România, implicată în cel mai mare scandal de evaziune fiscală cu ajutorul giganţilor bancari. HSBC Elveţia, acuzată că a protejat conturi de peste 100 miliarde dolari, aparţinând unor infractori – video
Elena Dumitru – adevarul.ro
Scandalul SwissLeaks a izbucnit după ce o anchetă a arătat cum gigantul HSBC, al doilea grup bancar din lume după active, şi-a ajutat sistematic clienţii să-şi ascundă banii în conturi din Elveţia pentru a evita plata impozitelor. Documentele publicate de jurnalişti arată că România ocupă locul 39 – între Iran şi Siria – din 203 în topul evazioniştilor, cu 219 clienţi care au ascuns 1,3 miliarde de dolari în Elveţia.
O anchetă realizată de International Consortium of Investigative Journalism arată cum unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume îşi învaţă clienţii bogaţi cum să-şi ascundă banii de autorităţile fiscale pentru a evita plata impozitelor. Investigaţia are la bază peste 60.000 de pagini de documente interne furnizate de Hervé Falciani, un fost angajat al HSBC, grupul bancar aflat în mijlocul acuzaţiilor.
În 2008, Falciani a predat autorităţii fiscale franceze documente care arată cum banca pentru care a lucrat a ajutat peste 100.000 de clienţi din 203 ţări să ascundă, prin intermediul filialei HSBC din Elveţia, peste 100 de miliarde de dolari. Francezii au demarat o anchetă după denunţul făcut de Falcani şi au conchis că 99,8% dintre francezii implicaţi sunt evazionişti.
Printre clienţii care au beneficiat de „consilierea specială” a bancherilor HSBC se numără şi guvernul venezuelan, care a ascuns în Elveţia 12,6 miliarde de dolari pe când Hugo Chavez încă trăia.
Folosind documentele furnizate de Falcani, dar şi informaţii din investigaţia demarată de autorităţile franceze, ICIJ arată şi modalităţile prin care HSBC ascundea banii clienţilor.
Straturi de opacitate
Primul pas este deschiderea unui cont bancar pe numele clientului. Apoi, contul este trecut pe numele unei societăţi off-shore, pentru ca în final contul să aibă drept titular o simplă serie de numere şi litere.
Următorul pas în ascunderea adevăratului titular este corespondenţa şi comunicarea dintre client şi bancă. Clientul poate alege o adresă personală pentru a primi notificările de la bancă, dar poate la fel de bine să ceară băncii să păstreze orice notificare şi să fie ridicată de acolo. Apoi, clientul poate alege cum vrea să fie contactat de bancă, fie personal, fie doar printr-o persoană de legătură – avocat, contabil etc.
Dacă declară contul autortităţilor din ţara în care locuieşte, atunci clientul poate accesa contul de acolo fără probleme, poate folosi contul pentru a retrage sau depune bani. Cum aceste conturi nu erau declarate, clienţii nu puteau retrage bani de oriunde, ci doar din filialele din Elveţia ale HSBC, unde se deplasau pentru orice operaţiune de administrare a contului.
HSBC lua însă măsuri extraordinare pentru a proteja identitatea clienţilor. Datele personale ale clientului erau stocate separat datele contului.
…
Elveţia a avut mai multe ciocniri cu guverne străine din cauza secretului bancar pe care îl promovează şi, de mai multe ori, s-a angajat să divulge informaţii prin diverse acorduri bilaterale care nu au mai intrat în vigoare pentru că parlamentarii au refuzat de fiecare dată să le ratifice.
HSBC Elveţia, acuzată că a protejat conturi de peste 100 miliarde dolari, aparţinând unor infractori – video
de Florentina Dragu – Mediafax
HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice HSBC, a obţinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale şi miliardari influenţi.
Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor, transmite Bloomberg.
Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008.
HSBC, una dintre cele mai mari cinci bănci din lume, este acuzată că ar fi ajutat mai mulţi deponenţi să evite plata taxelor şi să îşi ascundă conturile de creditori, foşti parteneri, rivali politici şi autorităţi.
Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism.
Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.
În replică la informaţiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a transmis că instituţia bancară a suferit o “transformare radicală în ultimii ani”, în principal în privinţa măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, în urma căreia subsidiara din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70% începând din 2007.
“HSBC a lansat numeroase iniţiative pentru a se asigura că serviciile bancare nu sunt folosite pentru a eluda fiscul sau pentru spălare de bani”, se arată într-un comunicat al băncii elveţiene.
Justiţia din mai multe state, între care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.
În 2012, HSBC a acceptat să plătească autorităţilor din Statele Unite o amendă record de 1,92 miliarde de dolari pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii privind deficienţe în mecanismele pentru combaterea spălării de bani.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
