Articole

Clear Cut Crimes – documentar RISE Project

/0 Comentarii/în /de /2.550 vizite

Clear Cut Crimes – documentar RISE Project

foto si articol: riseproject.ro

 

19 septembrie 2016

 

Ce-a fost odată pădure pare acum un cimitir de soldați necunoscuți care înghite încet nordul României și vestul Ucrainei. Adică, cea mai mare pădure virgină din Europa și speciile ei protejate.

Clear Cut Crimes durează 42 de minute și a fost filmat timp de un an în Munții Carpați.

Investigația noastră urmărește banii, trece prin toate etapele tranzacțiilor financiare cu păduri seculare, studiază anatomia acestor afaceri de sute de milioane de euro și localizează corupția sistemică care anunță dezastrul.

Banii se mișcă în logică de cartel, iar cartelul e format din oameni și corporații. Principalul beneficiar: grupul austriac Holzindustrie Schweighofer. Ei sunt centrul de gravitație al cartelului și procesează mai mult lemn decât poate fi tăiat legal în România.

În jurul lor rămâne câmp și crește o rețea de crimă organizată care taie ilegal păduri, aranjează dosare de revendicare și virusează instituții. Are două niveluri: gulere albe și interlopi violenți. Primii sunt politicieni influenți, ceilalți – “echipa de intervenție”. Și ei câștigă.

Folosesc oamenii săraci drept paravan și trec la propriu cu buldozerul peste orice și oricine le stă în cale, în timp ce poliția asistă liniștită la spectacol.

Rețeaua Schweighofer se întinde și în Ucraina, de unde lemnul ajunge la fabricile din România ale companiei. Aici, în țara vecină, o mână de combatanți din conflictul cu Rusia încearcă să i se opună cu forța. Se numesc “Batalionul Cazacilor”, blochează în drum camioane, opresc trenuri care transportă copacii tăiați ilegal peste graniță și organizează ambuscade în pădure. Nu-i suficient însă: cartelul e puternic, a corupt și funcționari din Kiev.

Clear Cut Crimes dezvăluie cronicile criminale din dulapul tău. Un proiect RISE Project & OCCRP.

articol preluat de pe: riseproject.ro

(Inițiativa România) Minciuna Hexi Pharma. Situația contractelor Hexi Pharma cu statul, 2012-2015

/0 Comentarii/în , /de /1.778 vizite

Situația contractelor Hexi Pharma cu statul, 2012-2015

foto si articol: initiativaromania.ro

Minciuna Hexi Pharma. Situația contractelor Hexi Pharma cu statul, 2012-2015

- Pe 25 aprilie 2016, Cătălin Tolontan și Gazeta Sporturilor încep publicarea rezultatelor unei investigații privind diluarea cu intenție a substanțelor dezinfectante din spitale;

- Pe 28 aprilie 2016, Cătălin Tolontan și Gazeta Sporturilor publică dovada privind diluarea unor substanțe dezinfectante de până la 10 ori față de concentrațiile menționate pe etichete;

- În centrul investigației este firma Hexi Pharma, producător de substanțe dezinfectante și lider de piață, care a livrat produse inclusiv pentru Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică (Spitalul de Arși), unde au fost internate mai multe victime ale tragediei de la Colectiv și care au decedat din cauza infecțiilor din spital;

- Pe 25 aprilie 2016, în primul drept la replică al Hexi Pharma, compania îl acuză pe Cătălin Tolontan de defăimare și afirmă că substanțele dezinfectante produse de Hexi Pharma nu au fost achiziționate de Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică (Spitalul de Arși) în 2015, anul tragediei Colectiv.

 

Ne-a atras atenția acest drept la replică și am dorit să vedem dacă este o minciună și, dacă da, câte și ce fel de contracte a avut Hexi Pharma cu Spitalul de Arși. Prin urmare, mișcarea civică Inițiativa România a demarat o analiză proprie privind situația contractelor cu statul ale companiei Hexi Pharma în perioada 2012-2015. Am ajuns, pas cu pas, să descoperim sume fabuloase pe care această firmă le încasează de la stat, nu doar prin licitații, ci și prin achiziții directe de ordinul a milioane de euro. E vorba de mii de achiziții directe prin care se fentează competiția (licitațiile) și pentru care statul român și administratorii spitalelor sunt direct responsabili. Nu este doar o problemă de sănătate sau chimie – la care nu ne pricepem. Este o problemă și de guvernare deschisă și transparență, iar acestea sunt două din obiectivele importante ale mişcării civice Inițiativa România. Este uimitor câte poți afla nemediat, din informațiile publice la îndemână (data.gov.ro), dacă ai instrumentele IT care le pot ordona și clarifica. Cât este incompetență și cât este corupție este sarcina instituțiilor statului să afle.

Astfel:

În 2015, compania Hexi Pharma a avut 20 de contracte cu Spitalul de Arși (Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri București), cu o valoare totală de 26.150,7 de euro. Contractele au fost obținute prin încredințare directă, nu prin licitație. În dreptul la replică trimis către Cătălin Tolontan și GSP, compania Hexi Pharma a declarat în mod mincinos că în 2015 nu a avut niciun contract cu Spitalul de Arși.

cititi mai mult pe: initiativaromania.ro

(riseproject.ro) PanamaPapers: Fabrica de firme – Secretele financiare ale elitelor mondiale

/0 Comentarii/în /de /1.397 vizite

foto si articol: riseproject.ro

PanamaPapers: Fabrica de firme – Secretele financiare ale elitelor mondiale

3 aprilie 2016

Scurgeri masive de documente din mai multe zone offshore expun secretele financiare ale unor lideri mondiali, capete încoronate, corporații internaționale, membri marcanți ai crimei organizate și afaceriști controversați ale căror activități au ruinat viața a sute de milioane de oameni.

International Consortium of Investigative Journalists și publicația germană Süddeutsche Zeitung – cea care a primit informațiile de la o sursă anonimă – au cooperat cu jurnaliști din peste 100 de organizaţii media din întreaga lume.

RISE Project este partenerul pentru România al proiectului de investigație global PanamaPapers.

Documentele care fac obiectul acestor dezvăluiri – și care au fost analizate de peste 370 de jurnaliști din 78 de țări – aparțin Mossack Fonseca, o puternică firmă de avocatură și de servicii juridice, cu sediul central în Panama și cu filiale în peste 35 de țări. Casa de avocatură este unul dintre cei mai mari creatori de companii paravan și structuri offshore care ascund adevărații beneficiarii și bunurile lor. Astfel de companii sunt principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, mită și multe alte inginerii financiare. Baza de date #PanamaPapers conține informații despre mai mult de 200 de mii de entității offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informațiile sunt un amalgam de emailuri, copii după pașapoarte, facturi care atestă plata telefonului sau a altor utilități, formulare bancare și, desigur, mii de acte de înregistrare ale unor firme offshore.

Numele Mossack Fonseca apare atât în legătură cu traficul de diamante din Africa, în piața internațională de artă cât și în alte afaceri care prosperă în secret. Compania a servit suficiente capete încoronate din Orientul Mijlociu cât să umple un palat. A ajutat inclusiv doi regi, Mohammed al VI-lea al Marocului și Regele Salman al Arabiei Saudite, să înregistreze yachturi de lux.

Documentele oferă detalii privind afacerile secrete a 128 politicieni și demnitari din întreaga lume. Peste 11 milioane de documente arată cum o industrie globală, formată din case de avocatură și mari bănci, vinde secrete fiscale politicienilor, evazioniştilor şi traficanţilor de droguri, precum și miliardarilor sau celebrităţilor.

Cel mai bun fotbalist din lume, Lionel Messi, apare în documentele panameze. Acesta deține o companie în Panama înregistrată de Mossak Fonseca în anul 2012, Mega Star Enterprises Inc. Afacerile lui Messi cu structuri offshore se află în prezent în atenția Fiscului spaniol, care a constituit un caz de evaziune fiscală în acest sens. Dar lumea fotbalului e mult mai mare. Astfel, în Anglia, au ieșit la iveală acuzații de dare de mită care au zguduit FIFA, federația internațională care reglementeză regulamentul și competițiile de fotbal. Documentele din Panama indică faptul că firma de avocatură a lui Juan Pedro Damiani, membru în comisia de etică a FIFA, are relații de afaceri cu persoane implicate în scandalul FIFA – mai precis cu fostul vicepreședinte Eugenio Figueredo, care ar fi primit mită pentru acordarea unor drepturi de televizare. Documentele arată că firma de avocatură a lui Damiani din Uruguay a reprezentat un offshore conectat la Hugo și Mariano Jinkis, tată și fiu, acuzați că ar fi dat mită pentru a câștiga drepturile de televizare ale evenimentelor fotbalistice din America Latină. Damiani mai reprezintă șapte companii care au legături cu Figueredo.

Filiera românească

…

cititi continuarea pe: riseproject.ro

(riseproject.ro) Cum s-a instalat Gabriel Oprea pe terenul lui Take Ionescu

/0 Comentarii/în /de /1.226 vizite

De la ministru la ministru – traseul retrocedării terenurilor

Ana POENARIU

Ovidiu VANGHELE (Centrul de Investigații Media)

Grafică și foto: Sergiu BREGA

31 martie 2016

Terenul pentru care primarul Sectorului 2, Neculai Onțanu, a fost arestat și care a ajuns, în final, la familia lui Gabriel Oprea, i-a aparținut lui Take Ionescu, marele politician român din perioada interbelică.

Retrocedarea a fost făcută de primarul Onțanu unui urmaș de-al ilustrului om de stat, în urma unor aranjamente cu Cristi Borcea, fostul finanțator al clubului Dinamo, dar și cu Dragoș Dobrescu, unul dintre membrii așa-numitului Grup de la Monaco.

Retrocedarea integrală a Sectorului 2 din București

Imediat ce Borcea și Dobrescu au cumpărat drepturile litigioase, pretenția inițială a urmașului lui Take Ionescu a crescut de la nici zece hectare la peste 66.

Informația apare în motivarea deciziei de arestare a lotului Neculai Onțanu – Loredana Radu, obținută de EurActiv.ro și RISE Project.

Conform documentului, în anul 2001, Ioan Tudor Ionescu în vârstă de 73 de ani, urmaș al lui Take Ionescu, a cerut retrocedarea unui teren de 9,8 hectare în Șoseaua Colentina, numărul 458.

Ulterior, după ce și-a vândut drepturile litigioase către Dragoș Dobrescu și Cristi Borcea, moștenitorul Ionescu a depus, în afara termenului legal, două „suplimente la notificare”, prin care suprafața cerută creștea la 66,45 de hectare. A motivat totul prin “eroare materială”. Practic se solicita retrocedarea Moșiei Fundeni din comuna Colentina, adică aproape tot Sector 2 București.

„Ulterior, în afara termenului legal, prin suplimentele la Notificarea inițială înregistrate la 25.06.2003 și 7.12.2004, petentul Ionescu Ioan Tudor a solicitat retrocedarea unei suprafețe de 66,45, invocând eroarea materială”, scriu judecătorii în motivarea deciziei prin care l-au arestat pe Neculai Onțanu.

Retrocedare cu tupeu

Terenul a fost retrocedat de Primăria Sectorului 2 în ciuda faptului că Elena Niţă, directorul Direcției juridice din Primărie, a avut dubii cu privire la „întinderea dreptului de proprietate revendicat”. Aceasta nota, într-un referat întocmit în 4 decembrie 2006, că o parte din terenul cerut fusese vândut între anii 1922 și 1945, astfel încât era nevoie de o verificare mai atentă a moștenirii la Arhivele Naționale.

„Au fost identificate acte de înstrăinare prin care autorii (…) au vândut suprafeţe de teren, la nivelul anilor 1922-1945, astfel că nu este posibilă atribuirea unor alte terenuri, fără a se verifica la Arhivele Naţionale succesiunea actelor de proprietate prezentate de petent”, a scris directorul din primăria lui Onțanu, potrivit judecătorilor.

Completul de judecată afirmă că primarul Onțanu și „inculpatul Şutru”, secretarul Consiliului Local al Sectorului 2 încă din 1993, „au ignorat cu bună-ştiinţă şi actele pe care s-a întemeiat cererea petentului Ionescu Ioan Tudor, care sunt îndoielnice, cu privire atât la întinderea dreptului de proprietate şi posibilitatea compensării cu un teren în condiţiile în care proprietatea pentru care se solicita era afectată de bălți /mlaștină, cât şi dacă „suplimentele la notificările iniţiale” transmise în afara termenului, mai pot fi luate în considerare”.

După ce au retrocedat terenul în condiții „îndoielnice”, așa cum spun judecătorii, Onțanu și subalternii i-au dat Loredanei Radu o autorizație ilegală pentru a construi pe terenul revendicat în numele lui Take Ionescu.

cititi mai mult pe: riseproject.ro

(Răzvan Marinescu) După o pauză de 10 ani, Comisia româno-rusă privind Tezaurul României s-a întâlnit la Sinaia. Ce s-a stabilit

/0 Comentarii/în /de /1.306 vizite

Tezaurul României
foto: activenews.ro
articol: Răzvan Marinescu – activenews.ro

28 martie 2016

Comisia româno-rusă pentru studierea problemelor privind istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, s-a întâlnit, după o pauză de 10 ani, stabilindu-se înființarea unor noi grupuri de experți pentru analizarea arhivei. anunță Mediafax.

Ministerul Afacerilor Externe precizează, luni, că în perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la Sinaia, cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial.

Cele două părți au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii Naționale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, precum și la restituirile din 1935 și din 1956 de către Uniunea Sovietică a unor părți din valorile românești, se arată într-un comunicat de presă al MAE.

“Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Declarația comună a miniștrilor Afacerilor Externe, din 2003, părțile au convenit dinamizarea activității Comisiei comune, aprofundarea activității de identificare a documentelor în arhive, inițierea elaborării unor publicații comune, precum și înființarea unor grupuri comune de experți pentru cercetarea documentelor de arhivă referitoare la tematica activității Comisiei”, mai menționează sursa citată.

Discuțiile au fost reluate după o pauză de 10 ani, MAE susținând că reuniunea s-a desfășurat “într-o atmosferă deschisă și constructivă, marcând un nou important pas în direcția studierii problemelor care intră în competența Comisiei”.

De asemenea, partea rusă a mulțumit Băncii Naționale a României pentru sprijinul logistic oferit bunei desfășurări a sesiunii Comisiei comune, mai precizează MAE.

Următoarea sesiune a Comisiei comune ar urma să aibă loc în Federația Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului 2017.

articol preluat de pe: activenews.ro

(riseproject.ro) Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate

/0 Comentarii/în /de /1.487 vizite

Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate
foto si articol: riseproject.ro

1 martie 2016

- Cei doi giganți au cumpărat păduri investigate de procurori pentru retrocedări ilegale și revendicate de statul român

- Ikea susține că a verificat istoricul proprietăților înainte să le cumpere de la universitatea americană, dar problemele au apărut ulterior

- Harvard a transferat mai multe suprafețe disputate în instanță către noi filiale pe care le controlează prin firme offshore

În ultimul deceniu, Harvard a cumpărat mari suprafețe de pădure în România de la grupări acuzate de înșelăciune, corupție și spălăre de bani.

Anul trecut, Harvard a cedat aproape 33 de mii de hectare către corporația IKEA, la finalul celei mai mari tranzacții cu păduri din România. În schimb, IKEA a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro ca să își asigure materia primă pe termen lung, fiind la prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare.

Grupul suedez de mobilă a preluat, la pachet, și păduri traficate, deși susține că a verificat atent toate proprietățile înainte să le cumpere.

LITIGII ȘI ANCHETE PENALE Suprafețele forestiere cu probleme juridice sunt amplasate în Vrancea, județ în care Harvard și IKEA au cumpărat, pe rând, cele mai multe păduri – peste o treime din întregul portofoliu.

Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor către Harvard sunt investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.

Separat, Romsilva, regia care administrează pădurile statului, încearcă să recupereze, în instanță, alte suprafețe forestiere din Vrancea. Aproape 3400 de hectare sunt în prezent fie revendicate de Romsilva, fie anchetate de procurori. Adică, în total, o suprafață de 10 la sută din portofoliul pe care Harvard l-a deținut în România.

Procedura standard a fost ca Romsilva să atace mai întâi restituirile ca să obțină anularea titlului inițial de proprietate, iar apoi să ceară desființarea contractelor de vânzare – cumpărare. Litigiile cu filiala Harvard au devenit cunoscute abia după ce Romsilva a dat în judecată beneficiarul final al pădurilor respective. Într-un prim caz, Romsilva a câștigat până acum, iar Harvard a făcut recurs, luna trecută, ca să nu piardă definitiv 108 hectare în Vrancea.

Avocații angajați de Harvard au susținut, în instanță, că filiala universității din România a fost cumpărător de bună credință. Judecătorii nu au fost însă de acord. Magistrații au concluzionat că Harvard a știut ce cumpără și că nu poate invoca buna sa credință: “Din formularea contractului încheiat cu Scolopax SRL (n.r.- filiala Harvard) reiese că societatea cunoștea că este posibil să fi cumpărat bunul altuia, deoarece vânzătorii nu deţineau documentele de proprietate cerute de lege, ci doar promiteau cumpărătoarei că vor obţine modificarea titlului de proprietate“.

RISCURI SUPLIMENTARE Documentele obținute de RISE Project arată un alt risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de filiala Harvard fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achiziția suprafețelor forestiere.

Jonas Jacobsson, administratorul filialei Harvard, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare. Terenurile forestiere au fost cumpărate între 2005 și 2010, interval în care legislația s-a schimbat de mai multe ori.

Opinia avocaților nu a fost tranșantă. Într-un memorandum confidențial, casa de avocatură Salans, Moore și Asociații îi explică lui Jacobsson că normele legale sunt neclare și îi recomandă ca proprietățile să fie asigurate la o companie de profil împotriva riscului ca tranzacțiile să fie anulate.

Raportul firmei Salans indică riscurile

cititi continuarea pe: riseproject.ro

(Centrul de Investigatii Media) Bugetul asistenței sociale din Constanța, devorat de firmele politicienilor locali

/0 Comentarii/în /de /1.532 vizite

Petre Dinică, șeful DGASPC Constanța
foto: Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est)

Bugetul asistenței sociale din Constanța, devorat de firmele politicienilor locali

articol: investigatiimedia.ro

25 ianuarie 2016

O parte importantă din bugetul centrelor pentru persoanele cu dizabilități mintale aparținând DGASPC Constanța a fost, în ultimii cinci ani, la dispoziția mai multor firme ale unor cunoscuți politicieni locali.
Sume imense de bani menite a satisface nevoile speciale ale beneficiarilor pe care DGASPC îi are în grijă ajung fie la companii pe care politicienii locali le dețin direct, ei sau familiile lor, fie la societăți abonate de ani de zile la banul public din Constanța.

Afacerile grase au fost, multe dintre ele, date cu dedicație, fără proceduri de atribuire transparente. Însuși directorul DGASPC Constanța admite că firmele ”abonate la contractele cu statul” au ajuns să aibă, practic, monopol asupra contractelor de hrană, medicamente și transport.

Jurnaliștii publicației locale Info Sud-Est au investigat afacerile DGASPC Constanța din ultimii ani, încercând să afle unde ajung sumele importante de bani publici care ar trebui să le aducă celor vulnerabili o viață mai bună.

În perioada 2010-2015, hrana necesară beneficiarilor din centrele DGASPC Constanța, în valoare totală de 27.532.120 lei, adică aproximativ 7 milioane de euro, a fost furnizată de firme care au legături clare cu politicieni cunoscuți în Constanța.

Astfel, în anul 2010, jumătate din suma totală cheltuită de DGASPC pentru hrană, 4.369.131 lei, ajunge în conturile companiei SC Mira Sistem Group SRL, firmă deținută de Mariana Bolcheș, președintele Organizației Județene de Femei Constanța a PC. Societății șefei PC i-au fost atribuite 12 contracte în valoare totală de 2.106.803 de lei, dintre care zece prin cerere de ofertă. În șase dintre aceste cazuri, SC Mira Sistem Group SRL a fost singurul ofertant. Doar unul dintre cele 12 contracte a fost obținut de firma Marianei Bolcheș prin licitație.

O altă sumă importantă, 1.671.753 lei, este achitată către SC Granbis SRL, prin nouă contracte, dintre care două încheiate în urma unor licitații, unul atribuit prin cerere de ofertă (situație în care, de asemenea, nu a mai existat alt ofertant), iar alte șase contracte prin achiziție online.

Societatea este deținută de Nicolae Biserică, tatăl Andreei Biserică, care în 2013 era angajată la DGASPC Constanța în funcția de inspector în cadrul Serviciului de Management de Caz pentru Copii.

Nu în ultimul rând, suma de 21.000 lei este direcționată, în anul 2010, către SC Dobre și Fiii Logistic SRL, deținută de consilierul județean PSD Mircea Dobre, tatăl parlamentarului PSD Mircea Titus Dobre, actual purtător de cuvânt al PSD Constanța. Firma și acționarii sunt recunoscuți la nivel local pentru relațiile foarte apropiate cu trioul Constantinescu-Mazăre-Strutinsky, dar și cu noua conducere a PSD Constanța reprezentată prin Felix Stroe, actual manager al Regiei Autonome Județene de Apă.

Dobre și Fiii Logistic SRL este cunoscută pentru contractele mult mai generoase atribuite de Consiliul Județean Constanța (CJC) sau de alte instituții publice din Constanța. Firma are, de exemplu, monopolul în județ pe furnizarea produselor în programul”Cornul și laptele”.

Fostul consilier județean PSD Mircea Dobre a fost chiar declarat incompatibil tocmai din cauza relațiilor contractuale dintre firma sa și instituții din subordinea CJC.

Bugetul de mâncare pentru cei cu dizabilități mintale, dependent de alegeri

cititi continuarea pe: investigatiimedia.ro

(realitatea.net) Vlad Alexandrescu: Ministerul Culturii a sesizat DNA în cazul Roșia Montană

/0 Comentarii/în /de /1.495 vizite

foto: facebook.com
articol: realitatea.net

11 ianuarie 2016

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat, în cadrul unei intervenții telefonice, la Realitatea TV, că ministerul pe care îl conduce a sesizat DNA, pe 30 decembrie 2015, în cazul Roșia Montană, în contextul în care “există semne că ar fi nereguli atât în ceea ce privește patrimoniul de la Roșia Montană, cât și în privința altor obiective de patrimoniu clasate în categoria A”. Mai exact, precizează ministrul Culturii, există o verificare la nivelul Corpului de Control al prim-ministrului, dar și la Institutul Național al Patrimoniului “pentru a vedea dacă au existat conflicte de interese, chestiuni care pot prejudicia patrimoniul național al României nu numai în problema de la Roșia Montană”.

“Există semne că ar fi nereguli atât în ceea ce privește patrimoniul de la Roșia Montană, cât și în privința altor obiective de patrimoniu clasate în categoria A. Ministerul Culturii a sesizat deja DNA în cazul legat de Institutul Național al Patrimoniului. Da, a fost deja depusă o sesizare a DNA-ului din partea organismelor Ministerului Culturii”, a spus Vlad Alexandrescu.

Având în vedere ‘jongleria’ făcută, de-a lungul anilor, cu încadrarea sitului arheologic Roșia Montană, ministrul Culturii a precizat că există o anchetă în curs.

“Listele au fost, de fiecare dată, elaborate de Institutul Național al Patrimoniului, care este în subordinea Ministerului Culturii. Există o verificare la nivelul Corpului de Control al prim-ministrului, la Institutul Național al Patrimoniului pentru a vedea dacă au existat conflicte de interese, chestiuni care pot prejudicia patrimoniul național al României, nu numai în problema de la Roșia Montană”, a explicat Vlad Alexandrescu.

Întrebat de ce ordinul semnat, pe 30 decembrie 2015, prin care Roșia Montană a fost clasată ca sit în categoria A nu a fost făcut mai devreme, ministrul Culturii a explicat: “Nu este vorba de o simplă semnătură, cred că este vorba de studiul unui dosar destul de amplu, care a fost constituit încă de multă vreme. Societatea civilă a tras un semnal de alarmă extraordinar, în acest sens, și cred că ceea ce am făcut eu, la 30 decembrie când am semnat acest ordin, nu a fost decât să recunosc organizațiile nonguvernamentale care au militat în favoarea protecției sitului, acțiunea și determinarea lor. Sigur că acest lucru ar fi putut fi făcut de multă vreme. El nu a fost făcut și aici există o răspundere politică”.

În ceea ce privește efectele acestui ordin, Vlad Alexandrescu a punctat faptul că “orice exploatare auriferă care ar putea avea loc, la Roșia Montană, ar trebui să țină cont de Legea 422 a patrimoniului național de protecție a siturilor clasate și, în special, a celor clasate în categoria A, care e de importanță națională. Nu spunem că nu se pot face exploatări aurifere, dar trebuie făcute cu respectarea tuturor avizelor legale”.

articol preluat de pe: realitatea.net

cititi si (Vlad Alexandrescu – ministrul culturii) Stimate Domnule Profesor Ioan Piso

RISE #2015

/0 Comentarii/în /de /1.956 vizite

RISE Project
foto: facebook.com
articol:

Subiectul afacerilor ilegale cu păduri ne-a preocupat constant anul trecut. Printre munți despăduriți, reporterii RISE au descoperit retrocedări frauduloase, contrabandă cu lemn, rețele de trafic de influență, grupări de crimă organizată, carteluri monopoliste –  totul sub ochiul tolerant al mai multor guverne.

Nu e ușor, n-am terminat încă, dar nu suntem singuri. Le mulțumim, deci, pentru ajutorul dat activiștilor de mediu dedicați și studenților inimoși de la facultățile de jurnalism din Cluj și București. La fel, colegilor de la publicația germană Die Welt.

Ce-am aflat, v-am spus aici:

Bani germani pentru păduri obținute ilegal

Pădurile Harvard, vândute via Suedia către angajați din România

Păduri traficate, drepturi fictive și multă corupție

Rețeaua Schweighofer: cine a tăiat și cât a câștigat

În paralel, am urmărit și interesele celor din spatele afacerii Roșia Montană:

Cum a intrat acționarul Roșia Montană în vizorul FBI

Apoi, în cadrul unui proiect global în care RISE a colaborat cu The International Consortium of Investigative Journalists, am publicat o serie de materiale despre conturile secrete din Elveția ale unor politicieni și afaceriști controversați,:

#SwissLeaks: Conturile secrete ale lui Viorel Hrebenciuc din Elveția

#SwissLeaks: Foști demnitari și afaceriști pe lista conturilor secrete

În paralel, doi reporterii RISE s-au înfiltrat în crima organizată românească din Danemarca unde, împreună cu jurnaliștii de la Ekstra Bladet, am pornit la Vânătoare de hoți

Averea lui Klaus Johannis, președintele României, a ajuns subiect de investigație RISE:

Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis

Banii familiei Iohannis: rentele nedeclarate

Am descoperitt secretele periculoase din industria autohtonă de bere:

Industria secretă din spatele berii românești

Și am continuat cu o serie de articole despre Agenția pentru Protecția Consumatorului:

Protecția consumatorului apără supermarketurile

Spre final de an, am încercat să aflăm cât mai multe despre tragedia #Colectiv:

Bacteriile secrete

RISE a investigat și afacerile clanului Aliyev la București, Amintim că regimul dictatorial din Azerbaidjan a închis-o abuziv pe colega și prietena noastră, Khadija Ismaiylova.

Celula azeră din București: banii dinastiei Aliyev

Anul trecut, dezvăluirile RISE i-au mai vizat pe Dan Voiculescu, Elena Udrea, Mihai Tănăsescu, Ion Chiriță – călăul arborilor din parcul Tineretului, afaceristul Stelian Gheorghe, antrenorul italian de fotbal Fabio Capello sau interlopi bulgari care au fraudat statul român.

Site-ul nostru a fost echipat cu RISE Leaks, o platformă care vă protejează identitatea atunci când ne furnizați informații și documente. Am încercat permanent să inovăm, adăugând mai multă infografie și animație articolelor noastre, dar și explorând noi tehnici de documentare pe teren.

În 2015, echipa RISE a crescut, iar în 2016 veți viziona mai multe filme documentare produse de RISE în parteneriat cu Organized Crime and Corruption Reporting Project.

2015 a consemnat și lansarea RISE Moldova, organizație care a devenit deja reper, peste Prut, pentru jurnalismul de investigație.

Ați fost alături de noi în 2015 și vă mulțumim.

La mulți ani!

articol preluat de pe: riseproject.ro

(riseproject.ro) Igenizări de milioane de euro în sistemul spitalicesc care iși omoară pacienții prin infectare

/0 Comentarii/în /de /1.489 vizite

Pentru serviciile de curățenie prestate de personalul firmei Universal Med Cleaning, spitalele bucureștene plătesc sute de mii de euro într-un an. Banii nu sunt însă îndeajuns pentru crearea unor medii aseptice – după cum o dovedesc decesele răniților de la Colectiv.
foto: Pagina web a Universal Med Cleaning

Igenizări de milioane de euro în sistemul spitalicesc care iși omoară pacienții prin infectare

articol: riseproject.ro

15 decembrie 2015

În ultimii cinci ani, o singură firmă a drenat milioane de euro din bugetul spitalelor bucureștene, în contul unor servicii de igienizare și dezinfecție. Printre acestea, și spitalele în care au murit cu zile, doborâți de septicemie, răniții focului de la clubul Colectiv.

Unitățile sanitare din București cheltuiesc bani mulți pentru curățenie, însă o fac în așa fel încât de pe urma acestor investiții profită în primul rând o companie privată, căreia i se pun în brațe contracte uriașe, fără filtrul unor licitații care să asigure o competiție reală de piață.

Ferestre, uși, noptiere, paturi, podele  și orice altceva peste care poate aluneca un mop sau o lavetă au fost lustruite, pe sume mari de bani, de societatea Universal Med Cleaning (UMC), din 2010 încoace.

Toate obiectele și instrumentele dintr-un spital care intră în contact doar cu pielea pacienților – nu și cu sângele lor –  sunt igienizate, pe scară mare, la nivelul Bucureștiului, de această companie privată.

9 milioane de euro în cinci ani

Reporterii RISE Project au inventariat aproximativ 20 de acorduri cadru încheiate între unități sanitare din București și UMC. Totalul sumelor stipulate în aceste contracte este amețitor: aproximativ 38 de milioane de lei – circa 9 milioane de euro, în ultimii cinci ani.

Cea mai mare parte a licitațiilor pe care UMC le-a câștigat la spitalele din București au fost adjudecate fluierând, din poziția de unic ofertant. A participat singură la licitații și, fără emoții, le-a câștigat.

În câteva cazuri, în care a avut, totuși, concurenți, aceștia au fost descalificați de către organizatorii licitațiilor, fiindcă nu îndeplineau criteriile impuse în caietul de sarcini.

Câteva exemple de acorduri cadru, încheiate pe sume foarte mari între UMC și unitățile sanitare din Capitală:

-  cu Institutul de Oncologie Fundeni, Ianuarie 2013, pentru de 7,16 milioane de lei. Licitație cu un singur participant. Perioada de derulare a acordului: 3 ani. Anunțul de atribuire, AICI.

– cu Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu”, Februarie 2015, pentru 6,3 milioane de lei. Licitație cu un singur participant. Perioada de derulare a acordului: 3 ani. Anunțul de atribuire, AICI.

– cu Spitalul „Sfântul Ioan”, Iulie 2014, pentru 5,17 milioane de lei. Licitație cu doi participanți. Al doilea a fost descalificat. Perioada de derulare a acordului: 3 ani. Anunțul de atribuire, AICI.

UMC face curat inclusiv în spitalele în care victime ale incendiului de la clubul Colectiv au fost ucise de infecțiile dobândite după internare.

Spitalul Universitar, de exemplu – locul de unde Alexandru Hogea a contractat bacteria care i-a provocat un șoc septic, după cum a dezvăluit Gazeta sporturilor – este unul dintre clienții acestei companii de igienizare.

Cu o lună înainte de incendiul de la clubul Colectiv, Spitalul Universitar a angajat, invocând „situația de urgență extremă” – adică fără să organizeze licitație, ci doar o negociere directă – serviciile UMC, contra 100.000 de lei. La fel se întâmplase și cu trei luni în urmă, în iulie, când, făcând tapaj tot de „o situație de urgență extremă”, spitalul a încheiat cu UMC un contract asemănător.

ACTUALIZARE: Într-un răspuns transmis RISE, conducerea de la Universitar spune că a apelat la serviciile UMC, în maniera descrisă mai sus, pentru a suplini lipsa acută de îngrijitoare de la unitatea de primiri urgențe (UPU) a spitalului.

Cu excepția situației de la UPU, curățenia și igienizarea sunt făcute de personalul propriu al spitalului, nu prin angajarea unor servicii externe, spun cei din conducerea unității sanitare. Răspunsul integral al Spitalului Universitar, referitor la relația comercială cu UMC, AICI.

Spitalul de Arși – locul unde trei victime ale focului de la clubul Colectiv au fost omorâte de infecțiile intraspitalicești, potrivit mărturiei pe care doctorii au făcut-o în Gazeta sporturilor – este, de asemenea, în portofoliul de clienți ai UMC.

La Spitalul de Arși, Universal Med Cleaning face curățenie și astăzi. captura video: Sergiu Brega

La Spitalul de Arși, Universal Med Cleaning face curățenie și astăzi. captura video: Sergiu Brega

cititi mai mult pe: riseproject.ro

RISE Project a intrat în posesia unor documente interne de la Spitalul de Arși care arată că pacienții din accidentul…

Posted by RISE Project on 17 Decembrie 2015