizează DNA.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră de asemenea că perioada de reţinere ar trebui să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă. Propunerea CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României.

articol preluat de pe http://psnews.ro/

Scandal de proporţii în sistemul judiciar din SUA: Criminaliştii FBI au falsificat probe trei decenii

/0 Comentarii/în /de /1.541 vizite

articol – Mihai Draghici – Mediafax

Departamentul Justiţiei din SUA şi Biroul Federal de Investigaţii au recunoscut că aproape toţi experţii unităţii FBI de analizare a probelor criminaliste au făcut mărturii false contra unor infractori, în procese din ultimii 30 de ani, situaţie ce ridică dubii privind sistemul judiciar american.

Dintre cei 28 de experţi ai Laboratorului FBI de analize microscopice, 26 au exagerat conformitatea probelor de păr în moduri care au favorizat procurorii în 95 la sută dintre cele 268 de procese verificate până acum, potrivit Asociaţiei Naţionale a Avocaţilor de Apărare Criminalişti (NACDL), informează ziarul Washington Post.

Printre cazurile verificate sunt şi 32 în care inculpaţii au fost condamnaţi la moarte, iar 14 dintre ei au fost deja executaţi sau au murit în închisoare.

Washington Post notează că inculpaţii au fost condamnaţi pe baza unei serii de probe, iar, dintre acestea, cele furnizate de laboratorul microscopic al FBI ocupau o pondere mică.

Însă, pe baza dezvăluirilor, condamnaţii şi procurorii din 47 de state americane şi din capitala federală, Washington DC, au fost înştiinţaţi că dosarele trebuie reanalizate pentru a se stabili dacă sunt necesare apeluri în justiţie. Patru inculpaţi au fost deja achitaţi.

“Utilizarea timp de trei decenii de către FBI a mostrelor microscopice de păr pentru incluprarea infractorilor este un dezastru complet”, a reacţionat Peter Neufeld, cofondatorul Institutului Innocence Project, participant la activităţile de verificare a dosarelor.

“Este necesară o investigaţie completă care să arate de ce FBI, conducerile statelor americane care foloseau expertiza laboratorului FBI şi instanţele judiciare au permis aşa ceva şi de ce aceste practici nu au fost oprite mai devreme”, a adăugat Neufeld, salutând totuşi cooperarea Departamentului Justiţiei şi a FBI în anchete.

Într-un comunicat comun, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) şi Departamentul american al Justiţiei au promis că vor continua să aloce resurse pentru verificări, promiţând că “toţi foştii inculpaţi vor fi înştiinţaţi în legătură cu erorile din trecut” şi asumând angajamentul de a “face dreptate”.

“De asemenea, ne angajăm să asigurăm acurateţea viitoarelor mărturii în instanţe despre mostrele de păr analizate ca probe şi să aplicăm cu exactitate ştiinţa expertizei probelor criminalistice”, precizează cele două instituţii.

Senatorul democrat Richard Blumenthal, fost procuror, a îndemnat FBI şi Departamentul Justiţiei să trimită notificări inculpaţilor din 2.500 de procese care au implicat mostre de păr, chiar dacă verificările nu au fost finalizate. “Aceste concluzii sunt înspăimântătoare pentru sistemul judiciar american, nu doar pentru potenţialii inculpaţi nevinovaţi care au fost încarceraţi pe nedrept sau chiar executaţi, dar şi pentru procurorii care s-au bazat pe probe fabricate şi false, în pofida intenţiilor de a aplica legea cu bună credinţă”, a subliniat Blumenthal.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

DNA: 128 de inculpați, condamnați definitiv în martie în dosare de corupție

/0 Comentarii/în /de /2.247 vizite

Articol – AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Antonia Niță)

Direcția Națională Anticorupție informează că 128 de inculpați au fost condamnați definitiv în luna martie în dosare de corupție instrumentate de DNA.

“În cursul lunii martie 2015, în dosare de corupție instrumentate de DNA, au rămas definitive un număr total de 32 de hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 128 de inculpați, dintre care: 1 senator, 2 directori companie națională, doi directori sucursală companie națională, 1 șef direcție județeană instituție publică, 2 judecători dintre care un fost membru CSM, 1 prim procuror, 1 avocat, 7 ofițeri MAI, 62 polițiști de frontieră (Dosarul Vama Siret), 7 lucrători vamali, 3 primari etc.”, se arată într-un comunicat transmis luni AGERPRES de DNA.

Sursa citată precizează că pedepsele dispuse de judecători față de cei 128 de inculpați sunt cuprinse între 12 ani închisoare și 5.000 lei amendă.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Legea prin care MApN poate constitui structuri de conducere și de forțe pentru NATO, promulgată

/0 Comentarii/în /de /1.696 vizite

foto – nato.int
articol – AGERPRES/(AS — autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin)

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, care prevede constituirea unor structuri de conducere și de forțe care să fie puse la dispoziția NATO pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Propunerea legislativă aparține ministrului Apărării, Mircea Dușa, și prevede că “Ministerul Apărării Naționale poate constitui structuri de conducere și de forțe care să fie puse la dispoziția NATO pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

“Acestea se integrează în structura de comandă și control, precum și în structura de forțe ale NATO. Nivelul de autoritate care poate fi exercitat asupra structurilor române se stabilește conform procedurilor NATO”, se arată în actul normativ.

De asemenea, șeful statului a semnat joi decretele pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative și Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Bancomat furat cu totul din holul unui magazin din Chiajna

/0 Comentarii/în /de /1.549 vizite

foto – antena3.ro
articol – Andrei Dumitrescu – Mediafax

Un bancomat a fost furat cu totul, în noaptea de miercuri spre joi, din holul unui magazin din Chiajna, de patru bărbaţi care l-au încărcat într-o autoutilitară, după care au fugit, potrivit unor surse din Poliţie.

Conform surselor citate, incidentul s-a produs în jurul orei 02:30.
Este vorba despre un bancomat care deservea mai multe bănci şi care era prins în perete cu şuruburi.

Potrivit anchetatorilor, pe camerele de supraveghere se vede cum bancomatul este smuls din perete de patru indivizi cu feţele acoperite, care ulterior încarcă aparatul într-o autoutilitară.

Poliţia a fost anunţată de agenţii firmei care asigură securitatea după ce aceştia au constatat că magazinul fusese spart.

Sursele citate au precizat pentru MEDIAFAX că prejudiciul nu a fost stabilit, iar anchetatorii încearcă identificarea hoţilor.

aricol preluat de pe http://www.mediafax.ro

ÎCCJ va judeca pe 25 mai recursul formulat de Avocatul Poporului privind ridicarea mașinilor

/0 Comentarii/în /de /1.538 vizite

foto – evz.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Iulia Carciog, Eusebiu Manolache, editor: Antonia Niță)

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va judeca pe 25 mai recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului (AP) privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile locale în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar, potrivit site-ului instanței supreme.

“Vă solicităm să constatați că problema de drept prezentată a primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești și, printr-o decizie obligatorie, să stabiliți modul unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente”, se arată în recursul formulat de AP, potrivit site-ului instituției.

Conform sursei citate, examinarea jurisprudenței la nivel național a relevat că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește legalitatea hotărârilor consiliilor locale având ca obiect reglementarea procedurii privind ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar.

Astfel, potrivit unei orientări jurisprudențiale majoritare, hotărârile consiliilor locale adoptate în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar, constatarea și aplicarea contravențiilor sunt lovite de nulitate, întrucât stabilesc și sancționează contravenții în domeniul circulației rutiere.

Opinia instanțelor judecătorești a fost în sensul că hotărârile consiliilor locale având ca obiect de reglementare procedura de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar au fost adoptate cu depășirea competenței ce revine consiliilor locale.

Într-o altă orientare de jurisprudență, instanțele de judecată au avut o abordare diferită, apreciind că posibilitatea reglementării procedurii ridicării vehiculelor staționate neregulamentar prin acte administrative cu caracter normativ emise de autoritățile publice locale rezultă din interpretarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență nr. 195/2002 și ținând seama de faptul că regulamentul în cazul specific al ridicării vehiculelor staționate neregulamentar poate fi adoptat și prin alte acte normative decât prin hotărâre de guvern.

“Apreciem că hotărârile consiliilor locale adoptate în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar depășesc competența ce revine consiliilor locale în această materie, fiind contrare prevederilor actelor normative cu forță juridică superioară”, se susține în recursul formulat de AP.

Potrivit sursei citate, Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții cu privire la procedura în care se execută măsura ridicării autovehiculelor staționate neregulamentar. În aceste condiții, la nivelul autorităților administrației publice locale, au fost adoptate o serie de acte cu caracter normativ prin care s-a reglementat în detaliu procedura ridicării vehiculelor staționate neregulamentar.

“Împrejurarea că prin Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, nu este reglementată această procedură de aplicare a măsurilor de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar nu poate fi interpretată extensiv drept o omisiune a legiuitorului ce ar putea fi îndreptată prin voință unilaterală a autorității deliberative locale și în niciun caz nu poate justifica demersul autorității locale de a adopta reglementări într-un domeniu rezervat prin lege în competența legislativă a Guvernului”, mai apreciază sursa citată.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/