Procurorii DNA fac, joi, percheziţii la Ministerul Agriculturii, într-un dosar în care se fac cercetări pentru luare de mită şi spălare de bani, în legătură cu Târgul Indagra din noiembrie 2014, fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas şi secretarul general Virgil Găman urmând să fie audiaţi.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise în perioada octombrie-decembrie 2014.
Anchetatorii fac nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţele Mureş, Braşov şi Prahova, din care una este sediul unei instituţii publice, iar restul sunt sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Ministerul Agriculturii.
Faptele cercetate sunt de luare şi dare de mită, precum şi de spălare de bani, şi ar avea legătură cu atribuirea unor contracte fictive privind Târgul Indagra organizat în noiembrie 2014, prejudiciul produs Ministerului Agriculturii fiind estimat la 400 de milioane de euro, au arătat sursele citate.
Fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas şi secretarul general Virgil Găman ar fi implicaţi în acest caz, cei doi urmând să fie audiaţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Modalitatea de luare a mitei ar fi constat în încheierea unor contracte fictive cu firme agreate de cei doi. Din suma de 400 de milioane de euro alocată prin contracte atribuite unor societăţi, 40.000 de euro ar fi fost trecuţi, prin firme interpuse, pentru a ajunge, în final la Nagy Tamas şi Virgil Găman. Din cei 40.000 de euro, o parte ar fi trebui să ajungă la o altă persoană, au mai spus sursele citate, fără a preciza cine este această persoană.
Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
Anul 2015 începe în forţă la DIICOT. Potrivit B1 TV, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are loc un control intern, verificările vizând mai multe dosare economice, unele dintre ele având ca protagonişti personaje grele precum foştii miniştri ai Economiei Adriean Videanu şi Varujan Vosganian şi afaceristul Ovidiu Tender, cel ce a pus pe butuci RAFO – CAROM Oneşti.
Potrivit sursei citate, la jumătatea lunii decembrie, sub efectul undei de şoc stârnită de dezvăluirile ce au urmat arestării procurorului şef DIICOT Alina Bica, Inspecţia judiciară a trimis către plenul Consiliului Superior al Magistraturii programul de controale pentru anul 2015 şi s-a demarat un control care vizează managementul instituţiei.
Astfel, urmează să fie verificate şi analizate deciziile pe care le-a luat conducerea DIICOT, în special cele legate de Alina Bica, arestată preventiv în noiembrie, sub acuzaţia de abuz în serviciu în legătură cu o despăgubire aprobată în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu aproape 62 de milioane de euro.
Controlul desfăşurat la DIICOT va viza şi dosarele aflate în curs de soluţionare de mai bine de cinci ani. Toate dosarele de acest gen vor fi verificate, CSM urmând să stabilească de ce trenează cercetările.
Reamintim că, după arestarea Alinei Bica, în presă au apărut informaţii despre faptul că persoane la nivel înalt, implicate în diverse dosare, ar fi făcut intervenţii la nivelul conducerii DIICOT, pentru a-şi aranja varii dosare.
Printre cei ce au apelat la serviciile Alinei Bica se află şi Ovidiu Tender, unul din personajele centrale ale falimentului RAFO Oneşti şi actual patron al Prospecţiuni S.A. şi Ioan Niculae care ar fi intervenit la Bica prin vicepremierul Liviu Dragnea
Niculae este titularul dosarului “Gaze ieftine pentru Niculae”, în această cauză fiind deferiţi instanţei şi foştii miniştri Vosganian şi Videanu, care în calitatea lor de miniştri au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele lui Niculae. Practic, cu sprijinul celor doi, societatea lui Niculae, SC INTERAGRO SA, a cumpărat gaze foarte ieftine de la unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz, prejudiciul produs fiind estimat la aproximativ 130 milioane USD.
În februarie 2014, acuzaţiile de „complot” şi „subminare a economiei naţionale” aduse celor doi au fost schimbate cu „constituire a unui grup infracţional organizat” şi „abuz în serviciu”.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, este cercetat penal de DNA pentru favorizarea infractorului, relatează luju.ro
Plângerea penală a fost formulată de Vlad Săvulescu, fost director al Direcţiei Privatizare – Concesionare a Administraţiei Domeniilor Statului (ADS), condamnat la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Potrivit sursei citate, Săvulescu îl acuză pe Constantin, ministrul PC al Agriculturii, că, împreună cu alţi funcţionari, ar fi refuzat să pună la dispoziţia acuzaţilor din dosarul ICA – printre care, la loc de frunte se regăseşte fostul şef de partid al lui Constantin, Dan Voiculescu – actele prin care Ministerul Agriculturii, prin adresa 190721/14.10.2008 şi actele subsecvente, sub semnătura fostului ministru Dacian Cioloş, s-a constituit la cererea DNA, “în mod nejustificat”, parte civilă în dosarul ICA, pentru suma de 60,6 milioane euro.
În plângerea penală adresată DNA, Săvulescu îl acuză şi pe fostul ministru al agriculturii Dacian Cioloş de abuz în serviciu.
“La baza plângerii penale stă faptul că prin OUG nr. 147/2002 s-a prevăzut că veniturile din privatizările ADS “se fac venit la bugetul statului şi se varsă la Ministerul de Finanţe”. Ca atare, era imposibil ca fostul ministru al Agriculturii Dacian Cioloş să se constituie la cererea DNA, în numele Ministerului Agriculturii, ca parte civilă pentru suma de 60,6 milioane euro, adresa din 2008 fiind calificată drept ”un fals’, mai scrie luju.ro.
Vestea despre ancheta vizându-l pe Constantin vine la scurtă vreme după ce fondatorul PC, Dan Voiculescu, închis pentru 10 ani în dosarul privatizării ICA, s-a lansat pe blogul personal în diatribe la adresa inamicilor săi, printre aceştia fiind inclus şi fostul sau protejat, Daniel Constantin:
“Anul 2015 va fi anul în care Băsescu, Udrea, Macovei, Emilian Eva (procurorul care a instrumentat dosarul ICA n.r.), Camelia Bogdan (judecătorul care l-a condamnat pe Voiculescu la închisoare), Daniel Constantin vor fi judecaţi de Dumnezeu, dar şi de justiţie.”, scria la începutul anului pe blog Dan Voiculescu, plângându-se de “lipsa de conştiinţă” a lui Constatin.
Reamintim că în august 2014, Ministerul Agriculturii, condus de Constantin, şi-a menţinut calitatea de parte civilă în dosarul ICA, în vederea recuperării prejudiciului de peste 60 de milioane de euro adus statului de Voiculescu şi complicii săi, decizie privită ca o “trădare” de şeful său.
Daniel Constantin este preşedinte al Partidului Conservator, fondat de Voiculescu din 2010. Protejat de mogul, Constantin a fost ministru al Agriculturii în toate cele patru guverne Ponta. Anterior propulsării sale în politică, Constantin a fost director la o firmă de consultanţă a familiei tVoiculescu, Logicons SA. şi, potrivit declaraţiei sale de avere, are o datorie de 295.000 de euro la Voiculescu, bani pe care i-a luaţi cu împrumut.
de Mihai Stoica, Mihaela Cojocariu si Adina Vlad (adevarul.ro)
Procurorii anticorupţie urmează să deschidă un nou dosar penal pe numele Alinei Bica, fosta şefă a Direcţiei de InvestIgare a Infracţiunilor de Criminalitate OrganIzată şi Terorism (DIICOT). Aceasta ar fi intervenit pentru tergiversarea unui dosar în care era vizat omul de afaceri Ioan Niculae. În schimbul acestei intervenţii, afaceristul i-ar fi oferit 3,5 milioane de euro magistratului.
Ioan Niculae ar fi intervenit prin intermendiul vicepremierului Liviu Dragnea la Alina Bica, pentru a bloca un dosar în care afaceristul era cercetat de DIICOT.
„În baza aceluiaşi proces verbal de sesizare din oficiu, din data de 15.10.2014, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei s-a reţinut faptul că, în contextul în care inculpatul Ioan Niculae era cercetat într-un dosar al DIICOT, inculpatul a apelat în cursul anului 2013, prin intermediul vicepremierului din Guvern, Dragnea Nicolae Liviu la Bica Alina Mihaela, procuror şef al DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau pentru tergiversarea soluţionării până la intervenirea prescipţiei”, potrvit anchetatorilor.
În acest sens „Bica Alina Mihaela în scopul tergiversării soluţionării dosarului penal pe care îl viza pe inculpatul Ioan Nicolae a intervenit la nivelul procurorului de caz care avea în instrumentare dosarul pentru ca acesta să stopeze investigaţiile pe care le derula prin care a solicitat date privind utilizatorul unui număr telefonic pe care îl folosea Dragnea Nicolae Liviu”, potrivit unor documente ale procurorilor, publicate pe blogul lui Robert Turcescu.
3,5 milioane de euro şi şefia Parchetului General
În schimbul acestui favor, anchetatorii arată că fostei şefe a DIICOT i-ar fi fost oferiţi 3,5 milioane de euro.
„În schimbul acestui folos, inculpatul Ioan Niculae a oferit inculpatei Bica Alina Mihaela suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea celor doi de sprijinire pentru promovarea acesteia în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai notează anchetatorii.
Cu privire la această cauză, pe 15 octombrie 2014, procurorii au început urmărirea penală in rem pentru luare de mită, favorizarea infractorului şi spălare de bani.
Elena Udrea, menţionată în celebrul caz ANRP
De asemenea, anchetatorii vorbesc şi despre celebrul caz al despăgubilrilor primite de afaceristul Gheorghe Stelian, în urma intervenţiilor făcute de Alina Bica în cadrul ANRP. Astfel, în urma acestor acţiuni, procurorul ar fi primit un teren în Snagov. Mai mult, după ce ANRP a emis decizia de despăgubire a terenului din zona Plumbuita din Capitală, o parte din bani a fost direcţionată către familia Cocoş.
„Aceste sancţiuni au fost tranzacţionate, iar sumele obţinute au fost retrase din conturile deţinute la diverse unităţi bancare, iar o parte din bani au fost direcţionaţi către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela). Tranzacţiile financiare au făcut obiectul unor verificări ale Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor care au fost transmise D.I.I.C.O.T., coordonată de către procurorul şef Bica Alina Mihaela, în data de 28.05.2013”, potrivit documentelor citate.
În acest context, susţin anchetatorii, la data de 14.06.2013, Alina Bica ar fi primit, fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metru pătraţi, aparţinând Olguţei Chiriac, mama lui Alin Cocoş şi fosta soţie a lui Dorin Cosoş, au mai arătat procurorii.
Despre dosarul lui Ioan Niculae instrumentat de DIICOT
Anchetatorii susţin că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri ai economiei, ar fi aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, „în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul Niculae Ioan şi ar fi utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane dolari”.
De asemenea, anchetatorii mai susţin că “activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Niculae Ioan, viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional”.
„Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale”, se arată într-un comunicat emis de procurori.
Demersul celor doi miniştri s-ar fi realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind afectate principalele activităţi ale SNGN ROMGAZ SA, societatea naţională fiind transformată într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
„În cauză există indicii şi date temeinice potrivit cărora, prin activitatea miniştrilor Vosganian şi Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către SC Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în favoarea SC Interagro SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României”, au precizat procurorii DIICOT.
Ioan Niculae – al doilea în „TOP 300 Capital” din 2014
Omul de afaceri Ioan Niculae ocupă locul al doilea în ediţia din acest an a clasamentului celor mai bogaţi români „Top 300 Capital“, cu o avere de 1-1,1 miliarde de euro, devansat de Ion Ţiriac, după ce în 2013 ocupa prima poziţie în top.
Ioan Niculae, cel mai mare fermier din România, cu peste 50.000 de hectare lucrate, a mizat anul acesta pe o nouă cultură. Investiţia se amortizează rapid întrucât piaţa de desfacere este uriaşă, potrivit capital.ro.
După criza financiară lumea se va confrunta cu una alimentară. Cel puţin asta spun specialiştii, lucru care l-a determinat pe Ioan Niculae, cel mai bogat român conform ediţiei de anul trecut a „Top 300 Capital“, să investească masiv în acest domeniu.
Anul trecut a fost unul foarte bun pentru activităţile din agricultură ale lui Nicolae. În 2014, producţiile la principalele culturi au fost puţini mai mici. „Pe partea de agricultură, am avut un an constant. Producţia a fost un pic mai mică decât anul trecut. Începând de anul acesta ne-am diversificat culturile. Am luat 5.000 de hectare din cultura mare şi am plantat pe ele trifoi şi lucernă“, a declarat Ioan Niculae pentru capital.ro.
Dacă firmele fanion din imperiul InterAgro par să se fi descurcat bine anul trecut, nu la fel de grozav i-a mers lui Niculae pe sectorul de îngrăşăminte chimice, arată capital.ro . Amurco din Bacău a avut pierderi de 18 milioane de euro la o cifră de afaceri de numai cinci milioane, Nitroporos din Făgăraş (-2 mil euro), Ga-Pro-Co Chemicals din Săvineşti (-7,8 mil. euro), Nitroporos din Făgăraş (-2,2 mil euro), în timp ce rafinăria de bioetanol de la Zimnicea (Bio Fuel Energy SRL) a avut în 2013 afaceri de 47 de milioane de euro, dar o pierdere de peste opt milioane de euro. Ceva mai bine au stat Donau Chem din Turnu Măgurele (-0,12 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 27 mil. euro) şi Viromet SA din Victoria (-0,17 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 30 de milioane).
Toate cele şase combinate au fost închise pentru o scurtă perioadă de timp în acest an, fiind redeschise doar patru. „Două – Viromet Făgăraş şi Amurco Bacău – le-am pus în conservare, dar nu am dat oameni afară, iar celelalte patru funcţionează. O parte din oameni i-am trecut pe Interagro SRL“, a explicat omul de afaceri.
articol preluat de pe http://adevarul.ro
România are bogăţii pe care le cedează fără să stea pe gânduri. Telurul, un metal extrem de rar şi foarte greu de obţinut, a fost cedat de statul român canadienilor de la Deva Gold și Roşia Montană Gold Corporation. În Europa, doar Suedia mai are asemenea zăcăminte, din care obţine bani buni.
Învelișurile primelor bombe atomice, detonate de americani în anul 1945 asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, au fost fabricate din telur, un metal rar, descoperit în Romania, în secolul 18, la mina Fața Băii de lângă Zlatna.
„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se gasește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, spune Gheorghe Popescu, profesor de geologie.
Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros, în contextul creșterii cererii în industriile energetică, aero-spațială, militară și IT. În timp ce marile puteri sunt preocupate să își securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene Deva Gold și Roșia Montană Gold Corporation.
„Nu cunoșteam rezervele! Nu se făcuse analize, nici nu aveam cu ce să facem analizele de telur”, spune Mihai Ianăș, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Canadienii au intrat în controlul zăcămintelor bogate în telur, aur și argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu societatea de stat Minvest Deva și au obținut accesul la perimetrele sale Certej-Săcărâmb și „Roșia Montană-Bucium. Reprezentații statului, care au semnat parteneriatele cu canadienii, lucreaza, astăzi, pentru canadieni.
„Acel angajat al statului care se afla în posesia unor informații deosebit de importante și confidențiale a ajuns să își favorizeze viitorul angajator”, spune Roxana Pencea, reprezentant MineWatch România.
Culisele unei afaceri cu resurse strategice ale României, în exclusivitate, duminică, de la ora 22.30, într-un reportaj marca Din|Interior.
Investigația video face legătura între mai multe asasinate la comandă și tentative de crimă comise în patru țări, arătând cum funcționează, în timp real, la frontiera de est a Uniunii Europene, un sistem de crimă organizată cu ramificații la toate nivelurile societății.
Asasin în Lege spune povestea unui război nevăzut, în care protagoniștii sunt bancheri ruși influenți, afaceriști conectați la Kremlin, servicii secrete, brigăzi de asasini plătiți și structuri mafiote organizate după modelul rusesc Hoț în Lege (Vor V Zakone).
Investigația a durat doi ani și jumătate, pe parcursul cărora RISE a folosit mai multe tehnici jurnalistice, inclusiv incognito și înregistrări audio-video cu camera ascunsă, atunci când situația din teren a cerut-o.
În 1992, Viorel Hrebenciuc a cumpărat 500 de metri pătrați de la cel care avea să devină cunoscut ca Regele Asfaltului Costel Cășuneanu în stațiunea Slănic Moldova. Cășuneanu fusese împroprietărit cu respectivul teren chiar de către Hrebenciuc, pe atunci, prefect de Bacău. Suma plătită a fost derizorie, echivalentul a jumătate din salariul mediu net/economie din acel an sau a două burse studențești. Astăzi, cu acei bani ai putea servi un prânz sau o cină în doi în oraș ori ți-ai putea cumpăra 5-6 pachete de țigări!
***
În toate declarațiile sale de avere, începând din 2004 până în prezent, deputatul Viorel Hrebenciuc menționează că e proprietarul unei parcele de teren de 500 mp în stațiunea montană Slănic Moldova (Slănic Moldova este și colegiul său electoral – n.r.), dobândit în 1991. După cum se poate vedea din documentele prezentate mai jos, proprietar al respectivului teren este, de fapt, din 1992. Să fie o scăpare a lui Viorel Hrebenciuc sau doar o încercare de masca modul mai mult decât controversat prin care a devenit proprietar? Și faptul că a plătit pentru acest teren suma de aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari!? Să reconstituim faptele.
În anul 2000, Costel Cășuneanu (cunoscut și ca Regele Asfaltului) a devenit vecin cu Traian Băsescu în zona Băneasa din Capitală. La acea dată, Cășuneanu avea deja un alt vecin celebru în stațiunea Slănic Moldova, Viorel Hrebenciuc. Iar contextul în care cei doi au devenit vecini e mai complicat și mai greu de justificat de către cei doi, decât coincidența tranzacțiilor cu terenuri făcute de Cășuneanu transportatorul (care avea nevoie de licențe de la Ministerul Transporturilor) și Traian Băsescu, Ministrul Transporturilor la acea vreme.
1. Hebrenciuc îl împroprietărește pe Cășuneanu
În 1992 pe baza Legii 18/1991, lui Costel Cășuneanu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafață de 2.500 mp de teren (pădure) în stațiunea Slănic Moldova. Lucru de mirare, în condițiile în care Cășuneanu era de loc din altă localitate a județului, comuna Oituz. Terenul este extrem de bine poziționat: cu front (deschidere) la Drumul Județean Slănic Moldova – Poiana Sărată și cu pădurea în spate, adică cum nu se poate mai bine pentru o stațiune montană. Cel care a semnat Titlul de Proprietate în iulie 1992 a fost Prefectul Județului Bacău. Iar în acel moment prefect era Viorel Hrebenciuc (între 1990-1992), semnătura lui regăsindu-se în colțul din stânga jos (vezi foto-copia).
Cășuneanu îi vinde lui Hrebenciuc
Rețineți data: Certificatul de Proprietate a fost semnat pe 7 iulie 1992. La mai puțin de o lună, pe 3 august 1992, 20% din această suprafață, mai exact 500 mp au fost vânduți familiei Hrebenciuc. Pentru a nu trezi suspiciuni, operațiunile de vânzare-cumpărare au fost realizate de către Arhip Costică, mandatat în acest sens Viorel Hrebenciuc pe data de 29 iulie 1992.Suma contractului: 10.000 de lei.
Valoarea a 500 de metri pătrați? Azi, o cină în oraș, ieri, două burse studențești!
Conform Arhivei BNR, cursul mediu de schimb al dolarului în august 1992 a fost de aproximativ 375 de lei pentru un dolar american. Ceea ce înseamnă că Viorel Hrebenciuc a plătit aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari pentru un teren de 500 de metri pătrați, teren aflat într-o stațiune, cu deschidere la drum și cu pădurea în spate!
Conform Institutul Național de Statistică (INS), în 1992, salariul mediu (net) pe economie a fost de 20.000 de lei. Un salariu peste medie (fără a fi însă vorba de salarii de top) trecea de dublul acestei sume. Un șef de serviciu într-o bancă comercială avea în august 1992 o remunerație de 42.000 de lei, iar câteva luni mai târziu (inflația fiind galopantă în acea perioadă) de 70.000 de lei. Conform Hotărârii de Guvern nr.150 din martie 1992, bursa de studiu categoria I pentru studenți era de 6.120 de lei, iar categoria II de 5.290 de lei.
Raportat la salariul mediu/economie din 1992, achiziția lui Viorel Hrebenciuc valora mai puțin de jumătate. Raportat la un salariu bun (fără a fi de top), cei 500 de metri pătrați puteau fi cumpărați cu un sfert sau și mai puțin de salariu sau din două burse studențești! La ora actuală, cei 25 de dolari plătiți de Hrebenciuc pe teren echivalează cu un prânz sau o cină de două persoane la restaurant sau cu 5-6 pachete de țigări sau cu două tricouri ori cu o pereche de ghete și comparațiile pot continua!
Remarcat de Iliescu
Astfel și-a început Viorel Hrebenciuc ascensiunea. În 1992, Ion Iliescu a remarcat capacitatea organizațională a prefectului de Bacău și l-a ”transferat” la București, ca Secretar General al Guvernului. ”Legenda” spune că Iliescu ar fi apreciat la Hrebenciuc modul în care s-a descurcat în timpul inundațiilor din acel an. Declarațiile pe care Viorel Hrebenciuc le dă acum în fața procurorilor și, în curând, și a judecătorilor, arată acum cum și în ce scop și-a folosit abilitățile organizaționale.
Șeful Romsilva, teren lângă Cășuneanu
Un alt vecin cu parcela lui Cășuneanu în 1992 era Gheorghe Gavrilescu. Acesta, conformAsociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, apare în 1996 ca fiind unul din membrii de onoare ai asociației, președintele de onoare era fiind Adrian Năstase. De acolo aflăm că Gheorghe Gavrilescu, vecinul din Slănic Moldova al lui Costel Cășuneanu, a ocupat funcția de director general al Romsilva în intervalul 1991-1997. Asta înseamnă că Gavrilescu ocupa respectiva funcție și în momentul împroprietăririi lui Cășuneanu cu cei 2.500 mp care oficial aveau statutul de pădure, din cadrul cantonului silvic Poiana Sărată. Și faptul că însuși șeful Romsilva își avea parcela lui la Slănic Moldova, e o atestare în plus a locației excelente a terenului: între cantonul silvic și cabana Salvamont și vis a vis de izvoarele stațiunii.
O altă persoană căreia i-a vândut Cășuneanu 500 mp în aceleași condiții cu parcela dată lui Viorel Hrebenciuc este o anume Ligia Voican, din București, rudă cu Voican Petreși Voican Elena, pentru care n-am găsit elemente de asociere cu vreo funcție publică până în prezent. În cazul în care cititorii pot asocia, la nivelul anului 1992, numele Ligiei Voican cu vreo funcție publică, îi rugăm să ne semnaleze la secțiunea comentarii.
Dosarul Retrocedării pădurilor este doar una dintre afacerile tenebroase în care a fost implicat Viorel Hrebenciuc. Mergând pe firul datelor prezentate de procurorii DNA în acest caz, România Curată a descoperit că firma (offshore) deținută de Andrei Hrebenciuc în Cipru ”locuiește” la aceeași adresă cu o firmă implicată în preluarea celui mai valoros activ al stațiunii Slănic Moldova. Nu e o coincidență. Reconstituind istoria devalizării stațiunii, regăsim personaje apropiate familiei Hrebenciuc, de la finul acestuia și primar al localității, Andrei Șerban, până la Iacobov și Necolaiciuc. România Curată vă prezintă astăzi date și documente ale unei afaceri incredibile, iar mâine va reveni cu prezentarea unor documente care prezintă sursa averii și a puterii lui Viorel Hrebenciuc de la începutul anilor 90.
***
C.P. 2046, Nicosia, Cipru. Cine mai e în aceeași ”cutie” cu Andrei Hrebenciuc
Andrei Hrebenciuc a fost arestat pentru 30 de zile în dosarul retrocedării frauduloase a celor 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău. Procurorii și-au susținut cauza pe declarațiile directorului firmei Reședința Vârstnicilor, Carmen-Elisabeta Drăgoi, conform căreia deținătorul societății Reședința Vârstnicilor, offshore-ul Majura Ltd, din Cipru, îl are ca proprietar pe Andrei Hrebenciuc. Un offshore a cărui adresă este Strati Myrivilli 5, Strovolos, C.P. 2046, Nicosia, Cipru.
România Curată a descoperit că la aceeași adresă funcționează alte două offshore-uri care fac afaceri în țara noastră, unul dintre ele fiind legat de Viorel Hrebenciuc. Mai exact Sharp Advanced Solutions SRL din București fondată în 03.11. 2011 de Mergeani Nicolae (50%) și Prodan Victor Adrian (50%) și cu administrator Carmen-Elisabeta Drăgoi (adică persoanele nominalizate în dosarul retrocedării frauduloase).
În 26.03.2012, firma Sharp Advanced Solutions SRL a intrat în acționariatul SC Hotel Perla Moldovei SRL, cumpărând de la asociatul unic Șerban Maria, 0,03% din societate. Maria Șerban Maria este mama lui Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Totodată Andrei Șerban este și finul lui Corneliu Iacobov. În plus, nașul fiicei lui Andrei Șerban e Dumitru Sechelariu (decedat). Andrei Șerban e și primar PSD al orașului Slănic Moldova și unul din membrii grupării care a participat la devalizarea RAFO Onești. Pe 22.05.2012, cei doi asociați din Sharp Advanced Solutions SRL, au cedat 20% din părțile sociale către Lomarus Limited cu sediul social în Strati Myrivilli nr. 5, StrovoIos, P.C. 2046, Nicosia, Cipru, adică fix aceeași adresă cu a Majura Ltd., offshore-ul implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.
În 29.06.2012 mama finului lui Viorel Hrebenciuc a cedat 49,97% din SC Hotel Perla Moldovei SRL către Sharp Advanced Solutions SRL, care a ajuns să dețină astfel 50% din afacere. Practic, 10% din Hotelul Perla (cotat la 5 stele) din Slănic Moldova era deținut la acel moment, indirect, de un offshore cu aceeași adresă cu a offshore-ului controlat de Andrei Hrebenciuc implicat în retrocedarea frauduloasă a pădurilor, iar 50% de către mama finului lui Viorel Hrebenciuc.
Cum pe 01.06.2012, atât Prodan Victor Adrian cât și Mergeani Nicolae își cedaseră părțile lor sociale din Sharp Advanced Solutions SRL către Lomarus Limited s-a ajuns la situația în care mama finului lui Viorel Hrebenciuc deținea 50% din hotel, iar offshore-ul cipriot restul de 50%.
În 11.11.2013, Sharp Advanced Solutions SRL a intrat și într-o altă societate, Servorada SRL (fosta SC. Perla Moldovei Internațional SRL) din Slănic Moldova, deținută la acel moment de Lăcătușu Eugen și Mureșanu Alexandrina Cornelia. Cei doi au vândut 83,33% din părțile sociale către Sharp. Fiica lui Lăcătușu Eugen este proprietara uneia din cele trei vile din cadrul complexului rezidențial privat unde locuiește Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Același Eugen Lăcătușu a fost prezent și în acționariatul Hotel Perla SA (via Perla Turism SRL), după care s-a retras brusc, cedându-și partea mamei finului lui Hrebenciuc. Important, Servorada SRL este, printre altele și acționarul majoritar al SC Poiana Brașov SA.
În acest an, pe 12.05.2014, offshore-ul Lomarus Limited a vândut 64% din Sharp Advanced Solutions SRL către Gabriela Crăiniceanu, fosta șefă de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc. Asta înseamnă că 32% din Hotelul Perla (5 stele) din stațiunea turistică Slănic Moldova îi aparține fostei șefe de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc; 18% aparține offshore-ului care are aceeași adresă cu alt offshore deținut de Andrei Hrebenciuc, iar 50% e deținută de mama finului lui Andrei Hrebenciuc. În prezent asociatul unic al Sharp Advanced Solutions este Gabriela Crăiniceanu, iar împuternicit este Gabriel Dospinescu. Dospinescu e finul lui Andrei Șerban, care este finul lui Viorel Hrebenciuc.
Asta înseamnă că jumătate din Hotelul Perla din Slănic Moldova (5 stele) și pachetul majoritar de acțiuni la SC Poiana Brașov SA sunt deținute de ex-șefa de cabinet a lui Hrebenciuc, după ce au fost trecute mai înainte pe la mama finului lui Viorel Hrebenciuc, apoi pe la un offshore din Cipru care are același sediu social cu offhsore-ul Majura Limited, în spatele căruia procurorii afirmă că ar fi Andrei Hrebenciuc.
Recent, o echipă de prestări servicii foto-video cu ajutorul dronelor, a realizat un filmuleț de prezentare a stațiunii Slănic Moldova. În acel filmuleț, aparatul de filmat a trecut pe deasupra hotelului de 5 stele atât de strâns legat de familia Hrebenciuc. Pe terasa de la ultimul etaj sunt inscripționate stilizat inițialele hotelului HP (Hotel Perla), iar pe terasa de la etajul I, nu se mai respectă același mod de inscripționare, ci sunt trecute inițialele H.V. (Hrebenciuc Viorel?!). Terasa inscripționată HV e aferentă celui mai luxos apartament din hotelul de cinci stele. Filmulețul încă poate fi vizionat pe youtube la acest link (secvența cu terasa HV de la minutul 2.09).
Hotelul Perla a fost cea mai bună unitate de cazare a stațiunii în perioada comunistă, fiind locul unde erau găzduite cu preponderență grupurile de turiști străini. După cum veți vedea mai jos și restul hotelurilor și vilelor din stațiune (care au fost în administrarea Întreprinderii Balneo Climaterice) au ajuns la aceiași membri ai grupării Hrebenciuc (via Corneliu Iacobov).
La aceeași adresă din Cipru cu Lomarus Limited și Majura Limited, legate de familia Hrebenciuc, mai funcționează câteva offshore-uri ale Lukoil și alte două offshore-uri cu activitate în România. E vorba de Abeo Limited și Zamano Limited, partenere cu un alt offshore, Tennessee Investment Limited (cu adresa: Georgiou Seferi 4, Birou 4A, Agioi Omologites, C.P. 1076, Nicosia, Cipru) în firma Prime Property Advisers SRL.
Perla turistică a Moldovei, la mâna finului lui Hrebenciuc
“Avem viziuni diferite şi despre viaţă şi despre afaceri şi despre modul de a te comporta şi modul de a face politică. Avem viziuni diferite. Dumnealui este adeptul falimentului, e adeptul unor combinaţii. Mie nu-mi plac combinaţiile. Mie îmi plac oamenii care au angajaţi şi fac profit, nu oameni care au un laptop şi fac profit. După aia eu m-am retras din PSD”
Dumitru Sechelariu despre Viorel Hrebenciuc, într-un interviu acordat unui ziar central cu puțin timp înainte de a muri
Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite de la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, care în comunism a atins apogeul, cu un patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri, care până în 1998 au fost pline mereu de vizitatori. Apoi a urmat preluarea “la pachet” a majorității hotelurilor și vilelor de către gruparea Iacobov și prăbușirea stațiunii, care a generat exodul unei părți masive a populației rămasă fără locuri de muncă, fie peste hotare, fie în alte localități din țară.
Conform unei interpelări a deputatului Mircea Ciopraga din 2005, gruparea Iacobov a achiziționat în 1999 cu 20 miliarde de lei vechi, respectiv 2 milioane de lei noi, pachetul majoritar (75%) din Întreprinderea Balneo Climaterică Slănic Moldova, rebotezată după revoluție SC Perla Moldovei SA, cu sprijinul conducerii de la acea vreme a instituției. Prețul de achiziție a fost de aproximativ 1,1 milioane euro la cursul de referință al anului 1999(18.405 lei vechi/euro ) și a fost mult subevaluat, în contextul în care din portofoliul de active făceau parte Hotelul Perla, la care am făcut referire mai sus, Hotelul Dobru, o altă bijuterie (odinioară), Cazinoul din Parcul Stațiunii (monument istoric), un complex hotelier (Complexul Cerdac) și numeroase vile și terenuri. La asta se adaugă dreptul de administrare a izvoarelor naturale ale stațiunii, pe care li l-a acordat Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în virtutea faptului că societatea privată era continuatoarea activității societății de stat.
Ulterior acestei tranzacții, membrii grupării, coordonați la nivel local de finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban (acum primar) și Corneliu Iacobov și-au împărțit între ei o serie de active mai prețioase, ca la Monopoly, au mutat inclusiv sediul PSD-ul local în clădirea Cazinoului, evacuând pentru asta biblioteca orășenească, pe care au înghesuit-o într-un apartament de bloc în care nu a încăput nici jumătate din fondul de carte.
”Chilipirul” Cerdac. Cum a plătit Electrica pentru o nestemată din coroană mai mult decât prețul coroanei!
Fiindcă gruparea Iacobov plătise echivalentul a 2 milioane de lei (noi) pentru achiziționarea stațiunii, a trebuit să-și “recupereze cheltuiala”, vânzând la numai câteva luni distanță Complexul Turistic Cerdac unei societăți de stat, dispusă să plătească pe un singur activ cât au plătit ei pe întreaga stațiune, dar să le mai dea și ceva bani de buzunar în plus. Astfel, aceștia au vândut Complexul Turistic Cerdac (evaluat la 150.000 de lei în momentul cumpărării) către SC Electrica SA București, pentru 2,65 milioane de lei. Interpertând datele, înseamnă că afaceriștii băcăuani au reușit performanța să cumpere pe gratis o stațiune întreagă mai puțin un hotel (cel vândut către Electrica) și să mai și rămână cu un profit consistent. Contractul a fost semnat de directorul general adjunct al Electrica SA, Teodor Firican. Important de spus e faptul că înainte ca Complexul Cerdac să ajungă la Electrica SA, acesta fusese achiziționat de Vradicor Financiar Group, parte a grupării Iacobov, pentru suma de 460.000 de lei, Electrica plătind suma menționată mai sus către Vradicor. Astfel, SC Perla Moldovei, în care mai existau și acționari minoritari, a încasat doar un pic mai mult de 20% din suma plătită de Electrica.
Simplificat, schema a arătat astfel: gruparea a preluat “toată stațiunea” la un preț derizoriu. La scurt timp, a vândut doar „un activ” al acesteia (evaluat undeva în jur de 7,5% din activul total) cu un preț care depășea suma de achiziție a “întregii stațiuni”. Cum cumpărătorul final al activului în discuție, Electrica SA, era tot companie de stat, practic s-a ajuns la situația în care statul a ”răscumpărat” 7,5% din stațiune cu un preț mai mare decât vânduse întregul. Mai mult, din suma de răscumpărare doar 20% a ajuns la firma care administra stațiunea, ci direct în conturile unei firme intermediare. Astfel s-au evaporat banii care au fi putut fi folosiți pentru modernizarea și continuarea activității turistice în Slănic Moldova.
Multiplicarea schemei la CFR
Povestea devalizării Stațiunii Slănic Moldova nu s-a încheiat aici. După modelul tranzacției cu Electrica SA, a urmat vinderea altor active mai puțin interesante pentru membrii grupării, la preț supraevaluat, tot către o altă instituție a statului prietenoasă. Iar cine putea fi mai prietenos decât Mihai Necolaiciuc?
Surse din cadrul CFR au prezentat pentru România Curată, tranzacțiile încheiate în mandatul lui Miron Mitrea la Ministerul Transporturilor și a lui Mihai Necolaiciuc la șefia CFR:
în 4 aprilie 2011 contract de vânzare cumpărare (CVC) între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Pensiunea Căprioara în suprafață de 711.88 mp – în sumă de 980.000 lei
în 4 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Vila Zorile în sumă de 998.000 lei
în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Vila Zorile, în suprafata de 449.24 mp, în sumă de 110.000 lei
în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Pensiunii Căprioara în suprafață de 1298.5 mp în sumă de 388.000 lei
în 8 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri specifice Corp B – în sumă de 290.000 lei
în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri generale Corp A – în suma de 538.000 lei
în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament clădire spații cazare corp C – în sumă de 980.000 lei
în 12 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA -teren aferent activului ” baza de tratament ” în suprafata de 3410.20 mp – în sumă de 834.000 lei
În total, doar aceste active ”balast” vândute la preț umflat CFR-ului lui Necolaiciuc, la mai puțin de doi ani de la achiziție (în contextul în care nu avusese loc o creștere a prețurilor, neexistând un boom imobiliar), au adus în buzunarele grupării care-l avea în față pe Corneliu Iacobov, suma de 5,124 milioane lei, adică o valoare de 250% mai mare decât suma de achiziție a tuturor activelor stațiunii!
La distanță de 13 ani de la acel moment, în care omul ministrului Mitrea dădea banii statului oamenilor lui Hrebenciuc, aflăm că Mitrea i-a vândut un apartament lui Hrebenciuc și că Hrebenciuc încerca să-l ajute pe vechiul lui prieten, prin intervenția pe lângă Dănuț Șova, ca să abroge articolul de lege care i-ar fi trimis și pe Mitrea și pe Hrebenciuc după gratii.
Sfârșitul Perlei
A urmat apoi achiziția tuturor întreprinderilor de utilități publice ale orașului Slănic Moldova, de la transport în comun, la apă-canalizare, la salubritate, la spațiile comerciale ale orașului de către membrii grupării. Stațiunea a fost, pur și simplu, sufocată Ulterior, activele mai importante rămase au fost trecute pe numele mamei finului lui Viorel Hrebenciuc (o bătrână multimilionară, care de fapt e doar un paravan, un fel de mătușa Tamara), iar societatea mamă, SC PERLA MOLDOVEI SA, golită de active, a acumulat datorii imense la stat, furnizori și bănci, numai către RAFO Onești, datoriile prezente fiind de 13,4 milioane lei.
Finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban, care e și primar al localității Slănic Moldova, printr-un sistem copiat de la nașii săi, și-a instituit la nivel local o rețea de cumetrii și angajări de rude în Primărie, prin care inclusiv terenuri din domeniul public au fost împărțite către diverși, din patrimoniul comunității înfruptându-se apropiații, inclusiv viceprimari.
Aceasta e povestea nespusă a stațiunii Slănic Moldova, colegiul electoral al lui Viorel Hrebenciuc, locul din care a fost ridicat de mascați pentru a fi dus cu forța la DNA pentru a afla învinuirile ce i se aduc în dosarul retrocedărilor frauduloase de păduri. E vorba de o întindere nesfârșită de codri, care încep de cealaltă parte a crestelor care străjuiesc valea Slănicului.
***
***
Anecdotic: Corneliu Iacobov i-a scris recent din carceră o scrisoare “de ajutor” lui Valeriu Zgonea (PSD), în care se mândrește în CV inclusiv cu una din firmele care au participat la căpușarea stațiunii Slănic Moldova (Vladicor SA). El se mai mândrește și că a fost cândva fruntaș pesedist la Bacău. Iacobov îi cere lui Zgonea dezlegare la averea acumulată în anii tulburi când grupul de la Bacău era pe cai mari. Scrisoarea către Vali Zgonea și CV-ul său îl puteți citi aici.
Conexiuni Hrebenciuc-Cocoș
Jurnaliștii de la Rise Project au descoperit că “Lipscani 30-34 Centre SRL” (spațiul unde funcționează magazinul H&M de pe Lipscani) e deținut în proporție de 50% de Alin Cocoș și 50% de offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited, deținut de alte două offshore-uri: Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited. Ultimele două sunt firmele care controlează Majura Limited (implicată în dosarul DNA al retrocedărilor ilegale în care a fost arestat Andrei Hrebenciuc).
Cât de bogată a fost stațiunea Slănic Moldova când aparținea statului român: Iată cum arăta portofoliul SC PERLA MOLDOVEI SA în 1995, înainte ca societatea de stat să intre în colimatorul grupării din jurul lui Viorel Hrebenciuc: Hotel Perla, Berărie Fundație, Popas Turistic, Vila Crinu, Vila Lăcrămioara, Vila Doina, Vila Ursulețul, Vila Rica, Vila Liliana, Restaurant Cernica, Vila Zorile, Vila Rodica, Vila Lia, Pavilionul Racoviță, Vila Cerbul, Vila Camelia, Vila Poiana, Vila Bradul, Vila Aluniș, Vila Violeta, Vila Vulturul, Vila Oituz, Vila Căprioara, Vila Gladiola, Vila Privighetorilor, Vila Pallas, Vila Flora, Clădire Popicărie, Complex Cazino, Gospodărie Anexă, Atelier Tâmplărie, Garaj Auto, Vila Dobru, Bază Tratament (Corp A, Corp B, Corp C), Izvoare.
Complicii lui Andrei Hrebenciuc din dosarul retrocedării frauduloase a celor 43 de mii de hectare de păduresunt implicați într-un proiect imobiliar ridicat de fiul controversatului afacerist Dorin Cocoș, Alin Cocoș, în inima Bucureștiului.
RISE Project a mai descoperit și că două firme cipriote, folosite de băiatul influentului PSD-ist Viorel Hrebenciuc, sunt partenere de afaceri cu odrasla fostului soț al Elenei Udrea.
În același timp, cei doi tătici, Cocoș și Hrebenciuc, sunt protagoniști în cele mai mari scandaluri de corupție ale anului: dosarul Microsoft și afacerea retrocedărilor ilegale de pădure.
Din pădure, în centrul Capitalei, ocolind prin Cipru
RISE Project a făcut legătura dintre cei doi juniori după ce a descoperit un detaliu interesant referitor la compania cipriotă care funcționa ca paravan pentru Andrei Hrebenciuc în tentativa lui de preluare a pădurii ilegal retrocedate.
Procurorii DNA susțin că Andrei Hrebenciuc controlează și este beneficiarul unei firme offshore din Nicosia, Majura Limited, care ar fi urmat să preia cele 43 de mii de hectare de pădure. Documente obținute de RISE de la registrul companiilor din Cipru arată că această firmă este deținută, în cote egale, de alte două firme din insula mediteraneană: Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited.
Aceleași două companii au fost folosite și într-o afacere de-a lui Alin Cocoș și anume construirea clădirii în care se află acum magazinul H&M de pe Lipscani, în centrul vechi al Bucureștiului.
Beneficiara acestei construcții este firma Lipscani 30-34 Centre SRL din care Alin Cocoș deținea jumătate, cealaltă revenindu-i offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited.
Acesta este deținut, la rândul său, de Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited, adică aceleași firme care controlează Majura Limited, offshore-ul folosit de Hrebenciuc junior în afacerea cu retrocedările de pădure. Legăturile dintre entitățile folosite de Hrebenciuc în afacerea pădurilor retrocedate ilegal și proiectul imobiliar din Centrul Vechi merg însă și mai departe.
Administratorul comun
Carmen-Elisabeta Drăgoi, directorul firmei Reședința Vârstnicilor – societatea românească deținută de Majura Ltd, offshore-ul prin intermediul căruia, conform DNA, Andrei Hrebenciuc avea de gând să spolieze cele 43 de mii de hectare de pădure este, începând cu iulie 2014, și administrator al Lipscani 30-34 Centre, firma care operează proiectul imobiliar din Centrul Vechi.
Celălalt administrator este Olguța Chiriac, mama lui Alin Cocoș, prima soție a lui Dorin Cocoș.
Donatoarea lui Oprescu
În treacăt fie spus, Carmen Elisabeta Drăgoi figurează și ca unul dintre sponsorii campaniei lui Sorin Oprescu pentru alegerile prezidențiale din 2009. Atunci, ea a donat 38.000 de lei pentru actualul primar al Capitalei.
Drăgoi are mai multe afaceri în București cu alți doi avocați implicați în cazul penal al retrocedărilor: Nicolae Mergeani și Victor Adrian Prodan.
Nicolae Mergeani este și el prezent în afacerea imobiliară din Centrul Vechi. Avocatul Mergeani a fost unul dintre asociații firmei Assets Management Leader SRL, cea care a deținut o jumătate din terenul pe care s-a edificat clădirea de pe Strada Lipscani, cealaltă jumătate a terenului fiind proprietatea lui Cocoș junior.
SCHEMA OFFSHORE
RISE Project a încercat să îl contacteze, în această dimineață, pe Cocoș junior, și să-l întrebe dacă partenerul său în proiectul imobiliar de pe Strada Lipscani este, de fapt, Andrei Hrebenciuc. Alin Cocoș nu a răspuns însă la telefon, și nici la mesajul pe care i l-a trimis RISE.
Fostul Ministru al Mediului, Rovana Plumb şi-a înmatriculat maşina Audi Q7 în Bulgaria pentru a nu plăti taxa de poluare, impusă chiar de ea însăşi, relatează România Liberă.
Deşi reporterii României libere au fotografiat autoturismul chiar în curtea casei ministrului PSD iar şoferul familiei a confirmat că luxosul autovehicul, care are în prezent numere de înmatriculare de Ruse, este utilizat de către fiul demnitarei, alţi martori confirmând că şi soţul dnei Plumb se mai foloseşte de SUV, Rovana Plumb, actualmente Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a negat că ar deţine autoturismul în cauză.
România Liberă reaminteşte că, în 2008, Academia Caţavencu relata că Rovana Plumb, la vremea respectivă europarlamentar, a încercat să ascundă faptul că deţine respectivul SUV şi nu a trecut maşina, în valoare de peste 50.000 de euro, în declaraţia sa de avere.
Revenind la taxa de poluare pe care ministrul a fentat-o îmatriculându-şi SUV-ul la vecinii bulgari, aceasta a fost impusă în 2012. În calitate de ministru al Mediului, Rovana Plumb a înlocuit taxa de primă înmatriculare cu timbrul de mediu, care a intrat în vigoare din 15 martie 2013. Decizia, care la momentul respectiv a stârnit un scandal enorm, îi obliga pe românii care îşi cumpărau maşini să plătească o taxă de poluare indiferent dacă maşina este adusă din UE sau este deja înmatriculată în România înainte de 2007.
Inventivi, românii au găsit o soluţie pentru a eluda taxa, destul de piperată pentru buzunarul multora dintre ei, înmatriculându-şi maşinile cumpărate din Occident în Bulgaria, unde nu există taxă de mediu.
Dacă mulţi români fac acest lucru din sărăcie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Rovana Plumb. Potrivit declaraţiei de avere din 2014, ministrul PSD deţine patru terenuri şi cinci case, deci 3.000 de euro, cât ar fi costat taxa de poluare pentru Q7, nu ar fi o problemă pentru ea, mai ales că, în calitate de Ministru, ar trebui să fie un exemplu de cinste şi corectitudine pentru cei din jur.
