lege si ordine Arhive - Pagina 9 din 19

Articole

(video) Kovesi, în Parlamentul European: Corupția a reprezentat o problemă sistemică în România. Evaluările confirmă creșterea eficienței DNA

15 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.553 vizite

articol – b1.ro

Procurorul șef al DNA, Laura Coduruța Kovesi a declarat marți, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European pe tema MCV, că fenomenul corupției a reprezentat o problemă sistemică pentru România și că datele statistice confirmă creșterea eficienței investigațiilor DNA.

”Corupția a reprezentat o problemă sistemică în România. A fost dezvoltat, în timp, un sistem, de legături între politicieni, oameni de afaceri și funcționari publici care acționau concertat pentru fraudarea resurselor publice. Statul român a încercat să ofere un răspuns credibil la presiunile interne și externe, înființând o structură de combatere a corupției la nivel înalt. DNA a fost organizat în forma actuală în anul 2005, avânt drept competență exclusivă de investigare cazurile de corupție la nivel înalt. Acesta este contextul în care Comisia Europeană s-a implicat în sprijinirea eforturilor României de a crea un sistem judiciar independent și profesionist”, a spus Codruța Kovesi.

“Datele statistice și evaluările CE din ultimii ani confirmă creșterea eficienței investigațiilor DNA. Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, ca și importanța funcției persoanelor investigate. În 2014 numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat față de 2006. Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2014 în dosarele DNA a crescut de peste 7 ori. Din 2007 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 48 de demnitari: 1 fost prim-ministru (același în 3 dosare distincte), 1 viceprim-ministru, 8 miniștri, 29 deputați și 7 senatori. Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție 1 fost prim-ministru, 6 miniștri, 15 deputați și 5 senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluționare”, a arătat Kovesi.

Ea a adăugat că un semn clar al independenței și eficienței DNA îl reprezintă faptul că, numai în 2014, a solicitat Parlamentului României încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat
12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri, din care una înaintată PE, fiind cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați într-un an.

După părerea șefei DNA, calitatea actului de justiție depinde de oamenii care aplică legea, de aceea combaterea corupției în sistemul judiciar a fost una dintre prioritățile DNA, dar și unul dintre obiectivele monitorizării Comisiei.

“Din 2007 până în prezent au fost trimiși în judecată 110 magistrați, dintre care 56 au fost deja condamnați, restul cazurilor fiind în curs de soluționare. Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni. Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro. Cu această sumă odată executată, s-ar putea dubla salariile medicilor din România”, a mai spus Kovesi.

Laura Codruța Kovesi a mai amintit că, potrivit unui studiu sociologic recent, DNA este instituția din sistemul judiciar care beneficiază de cea mai mare încredere.

Kovesi, în Parlamentul European, despre acțiunile DNA

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

Atacul cibernetic asupra TV5 dovedește că UE este dezarmată în fața hackerilor și trebuie să ia măsuri, recunoaște CE

11 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.502 vizite

Foto: (c) REUTERS/Christian Hartmann
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)

Atacul cibernetic asupra postului TV5 Monde, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, este un avertisment pentru UE și ar trebui să determine statele membre și Parlamentul European să se înțeleagă pentru a lua măsuri de consolidare a securității rețelelor informatice, a indicat vineri Comisia Europeană, relatează AFP.

‘Criminalitatea evoluează, cu ajutorul programelor malware fiind posibilă preluarea sub control a unui mare număr de calculatoare, găsirea de informații sensibile sau lansarea de atacuri pe scară extinsă’, atrăgea atenția în anul 2010 Cecilia Malmstrom, comisar pentru afaceri interne în precedentul executiv comunitar, tot în acel an fiind elaborate ultimele planuri ale Comisiei Europene la acest capitol.

Cecilia Malmstrom insista atunci pe necesitatea ca statele să-și construiască o capacitate de reacție rapidă în fața atacurilor cibernetice și să intensifice schimburile de informații.

Sugestiile fostului comisar european au fost reunite în anul 2013 într-o propunere de directivă europeană, care nu a reușit să treacă nici până astăzi de negocierile dintre guvernele naționale și eurodeputați.

Comisia ar urma să adopte până la sfârșitul acestei luni ‘agenda asupra securității’, document dedicat în special securității cibernetice. ‘Accentul va fi pus pe folosirea instrumentelor existente, inclusiv a Centrului european de combatere a criminalității informatice’, creat în anul 2013 în cadrul Europol, afirmă o sursă europeană.

Totuși, în prezent Uniunea Europeană este dezarmată în fața atacurilor informatice. ‘Mijloacele și mecanismele de securitate a rețelelor și de informare existente sunt pur și simplu insuficiente pentru o adaptare rapidă la schimbările pe frontul acestor amenințări și pentru a garanta un nivel comun ridicat de protecție în toate statele membre’, subliniază executivul comunitar.

Este de asemenea urgentă adoptarea de ‘măsuri adecvate’ pentru protejarea rețelelor energetice și de transport, a administrațiilor publice și a principalilor furnizori de servicii informatice (platforme de comerț electronic, rețele sociale, etc.), astfel încât să se poată ‘gestiona riscurile de securitate’.

Amploarea atacurilor cibernetice efectuate de hackeri și dezvăluirea interceptărilor telefonice practicate masiv de serviciile secrete americane au determinat instituțiile europene să-și revizuiască întregul sistem de securitate informatică și de protecție a comunicațiilor.

De asemenea, o rețea de rezervă a fost instalată pentru a fi pusă în funcțiune în eventualitatea unei paralizii totale a sistemului. Comisarii europeni care gestionează afaceri sensibile, precum negocierile comerciale, diplomația sau dosarele de concurență, au acum la dispoziție linii securizate de comunicație.

Securitatea este o competență națională, dar ‘sistemele informatice, mai ales internetul, sunt instrumente de comunicație fără frontiere și interconectate între statele membre’, drept urmare ‘orice perturbare importantă a acestor sisteme într-un stat membru poate avea implicații asupra altor state membre și asupra UE în ansamblu’, mai avertizează executivul comunitar.

Comisia Europeană recunoaște și faptul că ‘riscul de apariție a incidentelor, frecvența acestora și incapacitatea asigurării unei protecții eficiente subminează încrederea publicului față de rețelele și sistemele informatice’.

Kovesi: Imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet. E o aplicare preferenţială a legii

9 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.320 vizite

foto si articol – Mediafax

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, afirmă că imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet, apreciind că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei şi că este o aplicare preferenţială a legii, prin care se creează discriminări faţă de restul populaţiei.

Codruţa Kovesi a spus, miercuri seară, la Digi24, că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei, ea criticându-i pe parlamentari pentru că fac scut în jurul colegilor lor care au probleme cu legea, blocând actul de justiţie.

”Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei (…) Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc (…) Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu e parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul poate proteja şi nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferenţială a legii”, a spus procurorul-şef al DNA.

Referindu-se la actuali sau foşti miniştri, care nu pot fi nici urmăriţi penal fără un aviz al Parlamentului, Laura Codruţa Kovesi a amintit de cazurile foştilor miniştri Daniel Chiţoiu şi Laszlo Borbely, în care acest aviz nu a fost dat.

”Era o suspiciune, se putea confirma sau infirma. Noi nici nu am putut face o verificare pentru că nu am primit aviz. Anchetele sunt blocate”, a menţionat procurorul şef al DNA.

Kovesi a explicat şi de ce dosare din 2012 sau 2013 se soluţionează acum, spunând că un procuror lucrează şi la peste 100 de dosare anual şi precizând că de la începutul acestui an s-au înregistrat 1.500 de dosare noi la DNA, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut au fost peste 1.200 de dosare.

”Nu este o creştere spectaculoasă, având în vedere că într-un an de zile procurorii din DNA au de soluţionat în jur de 9.100 de dosare”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

De asemenea, Kovesi i-a răspuns preşedintelui Klaus Iohannis, care se întreba retoric cum de nu a verificat nimeni în ultimii ani acuzaţiile de corupţie la adresa unor politicieni şi spunea că este ”bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea”.

”Eu pot să răspund pentru ce am făcut în ultimii doi ani, de când conduc Direcţia Naţională Anticorupţie. Sunt dosare cu persoane publice, cu persoane importante implicate, în ultimii doi ani. În mod constant au fost astfel de dosare, nu este o noutate. Şi în 2013, şi în 2014 au fost dosare cu miniştri, cu parlamentari, cu magistraţi, cu preşedinţi de consilii judeţene, cu primari (…) Ceea ce este interesant este faptul că foarte multe persoane vin şi denunţă fapte comise în urmă cu unu sau doi ani de zile sau după ce o anumită persoană îşi pierde funcţia publică, pentru că au mult mai mult curaj să facă acest lucru. Sunt situaţii în care dosarele au fost înregistrate în DNA în anii anteriori şi s-a lucrat pentru a se strânge probele necesare în vederea luării unor măsuri preventive”, a mai spus Codruţa Kovesi la Digi24.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/kovesi-imunitatea-parlamentarilor-ar-trebui-eliminata-complet-e-o-aplicare-preferentiala-a-legii-14114448

CCR constată conflict între puteri în cazul Șova; Senatul obligat să redacteze hotărârea

8 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.540 vizite

Foto: (c) Mihai POZIUMSCHI / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Curtea Constituțională a României a admis miercuri sesizarea șefului CSM și a constatat că există conflict de natură constituțională între autorități, urmând ca Senatul să redacteze hotărârea referitoare la cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.

“În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan-Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”, se arată în comunicatul CCR transmis miercuri AGERPRES.

Tot miercuri, în cazul sesizării președintelui Klaus Iohannis, Curtea, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — PÎCCJ și CSM, pe de o parte, și Parlament, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaților și a Senatului de a modifica dispozițiile art.24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

De asemenea, CCR a respins contestația PNL ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

Pe 7 aprilie, plenul Camerei Deputaților și Senatului a decis cu 292 de voturi pentru și un vot împotrivă că urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți la ședință.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

CC răspunde sesizărilor în cazul Şova: Există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat. În cazul sesizării lui Iohannis nu există conflict

8 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.432 vizite

Foto – Mediafax
Articol – Valentina Postelnicu- Mediafax

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului

CC, la sesizarea CSM: Refuzul Senatului de a redacta hotărâre la Şova, conflict; Hotărârea, obligatorie

“În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.

Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii a fost transmisă Curţii Constituţionale după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat CC cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor. Din cele 151 de voturi exprimate atunci în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

“Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească”, a scris CSM în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.

Senatul a invocat articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităţii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi “pentru” şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/deciziile-curtii-constitutionale-cu-privire-la-votul-in-cazul-lui-dan-sova-14113143

Site-ul anuntul.ro, urmărit penal pentru proxenetism

7 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.945 vizite

foto – oltalert.blogspot.ro
articol – AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță)

SC Anunțul Telefonic SRL, compania care administrează site-ul www.anuntul.ro, a fost pusă sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

Procurorii susțin că site-ul a fost folosit de mai multe persoane pentru practicarea prostituției, prin postarea unor anunțuri la rubrica “Matrimoniale”.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, inițial, în acest dosar, procurorii au pus sub acuzare, în luna martie, 19 persoane sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni de proxenetism, o parte dintre acestea fiind arestate preventiv sau arestate la domiciliu.

Ulterior, pe 3 aprilie, în același dosar, procurorii au extins urmărirea penală pe numele altor persoane, precum și în cazul SC Anunțul Telefonic SRL și a altor două societăți comerciale, care promovau și desfășurau activități de masaj erotic.

Totodată, prin același referat, procurorii au solicitat luarea măsurii preventive a interzicerii activităților de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracțiunea de proxenetism pe o perioadă de 60 de zile față de SC Anunțul Telefonic SRL, și anume, interzicerea publicării anunțurilor online din cadrul subrubricii “Ea caută partener — Rubrica Matrimoniale” pe site-ul www.anunțul.ro, cererea fiind admisă de un magistrat de la Judecătoria Sectorului 1 București.

Procurorii susțin că, în perioada 24 mai 2013 — 4 februarie 2015, site-ul www.anuntul.ro a înlesnit practicarea prostituției de către mai multe persoane, prin postarea unor anunțuri la rubrica “Matrimoniale” — subsecțiunea “Ea caută partener”, prin intermediul cărora erau racolați clienții.

În fapt, prin intermediul unor carduri de plăți, persoanele cercetate în cauză au achitat anunțurile care apăreau pe site publicate la rubrica și secțiunea menționată iar, prin intermediul numerelor de telefon care însoțeau anunțurile, clienții contactau persoanele de sex femeiesc și obțineau, contra-cost, serviciile dorite.

Activitățile de urmărire penală vizând probarea participației penale a inculpaților s-au desfășurat cu sprijinul ofițerilor Serviciului de Investigații Criminale al Poliției Sectorului 1 București și cu suportul informativ și tehnic al Direcției de Operațiuni Speciale.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Mohamad Yassin, arestat pentru că ar fi cerut 2 milioane de euro pentru o posibilă eliberare a lui Hayssam

5 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.660 vizite

Omar Hayssam (Imagine: Liviu Adascalitei/Mediafax Foto)
articol – Catalin Lupasteanu – Mediafax

Mohamad Yassin a fost arestat, fiind acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi cerut aproximativ două milioane de euro pentru a interveni în obţinerea unei decizii de anulare a pedepsei cu închisoarea a lui Omar Hayssam.

Alături de el a fost arestat şi Tahli Fadel, acuzat de complicitate.

Decizia, luată de Tribunalul Bucureşti, poate fi contestată la Curtea de Apel.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, vineri, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Mohamad Yassin, pentru trafic de influenţă, şi a lui Tahli Fadel, pentru complicitate la această infracţiune.

Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2014 – martie 2015, Mohamad Yassin, direct şi prin intermediul lui Tahli Fadel, a pretins de la două persoane, denunţătoare în cauză, suma de aproximativ două milioane de euro, spunând că ar putea influenţa organe judiciare, în vederea desfiinţării, pe cale extraordinară, a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare, astfel încât persoana condamnată să fie pusă în libertate. Persoana condamnată este unul dintre denunţătorii din acest dosar.

Conform unor surse judiciare, Omar Hayssam i-ar fi denunţat pe Mohamad Yassin şi Tahli Fadel.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

DOSARUL MITĂ LA PSD: Trei ani şi doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru Bunea şi Niculae. Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae

2 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.656 vizite

foto – Mediafax
articol – Laura Mitran – Mediafax

Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul Mită la PSD, printr-o decizie definitivă dată joi de Curtea de Apel Bucureşti.

Gheorghe Bunea Stancu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac pedepse de câte doi ani cu sporuri de şase luni, astfel că va executa fiecare o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare.

Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae.

În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a dat joi o decizie definitivă în acest dosar.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

“Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/dosarul-mita-la-psd-trei-ani-si-doi-ani-si-sase-luni-de-inchisoare-cu-executare-pentru-bunea-si-niculae-instanta-a-mai-decis-confiscarea-sumei-de-641-000-de-lei-de-la-ioan-niculae-14104291

Eduard Hellvig, despre legile „Big Brother”: „SRI se confruntă cu restricții”

1 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.680 vizite

articol – digi24.ro

Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig a vorbit într-un interviu acordat Agerpres despre presiunile asupra SRI, dar și despre așa-zisele legi „Big Brother”.

„Vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale”,

a declarat șeful SRI.

Eduard Hellvig a vorbit despre legile „Big Brother” declarate neconstituționale de CCR.

„Plec de la premisa că deciziile Curții Constituționale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar și urgent de adaptare a legislației specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de inițiativă legislativă, așa că nu își poate asuma substituirea, pe fond, a competențelor de legiferare ale altor autorități.

Însă instituția noastră este parte în procesele de consultare și avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea națională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie și a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităților de interes public și protejarea libertăților individuale.

Deocamdată, vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale. Practic, SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranța națională.

Și, din păcate, în majoritatea situațiilor, aceste capacități nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv amenințări de natură teroristă”,

a declarat Eduard Hellvig în interviul acordat Agerpres.

Cât despre presiunile asupra SRI, Eduard Hellvig spune că acestea au existat și că s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice.

„Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informații al unei democrații consolidate nu are ce căuta în competiția politică. Pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice și vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine în acest sens”,

a afirmat șeful SRI.

Eduard Hellvig a mai spus că una dintre prioritățile SRI este contracararea amenințărilor la adresa securității naționale asociate fenomenului corupției,

„în condițiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacității administrative de stopare a cazurilor de mare și mică corupție”.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Prahova: Cornel Penescu va executa cinci ani de închisoare, după contopirea pedepselor din șapte dosare

1 aprilie 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/1.497 vizite

Foto: (c) George ONEA / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES / (AS — autor: Anamaria Toma, editor. Marius Frățilă)

Omul de afaceri Cornel Penescu, fost finanțator al clubului de fotbal FC Argeș, va executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare, magistrații de la Tribunalul Prahova admițând, marți, cererea sa privind contopirea pedepselor definitive pe care acesta le are în șapte dosare penale.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova a admis cererea de contopire formulată de condamnatul Cornel Penescu, aflat în prezent în Penitenciarul Ploiești, cu privire la pedepsele definitive primite în șapte dosare.

Penescu a primit pedepse între doi și cinci ani de închisoare cu executare în patru dosare, între care cel al fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, dosarul ‘Mită pentru arbitri’ și dosarul în care fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Argeș, Constantin Nicolescu, a fost condamnat pentru fraudă cu fonduri europene.

În alte trei dosare, fostul finanțator al FC Argeș a primit o pedeapsă de doi ani și șase luni cu suspendare și alte două de câte trei ani, tot cu suspendare.

Tribunalul Prahova a constatat că faptele pentru care a fost condamnat definitiv Penescu în cele șapte dosare sunt concurente, a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a celor trei pedepse și a descontopit două dintre cele șapte.

Ulterior, prin contopire, magistrații au stabilit că Penescu va executa pedeapsa principală cea mai grea, aceea de cinci ani de închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii, pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a avea orice funcție de conducere, decizie sau control într-o societate comercială.

Decizia magistraților nu este definitivă, putând fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro