Articole

Cererea de arbitraj pentru autonomia “Ținutului secuiesc”, respinsă la Strasbourg

Foto: (c) Mălina NEGREA / Arhiva AGERPRES
AGERPRES (A-autor:Oana Mălina Negrea, editor: Diana Dumitru)

Cererea de arbitraj pentru autonomia “Ținutului secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, a fost respinsă marți, la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei.

Președinta delegației României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat pentru AGERPRES că cererea a fost respinsă pentru că ‘nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei’. Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene.

Cele 47 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș care au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei ‘Ținutului secuiesc’ au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, se arată într-un comunicat de presă transmis marți AGERPRES de către secretariatul delegației României la Congres.

‘Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (…) Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, dna Ludmila Sfîrloagă, a reușit, prin intervenția sa argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții “Ținutului secuiesc” cât și a posibilității ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României’, se menționează în documentul citat.

Consiliul Național Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea ‘Ținutul secuiesc’, care să fie ulterior înaintate Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale. La solicitarea acestuia 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către Prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției României.

Într-o adresă transmisă anul trecut autorităților locale de către Prefectura Covasna se menționa că aceste hotărâri promovează ‘separarea teritorială pe criterii etnice’ și exced competențele autorităților locale, printre atribuțiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administrației naționale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare

foto – businessmagazin.ro
articol – Catalin Lupasteanu – Mediafax

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu a fost condamnat, luni, de ICCJ, la un an de închisoare cu suspendare, Francisc Radici a primit o pedeapsă de doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare, iar Floarea Şerban şi Traian Pigui au fost achitaţi, în dosarul “Case pentru generali”.

Corneliu Dobritoiu a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Pedepsele au fost contopite, iar fostul ministru al Apărării a fost condamnat, în final, la un an de închisoare. Instanţa a dispus suspendarea pedepsei pe o perioadă de încercare de trei ani.
(…)
Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei, persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN la data faptelor, au fost trimişi în judecată de DNA, în septembrie 2013, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu, la un preţ subvenţionat, în baza unor declaraţii false.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/fostul-ministru-al-apararii-corneliu-dobritoiu-condamnat-la-un-an-de-inchisoare-cu-suspendare-14039539

(video) Arme, truse criminalistice şi un elicopter, expuse în Parcul Lumea Copiilor de Ziua Poliţiei Române


sursa http://stirileprotv.ro/

foto – Mediafax
articol – Laura Mitran – Mediafax

Arme, truse criminalistice, uniforme şi tehnică din diferite epoci, motociclete şi un elicopter au putut fi admirate, duminică, de Ziua Poliţiei Române, în Parcul Lumea Copiilor din Capitală, trecătorii putând asista şi la demonstraţii cu câini de poliţie.

Mascaţi, arme, câini poliţişti, maşini moderne şi de epocă, motociclete, dispozitive performante de detectare a explozivilor şi de dezamorsare a bombelor, truse criminalistice, uniforme de arnăut, bărci şi chiar un elicopter au putut fi admiraţi, duminică, de miile de oameni prezenţi în Parcul Lumea Copiilor.

Cetăţenilor le-a fost prezentată o expoziţie de uniforme de poliţie, pe care poliţiştii le-au îmbrăcat în diferite perioade ale timpului, precum şi tehnica folosită de aceştia în prezent şi la începurile activităţii de poliţie.

Echipele mixte, formate din poliţist-conductor şi câine, i-au încântat pe cei mici cu demonstraţii de prindere şi imobilizare a infractorilor, iar motocicletele, triciclurile şi maşinile folosite de poliţiştii rutieri au constituit unul dintre punctele de atracţie.

În Parcul Lumea Copiilor, a fost prezent autolaboratorul criminalistic mobil destinat cercetării la faţa locului cu tehnică foto-video digitală, trusele specializate şi echipamentele criminalistice necesare descoperirii tuturor categoriilor de urme din câmpul infracţional.

Poliţiştii le-au explicat celor interesaţi modul în care laboratorul mobil le permite descoperirea şi ridicarea amprentelor sau a altor tipuri de urme şi realizarea de portrete robot.

Criminaliştii au prezentat şi ultimul autovehicul intrat în dotarea lor – disaster victims identification mobile forensic unit, cu ajutorul căruia intervin pentru efectuarea cercetării la faţa locului în teren greu accesibil. La standul Institutului Naţional de Criminalistică au fost expuse mulaje din lut ce reprezintă reconstrucţii faciale folosite pentru identificarea unor persoane.

Serviciul Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a prezentat “roboţelul pirotehnic”, un dispozitiv performant de detectare a explozivilor şi de dezamorsare a bombelor.

De asemenea, a fost organizată o expoziţie cu armamentul şi echipamentele de protecţie din dotarea SIIAS.

Copiii s-au bucurat de o atenţie deosebită din partea poliţiştilor, pentru cei mici fiind organizate concursuri educative.

Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina şi-a prezentat oferta educaţională tinerilor care doresc să îmbrăţişeze cariera de poliţist, elevii şcolii fiind, de asemenea, prezenţi în parc alături de viitorii colegi din Poliţia Română.

Cei aflaţi în parc au primit pliante, reviste şi alte materiale promoţionale din care au aflat despre diferite campanii desfăşurate de Poliţia Română pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.

O ceremonie de cinstire a eroilor Poliţiei Române a avut loc, în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, la Monumentul Eroilor Militari Români Căzuţi la Datorie din Parcul Tineretului.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Parlamentul turc a votat o nouă dispoziție ce consolidează controlul asupra internetului

foto - neamt.comisarul.ro
AGERPRES/(AS — autor: Tudor Martalogu, editor: Ionuț Mareș)

Parlamentul turc a votat joi seara târziu o dispoziție care autorizează guvernul să blocheze un site fără o decizie a justiției, au anunțat vineri mass-media turce, transmite AFP

Articolul de lege respectiv permite Autorității turce a Telecomunicațiilor (TIB) să interzică cu titlu preventiv accesul la o pagină de internet al cărei conținut este suspectat că ‘aduce atingere vieții private’ sau că este ‘discriminatoriu ori jignitor’.

Potrivit dispoziției respective, furnizorii de internet au la dispoziție patru ore pentru a se supune ordinului TIB. Apoi, în termen de 48 de ore, un judecător este sesizat pentru a valida sau anula această măsură.

Această consolidare a controlului administrativ asupra internetului provoacă de mult timp critici din partea apărătorilor libertăților fundamentale și a opozanților regimului președintelui Recep Tayyip Erdogan.

În septembrie 2014, parlamentul turc, în care Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) dispune de o majoritate absolută, a votat deja un text ce prevede dispoziția adoptată joi.

Însă Curtea Constituțională a anulat dispoziția, în numele protejării libertăților individuale.

În ultimul an, guvernul turc și-a multiplicat măsurile destinate unui mai mare control asupra internetului și rețelelor de socializare online, unde au apărut acuzații de corupție la adresa președintelui Erdogan și a mai multor membri ai guvernului.

Anul trecut, președintele turc a dispus blocarea temporară a rețelelor Twitter și Facebook și a promovat o lege care consolidează controlul asupra internetului. Justiția turcă blochează astfel constant site-uri considerate ofensatoare la adresa islamului.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Fostul deputat Alin Trășculescu, condamnat la 7 ani închisoare cu executare. Decizia instanței nu este definitivă.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / Arhiva AGERPRES
AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță)

Fostul deputat PDL Alin Trășculescu a fost condamnat vineri de Tribunalul București la șapte ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, delapidare, uz de fals, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la spălare de bani.

Alin Trășculescu a primit 7 ani închisoare pentru trafic de influență, 2 ani pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, 5 ani pentru spălare a banilor, 5 ani pentru asociere pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Pedepsele au fost contopite, el urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani de închisoare.

Tot în cazul fostului deputat, instanța a dispus confiscarea specială a sumei de 160.000 lei.

În același dosar, Marian Varvariche și Cristian Adrian Ene au fost condamnați la câte 5 ani închisoare cu executare iar Dorian Geolfan a primit 5 ani și 7 luni închisoare cu executare, de la acesta din urmă fiind confiscată și suma de 5.200 lei.

În plus, Alin Trășculescu trebuie să plătească 35.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar ceilalți trei inculpați, câte 6.000 lei cheltuieli judiciare.

Decizia instanței nu este definitivă.

Într-o cauză disjunsă din acest dosar, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv în iunie 2014 pe omul de afaceri Marian Calotă la 3 ani închisoare cu executare.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2010 — noiembrie 2012, Alin Trășculescu și Marian Calotă au constituit o asociere pentru obținerea de sume de bani prin traficarea influenței, asociere la care au aderat Adrian Cristian Ene, Dorian Geolfan și Marian Varvariche.

Astfel, Alin Trășculescu, în calitate de deputat și președinte al organizației județene Vrancea a PDL, a pretins inițial de la reprezentantul unei societăți comerciale (denunțător în cauză) suma de 50.000 euro, care ulterior a fost majorată la 150.000 euro.

De asemenea, Alin Trășculescu a pretins și suma de 1.100.000 lei, din care a primit în trei tranșe, prin intermediul lui Marian Calotă, suma totală de 374.000 lei.

Banii au fost pretinși cu ajutorul lui Marian Calotă, care l-a constrâns prin amenințare pe denunțător să-i remită lui Trășculescu sumele solicitate.

Pentru obținerea acestor foloase, Trășculescu a lăsat să se creadă că are influență asupra reprezentanților autorităților locale din județul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiții în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) și asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului cu atribuții de verificare, avizare și aprobare în derularea procedurii specifice aceluiași program, precum și asupra reprezentanților unei societăți comerciale, pentru a-i determina să deruleze o relație contractuală cu firma administrată de denunțător.

Procurorii susțin că, pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume de bani, la solicitarea lui Trășculescu, Marian Calotă a falsificat, în perioada noiembrie 2010 — noiembrie 2012, mai multe contracte comerciale, încheiate între firma denunțătorului și SC Maryna Exclusiv SRL (firma lui Calotă), aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăților corespondente și justificarea acestora în evidențele contabile ale celor două societăți comerciale.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/justitie/2015/03/20/fostul-deputat-alin-trasculescu-condamnat-la-7-ani-inchisoare-cu-executare-14-07-10?nwCode=7ebba80647f4d8d046db6ec4ab400dc&emCode=mihaiverzea@gmail.com

Cât de mare este SRI faţă de serviciile din alte ţări

servicii-de-informatii

foto - riscograma.ro
articol (publicat la 26 septembrie 2014) – Lucian Davidescu – riscograma.ro

Se ştie foarte bine că România are un număr disproporţionat de “agenţi secreţi”, dar până acum acest număr a fost pus într-un context destul de sumar: “mai mult decât Franţa şi Germania la un loc”. Dar câţi sunt ei exact?

Am analizat comparativ exclusiv serviciile de informaţii interne, cu atribuţii similare (contraspionaj, prevenirea terorismului şi crimei organizate, ameninţările la adresa siguranţei naţionale), din cele mai mari 10 ţări NATO. Datele au fost culese din surse publice: rapoarte publice, bugete sau articole de presă. Iată sumarul rezultatelor:

Cele 10 ţări au o populaţie de 800 de milioane de locuitori şi un total de aproximativ 78000 de agenţi (mai mult sau mai puţin) secreţi în serviciile respective. România se evidenţiază prin:

1. Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenţi secreţi e depăşit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populaţia grupului de ţări, România are mai mult de 15% din agenţi.

2. Proporţia faţă de populaţie: Există 60 de angajaţi în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Urnătorul clasat, Polonia, are 13 de angajaţi. Media este de 7 iar ultimul clasat este Italia, cu 2,7.

3. Bugetul SRI are cea mai mare pondere în cheltuielile publice: jumătate de procent, de cinci ori mai mult decât media celor 10 state este de o zecime de procent. FBI se descurcă cu doar o şeptime de procent din cheltuielile publice totale ale SUA. Şi în termeni absoluţi, SRI reuşeşte să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franţa, Italia sau Polonia. Totuşi, bugetul raportat oficial de serviciul francez DGRI, de doar 41 de milioane de euro, pare subevaluat în raport cu necesarul.

4. SRI este singurul serviciu care ţine numărul de angajaţi la secret. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice. Pe de altă parte, bugetul instituţiei este public, lucru care nu se întâmplă în Marea Britanie şi Italia unde cifrele furnizate sunt globale pentru toate serviciile de informaţii, sau în Franţa, unde cifra de 41 de milioane de euro prezentată oficial este mult subevaluată faţă de realitate.

5. SRI este singurul serviciu militarizat, cu excepţia Turciei, care a început demilitarizarea acum 20 de ani şi mai are acum sub 5% personal cu grade. De asemenea, este aparent printre puţinele (alături de cel spaniol) unde întreaga activitate este considerată “informaţie clasificată” din oficiu, nu doar de la caz la caz.

ŢARA         MIL. LOC.      SERVICIU     AGENŢI        AG./100K        MIL. €                % / BUGET
SUA                314                      FBI                35344              11,3                    6500                          0,13
Germania     81                        BFV               2641                 3,3                      207                             0,02
Turcia            77                        MIT            * 8000               10,4                    371                              0,17
Franta           66                       DCSI              3300                5                          200                            0,02
UK                  64                       MI5                3961                  6,2                      2400*                       0,33
Italia              60                      AISI               1600                  2,7                      200*                          0,02
Spania           47                       CNI                3500                 7,4                      255                             0,06
Polonia         39                      ABW               5000               12,8                    120                              0,07
Canada         35                       CSIS               2449                 7                          400                             0,07
România     20                       SRI                 12000              60                       224                             0,45

* Serviciul turc are printre atribuţii şi spionajul extern. În UK şi Italia este public doar bugetul total al serviciilor de informaţii, deci cheltuielile agenţiilor interne sunt doar o fracţiune din sumele prezentate.

articol preluat de pe http://riscograma.ro/

Doi foşti directori ai Electrica Braşov, condamnaţi la câte şapte ani de închisoare cu executare

foto – Mediafax
articol – Otilia Ciocan – Mediafax

Constantin Jugănaru, fostul director general al Electrica Braşov, şi Gheorghe Puşcaşiu, fostul director economic, au fost condamnaţi la câte şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care erau acuzaţi de luare de mită, abuz în serviciu în formă calificată şi spălare de bani.

Decizia a fost luată de instanţa supremă şi este definitivă.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Gherghel Gavril, şeful serviciului de aprovizionare depozite din cadrul SISE Braşov, iar pentru el instanţa a dispus achitarea.

Tot achitarea s-a decis şi în cazul oamenilor de afaceri Vasile Braşoveanu, Gheorghe Oprea, Dumitru Osman şi Gheorghe Biţu.

Pe de altă parte, afaceriştii Ioan Daniel Staicu şi Vasile Croitoru au primit pedepse cu închisoare de trei, respectiv cinci ani.

În cazul oamenilor de afaceri Sorin Marius Spîrchez şi Cornel Cosmin Caraba, instanţa supremă a decis că faptele s-au prescris.

Decizia în acest dosar vine după zece ani de procese, timp în care cazul a ajuns, în primă instanţă, pe masa judecătorilor de la Tribunalul Braşov, mai apoi a fost soluţionat de cei de la Curtea de Apel Braşov, pentru ca sentinţa definitivă să o dea magistraţii Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie.

Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2004, omul de afaceri Vasile Croitoru a iniţiat constituirea unui grup infracţional care a vândut în mod fraudulos Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice din cadrul Electrica Braşov produse electrice contrafăcute, sub marca Siemens, la preţuri supraevaluate. Produsele erau chinezeşti şi fuseseră procurate din complexele comerciale bucureştene.

“Cei doi directori braşoveni trimişi în judecată au cumprărat ilegal acestă marfă, după ce au primit mită câte patru miliarde de lei vechi şi câte o maşină de lux. Banii au fost folosiţi ulterior pentru construirea sau renovarea unor imobile proprietate personală, iar maşinile au fost trecute pe numele unor rude. Prejudiciul adus Sucursalei Braşov a societăţii Electrica însumează peste 200 de miliarde de lei vechi”, se arăta în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

FBI: Lipsa unei legi privind retenţia datelor afectează colaborarea instituţiilor din SUA şi România

foto - pressofatlanticcity.com
articol – Catalina Mihai – mediafax.ro

Lipsa unei legi de retenţie a datelor afectează capacitatea de colaborare a instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România, apreciază Russell Ashenden, ataşatul FBI la Bucureşti, subliniind însă că e nevoie de un echilibru între protecţia securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile.

“Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul”, susţine Russell Ashenden, ataşatul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, răspunzând unei întrebări a Agenţiei MEDIAFAX în cadrul unei serii de întrebări ale unor jurnalişti români adresate cu ocazia vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a făcut-o în România.

Pe de altă parte, Ashenden atrage atenţia că, aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii din România “ar trebui să găsească un echilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile”.

Întrebat care este gradul de încredere în serviciile româneşti în urma acuzaţiilor aduse recent de un membru important al fostei administraţii prezidenţiale, ataşatul FBI a precizat că “parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din România sunt la fel de puternice ca întotdeauna”.

“Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care ii slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism”, a punctat Russell Ashenden.

Întrebat despre implicarea FBI în dosarele Microsoft şi EADS, oficialul american a spus că nu poate comenta cu privire “la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România”.

Pe de altă parte, el a subliniat că FBI are “o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală”. “În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie”, a spus ataşatul FBI.

Rugat să aprecieze care este riscul unor atentate jihadiste în România, mai ales după cele de la Paris, Russell Ashenden a afirmat că, “deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă”. “Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea”, a mai spus ataşatul FBI.

Întrebările au fost adresate de mai mulţi ziarişti în contextul vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a efectuat-o pe 3 martie în România.

În cadrul vizitei, James Comey a avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta, cu noul director al SRI Eduard Hellvig.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Domeniul securității cibernetice se confruntă cu un deficit de talente în SUA (experți)

Foto: (c) REUTERS/Dado Ruvic
AGERPRES/(AS-autor: Liviu Tatu, editor: Mariana Ionescu)

Industria securității cibernetice s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani, însă cea mai mare provocare pentru acest domeniu rămâne recrutarea noilor talente, în condițiile unui deficit tot mai mare de specialiști, scrie agenția UPI.

Este aproape imposibil să angajezi oameni cu experiență în acest domeniu, consideră Alex Stamos, expert în securitate cibernetică în cadrul companiei Yahoo. Potrivit acestuia, în Statele Unite nu sunt decât patru sau cinci mii de astfel de specialiști.

Problema deficitului de personal se agravează pe măsură ce crește numărul atacurilor cibernetice. Un studiu recent realizat de Institutul Ponemon și finanțat de IBM a arătat că aproape jumătate din americanii adulți — 110 milioane — au fost victime ale hackerilor în 2014.

Biroul pentru Statistica Pieței Muncii din SUA a estimat că, în perioada 2012-2022, cererea de specialiști în securitate cibernetică va crește cu 37%, iar în următorii șapte ani vor fi disponibile peste 100.000 de locuri de muncă în acest domeniu.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Deputatul PSD Ion Stan, condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată de deputat la completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.

foto – dcnews.ro
articol – Otilia Ciocan – mediafax.ro

Deputatul PSD Ion Stan a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare, el fiind găsit vinovat de trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că a cerut bani unui om de afaceri, pentru a-i obţine contracte cu statul.

Instanţa a decis şi confiscarea de la Ion Stan a sumelor de 45.000 lei şi de 535.000 lei.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată de deputat la completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.

Ion Stan a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, în decembrie 2013, el fiind acuzat că ar fi cerut sume importante de bani în schimbul cărora s-ar fi angajat faţă de omul de afaceri Nicuşor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va obţine contracte cu statul.

“Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Stan Ion, deputat în Parlamentul României, în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de trafic de influenţă”, arăta Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Potrivit rechizitoriului, în perioada 12 -14 noiembrie 2012, Stan a solicitat denunţătorului (Nicuşor Dima) 130.000 lei, bani destinaţi achiziţionării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum şi achiziţionării de produse alimentare ce urmau a fi împărţite în preajma alegerilor parlamentare.

“Inculpatul Stan Ion a pretins banii lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra unor funcţionari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum şi pentru obţinerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de denunţător. În zilele de 16, 19, 21 şi 22 noiembrie 2012, inculpatul Stan Ion a primit, prin intermediul şoferului său, Sarca Florin, patru tranşe a câte 15.000 lei fiecare (în total 60.000 lei) o parte din bani fiind folosiţi pentru achiziţionarea unor materiale de promovare ce urmau a fi împărţite în campania electorală”, preciza sursa citată.

Procurorii susţin şi că, în perioada mai-noiembrie 2009, Ion Stan, având funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a unui partid politic, a primit, în mod indirect, în beneficiul formaţiunii politice din care face parte, de la acelaşi denunţător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei.

“În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunţător să creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, respectiv primari ai unor localităţi din judeţul Dâmboviţa, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunţător”, a mai arătat DNA.

Anchetatorii au mai recizat că solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a lui Stan a fost respinsă prin vot, la 21 decembrie 2012, de Plenul Camerei Deputaţilor, deşi Comisia juridică a Camerei Deputaţilor votase anterior pentru încuviinţarea arestării preventive a inculpatului.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/