Articole

Cum a intrat acționarul Roșia Montană în vizorul FBI

/0 Comentarii/în /de /1.530 vizite

Republica Guinea dispune de resurse minerale imense în jurul cărora se fac jocuri murdare care provoacă instabilitate politică. AFP PHOTO/BINANI

Rise Project

Gabriel Resources, compania din spatele proiectului Roșia Montană, a reluat tema daunelor de miliarde pe care vrea sa le solicite statului român dacă autoritățile nu dau undă verde exploatării aurului. Acționarul principal al proiectului aurifer, grupul BSG Resources, a demarat anul trecut o acțiune similară împotriva Republicii Guineea, țară din Africa de Vest unde i-au fost anulate două concesiuni miniere pe fondul unor grave acuzații de corupție. Lupta pentru resursele din Guineea a scos la suprafață tranzacțiile oculte la care au recurs reprezentanții grupului BSG pentru a influența demnitarii din țara africană. Actorii principali din cazul Guineea au legături directe cu România. RISE Project a găsit aceste conexiuni după ce a analizat documentele unei anchete FBI,  dar și pe cele rezultate dintr-un proces civil în care se luptă doi coloși ai mineritului mondial, grupul australiano – britanic Rio Tinto și corporația braziliană Vale.


Structura acționarilor din afacere. Firma lui Steinmetz deține acțiuni în proiectul Roșia prin intermediul companiei Gabriel Resources, listată la  bursa din Toronto.

Disputa multinaționalelor

Conflictul dintre cele două corporații a izbucnit în 2009, dar a devenit public abia anul trecut. Rio Tinto a deschis în aprilie 2014 un proces la New York, acuzând corporația Vale că a conspirat cu un grup rival ca să îi fure drepturile de exploatare asupra minereului de fier din zona Simandou, în Guineea. Grupul rival era BSG Resources, patronat de miliardarul israelian Benjamin “Beny” Steinmetz, jucător important pe piața globală a diamantelor.

Pe scurt, Rio Tinto spune că a vrut să vândă brazilienilor de la Vale afacerea din Africa de Vest, dar că aceștia, după ce au avut acces la documentația confidențială aferentă zăcămintelor de la Simandou, au conspirat cu BSG să scoată Rio Tinto de pe piață, prin cointeresarea politicienilor locali.

Printr-o divizie a grupului BSG, Steinmetz a fost implicat în ultimii cinci ani și în proiectul aurifer de la Roșia Montană, iar prin companii offshore și prin interpuși a derulat afaceri imobiliare la București și în alte orașe din țară. Intrarea lui Steinmetz în proiectul Roșia Montană, în noiembrie 2009, a revitalizat afacerea: proiectul a fost inclus rapid în programul de guvernare.

Compania BSG Capital Market, parte a grupului controlat de Steinmetz, a achiziționat în 2009 aproape nouă la sută din Gabriel Resources, plătind peste 67 milioane de dolari, iar ulterior prin mai multe plasamente și-a extins influența în compania care deține proiectul aurifer din Munții Apuseni. Raportările oficiale plasează compania lui Steinmetz pe primul loc între acționarii Garbiel Resources, cu 16 la sută, alături de Electronum Group, un fond de investiții american. Grupul lui Steinmetz , singurul cu investiții masive la București, a devansat în ultimii ani gigantul minier Newmont Mining Corporation, unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, care mai deține doar 13 la sută din Gabriel Resources.

cititi mai mult pe http://www.riseproject.ro/articol/cum-a-intrat-actionarul-rosia-montana-in-vizorul-fbi/

Acuze grave la adresa Primăriei lui Oprescu

/0 Comentarii/în /de /1.939 vizite

Catalin Tolontan – Romania Curata

Nu presa, nu una din părți, ci Consiliul de Contestații susține că PMB a fost partizană în licitația sălii de sport din Capitală.

Licitaţia s-a făcut saga, iar saga s-a făcut scandal.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) acuză, în motivaţia redactată în termeni de o duritate puţin obișnuită, că Primăria Capitalei “a tratat exigent cu «acul fin»” pe austriecii de la Strabag și cu“maximă indulgenţă” pe italienii de la Astaldi. De altfel, Strabag fusese descalificată de două ori, în ambele dăţi fiind recalificată de CNSC. Ultima oară, prin contestaţia a cărei motivare conţine acuzele la adresa Primăriei.

Clipboard01În documentul aflat în posesia Gazetei (foto), Consiliul spune că la începutul licitaţiei pentru sala de sport în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, în vara anului 2014, Primăria avea “o optică mult mai realistă, dar care a fost radical schimbată”. Mai exact, Primăria s-ar fi folosit de un “pretins motiv de neconformitate”, pe filiera UCVAP, instituţie a Ministerului de Finanţe, ca să-i radă pe austrieci. Mai apoi, Consiliul a contrazis Primăria.

A doua oară, oferta asocierii Strabag – Aecom – Comnrod a fost “analizată exigent, cu «acul fin»”, dar nu la fel și oferta Astaldi. “Fără respectarea principiului tratamentului egal”, concluzionează Consiliul.

Citește răspunsurile Primăriei, Strabag și Astaldi pe Tolo.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

foto business24.ro

Toni Greblă, audiat la DNA. Judecătorul CCR ar fi primit de la finul său foloase pentru a interveni în sprijinul firmelor acestuia

/0 Comentarii/în /de /1.493 vizite

de Adina Vlad si Mihai Stoica – adevarul.ro

Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost audiat joi dimineaţă la sediul Direcţiei Naţioanale Anticorupţie (DNA), fiind suspectat de trafic de influenţă. El a fost adus la DNA cu mandat. Greblă ar fi primit de la finul său, controversatul om de afaceri gorjean Ion Bîrcină, un autoturism BMW Seria 5, bani pentru două rochii de damă şi materiale electorale pentru a interveni în sprijinul firmelor acestuia.

UPDATE Afaceri incompatibile cu statutul de senator şi judecător CCR

Potrivit unor surse judiciare, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul la CCR) şi ulterior de judecător, s-a ocupat şi de afaceri, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate.

Astfel, el ar fi desfăşurat, în mod neîntrerupt, activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat/ administrator/ director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti (Gorj) şi, respectiv, firma Electra Balistic SRL, la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Potrivit aceloraşi surse, ferma agricolă se află pe un teren înscris pe numele soacrei, iar actele de proprietate au fost semnate de către Toni Greblă, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

UPDATE „Trebuie să vad, să întreb. Nu ştiu despre ce e vorba, nu e bine pentru CCR ce se întamplă. Nu înseamnă că e şi vinovat dacă a fost audiat. Nu primesc cu bucurie vestea. Nu este bine ce se intampla. Trebuie sa vedem despre ce e vorba. Poate o să facem un comunicat. O sa discutăm cu toţii. Dacă ar fi pus sub acuzare se suspendă din calitatea de judecător. Nu pot sa ştiu ce ar face el. Nu mi-aţi dat o veste bună deloc”, a declarat Augustin Zegrean.

Surse judiciare au declarat că a fost pus în aplicare un mandat de aducere emis de procurori pe numele judecătorului constituţional, într-un dosar în care este suspectat de trafic de influenţă. Toni Greblă a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 09.00, fiind însoţit de anchetatori.

Întrebat de jurnalişti de ce a fost adus cu mandat la sediul DNA, Greblă a declarat: “Nu ştiu, în calitate de martor, nu ştiu din ce cauză, asta vreau să aflu şi eu. Nu am avut nicio afacere privată“.  De asemenea, judecătorul CCR a spus, răspunzând la întrebările jurnaliştilor, că este “exclus” să fi primit bani de la vreo persoană pentru a lua la Curtea Constituţională o decizie în favoarea acesteia.

Potrivit unor surse judiciare, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la Ion Bîrcină (controversat om de afaceri din Gorj, cunoscut drept Dan Goeru) mai multe foloase necuvenite, în perioada 2010-2015, când era senator în Parlamentul României şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională.

Citeste mai mult: adev.ro/nikj12

foto Mediafax

00:

Cristian David a fost reţinut. Fostul ministru al Internelor, acuzat că a luat mită 500.000 de euro

/0 Comentarii/în /de /1.560 vizite

de Catalin Lupasteanu – Mediafax

Fostul ministru al Internelor Cristian David a fost reţinut miercuri, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 500.000 de euro pentru a interveni, în 2007, la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în cazul unui teren de 15 hectare.

UPDATE 13:50 - Cristian David, dus de la DNA în arestul Poliţiei Capitalei; cererea de arestare va fi judecată joi

Cristian David a fost scos din sediul DNA, cu cătuşe la mâini, şi este dus în arestul Poliţiei Capitalei, cererea de arestare preventivă a fostului ministru al Internelor urmând să fie judecată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă lui Cristian David că este urmărit penal pentru luare de mită şi au emis pe numele lui ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

Cristian David este de aproximativ patru ore la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde a ajuns după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere.

“Ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor legale ce derivă din prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a inculpatului David Cristian, ministru al Internelor şi Reformei Administrative (în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită”, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis agenţiei MEDIAFAX.

Procurorii vor cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cristian David.

DNA a precizat că în acelaşi dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

La DNA a venit miercuri şi Gheorghe Doloiu, surse judiciare declarând, pentru MEDIAFAX, că acesta ar fi urmărit penal pentru complicitate la luare de mită.

Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 19 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul lui Cristian David, pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreputului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Procurorii au arătat, în documentele citate, că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu să îndeplinească toate formalităţile necesare în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, director cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/cristian-david-a-fost-retinut-fostul-ministru-al-internelor-acuzat-ca-a-luat-mita-500-000-de-euro-foto-13777293

 

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura a fost reţinut

/0 Comentarii/în /de /1.805 vizite

Mediafax

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura a fost reţinut miercuri, în dosarul în care este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au audiat mai multe ore pe Ovidiu Puţura, iar în noaptea de marţi spre miercuri au emis pe numele acestuia ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, urmând să ceară instanţei arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, în prezent director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, a fost dus marţi dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie, de ofiţeri de poliţie, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere. Procurorii DNA i-au adus la cunoştinţă lui Ovidiu Puţura că este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă. Anchetatorii au făcut şi percheziţii la locuinţa lui Puţura.

În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost ridicate de procurori, fiind duse la DNA pentru a fi audiate, întrucât ar fi vizate de acuzaţiile de corupţie verificate în cauză.

Potrivit procurorilor, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Şeful Poliţiei Rutiere Timiş, şeful Poliţiei Recaş şi şeful Poliţiei Locale Recaş, reţinuţi

/0 Comentarii/în /de /1.545 vizite

de Liliana Iedu – Mediafax

Şeful Serviciului Rutier Timiş, comisar-şef Marcel Crăciunescu, şeful Poliţiei Recaş, Marian Temu, şi şeful Poliţiei Locale Recaş, Doru Berzescu, au fost reţinuţi, luni noapte, în dosarul de corupţie în care au mai fost reţinuţi şefii IPJ Timiş, primarul din Recaş şi doi ofiţeri de Poliţie Rutieră.

Procurorii DNA Timişoara au decis, în noaptea de luni spre marţi, după aproximativ şapte ore de audieri, să îl reţină pentru 24 de ore pe Şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, comisar şef Marcel Crăciunescu, acesta fiind cercetat într-un dosar vizând fapte de corupţie comise în perioada 2013 – 2014, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Totodată, au primit ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore şeful Poliţiei Recaş, Marian Temu, precum şi şeful Poliţiei Locale Recaş, Doru Berzescu.

Aceştia au fost conduşi în arestul IPJ Timiş.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Percheziţii DNA la IPJ Timiş, Primăria şi Poliţia Recaş. Printre cei vizaţi: prefectul judeţului Timiş, primarul din Recaş şi şefii Poliţiei Judeţene

/0 Comentarii/în /de /2.079 vizite

de Liliana Iedu, Otilia Ciocan – Mediafax

Procurorii DNA fac, luni, percheziţii la cinci instituţii publice, într-un dosar privind fapte de corupţie, printre cei vizaţi fiind şeful Poliţiei Judeţene şi adjunctul acestuia, Sorin Muntean şi Florin Bolboş, precum şi şeful de la Rutieră, Marcel Crăciunescu, spun surse judiciare. Prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici sunt printre cei vizaţi, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 – 2014.

În dosar se fac cercetări pentru fapte de trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj, iar printre cei vizaţi sunt şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, doi ofiţeri de Rutieră, precum şi primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel (PSD).

foto timpolis.ro

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Percheziţii DNA la Ministerul Afacerilor Interne. O consilieră a lui Gabriel Oprea şi secretarul general adjunct Mihai Şova, implicaţi într-un dosar de corupţie

/0 Comentarii/în /de /1.618 vizite

Mediafax

Secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Interne Mihai Şova este vizat, alături de consiliera ministrului Gabriel Oprea, în dosarul în care procurorii anticorupţie au făcut percheziţii, aceştia fiind duşi pentru audieri la DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că la Ministerul Afacerilor Interne au fost făcute percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie care ar fi fost comise de funcţionari din MAI.

Ministerul Afacerilor Interne a precizat că DNA “a desfăşurat activităţi procedurale, în baza autorizărilor legale, într-o cauză penală privind doi angajaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cei doi angajaţi din MAI sunt Ingrid Mocanu Popa, consiliera ministrului Afacerilor Interne, şi secretarul general adjunct Mihai Şova, aceştia fiind vizaţi de anchetatori întrucât ar fi divulgat informaţii nedestinate publicităţii.
Procurorii au ridicat din birourile celor doi calculatoare, documente şi alte probe, au spus sursele citate.

Ingrid Mocanu Popa şi Mihai Şova au fost duşi pentru audieri la sediul DNA.
Ingrid Mocanu Popa a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din iunie 2008 până în martie 2009, fiind eliberată atunci din funcţie prin decizie a premierului Emil Boc. Ea a fost detaşată la ANRP de la Ministerul Justiţiei, în decembrie 2007, unde până în iunie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.

Consiliera ministrului Gabriel Oprea, detaşată la MAI, este angajată la Ministerul de Justiţie din octombrie 1998, în urma promovării examenului de admitere în magistratură, şi a lucrat la Direcţia Juridică până în 2005, apoi la Direcţia Elaborare Acte Normative, până în decembrie 2007, când a fost detaşată la ANRP. În perioada în care a fost vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu Popa a coordonat Direcţia pentru controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare, având rang de subsecretar de stat.

Mihai Şova este secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne din mai 2014, anterior el fiind secretar general al Ministerului Apărării Naţionale şi consilier parlamentar, la Comisia pentru apărare din Senat.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Premierul Ponta a favorizat Petrom și Rompetrol, două firme de pe urma cărora a profitat familia sa

/0 Comentarii/în /de /1.587 vizite

Daniel Befu – Romania Curata

În calitate de prim ministru al României, Victor Ponta a luat decizii care au favorizat coloșii economici Petrom și Rompetrol. Aceste decizii ridică mari semne de întrebare după ce, în trecut, firmele familiei Ponta au profitat exact de pe urma acestor companii petroliere.

Promisiunea lui Ponta din 2012: creșterea redevențelor

În urma semnării Cartei Albe a Bunei Guvernări cu România Curată în anul 2012, Victor Ponta susținea nu doar ridicarea la media europeană a redevențelor (taxelor de concesionare) aferente exploatării resurselor minerale, ci și crearea unui fond de investiții de tip norvegian în care veniturile din resurse naturale să fie investite pentru a finanța proiecte și pensii în viitor.

Resursele naturale energetice convenționale sunt în țara noastră proprietate publică, prin articolul Art. 136 din Constituție. Art. 135 afirmă obligația statului să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional. Legea Petrolului 238/2004 spune că operaţiunile petroliere se concesionează, în schimbul unei redevenţe petroliere către bugetul de stat, stabilită la o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase. Actualul nivel al redevențelor, stabilit pentru o perioadă de 10 ani, a expirat în decembrie 2014. În prezent, companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.

La aceste cote, la bugetul statului se încasează anual circa un miliard de RON (aproape nimic în comparație cu profitul companiilor) din redevențe miniere și petroliere. În anul 2013 o companie ca Petrom a ajuns sa facă profit net de peste un milliard de euro. În 2014 au fost introduse taxa pe supraprofit și taxa pe stâlp, care au mai redus din acest profit, dar Petrom tot a contribuit cu 50% din profitul companiei mamă, OMV, din Austria. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor, la finele anului 2014 s-a decis să se mai amâne cu un an renegocierea redevențelor, deci companiile au mai câștigat un an de redevențe mici.

Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, a precizat în 2014, că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar va fi diferenţiat în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile.

Premierii României și Petrom

Strategia economică a Petrom, firma ajunsă la acest superprofit, trebuie să fi fost foarte bună. Dar indiferent care a fost ea, grupul OMV-Petrom a fost și atent în cultivarea relațiilor economice cu familiile a cel puțin trei politicieni cu potențial, foști și posibil viitori premieri ai României:

* Nicolae Văcăroiu, al cărui fiu, Mihai, a primit monopolul pe distribuția în rețeaua de benzinării PETROM a gumei de mestecat, țigărilor, dulciurilor și altor produse consumabile (vezi aici).

* Mihai Răzvan Ungureanu, prin soția lui, după cum au descoperit jurnaliștii RISE PROJECT (investigație nepreluată de presa centrală la acel moment, când MRU era șef SIE – aici). Dna Ungureanu a primit aproape o sută de mii de euro pentru serviciul de a fi făcut parte dintr-un consiliu consultativ al Petrom. Nici un alt membru al acelui consiliu nu a mai primit o asemenea sumă, și nu se știe ce anume a prestat dna Ungureanu, pe câte zile și la ce tarif, într-un an când lucra full time la spitalul Fundeni.

* Victor Ponta. Vom arăta cum.

Firma cumnatului lui Ponta, afaceri ”de milioane” cu Petrom

cititi mai mult http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-premierul-ponta-a-favorizat-petrom-si-rompetrol-doua-firme-de-pe-urma-carora-a-profitat-familia-sa/

Tudor Chiuariu, urmărit în dosarul lui Hrebenciuc, pentru că ar fi cerut două milioane de euro de la Paltin Sturdza ca să intervină la prefectul de Bacău. DNA: Senatorul, sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

/0 Comentarii/în /de /1.551 vizite

Catalin Lupasteanu – Mediafax

Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX, că procurorii DNA Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 30 de zile, din 10 ianuarie până în 8 februarie inclusiv, faţă de senatorul Tudor Alexandru Chiuariu.

Fostul ministru al Justiţiei este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, în dosarul privind retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure, în care sunt arestaţi preventiv fostul deputat Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza.

Potrivit ordonanţei de dispunere a controlului judiciar, în contextul demersurilor infracţionale depuse pentru retrocedarea unor mari suprafeţe de teren forestier către Paltin Sturdza, în noiembrie 2012, Ioan Gheorghe Varga şi Daniel Constantin Călugăr s-au înţeles cu Tudor Chiuariu să primească suma de 2,5 milioane de euro pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, RNP Romsilva – Direcţiei Silvice Bacău şi OCPI Bacău, “cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să-şi îndeplinească în mod defectuos (ex. să nu exercite acţiuni în justiţie) atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a unei decizii a Tribunalului Covasna”.

Decizia avea ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 43.227 de hectare de teren forestier ce a aparţinut fostului Domeniu Ghica-Comăneşti.

Ulterior, susţin anchetatorii, cumpărarea de influenţă a fost disimulată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică, potrivit căruia suma de două milioane de euro urma să îi fie plătită lui Chiuariu cu titlu de onorariu fix şi 500.000 de euro ca onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate.

“Prin cooptarea inculpatului Chiuariu Tudor în interiorul grupului infracţional organizat, acesta a dobândit şi asumat un rol esenţial, în sensul că, sub coordonarea inculpaţilor Adam Ioan şi Paltin Gheorghe Sturdza, şi-a folosit influenţa politică dată de calitatea de parlamentar şi fost ministru al justiţiei, pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, OCPI Bacău, Direcţia Silvică Bacău, în scopul urgentării punerii în executare a deciziei Tribunalului Covasna”, au scris procurorii în ordonanţă.

În timpul controlului judiciar, Tudor Chiuariu poate părăsi România doar cu încuviinţarea procurorului şi are interdicţie să se apropie şi să comunice, direct sau indirect, cu persoanele menţionate în ordonanţa procurorilor. Chiuariu este obligat să se prezinte la poliţie conform programului de supraveghere stabilit sau de câte ori este chemat, să meargă la anchetatori când este citat, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Procurorii i-au atras atenţia lui Tudor Chiuariu că dacă încalcă aceste obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Anchetatorii au fost sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii.

Anterior, surse judiciare au declarat pentru MEDFIAFAX că senatorul Tudor Chiuariu ar fi cerut, în calitate de avocat, două milioane de euro să intervină la prefectul judeţului Bacău, “pentru rezolvarea situaţiei cu pădurea lui Paltin Sturdza”. Chiuariu ar fi cerut banii direct de la Gheorghe Paltin Sturdza, au mai spus sursele citate.

În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/