investigații Arhive - Pagina 15 din 18

Articole

România, implicată în cel mai mare scandal de evaziune fiscală cu ajutorul giganţilor bancari. HSBC Elveţia, acuzată că a protejat conturi de peste 100 miliarde dolari, aparţinând unor infractori – video

9 februarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/2.320 vizite

Elena Dumitru – adevarul.ro

Scandalul SwissLeaks a izbucnit după ce o anchetă a arătat cum gigantul HSBC, al doilea grup bancar din lume după active, şi-a ajutat sistematic clienţii să-şi ascundă banii în conturi din Elveţia pentru a evita plata impozitelor. Documentele publicate de jurnalişti arată că România ocupă locul 39 – între Iran şi Siria – din 203 în topul evazioniştilor, cu 219 clienţi care au ascuns 1,3 miliarde de dolari în Elveţia.

O anchetă realizată de International Consortium of Investigative Journalism arată cum unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume îşi învaţă clienţii bogaţi cum să-şi ascundă banii de autorităţile fiscale pentru a evita plata impozitelor. Investigaţia are la bază peste 60.000 de pagini de documente interne furnizate de Hervé Falciani, un fost angajat al HSBC, grupul bancar aflat în mijlocul acuzaţiilor.

În 2008, Falciani a predat autorităţii fiscale franceze documente care arată cum banca pentru care a lucrat a ajutat peste 100.000 de clienţi din 203 ţări să ascundă, prin intermediul filialei HSBC din Elveţia, peste 100 de miliarde de dolari. Francezii au demarat o anchetă după denunţul făcut de Falcani şi au conchis că 99,8% dintre francezii implicaţi sunt evazionişti.

Printre clienţii care au beneficiat de „consilierea specială” a bancherilor HSBC se numără şi guvernul venezuelan, care a ascuns în Elveţia 12,6 miliarde de dolari pe când Hugo Chavez încă trăia.

Folosind documentele furnizate de Falcani, dar şi informaţii din investigaţia demarată de autorităţile franceze, ICIJ arată şi modalităţile prin care HSBC ascundea banii clienţilor.

Straturi de opacitate

Primul pas este deschiderea unui cont bancar pe numele clientului. Apoi, contul este trecut pe numele unei societăţi off-shore, pentru ca în final contul să aibă drept titular o simplă serie de numere şi litere.

Următorul pas în ascunderea adevăratului titular este corespondenţa şi comunicarea dintre client şi bancă. Clientul poate alege o adresă personală pentru a primi notificările de la bancă, dar poate la fel de bine să ceară băncii să păstreze orice notificare şi să fie ridicată de acolo. Apoi, clientul poate alege cum vrea să fie contactat de bancă, fie personal, fie doar printr-o persoană de legătură – avocat, contabil etc.

Dacă declară contul autortităţilor din ţara în care locuieşte, atunci clientul poate accesa contul de acolo fără probleme, poate folosi contul pentru a retrage sau depune bani. Cum aceste conturi nu erau declarate, clienţii nu puteau retrage bani de oriunde, ci doar din filialele din Elveţia ale HSBC, unde se deplasau pentru orice operaţiune de administrare a contului.

HSBC lua însă măsuri extraordinare pentru a proteja identitatea clienţilor. Datele personale ale clientului erau stocate separat datele contului.

…

Țările implicate în SwissLeaks, după valoarea conturilor* | Create infographics

Elveţia a avut mai multe ciocniri cu guverne străine din cauza secretului bancar pe care îl promovează şi, de mai multe ori, s-a angajat să divulge informaţii prin diverse acorduri bilaterale care nu au mai intrat în vigoare pentru că parlamentarii au refuzat de fiecare dată să le ratifice.

Cititi mai mult pe:http://adevarul.ro/news/eveniment/romania-implicata-mai-mare-scandal-evaziune-fiscala-ajutorul-gigantilor-bancari-1_54d87aa0448e03c0fd6cdcbf/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Pove%C5%9Ftile+inexplicabile+ale+rom%C3%A2nilor+care+s-au+vindecat+singuri+de+boli+teribile&utm_content=Newsletter-177798-20150209

HSBC Elveţia, acuzată că a protejat conturi de peste 100 miliarde dolari, aparţinând unor infractori – video
de Florentina Dragu – Mediafax

HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice HSBC, a obţinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale şi miliardari influenţi.

Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor, transmite Bloomberg.

Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008.

HSBC, una dintre cele mai mari cinci bănci din lume, este acuzată că ar fi ajutat mai mulţi deponenţi să evite plata taxelor şi să îşi ascundă conturile de creditori, foşti parteneri, rivali politici şi autorităţi.

Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism.

Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.

În replică la informaţiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a transmis că instituţia bancară a suferit o “transformare radicală în ultimii ani”, în principal în privinţa măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, în urma căreia subsidiara din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70% începând din 2007.

“HSBC a lansat numeroase iniţiative pentru a se asigura că serviciile bancare nu sunt folosite pentru a eluda fiscul sau pentru spălare de bani”, se arată într-un comunicat al băncii elveţiene.

Justiţia din mai multe state, între care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.

În 2012, HSBC a acceptat să plătească autorităţilor din Statele Unite o amendă record de 1,92 miliarde de dolari pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii privind deficienţe în mecanismele pentru combaterea spălării de bani.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Cine se află în spatele afacerii Deva Gold (Gabriel Resources)

7 februarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/2.646 vizite

presalibera.net

Afacerea Deva Gold SA ascunde o serie de acțiuni și inginerii financiare destul de încâlcite care s-au derulat pe o perioadă de 18 ani. Din cumulul companiilor offshore și a numelor conexe a acelorași oameni care au stat în spatele RMGC, având ca liant Gabriel Resources, Deva Gold nu este alceva decât o nouă Roșia Montană.

Proiectul Deva Gold se apropie cu pași rapizi de faza inițială de exploatare, astfel compania a trecut la faza de pregătire și amenajare a terenului fără un aviz de mediu. Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a constatat emiterea autorizației de construire cu încălcarea prevederilor legale pentru organizarea de șantier a platformei industriale de la Certej.

Guvernul României nu a solicitat nicio garanție de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participația statului român, similară celei de la Roșia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret. Zăcământul de la Certej este cotat la bursa din New York la peste 40 de milioane de euro, sumă din care statul român va încasa zece milioane reprezentând redevența și participațiunea cu care este acționar.

Eldorado Gold, compania care deţine 80% din acţiunile Deva Gold, vrea să investească la Certej, în judeţul Hunedoara, 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani. Investitorii canadieni preconizează în Certej o producţie medie de 130.000 de uncii de aur (echivalentul a 4,04 tone de aur) şi 660.000 de uncii de argint (20,5 tone argint), cu costuri de exploatare de 400 de dolari pe uncie pentru aur.

Proiectul de la Certej va începe exploatarea aurului cu cianuri în perimetre extinse aurifere de la Brad, Deva şi Muncel. Dacă inițial suprafaţa de exploatare din județul Huneadoara era de 534 km², Deva Gold a obținut licență pentru alți 338 km² la vest de Certej (perimetru adiacent fostelor mine de lângă Brad), şi pe o suprafaţă de 137 kmp lângă Deva, în zona depozitelor de aur şi cupru de la Muncel-Veţel.

Petru Cîmpian zis ‘Șeriful’ este primarul comunei Certeju de Sus, cunoscut ca om de bază al Gold-ului și bun prieten al adminstratorului Deva Gold SA, Nicolae Stanca. Petru Cîmpian a acordat ilegal autorizație companiei Deva Gold SA pentru construire și organizarea de șantier a platformei industriale de la Certej. Deva Gold S.A. a concesionat 57 de hectare de teren la Certej, astfel bugetul local va beneficia de suma de 3 milioane de euro. ‘Șeriful’ este cunoscut pentru modalitatea de a lucra în mare secret pentru canadieni, astfel proiectul de la Certej este o enigmă pentru majoritatea românilor.

„Am văzut ce s-a întâmplat la Roşia Montană. Excesul de media este foarte dăunător”, a declarat Cîmpian.

Noua Roșie Montană, va avea o dimensiune de cinci ori cât suprafața Bucureștiului, iar totul a fost pus la cale de același Frank Vasile Timiș, fondatorul și fostul președinte al Gabriel Resources, care a vândut afacerea investitorilor de la Eldorado.

cititi mai mult pe http://www.presalibera.net/investigatie-cine-se-afla-in-spatele-afacerii-deva-gold-gabriel-resources_1818669.html#prettyPhoto

Rudel Obreja, REŢINUT de procurorii DNA: “Este o înscenare, un dosar fabricat, au pus un moldovean să spună că mi-ar fi dat bani”

3 februarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.432 vizite

Mediafax

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost reţinut, luni, de procurorii DNA, în dosarul “Gala Bute”, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu.

Avocatul lui Rudel Obreja, Cătălin Dancu, a declarat, la ieşirea din sediul DNA, că clientul său a fost reţinut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat marţi la instanţa supremă cu propunere de arestare preventivă.

Dancu a precizat că Obreja a dat o declaraţie amplă în faţa anchetatorilor în care a respins acuzaţiile ce i-au fost aduse, şi anume cele de spălare de bani, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu.

Avocatul a mai spus că, din punctul său de vedere, faptele lui Obreja nu au nicio legătură cu Elena Udrea sau senatorul Ion Ariton şi că este posibil ca şi fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, să fie chemat la audieri.

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a declarat la ieşirea din sediul DNA că dosarul este unul fabricat şi o înscenare şi că anchetatorii ar fi pus “un moldovean” să spună că i-ar fi dat bani.

“Este o înscenare. Acesta este un dosar fabricat. Au găsit şi ei un moldovean pe care l-au pus să zică că mi-a dat bani”, a strigat Rudel Obreja, în timp ce era dus cu cătuşe la mâini din sediul DNA în maşina cu care urma să fie transportat la arest.
Întrebat de jurnalişti ce sumă se presupune că ar fi primit, Obreja a spus doar “Ştiu ei” şi a urcat în maşină.

Procurorii DNA au făcut luni 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”. Nouă persoane au fost duse la audieri la sediul central al DNA, printre care primarul din Lupeni – Hunedoara, Cornel Resmeriţă, la Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT, şi la omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

DNA a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea şi senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, în dosarul “Gala Bute”, în care sunt suspectaţi de fapte de corupţie.

“Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012″, potrivit DNA.

Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.
cititi mai mult http://m.mediafax.ro/social/rudel-obreja-retinut-de-procurorii-dna-este-o-inscenare-un-dosar-fabricat-au-pus-un-moldovean-sa-spuna-ca-mi-ar-fi-dat-bani-13800108

( Catalin Lupasteanu) Percheziţii în dosarul “Gala Bute”. Rudel Obreja şi fostul consilier al Elenei Udrea, aduşi la DNA

2 februarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/2.315 vizite

foto – Mediafax
Catalin Lupasteanu – Mediafax

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost adus luni la DNA, de către anchetatori, după ce la locuinţa sa din Sectorul 2 al Capitalei au fost făcute percheziţii, în dosarul “Gala Bute”. Procurorii DNA au făcut, luni, 18 percheziţii în Bucureşti şi patru judeţe, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”. În dosar sunt vizate noi fapte de corupţie privind foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării.

UPDATE 13:50 – Fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, adus la DNA

Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în mandatul acesteia la Ministerul Dezvoltării, a fost adus luni la DNA de către anchetatori, după ce la locuinţa sa din localitatea ilfoveană Corbeanca au fost făcute percheziţii, în dosarul “Gala Bute”.

UPDATE 13:00 – Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă, ridicat de acasă pentru a fi dus la audieri la DNA

Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă (PSD), a fost ridicat, luni, în jurul orei 12.00, de la locuinţa sa de către anchetatorii care au făcut percheziţii acolo, el urmând să fie dus la audieri la sediul DNA.

Resmeriţă nu a dat detalii despre cazul în care este cercetat, spunându-le jurnaliştilor doar: “Vom vorbi când mă întorc”.

Anchetatorii au mai ridicat din locuinţa primarului o serie de documente.

De asemenea, surse judiciare afirmă că la Lupeni au fost făcute percheziţii şi la casa şefului Biroului de Achiziţii Publice din cadrul Primăriei, Cristian Condoiu, care ar fi sprijinit atribuirea unui contract către firma Termogaz din Haţeg, contract care, potrivit primelor informaţii, se referă la asigurarea energiei electrice în staţiunea montană Straja şi care datează din decembrie 2011.

În dosarul Gala Bute sunt noi fapte de corupţie;fostul consilier al Elenei Udrea, printre cei vizaţi

Procurorii DNA vor audia, luni, opt persoane în dosarul “Gala Bute”, în care sunt vizate noi fapte de corupţie privind foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării, printre cei care vor fi duşi la DNA pentru a da declaraţii fiind şi fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan

Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în dosarul “Gala Bute” sunt noi infracţiuni de corupţie care vizează foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării din perioada în care instituţia a fost condusă de Elena Udrea. Anchetatorii suspectează că s-ar fi fraudat fondurile Ministerului Dezvoltării, în perioada mandatului Elenei Udrea, pentru a fi trecute în patrimoniul lui Rudel Obreja şi pentru ca acesta să obţină un credit de la BRD.

Omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA, este suspectat că a transferat în contul SC Europlus Computers SRL sumele de 900.000 de lei, la 28 decembrie 2011 şi 2,1 milioane de lei, la 29 decembrie 2011.

“Pentru a justifica aceste plăţi, între cele două societăţi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau să fie organizate de Obreja Rudel”, se arată în documentele citate.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/perchezitii-in-dosarul-gala-bute-rudel-obreja-si-fostul-consilier-al-elenei-udrea-adusi-la-dna-13798320

DNA: Zece companii de stat au sponsorizat Gala Bute în urma intervenţiei fostului ministru Ion Ariton

2 februarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.505 vizite

Mediafax

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja, potrivit DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul “Gala Bute”, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A. Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, arată DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994.

Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, la firme de IT şi construcţii. Printre firmele vizate: Erbaşu, UTI şi Strabag

1 februarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.631 vizite

de Andrei Dumitrescu – Mediafax

Poliţiştii fac 146 de percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, fiind vizate 90 de persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune în domeniile IT şi construcţii, cu un prejudiciu de 30 milioane de euro, surse judiciare declarând că printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI şi Strabag.

Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Poliţiştii vor pune în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au loc şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.

n dosar sunt vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române transmis duminică agenţiei MEDIAFAX.

“De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată.

Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro.

La percheziţii participă peste 300 de poliţişti de la unităţile centrale şi teritoriale ale Poliţiei Române şi luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale.

Acţiunea este coordonată de Parchetul Tribunalului Bucureşti şi sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

31 ianuarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.655 vizite

de Catalin Lupasteanu – Mediafax, Andrei Dumitrescu – Mediafax

Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş, Alina Bica şi fostul ei consilier Florentin Mihăilescu au fost arestaţi, sâmbătă, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP al Alinei Bica şi nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.
…
Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.
…
În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.
…
Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.
…
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/videanu-bica-mihailescu-dorin-si-alin-cocos-au-fost-arestati-13796133

Ioan Niculae, audiat la DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro

30 ianuarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.587 vizite

Mediafax

Omul de afaceri Ioan Niculae a venit, vineri, la DIICOT, fiind citat în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit pentru instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, alături de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu.

Potrivit unor surse judiciare, Ioan Niculae a fost chemat la Direcţia de Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru a oferi lămuriri finale cu privire la expertiza din dosarul cunoscut ca “Romgaz-Interagro”.

Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

Numele lui Ioan Niculae apare şi în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica disjuns din cel în care este judecată pentru retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat.
Alina Bica este cercetată în acest dosar, de către procurorii DNA, pentru că ar fi luat mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului deschis de DIICOT pe numele omului de afaceri, fostei şefe a DIICOT fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general.

În acest dosar, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul omului de afaceri Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită. În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, ar fi ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Elena Udrea, dusă cu mandat la DNA. Este acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere în dosarul Microsoft

29 ianuarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.630 vizite

de Departamentul Social – Mediafax, Catalin Lupasteanu – Mediafax, Andrei Dumitrescu – Mediafax

Preşedintele PMP, deputatul Elena Udrea, a fost adusă de anchetatori, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), ea spunând la intrare că nu ştie de ce a fost citată cu mandat şi că, probabil, este vorba despre dosarul Microsoft. Udrea a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere. Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat că Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp la DNA.

12:45 – Kovesi: Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar mai vechi

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp la DNA.

“Este adevărat că a fost citată (Elena Udrea – n.r.), pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp în Direcţia Naţională Anticorupţie. Nu este un dosar nou”, a spus Kovesi.

Procurorul şef al DNA a adăugat că în acest moment nu pot fi date detalii cu privire la “calitatea procesuală” a Elenei Udrea.

Declaraţia a fost făcută de Codruţa Kovesi la ieşirea din sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, unde a avut loc prezentarea bilanţului pentru anul 2014.

12:20 - Fosta şefă a DIICOT Alina Bica, audiată la DNA

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost adusă, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a fi audiată, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

12:15 – Elena Udrea, acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, în dosarul Microsoft

Preşedintele PMP, Elena Udrea, a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, unei firme pe care acesta o deţine, împrumuturi despre care Udrea ar fi ştiut, întrucât încasa dividende.

Potrivit unor documente ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obţinute de MEDIAFAX, Elena Gabriela Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să îşi declare averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.

“Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele citate.

Anchetatorii au probe că Dorin Cocoş a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, iar sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni ar fi fost utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/

Sorin Ovidiu Vîntu, urmărit pentru instigare la delapidare şi spălare de bani, într-un nou dosar

27 ianuarie 2015/0 Comentarii/în investigații /de Uniti Schimbam/1.598 vizite

de Otilia Ciocan – Mediafax

Sorin Ovidiu Vîntu este urmărit penal într-un nou dosar, în care procurorii Parchetului instanţei supreme îl acuză de instigare la delapidare şi spălare de bani, fapte care ar fi fost comise în perioada 2007-2008, privind operaţiuni realizate la nivelul SC PSV Company SA, fosta Petromservice.

Oficiali din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că acest dosar este disjuns din cel cunoscut sub numele de “Petromservice”.

În noul dosar, Sorin Ovidiu Vîntu este cercetat, alături de mai multe persoane, pentru fapte săvârşite în 2007 şi în 2008, care au legătură cu operaţiuni realizate la nivelul SC PSV Company SA, fosta societate Petromservice SA, a precizat sursa citată.

Procurorii i-au adus la cunoştinţă faptele de care este acuzat. Sorin Ovidiu Vîntu a fost luni la Parchetul instanţei supreme, fiind citat de anchetatori.

Sorin Ovidiu Vîntu are două condamnări, una de un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță şi cealaltă de doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare.

La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.

În dosarul Petromservice, procurorii au arătat că, în cursul anului 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziţia a 49,35% din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE.

“În acest mod, inculpatul Luca Liviu a controlat activitatea ulterioară desfăşurată de SC Petromservice SA, prin exercitarea dreptului de vot al Elbahold Ltd în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, ceea ce i-a permis desemnarea unor persoane apropiate în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, director general şi director financiar”, a arătat Parchetul instanţei supreme.

Anchetatorii au stabilit că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei de către Sorin Ovidiu Vîntu, care a finanţat preluarea pachetului de acţiuni.

Un rol important în administrarea SC Petromservice SA avea şi Octavian Ţurcan, persoană apropiată de Vîntu, care intermedia relaţia inculpaţilor cu companiile înmatriculate în Cipru pe care le controlau şi cu băncile din această ţară, au precizat procurorii.

În cursul anului 2007, SC Petromservice SA a vândut activitatea de servicii petroliere, în schimbul căreia a primit suma totală de aproximativ 325 milioane de euro.

Sorin Ovidiu Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/